1ra-1106/2018 — art. 151 al. 4, 187 al. 2 lit. f, 82, 84 CP

1ra-1106/2018 — art. 151 al. 4, 187 al. 2 lit. f, 82, 84 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1106/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Valentina Bradu, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie

2018, de către avocații Igor Dorfman și Vitalie Țurcan în numele inculpatului Petrov

Vladimir, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

din 29 mai 2017, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie

2018, în cauza penală în privința lui

Petrov Vladimir XXX, născut la XXX, originar din

XXX, domiciliat în XXX;

și

Filat Ion XXX, născut la XXX, originar din XXX,

domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 30.12.2016 pînă la 29.05.2017;

Instanța de apel de la 29.06.2017 pînă la 09.02.2018;

Instanța de recurs de la 08.05.2018 pînă la 13.06.2018.

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

- Petrov Vladimir, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, la 12 ani închisoare; art. 187 alin. (2) lit. f)

Cod penal, la 5 ani închisoare, fără amendă.

În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate lui Petrov Vladimir i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 13

ani închisoare, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Conform art. 87 alin. (2) Cod penal, s-a adăugat la pedeapsa penală lui Petrov

Vladimir pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Hîncești din 07.07.2016 în temeiul

art. 2641 alin. (4) Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 800 unități

convenționale sau 16 000 lei, care se va executa de sine stătător.

- Filat Ion, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

151 alin. (4) Cod penal și cu aplicarea art. 82 Cod penal i s-a stabilit pedeapsa penală

sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de

tip închis.

A fost respinsă acțiunea civilă înaintată de procuror împotriva inculpaților Filat Ion

și Petrov Vladimir cu privire la încasarea în mod solidar a prejudiciului material în

mărime de 9 397 lei, ca fiind neîntemeiată.

septembrie 2016, aproximativ la orele 20:00, aflându-se în curtea casei din str. XXX,

XX, fiind în stare de ebrietate alcoolică, împreună cu Filat Ion, au iscat un conflict cu

Purcel Serghei, în cadrul căruia, în mod intenționat, Filat Ion i-a aplicat acestuia mai

multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului. Ulterior, Filat Ion,

1

Petrov Vladimir și Purcel Serghei s-au deplasat spre casa lui Filat Ion amplasată pe lotul

nr. 161 din com. Bîc din mun. Chișinău, unde, după ce au consumat excesiv băuturi

alcoolice împreună, Filat Ion și Petrov Vladimir, în procesul unei certe cu Purcel

Serghei, urmărind scopul vătămării intenționate a integrității corporale, i-au aplicat lui

Purcel Serghei multiple lovituri peste diferite regiuni ale corpului, ca rezultat cauzându-

i, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 148D/1902 din 30.09.2016, traumă

deschisă a toracelui manifestată prin emfizem subcutan și pneumotorace din stânga,

fracturi costale din stânga cu lezarea pleurei parietale și viscerale, ruptura pulmonului

stâng, ce se califică ca vătămare corporală gravă, după criteriul pericolului pentru viață;

fractura deschisă a degetului arătător din dreapta, care a fost produsă prin acțiunea

traumatică a unui corp contondent dur ce se califică ca vătămare corporală medie după

criteriul pericolului pentru viață; traumă cranio-facială închisă manifestată prin fractura

oaselor nazale, plagă contuză pe cap, echimoze și excoriații pe față, hemoragii

țesuturilor moi pericraniene, care se atribuie la vătămare ușoară după criteriul

pericolului pentru viață; echimoză și excoriație pe mâna stângă care se califică ca

vătămare neînsemnată în consecință victima decedând în Spitalul de Urgență din mun.

Chișinău, str. Toma Ciorbă, 1, ca rezultat al traumei deschise a toracelui cu emfizem

subcutan și pneumotorace din stânga, fracturi costale din stânga cu lezarea pleurei

parietale și viscerale, ruptura pulmonului stâng.

Tot el, Petrov Vladimir, la 08.09.2016, aproximativ la ora 20:00, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se în

curtea casei din XXX, în mod deschis a sustras de la Bîtcă Moisei, din buzunarul drept

din spate al blugilor, bani în sumă de 300 lei, cauzându-i ultimului o daună materială în

proporții considerabile.

solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încasat în

beneficiul statului în mod solidar de la inculpații Petrov Vladimir și Filat Ion a

cheltuielilor judiciare în sumă de 9 397 lei. În motivarea cerințelor sale s-a invocat că, în

cadrul desfășurării urmăririi penale în cauza penală au fost suportate cheltuieli judiciare

în sumă de 9397 lei, în vederea întocmirii rapoartelor de expertiză.

3.1. Împotriva sentinței primei instanțe a declarat apel inculpatul Filat Ion, prin

care a solicitat, casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit prin care în

privința acestuia să fie pronunțată o sentință de achitare.

În motivarea cerințelor sale s-a invocat următoarele aspecte:

- inculpatul Filat Ion, nu i-a aplicat lovituri lui Purcel Serghei;

- instanța de judecată a interpretat greșit unele declarații și anume nici Bîtcă

Moisei și nici Lozovan Ion nu au declarat că inculpatul Filat Ion, l-a bătut pe Serghei

Purcel, aflându-se la el, apoi la inculpat în gospodărie. Conform raportului de expertiză

medico-legală pe corpul inculpatului nu au fost depistate careva leziuni corporale, fie

cât de mici, măcar vreo zgârietură. Motiv pentru bătaie nici nu a fost. Purcel Serghei se

îndrepta cu pica metalică spre Petrov Vladimir și nu spre inculpatul Filat Ion, ultimul

doar a vrut să o i-a din mîină și smucind-o au căzut ambii jos, însă nu au aplicat lovituri.

Nu a avut nici un conflict cu Purcel Serghei.

3.2. Împotriva sentinței primei instanțe a declarat apel avocatul Dorfman Igor în

numele inculpatului Petrov Vladimir prin care a solicitat casarea acesteia, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

inculpatul Petrov Vladimir învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 151

2

alin. (4), 187 alin. (2), lit. f) Cod penal să fie achitat din motiv că fapta lui nu întrunește

elementele infracțiunilor menționate.

În motivarea cerințelor sale s-a invocat următoarele aspecte:

- în instanța de judecată nu au fost prezentate și administrate careva probe

obiective și convingătoare, ce ar demonstra faptul maltratării lui Purcel Serghei de către

Petrov Vladimir și Filat Ion, acuzarea fiind bazată doar pe presupuneri și pe faptul că în

seara zilei de 08 septembrie 2016, careva timp, Purcel Serghei s-a aflat în compania

inculpaților și pe faptul că între ei a avut loc un careva conflict;

- faptul că Purcel Serghei s-a aflat în compania inculpaților și existența unui

conflict între aceștia, apărut ca rezultat a acțiunilor violente din partea decedatului, nu a

fost negat de către inculpați. Aceștia au explicat instanței de judecată motivele și

împrejurările conflictului ce a avut loc, negând faptul că i-ar fi aplicat decedatului

multiple lovituri pe diferite regiuni ale corpului, cu atât mai mult în regiunile în care au

fost depistate vătămările corporale, care au fost calificate ca fiind periculoase pentru

viață;

- inculpatul Petrov Vladimir a declarat instanței de judecată că în acea seară inițial

a apărut un conflict între Filat Ion și Purcel Serghei, în rezultatul căruia ambii au căzut

la pământ. Ulterior, deja aflându-se toți trei la domiciliul lui Filat Ion, Purcel Serghei a

inițiat un conflict cu Filat Ion, încercând să-l atace pe ultimul cu un cuțit;

- întru curmarea acțiunilor violente ale lui Purcel Serghei, inculpatul Petrov

Vladimir i-a aplicat acestuia câteva lovituri în regiunea spatelui, umărului drept, iar

după ce victima s-a liniștit, alte careva lovituri pe careva regiuni ale corpului nu i-a mai

aplicat;

- consideră apărarea că declarațiile inculpatului Petrov Vladimir sunt credibile și

urmau a fi puse la baza sentinței de achitare în prezentul proces penal, or, în cazul în

care acesta urmărea scopul inducerii în eroare a instanței de judecată, putea să declare

că în genere nu i-ar fi aplicat lui Purcel Serghei careva lovituri;

- expertul a menționat că dacă victima ar fi fost lovită în regiunea spatelui

(omoplat), nu ar fi fost posibil, ca aceste vătămări corporale să apară;

- mai mult, expertul ascultat a menționat că numai o expertiză medico- legală în

comisie, ar putea face concluzii privitor la faptul, cât ar fi putut fi în viață victima de la

momentul cauzării lui a vătămărilor corporale, care au condiționat ulterior decesul lui;

- victima nu s-a aflat în preajma inculpaților în jurul la 9 ore. Or, în această

perioadă cu victima putea să se întâmple orice, inclusiv să fie agresat și de alte persoane

în timp ce se ducea spre casa sa, cu atât mai mult că a parcurs aproximativ un kilometru

de la domiciliul lui Filat Ion;

- este de menționat faptul că organul de urmărire penală, la exercitarea urmăririi

penale a ignorat total versiunea maltratării lui Purcel Serghei în alte circumstanțe (în

drum spre casă, de alte persoane), aceasta nefiind cercetată;

- există un șir de împrejurări nestabilite și în lipsa unor probe obiective, că Purcel

Serghei ar fi fost maltratat de către Petrov Vladimir și Filat Ion, nu puteau fi făcute

concluzii despre vinovăția ultimilor în comiterea infracțiunii prevăzută de art.151 alin.

(1) Cod Penal;

În rest avocatul a invocat dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor și lipsa

elementelor infracțiunilor imputate.

au fost respinse ca nefondate, apelurile procurorului și inculpatului Filat Ion.

3

A fost admis apelul declarat de avocatul Igor Dorfman în numele inculpatului

Petrov Vladimir, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod

de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează:

Petrov Vladimir XXX a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 187 alin. (1) Cod penal, aplicându-i pedeapsa sub formă de închisoare pe termen

de 2 ani și 6 luni.

În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate lui Petrov Vladimir, i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 12

ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Conform art. 85 alin. (1), 87 alin. (2) Cod penal, s-a adăugat la pedeapsa

penală lui Petrov Vladimir, pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Hîncești din

07.07.2016 în temeiul art. 2641 alin. (4) Cod penal, sub formă de amendă în mărime

de 800 unități convenționale sau 16 000 lei, care se va executa de sine stătător.

În rest, sentința s-a menținut.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat următoarele:

Cu referire la apelul declarat de procuror, instanța de apel a reținut că legalitatea

și temeinicia sentinței este contestată în partea soluționării chestiunii referitor la

cheltuielile judiciare, solicitând în acest sens încasarea din contul inculpaților Petrov

Vladimir și Filat Ion a cheltuielilor judiciare în sumă de 9 397 lei, pentru efectuarea

expertizelor, după cum urmează: examinarea medico-legală a învinuitului Filat Ion

pentru aprecierea gradului gravității vătămărilor corporale - 23 lei; examinarea medico-

legală a învinuitului Petrov Vladimir pentru aprecierea gradului gravității vătămărilor

corporale - 23 lei; expertiza prezenței sângelui în pete – 1 568 lei; expertiza medico-

legală a prezenței salivei - 258 lei; expertiza medico-legală a apartenenței de specie a

sângelui - 2464 lei; expertiza medico-legală a apartenenței de grup a sângelui - 1530 lei;

determinarea aglutininelor prin metoda Lattes - 792 lei; expertiza psihiatrico-legală de

ambulator în privința învinuitului Petrov Vladimir - 994 lei; expertiza psihiatrico- legală

de ambulator în privința învinuitului Filat Ion - 994 lei; examinarea cadavrului - 469 lei;

examinarea histopatologică a materialului biologic - 225 lei; examinarea în baza

documentelor medicale - 57 lei.

În acest sens, instanța de apel a notat că, cheltuielile pentru efectuarea expertizei

sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului

necesar și că acestea sunt trecute, de fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe

seama inculpatului, or, aceste acțiuni țin de activitatea organului de urmărire penală,

care are un rol activ în procesul de depistare a diferitor circumstanțe care dovedesc

infracțiunea și identifică făptuitorul, pentru aducerea învinuirii de stat.

Trecerea cheltuielilor judiciare în procesul penal în contul statului își are temeiul în

necesitatea desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca nici un infractor să nu

rămână nepedepsit. Or, într-o situație contrară, acest principiu nu-și mai are valoarea.

Instanța de apel a notat despre obligația pozitivă a statului de a colecta probe

necesare în vederea constatării faptei penale, identificării făptuitorului și implicit

asumarea cheltuielilor aferente procesului din contul statului

Totodată, instanța de apel a menționat și prevederile art. 3 alin. (1) Cod procedură

penală, întru respingerea apelului acuzatorului de stat în această parte, potrivit cărora în

desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi

penale sau al judecării cauzei în instanța de judecată

Totodată, instanța de apel a menționat că vinovăția lui Petrov Vladimir și Filat Ion

este confirmată prin: declarațiile părții vătămate Bîtca Moisei, declarațiile succesorul

4

legal al părții vătămate Purcel Vladimir, declarațiile martorilor Tertișnîi Andrei,

Lozovan Ivan, precum și procesul-verbal de confruntare între Petrov Vladimir și Filat

Ion (f.d. 150-154, vol. I), procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Bîtca

Moisei și Filat Ion (f.d. 156-157, vol. 1), raportul de expertiză medico-legală nr. 4623

din 13.09.2016 (f.d. 23, vol. II), raportul de expertiză medico-legală nr. 4622 din

13.09.2016 (f.d. 31, vol. II), raportul de expertiză medico-legală nr. 594 din 02.11.2016

(f.d. 49-52, vol. II), raportul nr. 895a-2016, (f.d. 60-63, vol. II), raportul nr. 894a-2016

(f.d. 70-72, vol. II), raportul de expertiză medico-legală nr. 148D/1902 din 30.09.2016

(f.d. 85-86, vol. II), raport OUP al IP Ciocana, тип. Chișinău, Ruslan Crețu, pe faptul

înregistrării în REI-1 a informației primite de la „903” pe faptul maltratării cet. Purcel

Serghei (f.d. 14, vol. I), informația „902” nr. 12529 din 09.09.2016, ora 21.07, primită

de la Purcel Andrei, precum că în comuna Bubuieci, s. Bîc, Vilele Cireșelor, o persoană

a fost bătută (f.d. 15, vol.I); informația „903” nr. 12532 din 09.09.2016, ora 22.40 a

fost acordat ajutor cet. Purcel Serghei, urmare agresării de persoane necunoscute pe

str. Cireșilor, 177 (f.d. 16, vol. I), proces-verbal de cercetare la fața locului din

10.09.2016. Tabel fotografic (f.d. 20- 21, vol. I), certificat medical constatator al

decesului nr.1902 din 12.09.2016 (f.d. 33, vol. I), proces-verbal de înregistrare a

plângerii lui Bîtca Moisei din 10.09.2016 (f.d. 51, vol. I), proces-verbal de percheziție

din 22.09.2016 (f.d. 4-5, vol. II); proces-verbal de examinare a obiectului din

26.12.2016 și anume a obiectelor ridicate în cadrul percheziției din 22.09.2016 (f.d. 6,

vol. II), ordonanța de recunoaștere și anexare ca corp delict (f.d. 7, vol. II), proces-

verbal de predare a informației în cadrul efectuării măsurii speciale de investigație (f.d.

12, vol. II), proces-verbal de examinare a obiectului și anume a descifrărilor telefonice,

(f.d. 13, vol. II); ordonanța de recunoaștere și anexare a mijloacelor de probă - CD cu

descifrările telefonice ce se păstrează la materialele cauzei penale; (f.d. 18, vol. II);

proces-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului al învinuitului Petrov Vladimir

(f.d. 109-112, vol. I).

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele

administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și

concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată

și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în

sarcina inculpaților Petrov Vladimir XXX și Filat Ion XXX încadrarea juridică

corespunzătoare, și anume art. 151 alin. (4) Cod penal - vătămarea intenționată gravă a

integrității corporale și a sănătății persoanei, care este periculoasă pentru viață,

săvârșită de două persoane și care au provocat decesul victimei.

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat cu certitudine că vina

inculpaților Petrov Vladimir și Filat Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151

alin. (4) Cod penal, se dovedește prin cumulul de probe administrate și nominalizate

supra, și anume prin declarațiile martorilor și probelor scrise cercetate din materialele

dosarului, care coroborează între ele și demonstrează incontestabil vina inculpaților în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal.

Potrivit textelor de apel formulate de către inculpatul Filat Ion și de avocatul Igor

Dorfman în numele inculpatului Petrov Vladimir împotriva sentinței instanței de fond se

solicită achitarea inculpaților, pe motiv că acțiunile lor nu cuprind elementele

constitutive ale infracțiunii.

Instanța de apel a conchis că, argumentele invocate de apelanți nu își găsesc

confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care instanța de apel

5

a respins solicitarea de achitare a inculpaților Petrov Vladimir și Filat Ion în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal.

Instanța de apel a reținut astfel că în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate

suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin

vinovăția inculpaților Petrov Vladimir și Filat Ion în comiterea infracțiunii incriminate.

Așadar, instanța de apel a respins argumentele inculpatului Filat Ion precum că

dânsul nu a aplicat careva lovituri lui Purcel Serghei și nu are nici o legătură cu

cauzarea leziunilor corporale victimei, deoarece faptele prejudiciabile ale acestuia s-au

demonstrat prin declarațiile lui Petrov Vladimir depuse la faza urmăririi penale și anume

„Filat Ion se bătea în ogradă, lângă ușa casei cu Purcel Serghei, se tăvăleau pe jos, iar el

s-a apropiat și i-a despărțit. A observat cum Purcel Serghei se rostogolea cu Filat Ion,

unul deasupra celuilalt și se loveau reciproc. Când i-a despărțit a observat că Purcel

Serghei era însângerat la buză, la deget nu a atras atenția”.

Declarațiile inculpatului Petrov Vladimir, depuse la faza urmăririi penale

coroborează cu declarațiile părții vătămate Bîtcă Moisei, din conținutul cărora rezultă că

Filat Ion era deasupra lui Purcel Serghei, însă nu a văzut ca ultimul să-l lovească,

imediat s-a apropiat de acesta și l-a tras la o parte.

Tot din declarațiile inculpatului Petrov Vladimir, date la faza urmăririi penale

rezultă că după ce a mers cu Filat Ion și Purcel Serghei la Filat Ion acasă, ei au băut

rachiu în trei. La un moment dat Filat Ion cu Purcel Serghei s-au certat, au început să se

bată, el i-a aplicat la fel niște lovituri cu pumnul lui Purcel Serghei în spate, în cutia

toracică. Filat Ion îl lovea cu un sfredel/burghiu metalic pe Purcel Serghei peste cap, în

față peste mîini. Bătaia a durat circa 20-30 minute. L-au bătut în doi pe Purcel Serghei,

el lovea doar cu pumnii, iar Filat Ion cu sfredelul electric și cu pumnii. La un moment

dat Purcel Serghei nu mai opunea rezistență și au finisat bătaia, acesta se afla pe un

scaun într-o încăpere din ogradă unde locuia Filat Ion. Era deja târziu, noaptea afară

aproximativ era ora 00:00. El s-a culcat la fel și Filat Ion și Purcel Serghei s-au culcat, a

concretizat că el primul s-a culcat iar ei au mai vorbit ceva. Dimineața când s-a trezit era

doar Filat Ion. Pe urmă a venit Moisei Bîtcă și le-a zis că Purcel Serghei este la Andrei

acasă și se simte rău de la bătaie. El cu Filat Ion s-au speriat și au fugit de la fața locului

din Chișinău a luat un taxi de la firma 14999 și au mers la Hîncești s. Lăpușna, de unde

este originar Filat Ion.

În contextul celor declarate de către Petrov Vladimir, instanța de apel a menționat

că Petrov Vladimir împreună cu Filat Ion i-au aplicat lovituri peste diferite părți ale

corpului lui Purcel Serghei.

În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel inculpatul Petrov Vladimir nu a

susținut declarațiile date la faza urmăririi penale indicând că au fost date ca urmare a

faptului că a fost maltratat de colaboratorii de poliție, instanța de apel nu a reținut aceste

explicații, deoarece aceste acțiuni pretinse a fi aplicate asupra lui Petrov Vladimir nu au

fost confirmate, or, prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul

Ciocana din 19 aprilie 2017, s-a refuzat pornirea urmăririi penale pe cazul dat, din motiv

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Tot în acest context, instanța de apel a respins argumentele avocatului I. Dorfman

care a solicitat achitarea inculpatului, pe motiv că urmărirea penală a fost efectuată

superficial, iar declarațiile lui Petrov Vladimir la faza urmăririi penale au fost date ca

urmare a maltratării inculpatului de către colaboratorii de poliție, or, după cum a fost

reflectat supra prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul

Ciocana din 19 aprilie 2017 a fost refuzată pornirea urmăririi penale pe marginea

6

materialului înregistrat în REI-1 al Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Ciocana, cu nr.

26 pr. 1/17 din 13 aprilie 2017, în baza raportului procurorului în Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Ciocana, Pruteanu Tatiana, cu privire la acțiunile pretinse a fi ilegale

manifestate prin aplicare de violență față de Petrov Vladimir din partea colaboratorilor

de poliție ai Inspectoratului de Poliție Ciocana, în momentul reținerii în cadrul prezentei

cauze penale, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii (f.d. 72-74, vol.

III).

Careva date despre contestarea ordonanței procurorului în Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Ciocana din 19 aprilie 2017 la materialele cauzei nu se regăsesc și nici

partea apărării nu a invocat despre faptul contestării acestei ordonanțe.

Referitor la plângerea lui Petrov Vladimir din 04 mai 2017, la care face trimitere

avocatul I. Dorfman, instanța de apel a menționat că, instanța de fond plângerea lui

Petrov Vladimir nu a fost readresată pentru a fi examinată în cadrul cauzei penale.

Așadar, faptul că inculpatul Petrov Vladimir, a negat declarațiile acestuia date la

faza urmăririi penale, instanța de apel îl apreciază ca o încercare a inculpatului de a

evita survenirea răspunderii penale pentru faptele prejudiciabile comise

În continuare, instanța de apel a reținut că, inculpatul Petrov Vladimir, în cadrul

instanței de fond a declarat că acasă la Filat Ion s-au așezat la masă, între timp a ajuns și

Filat Ion, astfel Purcel Serghei stătea la masă în dreapta sa, iar Filat Ion în stânga de la

el. Au servit vin și Filat Ion a inițiat discuția cu privire la pică și strigând la Purcel

Serghei i-a spus să nu-1 învețe ce să facă, că a stat 25 ani la închisoare și că nu e bine să

sară cu pica. Atunci Purcel Serghei a luat cuțitul de pe masă și a sărit la Filat Ion. În acel

moment el l-a apucat de mîină pe Purcel Serghei și a început să-l lovească în regiunea

spatelui, în umăr, nu mai ține minte precis, în partea dreaptă a corpului probabil, și

atunci Purcel Serghei s-a lovit cu capul de masă, cu fața în jos.

La fel, instanța de apel a menționat că inculpatul Petrov Vladimir și în cadrul

ședinței de judecată în instanța de apel a recunoscut că i-a aplicat două lovituri lui

Purcel Serghei după cap, cu mîina. Totodată, a declarat că i-a aplicat lovituri la Filat Ion

acasă.

Astfel, instanța de apel a reținut că, inculpatul Petrov Vladimir nu neagă faptul că a

aplicat lovituri lui Purcel Serghei, menționând că aceste lovituri au fost aplicate doar în

regiunea spatelui, după cap, cu mîina.

Din declarațiile părții vătămate Bîtcă Moisei, date la faza urmăririi penale rezultă

că la 09.09.2016, trezindu-se a observat că Purcel Serghei nu este acasă, s-a pornit în sat

să i-a în datorie o sticlă cu vin, însă pe drum și-a adus aminte de telefonul mobil ce i-a

fost luat de Petrov Vladimir și a decis să meargă la casa de vară a lui Filat Ion unde

trebuia să fie și Petrov Vladmir. În timp ce mergea spre domiciliul lui Filat Ion, pe

strada care ultimul locuiește, l-a observat sub gard însângerat pe Purcel Serghei, care

avea un deget însângerat, fața umflată și i-a spus că, nu poate merge, însă el i-a spus că

se duce după telefonul mobil pentru a putea apela în caz de necesitate după ajutor.

Ajungând la domiciliul lui Filat Ion, a observat că acesta era de unul singur în casă și

era în stare de ebrietate avansată, telefonul său mobil era pe masă, a luat telefonul mobil

și cu pași grăbiți s-a dus la Purcel Serghei. Ajungând la locul unde era Purcel Serghei la

solicitarea acestuia el a adus un cărucior cu care l-a transportat acasă.

În cadrul ședinței de judecată partea vătămată Bîtcă Moisei a declarat că pe drum,

cu două case mai jos de casa lui Purcel Andrei, l-a găsit pe Purcel Serghei în iarbă

gemând. L-a întrebat ce-i cu el și nu i-a răspuns nimic. Avea mâna însângerată și legată

7

cu o cârpă, a văzut că a fost bătut, fața era umflată. A încercat să-l ridice, dar fără

succes, nu se ținea pe picioare, nu rezista de durere.

Instanța de apel a reținut sub aspect probatoriu și declarațiile martorului Lozovan

Ion care a indicat că îndată ce a intrat l-a văzut pe moșul lui Andrei așezat pe scaun la

masă, acesta era însângerat, cel mai tare în regiunea feței. Ultimul nu vorbea nimic, dar

în conștiință, la întrebarea către cei doi ce s-a întâmplat, la ce Filat Ion a luat de pe dulap

„pica metalică” de la scula electrică și i-a comunicat că moșul a dorit să-l străpungă în

regiunea inimii. La care „Rîjîi” a adăugat că moșul a fost pedepsit pentru faptul că a

încercat să-l străpungă pe Filat Ion. El s-a așezat la masă, iar peste aproximativ 2-3

minute l-a poartă a sosit un automobil, Filat Ion împreună cu Petrov Vladmir, l-au

apucat pe moșneag de sub brațe și l-au scos afară, comunicându-i că îl trimit acasă cu

mașina. El a rămas la bucătărie, iar peste câteva clipe cei doi Filat si Petrov au revenit.

Fiind în stare de ebrietate au mai servit câteva pahare cu vin și a decis să se deplaseze

spre domiciliu. La fel, Filat Ion și Petrov Vladimir tot erau în stare de ebrietate

Cu referire la declarațiile martorului Lozovan Ion, instanța de apel a menționat că

în cadrul ședinței de judecată ultimul a dat declarații diferite, și anume că atunci când a

venit la Filat Ion a intrat în casă și l-a întrebat pe Purcel Seghei dacă poate să ajungă

acasă și l-a petrecut până la poartă, însă în acord cu concluziile primei instanțe, se atestă

că martorul a dat declarații în vederea ușurării pedepsei inculpaților, din care motive

aceste declarații se apreciază critic, fiind reținute declarațiile martorului Lozovan Ion

date la faza urmăririi penale.

Așadar, instanța de apel apreciind prin coroborare declarațiile inculpatului Petrov

Vladimir și declarațiile părții vătămate Bîtcă Moisei, ale martorului Lozovan Ion a

atestat că inculpații Petrov Vladimir și Filat Ion erau în stare de ebrietate, nu țin minte

cu exactitate cum s-au petrecut lucrurile și ca urmare au negat faptele prejudiciabile

imputate lor.

La fel, instanța de apel a atestat că inculpații Petrov Vladimir și Filat Ion au

acționat în scop de răzbunare față de Purcel Serghei, din motiv că ultimul a sărit cu pica

metalică la Filat Ion, astfel confirmându-se intenția și motivul acțiunilor prejudiciabile

ale inculpaților.

În ceea ce privește declarațiile expertului Tertișnîi Andrei instanța de apel a reținut

că ultimul a participat în calitate de expert la efectuarea expertizei medico-legale a lui

Purcel Serghei și s-a depistat insuficiență respiratorie, cauzată de bronhopneumonie

purulentă, care s-a dezvoltat pe fundal de traumă toracică deschisă, existând o legătură

cauzală indirectă dintre deces și traumă, adică trauma toracică deschisă prin

complicațiile sale a cauzat decesul. Leziunile cauzate au fost vitale, trauma toracică

deschisă a cauzat decesul lui Purcel Serghei

Instanța de apel a reținut din declarațiile expertului Tertișnîi Andrei că leziunile

corporale cauzate victimei Purcel Serghei au fost vitale și au cauzat decesul acestuia,

fiind demonstrată legătura cauzală dintre trauma toracică deschisă și complicațiile

acestei traume ce a dus la decesul victimei

Tot în acest sens, instanța de apel a reținut concluziile raportului de expertiză

medico-legală nr. 148D/1902 din 30.09.2016 potrivit cărora la Purcel Serghei au fost

stabilite: trauma deschisă a toracelui manifestată prin emfizem subcutan și

pneumotorace din stânga, fracturi costale din stânga cu lezarea pleurei parietale și

viscerale, ruptura pulmonului stâng, care a fost produsă prin acțiunea traumatică cu

corp(-uri) contondentei, sau la lovirea de acesta (acestea) ce se califică ca vătămare

corporală gravă, după criteriul pericolului pentru viață; fractura deschisă a degetului

8

arătător din dreapta, care a fost produsă prin acțiunea traumatică a unui corp contondent

dur ce se califică ca vătămare corporală medie după criteriul pericolului pentru viață;

traumă cranio-facială închisă manifestată prin fractura oaselor nazale, plagă contuză pe

cap, echimoze și excoriații pe față, hemoragii țesuturilor moi pericraniene, care a fost

produsă prin acțiunea traumatică cu corp contondent sau lovirea de acesta se atribuie la

vătămare ușoară după criteriul pericolului pentru viață; echimoză și excoriație pe mâna

stângă care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp(-uri) contondent(-e), sau la

lovirea de acesta (acestea) ce se califică ca vătămare neînsemnată. Moartea cet. Purcel

Sergiu a survenit în rezultatul traumei deschise a toracelui cu emfizem subcutan și

pneumotorace din stânga, fracturi costale din stânga cu lezarea pleurei parietale și

viscerale, ruptura pulmonului stâng.

Instanța de apel a respins argumentele avocatului I. Dorfman care a invocat că

în speță urma a fi stabilit faptul despre perioada de timp în care victima ar fi putut

fi în viață de la momentul cauzării vătămărilor corporale, care au condiționat

ulterior decesul lui, în acest sens, urmând a fi subliniat faptul că inculpatului Petrov

Vladimir i s-a incriminat comiterea infracțiunii de vătămare intenționată gravă a

integrității corporale, soldată cu decesul persoanei, care prezintă două forme de

vinovăție sub forma de intenției directă de a cauza victimei vătămarea intenționată

gravă a integrității corporale și a sănătății, periculoasă pentru viață și prin

imprudență față de urmările prejudiciabile - decesul victimei. Deci, în speță a fost

stabilită intenția inculpatului Petrov Vladimir de a cauza vătămare intenționată

gravă a integrității corporale (fapt apreciat prin raportul de expertiză medico-legală

nr. 148D/1902 din 30.09.2016) și imprudență față de urmările prejudiciabile -

decesul victimei.

Totodată, instanța de apel a respins argumentele avocatului I. Dorfman în ceea

ce privește că, dacă se stabilea odată cu contractarea acestor vătămări corporale

victima putea să se afle în viață o perioadă scurtă de timp, atunci se poate

presupune că victima a contractat vătămările în alte împrejurări, după ce a plecat de

la domiciliul lui Filat Ion în seara zilei de 08 septembrie 2016, la fel reieșind din

specificul faptei prejudiciabile incriminate inculpatului Petrov Vladimir, iar ipoteza

părții apărării referitor la faptul că victima ar fi contractat vătămările în alte

împrejurări nu poate fi fundamentată pe raționamentul indicat de avocatul I.

Dorfman, deoarece în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că Petrov Vladimir

și Filat Ion i-au aplicat lui Purcel Serghei multiple lovituri peste diferite regiuni ale

corpului.

Instanța de apel a respins și argumentele avocatului I. Dorfman precum că

organul de urmărire penală nu a verificat versiunea referitor la maltratarea lui

Purcel Serghei în alte circumstanțe, or, în cadrul cercetării judecătorești s-a

constatat că în jurul acțiunilor petrecute la 08.09.2016 s-au aflat doar inculpații,

victima, partea vătămată Bîtcă Moisei și martorul Lozovan Ion, alte persoane

nefiind depistate că ar fi avut tangență cu fapta prejudiciabilă și cu consecințele

acestei fapte.

Instanța de apel a constatat că în speță fapta prejudiciabilă a inculpaților de

cauzare a vătămării intenționate grave a integrității corporale și a sănătății victimei,

a implicat producerea unor urmări prejudiciabile și mai grave - decesul victimei.

Astfel, cauzarea vătămărilor intenționate grave victimei, periculoase pentru viață,

ce au provocat decesul victimei și urmările prejudiciabile cauzate, indică asupra

legăturii cauzale directe cu vătămările grave a integrității corporale și a sănătății și

9

decesul victimei, ca consecințe a acestor fapte prejudiciabile.

Astfel, fapta prejudiciabilă s-a exprimat prin acțiunile inculpaților de lovire cu

pumnii și cu pica metalică a victimei, care la momentul respectiv a suportat o

durere puternică, iar drept consecință a acestor lovituri s-a produs decesul victimei.

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a stabilit că fapta

prejudiciabilă a fost săvârșită de inculpații Petrov Vladimir și Filat Ion, fapt

confirmat prin declarațiile părții vătămate Bîtca Moisei, declarațiile martorului

Lozovan Ion, declarațiile inculpaților, cât și alte materiale probatorii cercetate.

În speță, infracțiunea săvârșită de Petrov Vladimir și Filat Ion se consideră

consumată din momentul producerii vătămărilor grave a integrității corporale sau a

sănătății victimei.

Cu referire la apelul declarat de avocatul Igor Dorfman în interesul

inculpatului Petrov Vladimir împotriva sentinței primei intanțe în partea ce ține de

învinuirea incriminată inculpatului Petrov Vladimir în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. j) Cod penal, instanța de apel, a constatat că

Petrov Vladimir, la 08.09.2016, aproximativ la orele 20:00, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se în curtea casei

din str. Caiselor, 117, com. Bîc din mun. Chișinău, în mod deschis a sustras de la Bîtcă

Moisei, din buzunarul drept din spate al blugilor, bani în sumă de 300 lei.

Inculpatul Petrov Vladimir, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în

instanța de fond a declarat că, cu Bîtca Moisei sunt în relații normale, nu sunt rude

și se cunosc de vreo patru luni. La 08 septembrie 2016, erau la Filat Ion împreună

cu Lozovan Ion și Filat Ion le-a spus că s-a întâlnit cu Moisei Bîtca și acesta i-a

spus că vrea să facă frigărui. Până a merge la Purcel Serghei au servit vreo două

pahare de vin la Filat Ion, după care au mers la Purcel Serghei acasă, fără ca să fie

invitați. A intrat primul în ogradă, Filat Ion mergea mai încet, a strigat la fereastră

la Purcel Serghei, s-a aprins lumina și a ieșit afară Bîtca Moisei. S-a dat la colțul

casei, la vreo 3 metri de intrare și i-a zis lui Bîtca Moisei să-i dea niște bani și i-a

dat vreo 250 lei, i-a scos Moisei Bîtca, din buzunar și i-a dat. I-a spus că-i întoarce

înapoi. A declarat că nu ține minte cum a luat banii de la Moisei Bîtca.

Partea vătămată Bîtcă Moisei în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond

a declarat că pe Petrov Vladimir îl cunoaște din vara anului 2016 și nu se află nici

într-o relație. Purcel Serghei este stăpânul casei în care i s-a propus să ridice o sobă.

În ziua când s-au petrecut evenimentele, vara anului 2016, a fost la piață după

produse alimentare. Pe drum spre casă s-a întâlnit cu Filat Ion, s-a împărțit cu ceva

din cele procurate, inclusiv cu spirt din care-l procurase, după care s-au despărțit și

el a mers la casa lui Purcel Andrei, unde era Purcel Serghei. Ultimul a pregătit o

salată și i-a propus să servească vin, însă el i-a spus că are spirt și au servit de două

ori câte 50 grame. După aceia fiind obosit s-a așezat pe pat și a adormit. Peste un

timp s-a trezit și i-a văzut pe Filat Ion și Petrov Vladimir în ogradă. A fost chemat

de Petrov Vladimir care i-a cerut bani, spunându-i că o să-i întoarcă și l-a întrebat

unde sunt banii, la ce i-a spus că sunt în buzunar. Atunci Petrov Vladimir i-a luat

banii aproximativ 350 lei din buzunarul din spate a pantalonilor. După aceea Petrov

Vladimir i-a cerut telefonul și au dispărut împreună cu Purcel Serghei. Când Petrov

Vladimir i-a cerut bani nu dorea să-i dea, deoarece singur avea nevoie de bani, iar

Petrov Vladimir singur i-a scos banii din buzunar. A mai declarat că nu a acceptat

să-i i-a banii din buzunar, dar Petrov Vladimir i-a spus că-i va întoarce. Aceștia

erau unicii bani, care îi trebuiau, suma era importantă pentru el și considerabilă la

10

acel moment. Suma de bani i-a fost restituită de către rudele lui Petrov Vladimir și

careva pretenții nu are (f.d. 203-207, vol. II)

Instanța de apel analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și

în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în instanța de apel,

prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor consideră că acțiunile infracționale ale

inculpatului Petrov Vladimir urmează a fi reîncadrate din prevederile art. 187 alin.

(2), lit. f) Cod penal în baza art. 187 alin. (1) Cod penal al RM - jaful, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane.

Instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a stabilit existența

faptei prejudiciabile de jaf, în acest sens fiind reținute declarațiile părții vătămate

Bîtcă Moisei care a indicat că a fost chemat de Petrov Vladimir care i-a cerut bani,

spunându-i că o să-i întoarcă și l-a întrebat unde sunt banii, la ce i-a spus că sunt în

buzunar. Atunci Petrov Vladimir i-a luat banii aproximativ 350 lei din buzunarul

din spate a pantalonilor. După aceea Petrov Vladimir i-a cerut telefonul și au

dispărut împreună cu Purcel Serghei. Când Petrov Vladimir i-a cerut bani nu dorea

să-i dea, deoarece singur avea nevoie de bani, iar Petrov Vladimir singur i-a scos

banii din buzunar. A mai declarat că nu a acceptat să-i i-a banii din buzunar, dar

Petrov Vladimir i-a spus că-i va întoarce.

La caz, infracțiunea de jaf s-a exprimat prin fapta prejudiciabilă care constă în

luarea ilegală a bunurilor părții vătămate, urmările prejudiciabile exprimate prin

prejudiciu patrimonial și legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și

urmărire prejudiciale, modul deschis

Din declarațiile părții vătămate Bîtcă Moisei, date atât la faza urmăririi penale,

cât și în ședința de judecată s-a confirmat că inculpatul a sustras banii în sumă de

300 lei din buzunarul din spate al blugilor părții vătămate Bîtcă Moisei.

Instanța de apel reține din conținutul declarațiilor părții vătămate Bîtcă Moisei

că inculpatul Petrov Vladimir, a luat acești bani fără ca acesta să-i permită,

deoarece el tot avea nevoie de bani, iar în acest sens, s-au respins argumentele

avocatului I. Dorfman precum că inculpatul nu a avut intenția directă de a sustrage

în mod deschis banii de la Bîtcă Moisei.

Cu referire la agravanta prevăzută de lit. f) alin. (2) art. 187 Cod penal,

stabilită de către instanța de fond în sarcina inculpatului Petrov Vladimir „cu

cauzarea de daune în proporții considerabile”, instanța de apel a menționat că

aceasta nu și-a găsit confirmare în probele administrate la dosar, ori, caracterul

considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare

valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și

venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care

influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii

drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului

Printre „alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a

victimei” pot fi enumerate venitul global al familiei, starea de sănătate a victimei și

a membrilor familiei ei apți de muncă cât și angajarea sau neangajarea victimei la

un loc permanent sau provizoriu de muncă

La caz, agravanta „cu cauzarea de daune în proporții considerabile” (prevăzută

la lit. f) alin. (2) art. 187 Cod penal) are un caracter estimativ.

Astfel, reieșind din doctrina penală, dacă victima are o stare materială

11

„satisfăcătoare”, atunci nu va funcționa circumstanța agravantă „săvârșirea

infracțiunii cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. Dacă însă starea

materială a victimei este „nesatisfăcătoare”, atunci agravantă menționată devine

funcțională.

La caz, instanța de apel nu va reține că valoarea bunurilor sustrase de către

inculpatul Petrov Vladimir de la partea vătămată în mărime de 300 lei constituie

daune în proporții considerabile, or, percepția părții vătămate nu poate influența

calificarea faptei, gradul considerabil al prejudiciului urmând a fi stabilit, la etapa

dată, de către instanța de judecată.

Astfel, în speță persistă doar aprecierea părții vătămate Bîtcă Moisei care a

susținut că prejudiciul cauzat este unul „considerabil”, însă alte date care să

certifice acest fapt nu au fost administrate. Mai mult, reieșind din suma bănească

care a fost sustrasă în mărime de 300 lei, instanța de apel a menționat că aceasta nu

poate fi încadrată la agravanta prevăzută la lit. f) alin. (2) art. 187 Cod penal,

reieșind și din faptul că valoarea acesteia este mai mică și decât proporțiile mici

reglementate de către Codul Contravențional (art. 18).

Ca urmare, instanța de apel a exclus din învinuirea înaintată inculpatului

Petrov Vladimir agravanta prevăzută la lit. f) alin. (2) art. 187 Cod penal, acțiunile

infracționale ale acestuia urmând a fi încadrate în baza art. 187 alin. (1) Cod penal.

La stabilirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului Petrov Vladimir pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a

ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75-78 Codul penal, și anume, de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Instanța de apel a reținut că inculpatul Petrov Vladimir nu a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii de jaf, nu este angajat în câmpul muncii, la evidența

medicului narcolog și psihiatru nu se află, a recuperat prin intermediul rudelor

prejudiciul cauzat părții vătămate Bîtcă Moisei, anterior a fost judecat.

Careva circumstanțe atenuante sau agravante în privința inculpatului Petrov

Vladimir nu au fost stabilite.

Instanța de apel a reținut că prin sentința Judecătoriei Hîncești din 07.07.2016

Petrov Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 800 unități convenționale sau 16 000 lei, care conform informației

executorului judecătoresc Balan Cornelia din 19.04.2017 amenda penală nu a fost

achitată de către Petrov Vladimir. În acest sens, instanța de fond a constatat starea

de recidivă simplă a inculpatului Petrov Vladimir.

Prin Legea nr. 163 din 20.07.2017 „pentru modificarea și completarea unor

acte legislative ,,au fost operate modificări la prevederile art. 34, 82 Cod penal,

astfel potrivit art. 34 Cod penal, (1) Se consideră recidivă comiterea cu intenție a

uneia sau mai multor infracțiuni de o persoană cu antecedente penale pentru o

infracțiune săvîrșită cu intenție. (2) Recidiva se consideră periculoasă: b) dacă

persoana anterior condamnată pentru o infracțiune intenționată gravă sau deosebit

de gravă a săvîrșit din nou cu intenție o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau

excepțional de gravă. (3) Recidiva se consideră deosebit de periculoasă: b) dacă

persoana anterior condamnată pentru o infracțiune excepțional de gravă a săvîrșit

12

din nou o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau excepțional de gravă

Potrivit art. 82 Cod Penal, (1) La aplicarea pedepsei pentru recidivă

periculoasă și recidivă deosebit de periculoasă de infracțiuni se ține cont de

numărul, caracterul, gravitatea și urmările infracțiunilor săvîrșite anterior, de

circumstanțele în virtutea cărora pedeapsa anterioară a fost insuficientă pentru

corectarea vinovatului, precum și de caracterul, gravitatea și urmările infracțiunii

noi. (2) Mărimea pedepsei pentru recidiva periculoasă și deosebit de periculoasă nu

poate fi mai mică de o treime din maximul pedepsei prevăzute la articolul

corespunzător din Partea specială a prezentului cod. In cazul în care sînt stabilite

numai circumstanțe atenuante, instanța poate stabili pedeapsa în limitele prevăzute

pentru infracțiune în Partea specială a prezentului cod

Instanța de apel a constatat că prin sentința Judecătoriei Hîncești din

07.07.2016 Petrov Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 800 unităti convenționale sau 16 000 lei.

La 08 septembrie 2016 inculpatul Petrov Vladimir a comis infracțiunea de

vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății și infracțiunea de

jaf.

Conform art. 10 alin. (1) Cod penal, (1) Legea penală care înlătură caracterul

infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația

persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra

persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei

legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat

pedeapsa, dar au antecedente penale.

Instanța de apel având în vedere modificările operate la prevederile art. art. 34,

82 Cod penal, prin Legea nr. 163 din 20.07.2017 „pentru modificarea și

completarea unor acte legislative”, în vigoare 20.12.2017 prin care a fost exclusă

„recidiva simplă”, în temeiul art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, a exclus

starea de recidivă care a fost reținută de către instanța de fond în privința

inculpatului Petrov Vladimir, astfel, pedeapsa penală urmează a fi aplicată fără a se

ține cont de prevederile art. art. 34, 82 Cod penal.

Conform art. 87 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a cumulat pedeapsa

aplicată lui Petrov Vladimir prin sentința Judecătoriei Hîncești din 07.07.2016 în

temeiul art. 264/1 alin. (4) Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 800

unități convenționale sau 16 000 lei, care se va executa de sine stătător.

la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs

ordinar, prin care solicită casarea acesteia în ce ține de neîncasarea cheltuielilor de

judecată în sumă de 9 397 lei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

Recurentul invocă dezacordul cu decizia instanței de apel în partea cheltuielilor de

judecată, motivînd că potrivit art. 227 alin. (1), 229 alin. (1), (2) Cod penal,

instanța urma să încaseze cheltuielile de judecată de la Petrov Vladimir și Filat Ion.

5.1. Nefiind de acord cu hotărîrile menționate, avocații Igor Dorfman și Vitalie

Țurcan în numele inculpatului Petrov Vladimir, făcînd trimitere la prevederile art. 427

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită

casarea acestora cu pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința lui Petrov Vladimir.

Recurenții invocă aceleași argumente descrise în cererea de apel la pct. 3.2.. Totodată,

recurenții invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor motivînd că în

13

faptele inculpatului nu se regăsesc elementele infracțiunilor imputate; cauza a fost

examinată unilateral, punând la baza hotărârii de condamnare doar pe probele acuzării;

instanța de apel neîntemeiat a refuzat demersul apărării, întru numirea unei expertize

suplimentare.

către procuror și de avocații Igor Dorfman și Vitalie Țurcan în numele inculpatului

Petrov Vladimir, în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal

decide asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente.

Referitor la recursul ordinar declarat de procuror:

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate

fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de

apel.

Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Analizând temeiurile respective în raport cu motivele invocate în recursul declarat,

Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului.

Autorul recursului consideră că, instanța de apel eronat a respins solicitarea

acuzării de a dispune încasarea de la inculpat în bugetul statului a cheltuielilor judiciare

suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 9 397 lei, deoarece statul

nu este obligat să suporte aceste cheltuieli.

Prin urmare, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiat acest argument, deoarece

potrivit prevederilor art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt

cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului

penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi plătite

martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților,

traducătorilor și asistenților procedurali. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele

alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Potrivit art. 228 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal indică că,

cheltuielile privind efectuarea expertizelor judiciare, solicitate de către organul de

urmărire penală, nu se includ în categoria cheltuielilor judiciare care urmează a fi

achitate de către inculpat.

Astfel, suma de 9 397 lei, solicitată de către procuror ca să fie încasată de la

inculpat în folosul statului, constituie cheltuieli care au fost suportate pentru efectuarea

examinării expertizei medico-legală a învinuitului Filat Ion pentru aprecierea gradului

gravității vătămărilor corporale - 23 lei; examinarea medico-legală a învinuitului Petrov

Vladimir pentru aprecierea gradului gravității vătămărilor corporale - 23 lei; expertiza

prezenței sângelui în pete - 1568 lei; expertiza medico-legală a prezenței salivei - 258

lei; expertiza medico-legală a apartenenței de specie a sângelui - 2464 lei; expertiza

medico-legală a apartenenței de grup a sângelui - 1530 lei; determinarea aglutininelor

prin metoda Lattes - 792 lei; expertiza psihiatrico-legală de ambulator în privința

învinuitului Petrov Vladimir - 994 lei; expertiza psihiatrico- legală de ambulator în

privința învinuitului Filat Ion - 994 lei; examinarea cadavrului - 469 lei; examinarea

histopatologică a materialului biologic - 225 lei; examinarea în baza documentelor

medicale - 57 lei.

14

Mai mult, se relevă că prevederile alin. (3) ale art. 75 din Legea nr. 68 din 14

aprilie 2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, stipulează

expres că „În cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de

către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute

la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova”.

Astfel, conform art. 142 alin. (2) părțile, din inițiativă proprie și pe cont propriu,

sunt în drept, prin intermediul organului de urmărire penală, al procurorului sau al

instanței de judecată, să înainteze instituției publice de expertiză judiciară/biroului de

expertiză judiciară o cerere privind efectuarea expertizei judiciare pentru constatarea

circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea intereselor lor. În

acest caz, organul de urmărire penală, procurorul sau instanța de judecată este obligată

să remită instituției publice de expertiză judiciară/biroului de expertiză judiciară

materialele necesare efectuării expertizei judiciare. Raportul de expertiză judiciară

întocmit la cererea părților se prezintă de către parte organului de urmărire penală,

procurorului sau instanței de judecată, se anexează la materialele cauzei penale și

urmează a fi apreciat în coroborare cu alte probe. În cazul în care, reieșind din

concluziile formulate de experți în rapoartele de expertiză anterioare, se constată

inoportunitatea dispunerii expertizei judiciare solicitate de către părți, iar efectuarea

unei alte expertize va condiționa tergiversarea procesului penal, organul de urmărire

penală, procurorul sau instanța de judecată respinge cererea părților.

În acest context, se atestă că în prezenta cauză penală ordonatorul expertizei

judiciare a fost organul de urmărire penală (f.d. 19, 27, 35, 45, 56, 66, 76), fără a exista

o asemenea cerere din partea părților.

Prin urmare, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a respins încasarea

din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare, ca fiind nefondată.

În aceste condiții instanța de recurs consideră că, n-a fost constatată prezența în

speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul

penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești

contestate.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de către procuror

nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se

dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocații Igor Dorfman și Vitalie Țurcan

în numele inculpatului Petrov Vladimir:

Din conținutul cererii de recurs se deduce temeiurile prevăzute de pct. 6), 8) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, având în vedere că apărătorii critică vinovăția lui

Petrov Vladimir, considerând că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, solicitând să fie achitat.

Analizând motivele indicate în textul recursului, Colegiul penal sesizează că, de

fapt, recurenții contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele

inferioare, considerînd că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că

faptele incriminate în actul de învinuire au fost comise de Petrov Vladimir.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a probelor

ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de apel, de

competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să

15

intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată

comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin

hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din

prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate în

pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea

probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei părți în

acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri de

condamnare sau de achitare.

Cît privește motivul precum că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, Colegiul

penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de

fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar

pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de

apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al

probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea

altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține. Dar, verificînd probatoriul

administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate de recurenți, Colegiul le

consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatului de săvîrșirea infracțiunii

incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate și că, la caz, nu a fost

comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar

duce la casarea hotărîrii atacate și adoptarea unei alte soluții.

Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis erorile de

drept la care fac referință recurenții și, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției

adoptate, iar pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă faptelor comise.

Totodată, instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurenți, au format

obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel respectând prevederile art. 414

alin.(3) și 417 alin.(1) pct.7) și 8) Cod de procedură penală, cărora instanța le-a dat o

motivare clară și argumentată expusă în pct. 4.1. al prezentei decizii, soluție, care este

susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare nu se mai impune.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare

a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de

prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în

mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o Curte de recurs

poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță

(hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune

în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor,

argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază

relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă

instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui

răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO Perez c. Franței, Van de Hurk c.

Țărilor de Jos).

Așadar, verificând procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și

lecturând textul deciziei, rezultă că instanța ierarhic inferioară a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate, și-a motivat soluția adoptată punând la baza acesteia

probele administrate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel. Ținând cont de cele

menționate Colegiul penal conchide că, conținutul deciziei corespunde prevederilor

legale sus menționate, fiind oferite răspunsuri la toate motivele invocate în apel.

16

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, toate probele prezentate au primit o

apreciere justă, iar concluziile făcute de instanța de apel au rezultat din circumstanțele

de fapt stabilite în prezenta cauză penală.

Potrivit textului recursului, recurenții mai invocă temei de casare a deciziei

instanței de apel pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează, că

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul penal reține că, motivul invocat de recurent, precum că „nu au fost

întrunite elementele infracțiunii”, constituie o interpretare subiectivă a sa, or instanța de

apel corect a constatat că în acțiunile lui Petrov Vladimir, sunt prezente toate elementele

constitutive a infracțiunilor prevăzute de art. 151 alin. (4) și art. 187 alin. (1) Cod penal,

argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le

însușește.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare

a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de

instanța de apel. În cazul în care acesta și-a motivat decizia luată, arătând în mod

concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite

părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în

principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe.

Totodată, vinovăția lui Petrov Vladimir a fost demonstrată și pe larg expusă în

partea motivată a deciziei instanței de apel descrisă la pct. 4.1. al prezente decizii,

soluție, care este susținută și de instanța de recurs.

Astfel, Colegiul penal susține pe deplin concluzia instanței de apel precum că,

inculpatul Petrov Vladimir, a comis infracțiunile prevăzute de art. 151 alin. (4) și art.

187 alin. (1) Cod penal.

Prin urmare, erorile de drept invocate de recurent, prevăzute la art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului,

iar din aceste considerente recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Valentina Bradu, de către avocații Igor

Dorfman și Vitalie Țurcan în numele inculpatului Petrov Vladimir, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2018, în cauza penală în

privința lui Petrov Vladimir XXX și Filat Ion XXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 11 iulie 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

17