ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 06.07.2018

1ra-629/2018 — Art.42 alin.5, 46, 217-1 alin.4 lit.b,d, 332 alin.2 lit. c, 328 alin.3 lit.c, 329 alin.2 lit.b, 361 alin.2 lit.a,c CP

HOTĂRÂRE
06.07.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Art.42 alin.5, 46, 217-1 alin.4 lit.b,d, 332 alin.2 lit. c, 328 alin.3 lit.c, 329 alin.2 lit.b, 361 alin.2 lit.a,c CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.2,6,8,9,12,15,16 CPP
Citează această cauză
1ra-629/2018 — Art.42 alin.5, 46, 217-1 alin.4 lit.b,d, 332 alin.2 lit. c, 328 alin.3 lit.c, 329 alin.2 lit.b, 361 alin.2 lit.a,c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-618/2018

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Toma Nadejda

judecători Gafton Luiza

Burduh Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Karalar Murat, de avocatul Ciuchitu

Vitalie în numele inculpatului Cernit Murat, de inculpatul Savca Corneliu, de avocatul

Valah Alina în numele inculpatului Moiseev Dumitru, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 21.10.2009 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, în cauza penală în privința

lui

Savca Corneliu XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat XXXXX;

Moiseev Dumitru XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat XXXXX;

Karalar Murat XXXXX, născut la XXXXX,

cetățean al Turciei, domiciliat XXXXX;

Cerkez Akbulut (Cernit Murat, alias Altîg

Murat), născut la XXXXX, cetățean al Turciei,

domiciliat XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Rejudecare: 1) 25.05.2011 – 03.06.2013;

2) 14.11.2014 - 28.11.2017;

2) 23.10.2013 – 24.07.2014, dispusă rejudecarea;

3) 19.02.2018 – 30.05.2018.

1

fost încetată cauza penală de învinuire a lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg

Murat) în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, în

legătură cu existența hotărârii judecătorești definitive asupra aceleiași persoane

pentru aceeași faptă.

Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a fost condamnat în baza art. 323

alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

Karalar Murat a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42

alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

Savca Corneliu a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen

de 5 ani;

- în baza art. 323 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare;

- în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen

de 4 ani;

- în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen

de 4 ani;

- în baza art. 332 alin. (1) Cod penal la 1 an 9 luni închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen

de 4 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1), (2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa definitivă lui Savca Corneliu i-a fost

stabilită de 5 ani 9 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele

afacerilor interne pe un termen de 5 ani.

Moiseev Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen

de 5 ani;

- în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen

de 4 ani;

- în baza art. 332 alin. (1) Cod penal la 1 an 9 luni închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen

de 4 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1), (2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa definitivă lui Moiseev Dumitru i-a fost

2

stabilită de 5 ani 6 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele

afacerilor interne pe un termen de 5 ani.

Arestarea preventivă, aplicată în calitate de măsură preventivă în privința lui

Savca Corneliu, Moiseev Dumitru, Karalar Murat și Cerkez Akbulut (Cernit Murat,

Altîg Murat) a fost lăsată fără modificări până la intrarea sentinței în vigoare.

Prin aceiași sentință, Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu au fost achitați de sub

învinuirea imputată, însă în privința acestora hotărârile nu se contestă.

Deținerea și folosirea de către Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a

documentului oficial fals de importanță deosebită

2.1. Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) la 29 august 1998, deținând

pașaportul fals seria TR-J nr. XXXXX, eliberat la 10.09.1997 de SP Adana, Turcia pe

numele lui Altîg Murat, născut la XXXXX, în XXXXX, tatăl XXXXX, mama XXXXX, valabil

de la 03.09.1997 până la 16.02.2002, având intenție de a solicita azil pe teritoriul

Republicii Moldova, care în perioada de referință nu numai că nu avea legislație

internă respectivă, dar nici nu ratificase Convenția privind statutul refugiaților din

28.07.1951 și Protocolul privind statutul refugiaților, adoptat la New York la

31.01.1967, a înregistrat căsătoria cu cetățeanca Republicii Moldova Cernit Taisia,

inițial păstrându-și numele de familie „Altîg”, iar ulterior luându-și numele de familie

al soției „Cernit”, schimbându-și, de asemenea, data, luna anul și locul nașterii.

Astfel, Cerkez Akbulut, prezentând intenționat pașaportul fals sus indicat

Ministerului Dezvoltării Informaționale și Biroului migrație și azil al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a fost legitimat cu documente de identitate

atât pe numele Altîg Murat, cât și pe numele Cernit Murat, inclusiv:

- buletin de apatrid seria CC nr. XXXXX și pașaportul apatridului

seria C nr. XXXXX, eliberate la 09.10.2000 de SEDP sect. Rîșcani, mun. Chișinău, pe

numele lui Altîg Murat;

- permisul de conducere de tip nou nr. XXXXX, eliberat la 02.07.2004 de VIP

SEET Chișinău pe numele Cernit Murat;

- diplomă de studii superioare juridice, eliberată la 30.06.2004 de Academia

de Drept din Moldova pe numele Cernit Murat;

- buletin de identitate pentru refugiați seria A nr. XXXXX, eliberat la

16.12.2005 de VIP pe numele Cernit Murat.

Paralel cu pașaportul fals nominalizat, inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat,

Altîg Murat) deținea asupra sa și pașaportul de cetățean al Turciei pe numele lui

Cerkez Akbulut, născut la XXXXX în XXXXX, tatăl XXXXX, mama XXXXX,

c/p XXXXX, care n-a fost identificat de către organul de urmărire penală.

Ulterior, prin diferite „metode” și „procedee” inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit

Murat, Altîg Murat) s-a identificat atât în țara sa de origine Republica Turcia, cât și în

Republica Moldova ca Cernit Murat, născut la XXXXX în Republica Turcia, cu o

singură deosebire: în Republica Moldova la documentarea acestuia au fost indicate

inițial locul nașterii și numele părinților săi adoptivi (XXXXX, Turcia, tatăl XXXXX,

mama XXXXX), iar în Republica Turcia - a părinților biologici (XXXXX, tatăl XXXXX,

3

mama XXXXX), în prezent în actele de stare civilă fiind indicate ambele localități

(XXXXX și XXXXX).

Neglijența în serviciu, săvârșită de către Savca Corneliu XXXXXși

Moiseev Dumitru XXXXX

2.2. Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, fiind numiți, prin Ordinul Ministrului

MAI nr. 68 ef. din 03 martie 2006 în funcția de Comisar al CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău și, respectiv, prin Ordinul Ministrului MAI nr. 106 ef. din 14 aprilie

2006 în funcția de inspector superior al Secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani

al CGP mun. Chișinău, astfel fiind abilitați în mod permanent cu drepturi și obligații

în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a acțiunilor administrative de

dispoziție, fapt care le atribuia ambilor calitatea de persoane cu funcție de

răspundere, au comis neglijență în serviciu în următoarele circumstanțe:

La 05 și 06 septembrie 2006 de către colaboratorii Secției Delicte

Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, printre care și inculpatul Moiseev

Dumitru, cu acordul și sub supravegherea inculpatului Savca Corneliu, a fost petrecut

controlul inopinat și concomitent a secției comerciale nr. 37 și depozitului, care

aparțin SRL „Selani Lux”, amplasate, respectiv, pe str. Alecu Russo, 1, mun. Chișinău

(în centrul comercial „Soiuz”) și str. XXXXX, mun. Chișinău.

În rezultatul controlului secției comerciale sus indicate, la 06 septembrie 2006

de către inculpatul Moiseev Dumitru, în privința directorului SRL „Selani Lux”,

Vioreliu Iachim a fost întocmit procesul-verbal BB Nr. 0049929 cu privire la

contravenția administrativă prevăzută de art. 161 2 CCA (red. 1985) în legătură cu

depistarea lipsei documentelor de proveniență a mărfii (123 unități de produse

piscicole, conform anexei pe 4 file) aflată în vânzare în secția comercială menționată.

La 06 septembrie 2006, prin Hotărârea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău, Savca Corneliu, pentru contravenția administrativă prevăzută de

art. 1612 CCA (red. 1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicându-i-se o pedeapsă

sub formă de amendă în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale în

sumă de 500 (cinci sute) lei cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul

contravenției.

La 11 septembrie 2006 de către inculpatul Moiseev Dumitru, în privința

directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu Iachim, a fost întocmit procesul-verbal f/n cu

privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (red. 1985) în

legătură cu depistarea la 06 septembrie 2006 în urma controlului petrecut la

depozitul menționat a păstrării și realizării icrei roșii în cantitate de 170,5 kg în lipsa

documentelor respective.

La 11 septembrie 2006, prin Hotărârea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău, Savca Corneliu, pentru contravenția administrativă prevăzută de

art. 1612 CCA (red. 1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicându-i-se o pedeapsă

sub formă de amendă în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale în

sumă de 500 (cinci sute) lei cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul

contravenției.

4

Întrucât bunurile confiscate în baza ambelor hotărâri făceau parte din categoria

celor ușor alterabile și cu termen de păstrare limitat, în conformitate cu atribuțiile

aferente funcției, stabilite în pct. 19 a fișei postului, potrivit cărora inspectorul secției

Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău întocmește procese-

verbale pe contravenții administrative, asigură păstrarea și predarea bunurilor

materiale sechestrate, confiscate, Moiseev Dumitru urma să asigure păstrarea și

predarea acestor bunuri în conformitate cu prevederile pct. 6 a Regulamentului cu

privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân,

sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a

bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11 septembrie 2001.

Însă, contrar acestor prevederi, în lipsa controlului din partea inculpatului

Savca Corneliu XXXXX, care potrivit pct. pct. 5 și 8 a Regulamentului-tip al

Comisariatului de Politie sectorul Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP

mun. Chișinău, urma să organizeze activitatea subdiviziunilor comisariatului în

vederea prevenirii, curmării și descoperirii la timp a infracțiunilor, contravențiilor

administrative și să exercite controlul asupra respectării necondiționate a legislației

de către colaboratorii comisariatului de poliție și asupra legalității acțiunilor lor în

exercițiul de funcție, iar potrivit cerințelor pct. 13 a Instrucțiunii privind modul de

efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații

organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne

nr. 276 din 31.07.2006, urma să exercite supravegherea efectuării controalelor

operative ale agenților economici, Moiseev Dumitru împreună cu Vîrlan Veaceslav

XXXXX, cauza penală în privința căruia a fost încetată pe motiv că fapta lui nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, cu încălcarea prevederilor

pct. pct. 7, 20 lit. d), e) a aceleiași Instrucțiuni, fiind subiect al controlului operativ și

obligat în virtutea acestui fapt să ia măsuri pentru asigurarea neamânată a

integrității averii confiscate până la transmiterea ei în administrarea autorităților

fiscale în conformitate cu legislația în vigoare, să asigure integritatea bunurilor

predate sau ridicate în cadrul controalelor operative, să ia măsuri pentru restituirea

lor posesorilor legitimi sau pentru realizarea lor în modul stabilit, cu încălcarea

prevederilor pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne,

nr. 319-144 din 01 februarie 2005, au organizat ridicarea și predarea la păstrare a

bunurilor confiscate la SRL „Slavena Lux”, conform facturilor de expediție

seria DM nr. XXXXX din 06.09.2006 și seria DM nr. XXXXX din 07.09.2006, unde

aceste bunuri au fost păstrate fără careva temei legal.

La 29 noiembrie 2006, în cadrul petrecerii examinării și inventarierii

produselor confiscate de către colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău, au fost

depistate încălcările de lege nominalizate, alterarea din cauza condițiilor neadecvate

de păstrare a produselor din pește cu costul total de 13411,20 lei, precum și

alterarea icrelor roșii în cantitate de 119,37 kg cu costul total de 112800,87 lei.

Astfel, acțiunile inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru au fost

încadrate în baza art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal - îndeplinirea necorespunzătoare

de către o persoană cu funcție de răspundere a obligațiilor de serviciu ca rezultat al

5

unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, care au provocat urmări grave

intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

Însă, instanța de fond, reținând în sarcina inculpaților faptele incriminate lor

prin rechizitoriu, a exclus din învinuirea lui Savca Corneliu a prevederilor

art. art. 201 și 268 CCA (1985), a probei privind încălcarea de către acesta a pct. 14

a Regulamentului-tip al Comisariatului de Poliție sectorul Rîșcani, aprobat de

către Comisarul CGP mun. Chișinău, întrucât acest argument nu și-a găsit confirmare

în cadrul cercetării judecătorești, deoarece, conform pct. 19 a fișei postului,

inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX urma să asigure păstrarea și predarea bunurilor

materiale sechestrate, confiscate, prevederile art. art. 201 și 268 CCA (1985), iar în

privința ambilor inculpați, Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, instanța de fond a

exclus prevederile art. 210 CCA (1985).

Complicitate la circulația ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită de

către Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX,

Karalar Murat XXXXX, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și

Ohladciuc Valeriu XXXXX

2.3. La 20.03.2008, organizându-se în prealabil cu două persoane identificate

de către organul de urmărire penală, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă

într-o procedură separată în legătură cu căutarea lor, precum și alte persoane

neidentificate de către organul de urmărire penală, într-o reuniune stabilă de

persoane, distribuind strict între ei rolurile, urmărind scopul transportării pe

teritoriul Republicii Moldova cu ulterioara comercializare ilegală în Olanda a

substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, inculpatul Karalar Murat

XXXXX, la propunerea și împreună cu una din aceste persoane, la indicația celei de-a

doua persoane, aproximativ la ora 0630, aflându-se pe str. Izmail, mun. Chișinău, s-a

urcat la volanul automobilului de modelul „Hyundai H-100”, n/î XXXXX, deja încărcat

cu saci cu fasole, în care erau deghizate brichete de heroină în cantitate de 199550

grame, introdusă în țară ilegal, în mod nestabilit și de către persoane neidentificate

de către organul de urmărire penală, pentru a fi transportate în or. Vatra, mun.

Chișinău, unde închiria un depozit pentru acumularea și ambalarea fasolelor, în

scopul exportării lor ulterioare în Olanda împreună cu substanța narcotică

nominalizată.

Deplasându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, aproximativ la orele 0640,

automobilul sus indicat, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP,

mun. Chișinău, Ceban Ion XXXXXși Poiană Vasile XXXXX, care depistând că lipsesc

actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus-

menționat în CPS Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar, dat fiind

faptul că ei, conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, necesitau în timpul

indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev – str. Maria

Cibotari, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului Republicii

Moldova, s-au deplasat împreună cu automobilul nominalizat și inculpatul Karalar

Murat XXXXX la intersecția menționată, unde, intenționând să întocmească raportul

6

de reținere și numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete

cu substanță de culoare cafeniu-deschisă în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce

imediat au informat conducerea poliției rutiere.

În momentul stopării automobilului, cea de-a doua persoană, cauza penală în

privința căreia a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea ei, a

coborât din automobil și a plecat de la fața locului într-o direcție necunoscută, iar

inculpatul Karalar Murat XXXXX, neavând această posibilitate fiindcă actele de

identitate și pe automobil erau deja predate colaboratorului poliției rutiere, prin

intermediul telefoniei mobile i-a comunicat inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit

Murat, Altîg Murat), care anterior i-a mai acordat diferite servicii de asistență

juridică, despre faptul reținerii și conținutul „mărfii”, tot odată, comunicându-i locul

aflării și cerându-i ajutorul la eliberarea sa și a automobilului cu „marfă”.

Ultimul, fiind jurist de profesie și deținând funcția de specialist pe dosare penale

în cadrul BAA „InterAvo”, înțelegând caracterul acțiunilor inculpatului Karalar Murat

XXXXX, dându-și perfect seama că implicarea sa va îngreuna atât descoperirea tuturor

acțiunilor ilegale ale ultimului, cât și a persoanelor împreună cu care le-a săvârșit și

dorind acest rezultat, l-a contactat la telefonul mobil pe inculpatul Savca Corneliu

XXXXX, Șeful-interimar al Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova, pe care-l cunoștea personal, după ce, în cadrul întâlnirii

imediat avute cu acesta, l-a informat despre reținerea de către colaboratorii poliției

rutiere a inculpatului Karalar Murat XXXXX și a automobilului nominalizat cu

substanțe narcotice, solicitându-i implicarea în eliberarea ultimului și a automobilului

cu „marfă”.

La rândul său, inculpatul Savca Corneliu XXXXX, de asemenea, înțelegând

caracterul prejudiciabil al acțiunilor inculpatului Karalar Murat XXXXX, pe care-l

cunoștea anterior, dându-și perfect seama că prin acțiunile sale va îngreuna

descoperirea infracțiunii săvârșite de către ultimul și complicii săi și dorind un

asemenea rezultat, folosind intenționat situația de serviciu în detrimentul intereselor

de serviciu, urmărind și scopul de a-i acorda susținere inculpatului Cerkez Akbulut

(Cernit Murat, Altîg Murat), pe care anterior, la 03.01.2006, l-a racolat în calitate de

„agent” al său (al organelor afacerilor interne) cu denumirea convențională „XXXXX”,

care intenționa să-și restabilească statutul de refugiat, anulat la 02.07.2007 prin

Decizia Șefei Direcției refugiați a Biroului migrație și azil a Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, precum și scopul de a-și ascunde neajunsurile admise

în serviciu privind organizarea activității de analiză a fenomenului infracțional al țării

și combaterii criminalității, i-a dat indicații acestuia de a-l telefona și sfătui pe

inculpatul Karalar Murat XXXXX să le spună colaboratorilor Direcției misiuni speciale

a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova la sosirea acestora la fața

locului la intersecția str. Șciusev – str. Maria Cibotari, mun. Chișinău, că „marfa” nu-i

aparține, iar cei doi colaboratori ai poliției rutiere, după depistarea pe str. Calea

Moșilor, mun. Chișinău a substanțelor narcotice, au extorcat sume bănești pentru

eliberarea lui și a automobilului cu „marfă” reținut, în așa mod împiedicând

colaboratorii poliției rutiere să-și exercite legal atribuțiile de serviciu și străduindu-se

de a duce urmărirea penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii

7

săvârșite.

După aceasta, continuându-și acțiunile ilegale, fără a le comunica intențiile sale,

inculpatul Savca Corneliu XXXXXi-a contactat telefonic pe subalternii săi, inculpații

Moiseev Dumitru XXXXXși Ohladciuc Valeriu XXXXX, care dețineau funcțiile de,

respectiv, Șef Secție misiuni speciale și Șef Secție „Alfa” a Direcției misiuni speciale a

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, precum și pe alți colaboratori ai

acestei Direcții, cărora le-a dat indicații de a se deplasa personal, precum și

de a-i orienta pe subalternii și colegii lor să se deplaseze la intersecția str. Șciusev –

str. Maria Cibotari, mun. Chișinău, pentru a-i reține pe colaboratorii poliției rutiere

Ceban Ion XXXXXși Poiană Vasile XXXXX, care, chipurile, extorcau bani pentru

eliberarea automobilului cu „marfă” fără documente de proveniență, în care au fost

depistate substanțe narcotice.

Inculpații Ohladciuc Valeriu XXXXX și Țopa Ruslan XXXXX au ajuns la fața

locului printre primii și au discutat cu cei doi colaboratori ai poliției rutiere în

privința circumstanțelor și motivelor reținerii automobilului sus indicat, după ce,

convingându-se că în sacii cu fasole din acest automobil au fost depistate substanțe

narcotice, atât ei, precum și alți colaboratori ai Direcției misiuni speciale a

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova sosiți la fața locului, au

întreprins măsuri pentru a înștiința unitatea de gardă a CPS Buiucani, mun. Chișinău,

precum și pe Comisarul Valeriu Galiț personal, pentru a organiza deplasarea la fața

locului a grupei operative pentru documentarea cazului.

Ulterior, după sosirea grupei operative, în timpul efectuării cercetării la fața

locului, inculpatul Țopa Ruslan XXXXX, la indicația inculpatului Moiseev Dumitru

XXXXX, s-a deplasat la sediul CPS Buiucani, mun. Chișinău, unde a înregistrat raportul

respectiv privind documentarea de către colaboratorii Secției misiuni speciale a

Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a

cazului de tranziție a substanțelor narcotice în cantitate de aproximativ 200 kg pe

teritoriul Republicii Moldova cu automobilul menționat și reținerea șoferului

acestuia, cetățeanului Republicii Turcia, inculpatului Karalar Murat XXXXX.

Depășirea atribuțiilor de serviciu, săvârșită de către Savca Corneliu și

Moiseev Dumiru

2.4. Tot ei, Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, stabilind că actele de favorizare

întreprinse la rugămintea lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) nu l-au

ajutat efectiv pe Karalar Murat XXXXX din motivul implicării a mai multor

subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care au fost

alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXXși Poiană Vasile

XXXXX, precum și alți colaboratori de poliție sosiți la fața locului, din răzbunare,

depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzând

daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege

ale persoanelor fizice, Savca Corneliu, care deținea conform Ordinului Ministrului

Afacerilor Interne nr. 655 EF. din 26 decembrie 2007 funcția de Șef-interimar al

Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

8

astfel fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și

obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor

administrative de dispoziție, a dat indicații lui Moiseev Dumitru, care deținea

conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne m. 596 EF. din 23 noiembrie 2007

funcția de Șef al Secției misiuni speciale a Direcției Misiuni speciale a Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel, de asemenea, fiind persoană cu

funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării

funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, iar acesta, la

rândul său, înțelegând greșit interesele de serviciu, dorind să facă pe plac lui Savca

Corneliu, care era șeful lui nemijlocit pe linie de serviciu, acționând în același mod,

cauzând aceleași daune, a dat indicații subalternilor săi, ca să fie escortați

colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXXși Poiană Vasile XXXXXîn incinta

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova unde, sub conducerea și cu

participarea nemijlocită a lor, manifestând violență și înjosindu-le demnitatea, i-au

influențat psihic de a da explicații, ce nu corespund adevărului, precum că depistând

în dimineața zilei de 20.03.2008 substanțe narcotice în automobilul de model

„Hyundai H-100”, cu n/î XXXXX, condus de către Karalar Murat XXXXX, au extorcat

de la acesta bani în schimbul eliberării automobilului cu „marfă”, în acest scop

eliberând-o pe cea de-a doua persoană, totodată, impunându-i să scrie rapoarte

privind eliberarea din inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu

ziua precedentă.

Ceban Ion XXXXXși Poiană Vasile XXXXXau refuzat categoric de a face explicații,

ce nu corespund realității, însă au depus rapoarte privind eliberarea din inițiativă

proprie din organele afacerilor interne, datate cu 19.03.2008, în baza cărora la

28.03.2008 au fost eliberați din funcțiile deținute.

Acțiunile inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru au fost reîncadrate din

art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal în baza art. 328 alin.(1) Cod penal conform indicilor

calificativi: săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat

daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Episodul privind falsul în acte publice, săvârșit de către Savca Corneliu

XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX

2.5. După reținerea la 20.03.2008 în circumstanțele descrise mai sus de către

colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX a camionului

de model „Hyundai H 100”, cu n/î XXXXX, în care au fost depistate 199550 grame de

heroină, din intenții carieriste, urmărind scopul de a fi menționați pe linie de

serviciu, de a-și ascunde acțiunile ilegale, întreprinse împotriva primilor doi,

îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă

proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, precum și în scopul de

a-și justifica indicațiile date subalternilor lor în dimineața și pe parcursul zilei de

9

20.03.2008, inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX au

comis falsul în acte publice în următoarele circumstanțe:

Folosind purtătorul de informații electronice (Flash Card) de model „hp” cu

nr. 372889-001, capacitatea 256 mb, care aparținea inculpatului Moiseev Dumitru

XXXXX, cu participarea nemijlocită a ultimului, inculpatul Savca Corneliu XXXXX a

falsificat în Dosarul de lucru nr. XXXXX cu denumirea convențională „XXXXX” (dosar

strict secret), care-l avea în gestiunea sa, „Notă agenturistică nr. 59ss”, datată cu data

de 08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu data de 19.03.2008 și „Notă

agenturistică nr. 127ss”, datată cu data de 22.03.2008, înscriind în fiecare din ele

date vădit false, precum că el a primit informație operativă de la agentul „XXXXX”

despre o posibilă tranzitare a unei mari cantități de heroină pe teritoriul Republicii

Moldova cu destinație în țările Uniunii Europene de către cetățeanul Republicii

Turcia Karalar Murat, precum și alte persoane, membri ai unei organizații criminale

internaționale, totodată, atribuindu-i „notei agenturistice” din 08.02.2008 „nr. 59ss”,

care anterior i-a fost atribuit unei „note agenturistice” cu alt conținut.

După aceasta, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală,

folosindu-se de situația incertă la serviciu, determinată de faptul că la 20.03.2008

Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Papuc Gheorghe, împreună cu

întreg Guvernul Republicii Moldova demisionase, printre alte documente i le-a

prezentat acestuia spre semnare, după ce și-a asigurat o aparentă întocmire legală a

acestora.

numele inculpatului Karalar Murat, de avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului

Savca Corneliu, avocații Spînu Oleg și Cernit Taisia în numele inculpatului Cerkez

Akbulut (Cernit Murat, Ailîg Murat) și avocații Valah Alina și Cerga Ion în numele

inculpatului Moiseev Dumitru.

3.1 Procurorul în apelul declarat a invocat că, vinovăția inculpaților de

săvârșirea infracțiunilor imputate se confirmă incontestabil prin probele

administrate în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, cărora instanța nu

le-a dat aprecierea cuvenită, făcând trimitere la declarațiile martorilor audiați la

urmărirea penală și în instanța de fond, precum și un șir de documente, procese

verbale anexate la materialele cauzei penale, solicitând casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia:

Savca Corneliu să fie recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 42 alin (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani

închisoare;

- în baza art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal la 10 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani;

- în baza art. 332 alin. (2) lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 4 ani;

- în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal la 6 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite,

pedeapsa definitivă lui Savca Corneliu să-i fie stabilită de 15 ani închisoare, în

10

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în

organele de drept pe un termen de 5 ani.

Moiseev Dumitru să fie recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani

închisoare;

- în baza art. 328 alin. (3) lit.c) Cod penal la 10 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani;

- în baza art. 332 alin. (2) lit.c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 4 ani;

- în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal la 6 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani;

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite,

pedeapsa definitivă lui Moiseev Dumitru să-i fie stabilită de 15 ani închisoare, în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în

organele de drept pe un termen de 5 ani.

Cerchez Akbulut (alias Cernit Murat, Altîg Murat) să fie recunoscut vinovat și

condamnat:

- în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani

închisoare;

- în baza art. 361 alin. (2) lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite

pedeapsa definitivă lui Cerchez Akbulut (alias Cernit Murat, Altîg Murat) să-i fie

stabilită de 15 ani închisoare, în penitenciar de tip închis.

Lui Karalar Murat în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal

de stabilit 15 ani închisoare.

3.2. Avocatul Babără Marian în numele inculpatului Karalar Murat a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare pe

episodul de acuzare adus lui Karalar Murat.

În motivarea apelului a invocat faptul că, sentința de condamnare a lui Karalar

Murat este neîntemeiată, fiind bazată în exclusivitate pe presupuneri și deducții

logice. La pronunțarea sentinței instanța s-a redus doar la enunțarea unor termeni

teoretici, făcând o amplă analiză a acestora, dar nu a analizat cumulul de probe ce

s-au examinat în ședința de judecată și care dovedesc vinovăția s-au nevinovăția lui

Karalar Murat pe capetele de acuzare aduse lui. Astfel, instanța de fond, făcând o

analiză amplă a trăsăturilor caracteristice obligatorii a unui grup criminal organizat

și anume: gradul înalt de organizare, stabilitatea activului de bază a grupului și

structurii lui organizaționale, existența unor metode și forme de activitate individuale

după caracterul lor, stabilitatea (constanța) formelor și metodelor activității

criminale; nu a constatat nici într-un fel legătura cauzală dintre acțiunile lui Karalar

Murat și trăsăturile caracteristice obligatorii ale grupului criminal organizat,

existența căruia l-a stabilit instanța de fond. Toți martorii audiați în ședința de

judecată au arătat direct asupra faptului că, Karalar Murat pentru prima dată s-a

ocupat cu colectarea fasolelor și a făcut-o la rugămintea lui Kaya Salih, căruia nu i-a

putut refuza, deoarece îi datora bani. Astfel nu se poate conchide asupra stabilității

11

activului de bază a grupului, stabilitatea formelor activității criminale ș.a. în raport cu

acțiunile lui Karalar Murat. La fel, instanța de fond, fără a constata care acțiuni ale lui

Karalar Murat dovedesc incontestabil implicarea ultimului în traficul de droguri, îi

atribuie calitatea de autor al infracțiunii, în sentință, analizându-se doar noțiuni de

autor, coautor și organizator.

De asemenea, instanța de fond, în sentința de condamnare a lui Karalar Murat,

nu a combătut nici într-un mod versiunea de apărare a inculpatului și multiplele

probe și argumente aduse în confirmarea acesteia și anume, nu a stabilit cum este

posibil ca inculpatul să fi participat la camuflarea substanțelor narcotice în sacii cu

fasole și expertiza dactiloscopică să nu găsească nici o amprentă digitală al acestuia

pe ambalajul brichetelor cu narcotice; de ce nu s-a dispus expertiza dactiloscopică a

aparatului de cusut saci în vederea stabilirii dacă acest aparat a fost folosit de

inculpat.

Totodată, instanța nu a stabilit de ce nu s-a dispus înfăptuirea experimentului la

fața locului în vederea confirmării s-au combaterii declarațiilor la fața locului a lui

Ceban Ion și Poiană Vasile și anume că ultimii au observat prin fereastra

automobilului stopat că în salonul acestuia sa aflau saci cu fasole,

conținutul acestora, adică a fasolelor, fiind stabilit de polițiști fără a descoase sau a

rupe vreunul.

La fel, nu s-a stabilit de ce așa și nu a fost anexat la materialele cauzei raportul

lui Ceban Ion sau Poiată Vasile referitor la cele descoperite și nu a stabilit de ce nu

s-a primit un răspuns clar asupra faptului neanunțării de către aceștia a secției de

serviciu despre marfa fără documente sau după caz a substanțelor narcotice

presupuse.

Apărarea a atras atenția că, acțiunile acestora nu au fost întreprinse spre

curmarea infracțiuni de trafic de droguri și documentarea ulterioară a cazului, dar

până în ultimul moment încercau să primească banii promiși de Omer Boztepe

pentru eliberarea cantității de droguri depistate de ei. În astfel de circumstanțe, nu

se poate vorbi despre o reținere a inculpatului Karalar Murat, fapt care ar face

imposibilă eliberarea lui de răspundere penală conform alin. (5) al art. 217 Cod

penal.

Prin urmare, respingând acest argument al apărării, instanța de fond respinge

circumstanțe demonstrate prin hotărâri definitive, și anume, încheierile instanței de

fond, prin care s-a dispus de mai multe ori prelungirea termenului de arest

preventive în privința lui Karalar Murat, în care de fiece dată instanța menționa că

termenul reținerii lui Karalar Murat urmează de socotit de la ora 20.00, data de

20.03.2008, astfel, faptul reținerii automobilului cu saci cu fasole și circumstanțele

acestei rețineri de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile, au

rămas neelucidate, urmând a fi calificate ca dubii și ca urmare se interpretează în

favoarea inculpatului.

3.3. Avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Savca Corneliu să fie declarat

nevinovat și achitat pentru episoadele de învinuire ce i se aduc.

12

În apelul său avocatul a indicat că, sentința este ilegală și urmează a fi casată

din motiv că, Savca Corneliu a fost învinuit ilegal și neîntemeiat pentru faptul că,

exercitând funcția de comisar al CPS Rîșcani, mun. Chișinău, fiind persoană cu funcții

de răspundere, urma nemijlocit să aducă la îndeplinire decizia de confiscare a

bunurilor materiale, să le transmită IFS pentru utilizare tehnică. Drept rezultat a

netransmiterii bunurilor materiale confiscate IFS a adus un prejudiciu material în

valoare de 126 122 lei. Instanța de judecată, la examinarea cauzei, contrar

prevederilor art. 57 Cod de procedură penală, a apreciat greșit probele administrate.

În opinia părții apărării, învinuirea înaintată lui Savca Corneliu nu este

concretă, deoarece nu conține date despre persoana fizică sau juridică căreia i s-a

cauzat prejudiciu material, or, din circumstanțele stabilite, prejudiciul material nu i

s-a cauzat proprietarului SRL „Selani-Lux”, deoarece marfa a fost legitim confiscată

conform deciziei comisarului CP s.Rîșcani, mun. Chișinău C. Savca, recunoscută legală

de către instanțele judecătorești Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău, devenite

definitive. Prejudiciul material nu i s-a cauzat nici statului, deoarece bunurile

materiale confiscate nu au intrat în posesia lui.

Conform concluziei expertului sanitar veterinar nr. 127 (f.d.-26, vol. III (II)),

ultimul, în prezența inspectorului Secției Delicte Informaționale a CPs. Rîșcani al CGP

mun. Chișinău, Dumitru Moiseev și directorului SRL „Selani-Lux”, Vioreliu Iachim, a

efectuat expertiza sanitară veterinară, conform căreia lotul de produse „Icre roșii de

pește” în cantitate totală de 170,5 kg, era depozitată în camera frigoriferică din

str. XXXXX, mun. Chișinău la temperatura de -5o C, fără a fi însoțită de certificate

veterinare și certificate de conformitate, ce ar confirma proveniența și calitatea lor și

era ambalată în 11 vase de plastic, dintre care numai patru erau marcate, iar în

antreul camerei frigoriferice, în condiții neautorizate, cu încălcarea cerințelor

sanitare veterinare avea loc reambalarea produselor menționate pentru distribuirea

lor ulterioară în rețeaua de comerț; la examenul organoleptic a depistat abateri de

culoare a produsului; în urma celor constatate întreaga cantitate de icre roșii de

pește a declarat-o improprie consumului uman cu recomandarea de a fi expediată

pentru utilizare tehnică la SFT „Carvit” SRL, situată pe str. Muncești, 121, mun.

Chișinău, sub supravegherea Serviciului Sanitar Veterinar de Stat. Anume costul

produsului final obținut în urma utilizării tehnice a bunurilor confiscate trebuia

considerat drept prejudiciu cauzat statului. Care ar fi fost costul acestui produs nu s-

a stabilit, dar indiscutabil că costul acestui produs era mult mai mic, în cazul când

acestea erau calitative și nici într-un caz nu constituia un prejudiciu considerabil

pentru stat.

Deci, reieșind din aceste prevederi legale și concluziile expertului, se constată că

nu a fost cauzat un prejudiciu material considerabil, dat fiind faptul că icrele trebuiau

mai degrabă nimicite decât prelucrate. Este greu de imaginat ce produs putea fi

obținut în urma prelucrării tehnice a acestor produse și care era costul lui.

Astfel, concluzia instanței de fond a fost considerată nefondată, deoarece nu se

bazează pe materialele cauzei penale, or, nici în cadrul urmăririi penale și nici în

ședința judiciară n-a fost obținută absolut nici o probă că Savca Corneliu, personal,

13

ori prin intermediul subalternilor săi, i-ar fi dat inculpatului Karalar Murat sfaturi în

scopul ca acesta să evite tragerea la răspundere penală.

Apelantul a menționat că, instanța de judecată, pronunțând sentința de

condamnare a lui Savca Corneliu, n-a dat nici o apreciere juridică încălcărilor

flagrante, stabilite cu certitudine în ședința judiciară, comise de colaboratorii poliției

rutiere Ceban și Poiană. Ultimii, conform atribuțiilor de serviciu, la depistarea

bunurilor materiale fără documente de însoțire erau obligați să cheme la fața locului

grupul operativ din comisariatul de poliție teritorial, în cazul dat al sect. Rîșcani, însă

contrar legislației în vigoare și actelor normative departamentale, ei au început

cercetarea autocamionului și mărfii aflate în el, fără a întocmi un proces-verbal în

acest scop. La fel, contrar atribuțiilor de serviciu Ceban și Poiană nu au raportat în

secția de gardă și superiorilor săi despre reținerea autocamionului cu marfă fără

documente de însoțire și a conducătorului auto, dar s-au deplasat cu această marfă

prin teritoriul administrativ a trei sectoare din mun. Chișinău, au permis plecarea

însoțitorului mărfii reținute fără acte de însoțire, Omer Bostepe și nelegitim l-au

încătușat pe conducătorul a/m Karalar Murat.

Acțiunile colaboratorilor DMS, îndreptate la reținerea și verificarea legalității

acțiunilor colaboratorilor poliției rutiere Poiană și Ceban, până la sosirea grupului

operativ au fost legitime, se încadrau în prevederile legilor cu privire la poliție și

operative de investigații, altor acte normative. După sosirea la fața locului a grupului

operativ chemat de către colaboratorii DMS, inclusiv șefului-interimar al Direcției

Corneliu Savca, responsabilitatea privind legalitatea acțiunilor ulterioare o purta

ofițerul de urmărire penală, care a efectuat cercetarea la fața locului și a organizat

activitatea lucrătorilor operativi.

Reieșind din aceste prevederi legale și probe administrate în ședința judiciară,

apărarea a considerat, că Savca C., după preluarea cazului de către grupul operativ, a

activat în strictă conformitate cu indicațiile conducătorului acestui grup, a

Ministrului și Prim viceministrului MAI, cărora regulat le raporta faptele noi stabilite.

La fel, partea apărării a indicat că, Savca Corneliu a fost pus sub învinuire de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, adică depășirea

atribuțiilor de serviciu, săvârșită în interesul unui grup criminal organizat, și potrivit

acestui capăt de învinuire instanța a constatat, că organul de urmărire penală n-a

indicat nici în ordonanța de punere sub învinuire, nici în rechizitoriu, care legi sau

acte normative au încălcat inculpații Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, întrucât

acestora li se incriminează comiterea unor acțiuni, care nu pot fi săvârșite nici de o

persoană cu funcții de răspundere în nici o circumstanță sau împrejurare,

nemaivorbind de dânșii care dețineau funcții înalte în cea mai importantă

subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne, fiind investiți cu drepturi și atribuții

de serviciu, speciale (pe lângă cele generale), unele dintre care constituie secret de

stat și de serviciu.

Mai apoi, instanța judiciară, contrar propriilor concluzii, menționează că pe

parcursul probatoriului s-a stabilit, că inculpații Savca Corneliu și Moiseev Dumitru

depășindu-și vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin Lege în privința

colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile îndreptată la impunerea

14

acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele

afacerilor interne datate cu 19.03.2008, fiind nestăpâniți, conduși de mînie, au

manifestat impulsivitate, brutalitate și chiar agresiune față de aceștia.

Presiunile psihice aplicate în privința ultimilor le-au produs profunde suferințe

morale, întrucât ei nu numai au fost insultați și calomniați cu cuvinte înjositoare, dar

au fost speriați atât cu întreprinderea unor fapte păgubitoare asupra rudelor

apropiate, cât și amenințați cu aplicarea loviturilor în privința lor.

Aceste concluzii ale instanței de fond sunt nefondate, nu reiese din materialele

cauzei, sunt bazate doar pe unele declarații ale martorilor Ceban I. și Poiană V., însă

acestea necesită a fi apreciate critic, deoarece acțiunile lor anterioare au fost vădit

contrar legislației și ei au făcut astfel de declarații în scopul de a se apăra și a evita

răspunderea pentru încălcările comise. Aceste declarații pe lângă faptul că sunt

contradictorii, au fost combătute integral de martorii Cuciuc Alexandru, Sargheliu

Vitalie, ș.a. Anume din aceste considerente nici Ceban I. și nici Poiană V. n-au

contestat acțiunile inculpatului Savca, n-au solicitat și n-au fost recunoscuți în

calitate de părți vătămate pe cauza penală.

Necătînd la faptul că aceeași faptă declarativă, care nu este fondată și nu se

bazează pe materialele cauzei penale, contrar prevederilor alin. (1) art. 22 Cod de

procedură penală, de mai multe ori i se incriminează lui Savca C., instanța de fond a

reîncadrat acțiunile de la alin. (3) la alin. (1) art. 328 Cod penal, l-a recunoscut

vinovat de comiterea acestei infracțiuni și a adoptat o sentință de condamnare și pe

acest capăt de învinuire.

Apărarea a subliniat că, la baza sentinței au fost puse doar declarațiile

martorilor Ceban Ion, căruia i-au fost cauzate daune considerabile, dar el nici n-a fost

recunoscut în calitate de parte vătămată. Ultimul a declarat că, tot atunci inculpatul

Savca Corneliu l-a întrebat, dacă nu are ani destui, pentru a fi pensionat și i-a propus

să scrie raport pentru a fi pensionat din organele afacerilor interne. Când a refuzat să

scrie un asemenea raport, a fost adus în biroul, în care a fost chestionat.

Astfel, apărarea a conchis că Savca Corneliu la indicația Ministrului MAI efectua

cercetarea de serviciu și era în drept să ceară explicații, iar propunerea de a scrie

cerere de concediere cu pensionarea, nu este confirmată prin alte probe și constituie

o infracțiune de serviciu chiar dacă și-ar fi găsit confirmarea.

Apelantul a atras atenția la faptul că, colaboratorii poliției rutiere I. Ceban și V.

Poiană nu au fost recunoscuți ca părți vătămate și nici nu s-au adresat organelor

competente pentru a fi recunoscuți ca victime a abuzurilor de serviciu sau a depășirii

atribuțiilor de serviciu, chipurile comise de C. Savca. În așa mod, I. Ceban și V. Poiană

nu au considerat necesar de a se folosi de prevederile art. 58 alin. (2), alin. (3) pct. 5)

Cod de procedură penală. La rândul său, nici procurorul nu i-a recunoscut pe I. Ceban

și V. Poiană în calitate de părți vătămate după cum prevede art. 59 alin. (1) și (2) Cod

de procedură penală.

Apărarea a indicat că sentința nominalizată este ilegală, deoarece martorii

audiați în ședința judiciară: Bobu Gh., Zubic V., Papuc Gh., Galiț V., Todica A. au

combătut integral versiunea precum că colaboratorii DMS, inclusiv C. Savca

urmăreau scopul de a transporta marfa în incinta DMS, pentru ca mai apoi aceasta să

15

fie expediată în Olanda. Totodată nimeni n-a confirmat faptul că Poiană și Ciobanu au

fost impuși de către Savca C. să scrie lămuriri care nu corespund adevărului și

rapoarte la concediere din organele MAI din proprie inițiativă, contrar prevederilor

legislației în vigoare.

De asemenea, a considerat ilegală condamnarea lui Savca C. și în baza art. 332

alin. (1) Cod penal, pentru fals în acte publice, și anume, falsificarea și introducerea

datelor vădit false în fișa personală a agentului „XXXXX” și Angajamentul în scris al

agentului, din același dosar, precum că membrul grupului criminal organizat, Cernit

Murat este agentul „XXXXX”, care furnizează informație operativă, menționând că,

acțiunile inculpatului au fost reîncadrate de prima instanță de la alin.(2) lit. a) și c)

art.332 Cod penal.

Apărarea a considerat că ansamblul de probe cercetate în ședința judiciară

demonstrează cu certitudine nevinovăția lui Savca C. și în privința lui nu putea fi

adoptată sentință de condamnare, deoarece atât pe parcursul urmăririi penale cât și

în instanță de către procuror și de instanța de judecată flagrant au fost încălcate

multiple drepturi inculpatului C. Savca, în special, dreptul de a nu fi reținut și deținut

în lipsa unor temeiuri suficiente (vezi în materialele prezentate instanței de judecată,

procesul verbal de reținere a lui C. Savca (motivul reținerii nu este prevăzut de

art. 166 și demersul procurorului privind aplicarea măsurii preventive sub formă de

arest lui C. Savca, care nu este bazat pe nici o probă), dreptul de a nu fi supus torturii

sau tratamentelor degradante sau inumane (într-o formă supunerea torturii sau

tratamentelor degradante sau inumane lui C. Savca de procuror au fost constatate de

instanța judiciară în sentință), de a avea acces la o instanță de judecată echitabilă,

drept la un proces public și hotărâri motivate (vezi materialele prezentate instanței

de fond inclusiv sentința), de a fi prezumat nevinovat declarațiile lui V. Gurbulea,

ex-procuror General și V. Pascari Prim-adjunct al Procurorului General în ședința

Parlamentului și în mass-media, internet), de a avea un proces într-un termen

rezonabil.

3.4. Avocații Spînu Oleg și Cernit Taisia în numele inculpatului Cerkez Akbulut

(Cernit Murat, Ailîg Murat), au solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Cernit Murat să

fie achitat.

În motivare au invocat ilegalitatea sentinței de condamnare a lui Cernit Murat

în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, deoarece se bazează pe presupuneri, care urmau

să fie tratate în favoarea inculpatului, or, nici o probă nu indică la faptul că Cernit

Murat ar fi săvârșit infracțiunea de favorizare.

În această ordine de idei, au menționat că, prima instanță a constatat că,

inculpații Savca Corneliu XXXXX și Cernit Murat prin acțiunile lor intenționate au

săvârșit o infracțiune și acțiunile lor necesită a fi reîncadrate juridic din prevederile

art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d) Cod penal în prevederile art. 323

Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave din

următoarele considerente.

Instanța de judecată reiterează, că în cadrul cercetării judecătorești a fost

probată săvârșirea de către inculpatul Karalar Murat XXXXX a infracțiunii prevăzute

16

de art. art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal.

Astfel, apelanții au indicat că, instanța de judecată, făcând trimitere la

prevederile art. 49 Cod penal, s-a contrazis singură pe ea din simplu considerent că

în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedit contrariu și anume, Cernit Murat a

fost cel care a informat poliția, în persoana lui Savca Corneliu, despre infracțiunile

comise, mă refer la estorcarea de mită de către colaboratorii poliției rutiere de la

cetățenii turci aflați în microbuz, precum și faptul convingerii lui Karalar Murat de a

recunoaște vina, de a indica asupra proprietarilor adevărați ai substanțelor narcotice

și de a conlucra cu organul de urmărire penală în vederea descoperirii cât mai rapide

infracțiunii date, fapt recunoscut și de către unii martori prezenți în acel moment.

În aceste circumstanțe, apărarea a conchis că prin acțiunile sale Cernit Murat

nicidecum nu a îngreuiat descoperirea infracțiunii sau identificarea persoanei

vinovate.

Totodată, au atras atenția că, instanța de judecată prin această recalificare s-a

redus doar la indicarea prevederilor articolului precitat, delimitând formele

favorizării nepromise din timp: favorizarea nepromisă din timp a infractorului (a

autorului sau a altui participant), tăinuirea mijloacelor sau instrumentelor de

săvârșire a infracțiunii, tăinuirea urmelor infracțiunii, tăinuirea obiectelor dobândite

pe cale criminală.

În aceeași ordine de idei, fără a se baza pe careva dovezi, instanța a presupus că

„astfel s-au creat posibilități de al favoriza atât pe inculpatul Karalar Murat cât și

fapta lui”, fără a efectua transpunerea raportului dintre teorie și practică - în

acțiunile concrete ale lui Cernit Murat, care s-ar încadra în învinuirea adusă

ultimului.

În continuare, prima instanță în mod artificial, iarăși, bazându-se pe

presupuneri susține că „ajutorul a fost dat lui Karalar Murat în formă de - sfaturi,

cum să procedeze pentru a se sustrage de la răspundere penală , care nu doar a

acceptat acest sfat ci l-a susținut până în prezent, iar versiunea a fost inventată de

către Savca Corneliu și Cernit Murat”.

Cu referire la cele expuse instanța a considerat că vina lui Cernit Murat a fost

dovedită, acțiunile lui întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

alin.(1) art. 323 Cod penal și anume, favorizarea, dinainte nepromisă.

Tot în acest context, apărarea a considerat că, urma a fi reținut de către instanța

de judecată că Cernit Murat are studii juridice, la acel moment fiind ajutor de avocat

în BAA „InterAvo” concomitent biroul în cauză presta asistență juridică lui Karalar

Murat anterior reținerii lui.

În mod cert, instanța nu poate învinui o persoană, bazându-se pe presupuneri,

deoarece în suportul acestora nu există nici o probă directă sau indirectă a faptului

că Cernit Murat l-a favorizat într-un fel sau altul pe Karalar Murat, fapt expres

prevăzut de către art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, care prevede că

„concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate

pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se

întemeiază în favoarea inculpatului”.

Prin acțiunile sale în dimineața de 20.03.09, Cernit Murat imediat a contactat

17

reprezentantul din organele de drept, Savca Corneliu, pentru a comunica despre

infracțiunea dublă a estorcării de mită și despre transportarea drogurilor și

nicidecum favorizarea acestei infracțiuni.

În continuare, apărarea a indicat că în instanța de judecată s-a demonstrat că

atât captura de droguri, cât și Karalar Murat au fost reținuți rapid în acea dimineață,

de 20.03.09, deja la indicațiile și ordinul lui Savca Corneliu, prin urmare nu este clar

despre care favorizare se menționează. Or, instanța a făcut doar o afirmație ipotetică,

ceea ce nu poate fi admisă într-un proces penal echitabil.

De asemenea, instanța nu a luat în considerație și faptul că Cernit Murat, la acel

moment avea angajament cu Savca Corneliu de prestare a informației, că primind

apelul telefonic de la Karalar Murat la ora 06:42, imediat l-a contactat pe Savca

Corneliu, cu toate că descifrările telefonice au fost prezentate în instanță.

Totodată, prima instanță nu a ținut cont de faptul că anterior contactării

telefonice lui Savca Corneliu, l-a contactat pe Cosovan Ghenadie pe atunci Șeful D.S.O.

al R.M., pentru ai comunica despre infracțiunea dată, însă deoarece nu a răspuns la

apel, l-a contactat deja pe Savca Corneliu. De asemenea, în instanța de judecată, de

către Gh. Cosovan, a fost confirmat faptul că Cernit Murat cunoștea numărul său de

telefon și că deseori ultimul furniza informații privind unele infracțiuni care ulterior

se adevereau, că n-au fost prezentate nici o interceptare telefonică dintre Cernit

Murat și Savca Corneliu privind favorizarea lui Karalar Murat.

Mai mult, nici un martor nu a declarat că a auzit sau i-au fost cunoscute

intențiile de favorizare ale lui Karalar Murat, de către Cernit Murat și Savca Corneliu,

iar din toți martorii acuzării nici unul nu-l cunoștea pe Cernit Murat, cu atât mai mult

nu au avut de comunicat instanței nimic nici pe capul de acuzare - favorizare a

infracțiunii.

Totodată, prima instanță nu a ținut cont nici de faptul că în calitate de

translator Cernit Murat, invitat la cerința lui Savca Corneliu la Ministerul Afacerilor

Interne al RM, el i-a explicat lui Karalar Murat, că dacă va identifica persoanele

implicate, atunci aceasta va servi drept circumstanță atenuantă pentru ultimul,

ceea ce de asemenea considerăm că nu se încadrează în prevederile

infracțiunii-favorizare.

3.5. Avocații Valah Alina și Cerga Ion în numele inculpatului Moiseev Dumitru,

au solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care inculpatul

Moiseev Dumitru să fie achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 328 alin. (3) lit. c),

art. 332 alin. (2) lit. a), c) și art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În motivare apelanții au invocat că, vinovăția inculpatului Moiseev Dumitru de

săvârșirea infracțiunilor imputate, în cadrul examinării cauzei în fond, nu și-a găsit

confirmare și în această ordine de idei, au menționat că, pe capătul de învinuire în

baza art. 329 alin. (1) lit. b) Cod penal - neglijența în serviciu, au fost prezentate

probe care confirmă nevinovăția acestuia, iar instanța de fond pe acest capăt de

acuzare eronat a apreciat faptele și circumstanțele de fapt stabilite în cadrul

examinării cauzei.

18

Apelanții au subliniat că, inculpatul Moiseev Dumitru s-a condus de actul de

expertiză nr. 127 din 06.09.2009 întocmit de către inspectorul Serviciului Sanitar

Veterinar de Stat mun. Chișinău, Ion Toma, care a stabilit că marfa confiscată era

recunoscută improprie consumului uman și necesita a fi nimicită. În același timp, la

materialele cauzei penale a fost anexat și răspunsul prim adjunctului Procurorului

General nr. 11/8320 din 06.11.2006 adresat Secretarului Consiliului Suprem de

Securitate conform căruia icra roșie depistată, conform raportului de expertiză a fost

recunoscută improprie consumului uman.

Instanța de fond nu a luat în considerație ordonanța din 18.07.2008 de scoatere

de sub urmărirea penală a lui Toma Ion, din motiv că fapta lui nu întrunea

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) Cod penal,

întrucât lipsea legătura cauzală între fapta lui și consecințele survenite. Din aceleași

motive urma și Moiseev Dumitru să fie scos de sub urmărirea penală, or, acesta a

procedat corect, respectând legislația în vigoare, ordinile Comisarului CPS Rîșcani,

Savca Corneliu, care erau obligatorii pentru el.

Totodată, au menționat că, executarea deciziei privind transmiterea mărfii

confiscate de la SRL „Slavena Lux” la 06.09.2006 a fost suspendată în legătură cu

contestarea hotărârii în instanța de judecată, fiind respectate prevederile art. 277

CCA (red. 1985), care prevedeau că depunerea în termenul stabilit a plângerii

suspendă executarea cu privire la aplicarea sancțiunii administrative până la

examinarea plângerii sau a protestului cu excepția deciziilor cu aplicarea sancțiunii

prevăzute de art. 25 și 31 CCA (red. 1985).

Astfel, colaboratorii poliției în drept au fost limitați de a continua acțiunile

procesuale pe cazul contravenției administrative, având și predarea bunurilor

ridicate, or, potrivit scrisorii în formă de răspuns eliberată de IFS Chișinău (f.d.87,

vol. II), se confirmă că, în lipsa unei decizii a organului de drept nu poate fi efectuată

primirea bunurilor confiscate.

După ce, hotărârea Judecătoriei sect. Rîșcani a întrat în vigoare și a fost

redactată, cet. D. Moiseev a întreprins măsuri de urgență în vederea predării

bunurilor confiscate, astfel, la data de 29.11.2006 a fost primit materialul cu

hotărârea judecătorească din 07.11.2006, la data de 29.11.2006, a fost depusă

cererea la IFS Chișinău privind darea-primirea bunurilor confiscate și la data de

05.12.2006 colaboratorii IFS Chișinău s-au prezentat la CP s. Rîșcani pentru primirea

bunurilor ridicate.

În opinia părții apărării, prin decizia comisarului CPs. Rîșcani din 11.09.2006

(f.d. 104-106 vol. I (2)), hotărârea judecătoriei sect. Rîșcani nr.5-184/06 din

07.11.2006 (f.d.90 vol. II (2)) și decizia instanței de recurs a fost confirmat faptul că

produsul ridicat la data de 06.09.06 de la SRL „Selani Lux” a fost plasat pe piață în

lipsa certificatelor de calitate, certificatelor sau declarațiilor de conformitate,

eliberate conform legislației în vigoare, iar D. Moiseev a efectuat acțiuni în

conformitate cu legislația în vigoare, care prevedea nimicirea produselor alimentare

care nu dispun de documente de proveniență.

Totodată, apărarea a indicat că instanța de fond urma să argumenteze

respingerea probelor aduse de apărare, dar s-a limitat numai la o respingere a lor

19

sub pretextul existenței survenirilor grave și dispunerea funcției de răspundere a

condamnatului.

Or, acuzatorul de stat nu a prezentat probe, iar instanța de judecată nu a

constatat factorii de decizie a survenirii urmărilor grave: a survenit urmări grave în

urma depozitării la SRL „Selani Lux”, or, în urma păstrării necorespunzătoare din

partea depozitarului. Aici de menționat că, la momentul controlului efectuat de

martorul R. Dodica marfa ridicată de la SRL „Selani Lux” se păstra în condiții

favorabile (f.d. 32-42 Vol. I (II)).

De asemenea, apelanții au indicat că, nici depășirea atribuțiilor de serviciu de

către Moiseev Dumitru, faptă incriminată acestuia, prevăzută de art. 328 alin. (3)

lit. c) Cod penal, nu și-a găsit confirmare, menționând că, pentru a determina dacă

există în acest caz depășirea atribuțiilor de serviciu de către Moiseev Dumitru urma

ca acțiunile lui să depășească limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, în

mod vădit, adică indiscutabil, fără dubii, circumstanță neîndoielnică și pentru

făptuitor.

Au considerat că, instanța de judecată la pronunțarea sentinței de condamnare

pe acest capăt de acuzare și-a întemeiat concluzia pe dubii, care nu au fost înlăturate.

Instanța de judecată, la stabilirea vinovăției lui Moiseev Dumitru în această parte,

urma să stabilească cercul și caracterul funcțiilor, atribuțiile de serviciu a persoanei

cu funcții de răspundere, legătura cauzală dintre abaterile comise de către Moiseev

Dumitru și urmările survenite. Totodată, nici organul de urmărire penală nu a indicat

în ordonanța de punere sub învinuire și nici în rechizitoriu, care legi sau acte

normative au fost încălcate de către inculpatul Moiseev Dumitru, întrucât acestuia i

se încrimina comiterea unor acțiuni care nu puteau fi săvârșite nici de o persoană cu

funcție de răspundere în nici o circumstanță sau împrejurare, cu toate că acesta

deținea o funcție înaltă într-o subdiviziune a MAI, fiind investit cu drepturi și

atribuții de serviciu speciale pe lângă cele generale, unele dintre ele constituind

secret de stat sau de serviciu.

În cadrul cercetării judecătorești, martorii acuzării Poiană Vasile XXXXX și

Ceban Ion XXXXX (fiind persoane direct interesate), colaboratori ai poliției rutiere,

și-au schimbat declarațiile indicând că Moiseev Dumitru personal nu i-a presat să

scrie lămuriri referitor la faptul că Ceban Ion ar fi cerut bani de la șoferul

microbuzului pentru a-l elibera împreună cu șofer, însă nu a încercat să oprească alți

colaboratori din poliție care îi influențau să facă acest lucru.

Fiind audiați în cadrul urmării penale, atât Poiană, cât și Ceban nu menționau

nimic despre Moiseev Dumitru. Ambele procese verbale de audiere a acestor

persoane în calitate de martor erau identice, trase la indigo. Nici o probă a acuzării

nu indică direct că Moiseev Dumitru ar fi depășit atribuțiile de serviciu, cauzând

daune considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor persoanelor

fizice sau juridice.

Nici în cadrul urmăririi penale și nici la examinarea cauzei în fond nu a fost

stabilit cui i-au fost aduse prejudicii considerabile, iar instanța de judecată în mod

arbitrar a stabilit că aceștia ar fi Poiană Vasile XXXXX și Ceban Ion XXXXX, interesele

cărora au fost lezate de către Moiseev Dumitru, precum și interesele generale ale

20

societății. Însă, în dosar lipsește ordonanța de recunoaștere a acestora în calitate de

părți vătămate, or, Poiană și Ceban au fost audiați în calitate de martori. Astfel că,

declarațiile acestor martori urmau a fi apreciate critic, din motiv că erau persoane

direct interesate în finalul cauzei precum și din motiv că erau contradictorii.

Cu atât mai mult, cei care i-au determinat direct pe Ceban și Poiană să depună

rapoarte de concediere au fost șefii lor - Vozian Ion și Gatman Gheorghe, care, fiind

audiați în judecată au recunoscut că i-au sfătuit pe Ceban și Poiană să scrie rapoarte

de concediere.

Astfel, instanța de judecată unilateral a apreciat declarațiile martorilor I.Ceban

și V.Poiană, fără a lua în considerație declarațiile martorilor A.Gatman, A.Cuciuc,

V.Sargheliu prin ce a ajuns la o concluzie eronată în vederea calificării și aprecierii

acțiunilor cet. D.Moiseev.

În aceeași ordine de idei, apărarea a menționat că în ședința de judecată prin

declarațiile martorilor I. Ceban și V. Poiană nu au fost stabilit modul și forma

impulsivității, brutalității și agresivitatea presupusă a fi comise din partea D.

Moiseev. Iar, producerea suferințelor morale profunde, despre care se menționează

prin sentința contestată, sunt o concluzie instanței de fond fără a fi confirmate în

ședință de judecată de către martorii I.Ceban și V.Poiană.

În prezența acestor circumstanțe, având în vedere că nici la urmărirea penală și

nici în cadrul examinării în fond a cauzei nu a fost constatată comiterea de către

Moiseev Dumitru a unor fapte ilegale ce ar duce la încriminarea lui în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal, avocații au solicitat achitarea și pe acest

capăt de acuzare.

Referitor la falsul în acte publice, adică înscrierea de către o persoană cu funcție

de răspundere precum și de către un funcționar al autorității publice care nu este o

persoană cu funcție de răspundere, în documentele oficiale, dacă aceste acțiuni au

fost comise din interes material sau din alte interese personale, infracțiune

prevăzută de art. 332 Cod penal, încriminată lui Moiseev Dumitru, avocații au

menționat, că nici acest capăt de acuzare nu și-a găsit confirmarea.

În acest sens, au subliniat că, nota agenturistică, și faptul că cet. D. Moiseev ar fi

efectuat în ea înscrisuri a unor date vădit false sau falsificată integral, nu prezintă un

document oficial document scris care urmează să fie confirmat, adoptat sau perfectat

de către un organ al autorităților publice, al administrației publice centrale sau de

către organele de drept, organizații, instituții sau întreprinderi de stat, un document

menit să certifice evenimentele și faptele care provoacă sau au urmări juridice. Nota

agenturistică prezintă un document de uz intern a colaboratorilor operativ în cadrul

MAI.

Potrivit declarațiilor martorilor V.Zubic, Gh.Papuc și a inculpaților C.Savca,

D.Moiseev acest document poartă un caracter informativ și urmează a fi verificat

prin metode operative și de investigații. Nota agenturistică nu prezintă nici probă în

procesul penal, potrivit prevederilor alin.(2) art.93 Cod de procedură penală. Ca

urmare „Nota agenturistică” nu prezintă un document, iar în concluzie: lipsește

obiectul infracțiunii prevăzute de art. 332 alin.(2) din Cod penal.

Din acest punct de vedere, instanța nu a stabilit în ședința de judecată un

21

document oficial falsificat sau în care sa efectuat înscrisuri a unor date vădit false.

Astfel, concluzionând, apărarea a menționat că, fiind achitat de sub învinuirea

în baza art. 2171 Cod penal, dispare și învinuirea adusă cet. D.Moiseev în baza

art. 328 Cod penal, deoarece potrivit învinuirii imputate scopul infracțiunii

prevăzute de art. 328 Cod penal, este legat de învinuirea în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 Cod penal, însă, însăși instanța de judecată întru a susține

acuzatorul de stat și ieșind din limitele învinuirii aduse cet. D. Moiseev, formează

circumstanțe noi întru a-și motiva sentința de condamnare potrivit art. 328 Cod

penal.

4 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2010 au fost respinse ca

nefondate apelurile procurorului din secția de exercitare a urmăririi penale pe cauze

excepționale a Procuraturii Generale, Cociu Lilian și a avocatului Babără Marian în

numele inculpatului Karalar Murat.

Au fost admise apelurile declarate de avocații Suveică Tudor în numele

inculpatului Savca Corneliu, de avocații Spînu Oleg și Cernit Taisia în numele

inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Ailîg Murat), de avocații Valah Alina și

Cerga Ion în numele inculpatului Moiseev Dumitru.

A fost casată sentința în privința inculpaților Savca Corneliu, Moiseev Dumitru,

Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Ailîg Murat) și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță, prin care :

Savca Corneliu învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42

alin.(5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d), art. 328 alin.(3) lit. c), art. 332 alin.(2) lit. a), c)

și art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal; Moiseev Dumitru, învinuit de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d), art. 328

alin.(3) lit. c), art. 332 alin.(2) lit. a), c) și art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal; Cerkez

Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal au fost achitați din lipsa

elementelor infracționale.

Sentința în privința inculpaților Țopa Ruslan, Ohladciuc Valeriu și Karalar

Murat a fost menținută fără modificări.

Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2010 a

fost înlăturată omisiunea strecurată, fiind inclus în textul dispozitivului deciziei

Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2010 fraza sentința Judecătoriei Botanica

mun. Chișinău din 21 octombrie 2009 în privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit

Murat, Altîg Murat), prin care a fost încetat procesul penal intentat în baza art. 361

alin. (2) lit. a), c) Cod penal se menține fără modificări.

inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) instanța de judecată corect a

ajuns la concluzia despre necesitatea încetării procesului penal pe art. 361 alin.(2)

lit. a), c) Cod penal, în legătură cu existența hotărârii judecătorești definitive asupra

aceleiași persoane pentru aceeași faptă.

Referitor la învinuirea în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod

penal, instanța de apel a concluzionat, că din toate împrejurările săvârșirii faptelor

incriminate lui Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX,

22

Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc Valeriu XXXXX nu rezulta, că

ei își dădeau seama, că ajută la pregătirea ori săvârșirea a careva infracțiune de

persoanele, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură separată

în legătură cu căutarea lor sau de inculpatul Karalar Murat XXXXX.

În ședință judiciară s-a dovedit incontestabil, că inculpații Savca Corneliu

XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX, Cernit Murat și Ohladciuc

Valeriu XXXXX n-au contribuit la săvârșirea infracțiunii de către inculpatul Karalar

Murat XXXXX prin careva acte de complicitate sau favorizare.

Însă, participarea lui Karalar Murat XXXXX la săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal a fost probată în cadrul cercetării

judecătorești.

Referitor la condamnarea în baza art. 328 alin.(3) lit. c), art. 332 alin.(2)

lit. a), c) și art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a enunțat, că nu a fost

probată vinovăția inculpaților în comiterea neglijenței în serviciu, depășirii

atribuțiilor de serviciu și a falsului în acte publice, astfel învinuirea negăsindu-și

confirmarea în acest sens.

de avocatul Nagacevschi Vitalie în numele inculpatului Karalar Murat.

6.1. Acuzatorii de stat în recursul declarat au invocat temeiul prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și au solicitat casarea deciziei în

privința lui Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX,

Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), Karalar Murat XXXXX și Ohladciuc

Valeriu XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece

eroarea judiciară nu putea fi corectată de către instanța de recurs.

Întru argumentarea recursului, procurorii au invocat următoarele motive.

Referitor la învinuirea adusă lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat)

pentru deținerea și folosirea documentului oficial fals de importanță deosebită

(art. 361 alin. (2) lit. a), c) Cod penal) din conținutul celor două circumstanțe ale

cauzelor penale constatate prin sentințe diferite s-a stabilit că, Cerkez Akbulut

(Cernit Murat, Altîg Murat) a folosit pașaportul pe numele Murat Altîg fals în două

cazuri diferite, în perioade diferite (în primul caz în 1997, iar în al doilea caz la

09.10.2000), în țări diferite și întru acordarea diferitor drepturi, respectiv era

incorectă decizia instanței de a înceta procesul penal pe motiv că existau hotărâri

judecătorești definitive asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă.

Însăși instanța de fond nu avea încrederea în veridicitatea soluției alese în

această cauză, deoarece a folosit expresii cum ar fi: „Reieșind din necesitatea aplicării

în privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a celei mai

favorabile soluții legale, instanța de judecată a ajuns la concluzia despre necesitatea

încetării procesului penal în privința lui pe acest capăt de învinuire”.

Mai mult, ținând cont de faptul că inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat,

Altîg Murat) nu și-a recunoscut vina în această parte nici în ședința judiciară și a

solicitat să fie achitat, instanța de judecată a considerat, că încetarea procesului pe

temeiul invocat de partea apărării este unica soluție justă și pasibilă aplicării în

privința primului în cazul dat.

23

Respectiv, instanța de fond nu a motivat în sentință care necesitate a apărut de

a aplica în privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a celei

mai favorabile soluții legale și din ce considerente temeiul invocat de partea apărării

era unica soluție justă.

Decizia instanței de apel în această parte era la fel una neîntemeiată, deoarece

se descriau aceleași circumstanțe și concluzii, precum că atât apelul acuzatorului de

stat, nu conținea nici un motiv, care ar da temei pentru casarea hotărârii adoptate.

În partea achitării lui Savca Corneliu și Moiseev Dumitru pe învinuirea adusă în

baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal instanța de apel și-a bazat decizia sa, pe

probele cercetate în ședința instanței de fond și după modul de apreciere descris în

sentință, fără a le da o nouă apreciere, întru justificarea soluției adoptate de către

Colegiul penal, care era opusă celei adoptate de către prima instanță.

Instanța de apel nu a analizat circumstanțele cauzei și n-a stabilit faptul că

inculpatul Savca Corneliu nu era acuzat în aceea că a luat „unele” măsuri în scopul

executării hotărârii adoptate, prin expedierea interpelării, solicitând delegarea unui

specialist pentru stabilirea calității mărfii ridicate, ci pentru faptul, că încălcând

prevederile pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne,

nr. 3/19-144 din 01 februarie 2005 a organizat ridicarea și predarea la păstrare a

bunurilor confiscate la SRL „Slavena Lux”, conform facturilor de expediție seria DM

nr. XXXXX din 06.09.2006 și seria DM nr. XXXXX din 07.09.2006, unde aceste bunuri

au fost păstrate fără careva temei legal, fapt care a dus la alterarea, din cauza

condițiilor neadecvate de păstrare a produselor din pește cu costul total de 13411,20

lei, precum și alterarea icrelor roșii în cantitate de 119,37 kg cu costul total de

112800,87 lei.

Astfel, deși produsele din pește și icrele roșii ce au fost confiscate prin

hotărârea adoptată de către Savca Corneliu erau ușor alterabile sau cu termen de

păstrare limitat, ultimul, contrar prevederilor Regulamentului cu privire la modul de

evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate, ușor

alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute

în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor și a pct. 2 și pct. 3 alin. (2)

din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 3/19-144 din 01.02.2005 (cu

același conținut), nu a transmis bunurile sechestrate autorităților fiscale, ci le-a

predat ilegal la păstrate în depozitul SRL „Slavena Lux”, adică, fără supraveghere,

preîntâmpinare de răspundere a unei persoane fizice sau juridice pentru păstrare

neadecvată a bunurilor, fără negocierea termenului de păstrare și a plății pentru

serviciile acordate neadecvat la păstrarea bunurilor.

Instanța de apel în nici un mod nu a motivat în decizia sa din ce cauză a

considerat că probele de vinovăție a inculpaților, precum declarațiile martorilor

Iachim Vioreliu, Coliban Andrei, Dodica Ruslan, Ciuhriii Veaceslav, nu puteau servi ca

probe pe acest capăt de acuzare.

Pe episodul privind complicitatea la circulația ilegală a substanțelor narcotice,

săvârșită de către Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru

XXXXX, Karalar Murat XXXXX, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și

Ohladciuc Valeriu XXXXX, instanța de apel a ignorat prevederile art. 101 Cod de

24

procedură penală și a constatat prin transcrierea cuvânt cu cuvânt (filele 64-99 a

deciziei), din partea descriptivă a sentinței, toate declarațiile inculpaților și

martorilor, care au fost interogați în instanța de fond și fără o apreciere a acestora,

declarativ invocă, precum că inculpații Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX,

Moiseev Dumitru XXXXX, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc

Valeriu XXXXX n-au contribuit la săvârșirea infracțiunii de către inculpatul Karalar

Murat XXXXX, prin careva acte de complicitate și că nu făceau parte din grupul

criminal organizat.

Reieșind din descrierea repetată în decizie a declarațiilor inculpaților,

martorilor, făcute în instanța de fond, instanța de apel a preluat circumstanțele

reținute de către prima instanță, ca ulterior să facă trimitere la un șir de puncte ale

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 12 din 27.03.1997, a Legii cu privire

la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, Hotărârea

Guvernului nr. 216 din 27.02.2006, precum și un șir de articole din Codul penal, după

modelul interpretat de către prima instanță în partea descriptivă a sentinței.

Contrar prevederilor art. 414 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, instanța de

apel, pe acest capăt de acuzare, nu a dat o nouă apreciere probelor cercetate în

ședința de judecată a instanței de fond și nu s-a expus asupra motivelor invocate de

acuzator în apelul său, deși probele au fost verificate, iar motivele apelului susținute

în ședința instanței de apel.

Instanța de apel în partea a treia, de constatare a circumstanțelor pe episodul

privind complicitate la circulația ilegală a substanțelor narcotice, a deciziei (filele

105-107) critică soluția adoptată de către instanța de fond privind recalificarea

acțiunilor lui Savca Corneliu și Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat)

de la art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal la art. 323 alin. (1) Cod

penal, fără a se referi la inculpatul Moiseev Dumitru, acțiunile căruia, potrivit

sentinței, la fel, au fost recalificate în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, cu

condamnarea acestuia.

De asemenea, partea acuzării a considerat că, concluzia instanței de apel

privind menținerea hotărârii primei instanțe în partea recalificării acțiunilor

inculpaților Savca Corneliu, Moiseev Dumitru și Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg

Murat) de la art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal la art. 323

alin. (1) Cod penal, este incorectă, or, instanța a de apel contrar legii procesual

penale nu a dat o nouă apreciere probelor ce au stat la baza sentinței de condamnare

a lor, ci a analizat declarațiile ultimilor.

Totodată, considerând că acuzarea n-a prezentat nici o probă, referitor la

mesajul trimis la telefonul Taisei Cernit și că nu a fost constatat autorul mesajului.

Mai mult ca atât, au atras atenția că, la examinarea cauzei penale respective de

către instanța de apel a fost admisă o încălcare a prevederilor art. 72 alin. (1) pct. 2)

lit. d) Cod de procedură penală prin admiterea apărătorului Cernit Taisia întru

apărarea soțului ei Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), deoarece în această

cauză Cernit Taisia, cu acordul acesteia a fost interogată în cadrul urmăririi penale în

calitate de martor.

25

Instanța de apel incorect a indicat în decizie precum că: „Referitor la

interpelările telefonice a lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) cu Olanda,

acuzatorul de stat a infirmat această probă”, deoarece această probă nu a fost

infirmată, ci corectată, indicându-se corect țara cărei aparține abonatul dat, indicând

în loc de Olanda, Danemarka.

La fel, instanța de apel neîntemeiat a indicat că procurorul a susținut, precum

că mesajul lui Savca Corneliu privind cantitatea heroinei reținute a fost expediată la

data de 20.03.2008, ora 0551, deoarece procurorul nici în ședința instanței de fond

cât și în cea de apel nu a făcut referire la acesta, dat fiind faptul că descifrările indică

ora de 815.

Decizia instanței de apel în partea achitării lui Moiseev Dumitru pe art. 42

alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal a fost considerată absolut ilegală,

deoarece în partea descriptivă a acesteia, Colegiul penal nu a invocat cel puțin un

argument ce ar justifica adoptarea soluției respective.

Pe faptul acuzării lui Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru privind

depășirea atribuțiilor de serviciu, apelanții au indicat că, concluzia instanța de fond

privind reîncadrarea acțiunilor acestora de la art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal la

art. 328 alin. (1) Cod penal, fiind exclus semnul calificativ: săvârșite în interesul unui

grup criminal organizat, este una ilegală, iar instanța de apel în argumentarea

soluției sale a descris constatarea și concluzia instanței de fond cuvânt cu cuvânt

(filele 108-115 a deciziei), iar în partea constatării instanței de apel s-au descris

declarațiile inculpaților Savca Corneliu XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX, Țopa Ruslan

XXXXX, Ohladciuc Valeriu XXXXX, martorilor Ceban Ion XXXXX, Arsene Ion XXXXX,

Cuciuc Alexandru XXXXX, Sargheliu Vitalie XXXXX, Gatman Gheorghe XXXXX, Margină

Andrian XXXXX, Bulgaru Igor XXXXX, Galiț Valeriu XXXXX, Todica Andrei XXXXX, fără

a le da, ulterior o apreciere juridică.

Instanța de apel neîntemeiat în decizie și-a pus întrebarea retorică, că nu-i este

clar, din care motive acuzarea și instanța de fond au considerat veridice declarațiile

lui Ceban și Poiană, suspectați de estorcarea banilor, știind că Poiană anterior a fost

condamnat pentru corupere.

În opinia acuzatorilor de stat, această modalitate de apreciere a probelor de

către o instanță de judecată este inadmisibilă, cu atât mai mult că depozițiile

martorilor Ceban și Poiană puteau fi admise ca probe, deoarece au fost făcute sub

jurământ atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată, acestea fiind

consecutive și nu se contraziceau una cu alta. Mai mult decât atât, Ceban și Poiană au

fost suspectați de estorcarea banilor doar de către Savca C., care la rândul său a avut

statut de inculpat, iar astfel de infracțiune privind estorcare de bani de către Ceban și

Poiană de la cetățenii turci nu a fost înregistrată în modul prevăzut de legea

procesual penală, nefiind pornită o cauză penală pe acest fapt.

Din motivul că instanța de apel nu a apreciat probele care au fost prezentate de

partea acuzării pe acest capăt de acuzare, iar una din probe cum ar fi: mesajul primit

de Taisia Cernit pe telefonul ei mobil, i-a fost atribuit calificativul de probă ce nu avea

atribuții la acest capăt de acuzare, neîntemeiat s-a dat apreciere și s-a pus la baza

soluției și deciziei de achitare, fapt care demonstrează că instanța de apel nu a

26

pătruns în esența învinuirii înaintate inculpaților și a adoptat o decizie neîntemeiată,

bazându-se pe presupuneri.

Pe faptul acuzării lui Țopa Ruslan XXXXX și Ohladciuc Valeriu XXXXX privind

depășirea atribuțiilor de serviciu, apelanții au menționat că, deși în apelul

acuzatorului de stat s-a solicitat ca instanța de apel să dea o nouă apreciere probelor

cercetate în instanța de fond, care au fost prezentate în ședința instanței de apel

pentru verificare, instanța de apel din nou a repetat eroarea admisă de către prima

instanță prin neaprecierea probelor.

Astfel, instanțele de judecată au ignorat declarațiile martorilor Ceban Ion

XXXXX și Poiană Vasile XXXXX făcute sub jurământ, fiind consecutive, similare, ce se

completau una pe alta, nu a respins ca probe aceste declarații, ci retoric s-a indignat

pe partea acuzării cum putea să le prezinte, totodată învinuind ilegal martorii,

precum că sunt persoane interesate și suspectate de estorcarea banilor.

A fost exprimată nedumerirea asupra rezumatului instanței de apel în decizie

(fila 130 din decizie), care a concluzionat că colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și

Poiană Vasile, „i-au permis persoanei de origine turcă, care însoțea marfa, să plece,

iar pe șoferul Karalar Murat l-au reținut și s-au deplasat la locul de destinație, la

intersecția str. Șciusev - M.Cibotari”, deoarece astfel de declarații nu au fost făcute,

iar martorii Ceban Ion și Poiană Vasile au stopat automobilul și au verificat actele

prezentate de șoferul microbuzului și nu aveau nimic cu pasagerul acestuia, care

ieșind din microbuz a părăsit locul stopării acestuia.

Referitor la învinuirea adusă lui Savca Corneliu și Moiseev Dumitru XXXXX

pentru săvârșirea falsului în acte publice, partea acuzării nu a fost de acord cu soluția

instanței de fond privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților Savca Corneliu și

Moiseev Dumitru de la art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod penal la art. 328 alin. (1) Cod

penal, fiind exclus semnul calificativ ,,în interesul unui grup criminal organizat”, or,

instanța de apel, pronunțând decizia pe acest capăt de acuzare n-a ținut cont de

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și întru motivarea soluției pronunțate

pe acest capăt de acuzare, a transcris din sentință, în decizie cuvânt cu cuvânt

concluziile instanței de fond (filele 131-136 a deciziei), iar în partea constatatoare a

instanței de apel s-au transcris declarațiile inculpaților Savca Corneliu și Moiseev

Dumitru, martorilor Papuc Gheorghe, Zubic Valentin, Cosovan Ghenadie, Hîncu

Tudor, fără a le fi dată o apreciere juridică.

Folosirea cuvintelor ca „așa numită notă agenturistică" de către instanța de apel

la motivarea soluției privind achitarea inculpaților Savca Corneliu și Moiseev

Dumitru de acuzarea adusă pentru falsul în acte publice, era inacceptabilă, deoarece

prin aceasta în genere s-a pus la îndoială existența actului „nota agenturistică”.

Instanța de apel, fără a face trimitere la vreo probă, act normativ, a presupus

neîntemeiat că: „nota agenturistică ” se întocmea de către inculpatul Savca Corneliu,

care din propria inițiativă și considerentele sale personale putea să o modifice, să o

schimbe, să o păstreze sau să o lichideze, dacă găsea de cuviință și aceasta nu putea fi

considerat ca o falsificare sau distrugere.

27

Aceste și alte presupuneri ale instanței de apel au stat la baza deciziei de

achitare a inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru de învinuirea adusă

în baza art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, fapt care denotă că aceasta este ilegală.

Prima instanță neîntemeiat a considerat că n-a fost probată existența unui

„grup criminal organizat" și că din aceste motive - semnul calificativ „în interesul

unui grup criminal organizat"- nu putea fi incriminat inculpaților în învinuirile

înaintate cu acest semn calificativ. Deși prima instanță a luat poziția inculpaților,

precum că nu cunoșteau despre existența unei organizații criminale internaționale

specializate în tranzitarea drogurilor din care ar putea face parte cel puțin unii din

inculpați, aceasta contrazice însăși conținutul notelor agenturistice din dosarul de

lucru cu denumirea convențională „XXXXX”, care au fost semnate de către inculpatul

Savca Corneliu, din care rezultă că exista o așa organizație, denumind-o ca

organizație criminală internațională care este specializată în tranzitarea drogurilor

din Turcia și Afganistan în țările UE.

Instanța de apel la rândul său la fel, ca și prima instanță, nu a analizat aceste

probe deși în ședința instanței de apel din nou au fost prezentate și verificate, fapt

care a dus la adoptarea unei decizii ilegale.

Totodată, apelanții au atras atenția și la procedura de repartizare a prezentei

cauze penale pentru examinarea în ordine de apel, indicând că, au fost admise unele

erori, care nu puteau fi corectate în instanța de recurs. Astfel, pe data de 16.11.2009

președintele Curții de Apel Chișinău A. Doga, prin dispoziția din 16.11.2009,

a repartizat judecătorului raportor D. Panov spre examinare, în ordine de apel, cauza

penală de acuzare a lui Corneliu Savca, Moiseev Dumitru, Țopa Ruslan, Ohladciuc

Valeriu, Cerkez Akbulut și Karalar Murat în baza art. 42. alin. (5), 46, 2171 alin. (4)

lit. b), d), art. 328 alin. (3) lit. (c), art. 332 alin. (2) lit. c) și art. 329 alin. (2) lit. b)

Cod penal.

În ședința din 25.01.2010, de către judecătorul D. Panov a fost anunțat

completul de judecată: președintele ședinței - D. Panov, judecătorii D. Rotarciuc și

contrar prevederilor art. 412 alin. (1) și art. 344 Cod de procedură penală unui

singur judecător, iar completul de judecată a fost format fără a fi prezentată o

încheiere în acest sens, s-a solicitat prezentarea acesteia.

Fiind făcută întrerupere pe 20 minute și revenind în sală, de către judecătorul

președintele D. Panov, judecătorii D. Rotarciuc și V.Gurin.

Dat fiind faptul că, despre formarea completului de judecată procurorul a fost

informat în ședința de judecată din 25.01.2010, acesta a solicitat termen pentru a

verifica compatibilitatea judecătorilor la judecarea cauzei penale respective. Instanța

de apel a amânat începerea examinării cauzei penale pentru data de 28.01.2010.

În ședința de judecată din 28.01.2010, instanța de apel a anunțat că prin

încheiere a fost modificat completul de judecată, din motivul că judecătorul

Potrivit încheierilor de repartizare din 16.11.2009 și 25.01.2010, președintele

Curții de Apel Chișinău A. Doga a repartizat spre examinare, în ordine de apel cauza

28

penală conform art. 412 alin. (1) și art. 344 Cod de procedură penală de două ori și

nu este clar după care listă și principiu a fost repartizată aceasta cauză, de a revenit

spre examinare unuia și aceluiași judecător D. Panov.

Pe data de 21.06.2010 în conformitate cu prevederile art. 413 alin. (6) și 336

alin. (4), (5) Cod de procedură penală, de la președintele Colegiului penal D. Panov

s-a solicitat înștiințarea procurorilor participanți în instanța de apel, în scris, despre

redactarea deciziei și semnarea procesului-verbal al ședinței, întocmit integral, cât și

asigurarea posibilității de a lua cunoștință cu acesta.

Din înștiințarea cu nr. 1a-150/10 din data 03.08.2010 s-a constatat că, contrar

legii procesual penale, procesul-verbal al ședinței instanței de apel n-a fost redactat

de către grefier în termen de 48 de ore de la terminarea ședinței și nici semnat de

președintele ședinței și de grefier. Procesul-verbal putea fi întocmit și pe părți, care,

la fel ca și procesul-verbal integral, se semnează de președintele ședinței și grefier.

Deși s-a solicitat în scris ca partea acuzării să fie informată despre întocmirea și

semnarea procesului-verbal integral al ședinței de judecată, președintele ședinței

n-a înștiințat în scris părțile și n-a asigurat posibilitatea de a lua cunoștință cu

procesul-verbal, în termen de 5 zile de la data înștiințării despre redactarea și

semnarea lui.

Mai mult, deși procurorii au fost informați în scris despre data întocmirii și

semnării procesului-verbal integral al ședinței de judecată, data de 03.08.2010 care a

coincis cu redactarea integrală a deciziei, dosarul penal nu a fost predat în cancelaria

Curții de Apel Chișinău, iar judecătorul D. Panov se afla în concediu, fapt

care a împiedicat părțile de a face cunoștință cu procesul-verbal al ședinței instanței

de apel.

6.2. Avocatul Nagacevschi Vitalie în numele inculpatului Karalar Murat,

invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea sentinței și deciziei, cu achitarea inculpatului.

În argumentarea recursului a invocat următoarele motive:

- instanța de apel în privința lui Karalar Murat a motivat soluția sa pe 63 de

pagini (paginile 44-107 din decizie) și din 63 de pagini de motivare, 60 sunt copiate

cuvânt cu cuvânt din sentința primei instanțe, astfel, numai 3 pagini din decizia

instanței de apel (paginile 105-107 din decizia Curții de Apel), care se referă la

episodul cu drogurile, au fost scrise de judecătorii care au judecat cauza în Curtea de

Apel, în rest totul a fost copiat din sentință. În asemenea circumstanțe nu poate fi

vorba despre judecarea apelului declarat în folosul lui Karalar Murat. Reieșind din

conținutul deciziei Curții de Apel se concluziona, că apelul enunțat nici nu a fost

observat de către judecători, nemaivorbind despre respectarea de către aceștia a

prevederilor articolului 414 alin. (3) Cod de procedură penală, care obligă instanța

de apel să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- în speță a fost neglijată și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului pe articolul 6 paragraful 1 din CEDO, care obliga instanțele judecătorești să-și

motiveze hotărârile sale (vezi hotărârile Curții Europene pe cauzele Helle versus

Finlanda din 19 decembrie 1997, paragraful 60, Hadjianastassiou versus Greciei din

16 decembrie 1992, paragraful 33 etc.).

29

- sentința instanței de fond în ceea ce privește condamnarea lui Karalar Murat

și, implicit, decizia Curții de Apel, au fost arbitrare, deoarece îl condamnau pe

respectivul fără nici o probă;

- nici o instanță nu a combătut versiunea înaintată de Karalar Murat, însă în

sentință și în decizie s-a încercat aprecierea critică a respectivei versiuni, dar această

critică era bazată pe niște argumente imaginare, ipotetice. Nu a fost adusă nici o

probă, care ar justifica criticile aduse;

- în dosar nu există nici o probă, care ar confirma că Karalar Murat știa că în

sacii cu fasole se aflau droguri, menționând că, comportamentul lui Karalar Murat se

înscria perfect în versiunea sa, conform căreia el nu știa nici cu spatele ce era în sacii

cu fasole: astfel, din momentul opririi microbuzului și până când polițiștii rutieri l-au

încătușat, el a putut să fugă de la locul faptei de mai multe ori, însă nu a făcut-o. De

altfel și ulterior, când a fost percheziționat depozitul din or. Vatra, Karalar Murat a

participat la percheziție, nefiind încătușat, dar nu a încercat să fugă. Un asemenea

comportament poate fi explicat prin faptul că dumnealui nu se simțea vinovat și avea

toată speranța că nevinovăția lui va fi constatată fie de organul de urmărire penală,

fie de procuratură, fie de instanța de judecată. Nu e de neglijat faptul că din start

Karalar Murat a comunicat polițiștilor toate datele în privința celeilalte persoane,

căreia, posibil, îi aparținea „marfa” (drogurile) și care a fugit de la locul faptei;

- pe tot parcursul urmăririi penale, dar și în cadrul examinării dosarului de

către instanțele judecătorești, Karalar Murat a repetat aceleași argumente, fără ca să

se încurce, fără contraziceri, ceea ce demonstrează că declarațiile lui erau veridice și

descriau realitatea. Este notoriu faptul că în cazul declarațiilor mincinoase, când

persoana este interogată de mai multe ori asupra acelorași evenimente, aceasta până

la urmă se încurcă și prezintă situația pe alocuri contradictoriu, încurcat, alogic etc.;

- nu e de neglijat și faptul că în cazul în care Karalar Murat ar fi participat la

ambalarea fasolelor și drogurilor, atunci pe saci, pe ambalajul brichetelor cu droguri

și pe aparatul de cusut sacii trebuia obligatoriu să fie amprentele lui digitale, or, în

speță expertiza dactiloscopica nu a depistat așa ceva.

declarate au fost admise, casată decizia atacată, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de apel.

ignorat cerințele din art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală și jurisprudența

CtEDO, deoarece a examinat pur formal apelurile declarate, nu s-a clarificat

care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, s-a pronunțat superficial-

arbitrar, fără argumentarea cuvenită, ce echivalează cu erori judiciare, care se

rezumau la următoarele:

- soluția în privința lui Karalar Murat, prin care el a fost condamnat în baza

art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal nu coincidea cu motivarea

soluției din sentință, copiată în decizie (vol. XXVIII, f.d. 107), unde el era recunoscut

ca autor al acestei infracțiuni;

- Cu referire la episodul de învinuire în baza art. 2171 alin. (4) Cod penal

înaintat inculpaților, instanța de apel de trei ori în decizie a indicat „constatarea

30

instanței de apel” (vol. XXVIII, f.d. 68, 104, 110), fiind copiată în majoritate sentința și

numai la (f.d. 110-112) instanța de apel a motivat soluțiile de achitare în privința

inculpaților Savca Corneliu și Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat),

indicând ca motiv, că nu-i dovedită vina și în acțiunile lor lipsesc elementele

infracțiunii imputate, iar inculpații Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu corect au fost

achitați pe acest capăt de acuzare. Astfel, în decizia adoptată nici nu s-a indicat care

element al infracțiunii a lipsit, nu a fost efectuată o analiză a probelor sub aspectul

verificării versiunilor acuzării (care se rezumă la faptul că inculpații fiind

colaboratori MAI asigurau transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova

și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari în scop de

înstrăinare) și al apărării (care se rezumă la filarea substanțelor narcotice pe

teritoriul Republicii Moldova și reținerea, concedierea colaboratorilor corupți ai

Poliție Rutiere, Ceban I. și Poiană V., care cereau mită de la Karalar Murat). Conform

sentinței, prima instanță a evitat să răspundă cine totuși a descoperit infracțiunea

prevăzută de art. 2171 Cod penal și practic a constatat o a treia versiune (goana după

indici de descoperire, documentare a infracțiunilor), ceea ce urma a fi analizat,

verificat și apreciat de instanța de apel, dar nu s-a realizat;

- instanța de apel a respins ilegal, fără nici o motivare demersul înaintat de

procuror cu referire la participarea avocatului Cernit Taisia ca apărător a

inculpatului Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), care a fost

interogată cu acordul ei în calitate de martor în cadrul urmăririi penale;

- nu a verificat corespunderea sentinței prevederilor art. 394 Cod de

procedură penală, care statuează ce trebuie să cuprindă o sentință cum de

condamnare, așa și de achitare;

- nu s-a pronunțat la modul cuvenit și asupra concluziei primei instanțe

expuse în sentință (vol. XIX, f.d. 109) cu referire că nu este posibilă tentativa de

complicitate la acordarea ajutorului inculpatului Karalar Murat. De aici pornesc niște

concluzii care urmau a fi atent analizate și apreciate de către instanța de apel, dar

aceasta nu s-a realizat;

- nu a verificat la modul cuvenit legalitatea sentinței cu referire la soluția

adoptată pe episodul din învinuire înaintat lui Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat,

alias Altîg Murat) în baza art. 361 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, astfel a rămas fără

motivare argumentul procurorului în care se invocă, că sentința Judecătoriei Edirne,

Turcia din 16.02.2005 (vol. XIX, f.d. 25-26) nu cuprinde folosirea și utilizarea actelor

falsificate pe teritoriul R. Moldova;

- nu și-a argumentat la modul cuvenit soluția pe învinuirea înaintată

inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod

penal, fiindcă nu era răspuns în decizia adoptată la întrebarea: „Cum neindicarea

„părților vătămate” în învinuire a afectat dreptul la apărare a inculpaților Savca

Corneliu și Moiseev Dumitru?”. Achitarea lor din motivul lipsei elementelor

infracțiunii a fost pur declarativă și neargumentată, fiindcă nu a fost indicat nici

măcar care anume element al infracțiunii lipsea. S-a considerat inacceptabilă și

constatarea din decizia atacată a vinei SRL „Slavena-Lux” de alterarea mărfii, căreia

nu i-a fost măcar înaintată o astfel de învinuire;

31

- nu a argumentat la modul cuvenit soluția pe învinuirea înaintată

inculpaților-polițiști în două episoade separate în baza art. 328 alin. (3) lit. c) Cod

penal, fiindcă nu a fost răspuns la întrebarea: „Cum neindicarea Legilor încălcate și

neindicarea „părților vătămate” a afectat dreptul la apărare a inculpaților?”.

Achitarea lor din motivul lipsei elementelor infracțiunii a fost pur declarativă și

neargumentată, fiindcă nu s-a indicat care anume element al infracțiunii lipsea,

nu s-au analizat și apreciat la modul cuvenit probele pe aceste episoade. Eronat în

motivarea soluției pe aceste episoade s-a făcut referire la „mesajul SMS”

transmis de către o persoană necunoscută prin telefonul mobil lui Cernit Taisia

(vol. XXIII, f.d. 129), care nu era relevant pentru acest episod;

- nu și-a motivat la modul cuvenit soluția nici pe învinuirea înaintată

inculpaților Savca Cornelui și Moiseev Dumitru în baza art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod

penal, or, pe acest episod instanța de apel nu a adus motive convingătoare, care ar

combate cele constatate de prima instanță, indicând pur declarativ și formal că „nota

agenturistică” nu-i document oficial, punând la îndoială existența actului „nota

agenturistică”, care se semna și de către însuși Ministrul Afacerilor Interne.

La fel, instanța de recurs a constatat că instanța de apel nu fost respectat

procedura prevăzută de art. 35 Cod de procedură penală cu referire la soluționarea

cererii de abținere a judecătorului Dina Rotarciuc, circumstanțe ce au provocat mari

dubii și neclarități la formarea legală a completului de judecată în instanța de apel.

nefondate apelurile avocaților Spînu Oleg și Cernit Taisia în numele inculpatului

Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), avocaților Valah Alina și Cerga Ion în

numele inculpatului Moiseev Dumitru și admise în parte apelurile procurorului în

secția de exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale

Cociu Lilian, avocatului Babără Marian în numele inculpatului Karalar Murat,

avocatului Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu, casată, inclusiv din

oficiu, sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță, după cum urmează:

Karalar Murat XXXXX a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa

de 10 (zece) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

S-a dispus încetarea procesului penal pe numele lui Cerkez Akbulut (Cernit

Murat, Altîg Murat) pe art. art. 361 alin. (2) lit. a) și 323 alin. (1) Cod penal, conform

art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal - expirarea termenului prescripției tragerii la

răspundere penală.

S-a dispus încetarea procesului penal pe numele lui Savca Corneliu XXXXX pe

art. art. 323 alin. (1), 328 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 (1) lit. b) Cod penal și

pe art. 332 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal - expirarea

termenului prescripției tragerii la răspundere penală.

Savca Corneliu XXXXX a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i 2 (doi) ani închisoare în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

32

de răspundere în organele MAI pe un termen de 2 (doi) ani, pedeapsa,

considerându-se executată.

Moiseev Dumitru XXXXX a fost achitat pe art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4)

lit. b), c) și d) Cod penal, conform art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală,

pe motiv, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

S-a dispus încetarea procesului penal pe numele lui Moiseev Dumitru XXXXX

pe art. 328 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal și pe art. 332

alin. (1) Cod penal, conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal - expirarea termenului

prescripției tragerii la răspundere penală.

Moiseev Dumitru XXXXX a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa de 2 (doi)

ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții de răspundere în organele MAI pe un termen de 2 (doi) ani, pedeapsa,

considerându-se executată.

În primul rând, sentința a fost una contrară prevederilor art. 394 alin. (1) pct.1)

Cod de procedură penală, nefiind descrisă fapta criminală ca fiind constatată, pe

toate episoadele de acuzare, astfel, încât prin prisma art. 409 alin. (2) Cod de

procedură penală, care expres indică, că în limitele prevederilor alin. (1) art. 409 Cod

de procedură penală instanța de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și

cererile formulate de apelant, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei,

însă fără a înrăutăți situația apelantului, s-a impus rejudecarea cauzei potrivit ordinii

prevăzute pentru prima instanță .

În al doilea rând, instanța de fond pripit și nemotivat a concluzionat despre

nevinovăția inculpaților pe unele capete de acuzare și absolute nefondat a achitat

unii inculpați, pe când probele acumulate de organul de urmărire penală și verificate

inclusiv în instanța de apel dovedeau incontestabil vinovăția.

Sub acest aspect instanța de apel a constatat:

Murat, Altîg Murat) a documentului oficial fals de importanță deosebită, instanța

de apel, ascultând declarațiile inculpatului, martorilor, având în vedere

circumstanțele cauzei stabilite în cadrul cercetării judecătorești, ținând cont de

argumentele și considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate în susținerea

poziției lor, atât în cadrul instanței de fond, cât și în cadrul celei de apel, a ajuns la

concluzia, că inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a săvârșit

infracțiunea și acțiunile lui urmează a fi încadrate juridic conform prevederilor

art. 361 alin.(2) lit. c) Cod penal, adică deținerea și folosirea documentului oficial

fals, care acordă drepturi, săvârșite referitor la un document de importanță deosebită.

Din start a fost exclus din învinuire calificativul „repetat", incriminat de către

acuzare conform lit. a) al art. 361 alin. (2) Cod penal, deoarece acest indice a fost

exclus prin Legea nr.277- XVI din 18 decembrie 2008 (M.O. nr.41-44 din 2009).

Totodată, în urma aprecierii fiecărei probe prezentate de partea acuzării în

această parte, prin prisma art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar a tuturor probelor în

33

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a concluzionat că

în cadrul probatoriului și-a găsit confirmare motivul invocat de către acuzare, care

l-a determinat pe Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) să săvârșească această

infracțiune.

S-a mai considerat, că instanța de fond incorect și neîntemeiat a încetat

procesul pe acest capăt de acuzare invocând principiul dublei condamnări „non bis în

idem", deoarece acest principiu nu-și găsește aplicare decât în privința jurisdicțiilor

aceluiași stat, având o aplicare strict teritorială, ceea ce înseamnă că nu poate fi

aplicat în cazul urmăririi sau al judecării unei persoane pentru aceeași faptă penală

pe teritoriul unor state diferite.

În același timp, cu toate că vinovăția inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat,

Altîg Murat) în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. (c) Cod penal,

a fost dovedită pe deplin, procesul penal pe acest capăt de acuzare a fost încetat pe

motivul expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere penală.

XXXXXși Moiseev Dumitru XXXXX, instanța de apel a constatat că aceștia, fiind

numiți, respectiv, prin Ordinul Ministrului MAI nr. 68 ef. din 03 martie 2006 în

funcția de Comisar al CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău și prin Ordinul Ministrului

MAI nr. 106 ef. din 14 aprilie 2006 în funcția de inspector superior al Secției Delicte

Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, astfel fiind abilitați în mod

permanent cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice,

a acțiunilor administrative de dispoziție, fapt care le atribuia ambilor calitatea de

persoane cu funcție de răspundere, au comis neglijență în serviciu în următoarele

circumstanțe:

La 05.09.2006 și 06.09.2006 de către colaboratorii Secției Delicte

Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, printre care și inculpatul Moiseev

Dumitru XXXXX, cu acordul și sub supravegherea inculpatului Savca Corneliu XXXXX,

a fost petrecut controlul inopinat și concomitent a secției comerciale nr. 37

și depozitului, care aparțin SRL „Selani Lux”, amplasate, respectiv, pe str. Alecu

Russo, 1, mun. Chișinău (în centrul comercial „Soiuz”) și str. XXXXX, mun. Chișinău.

În rezultatul controlului secției comerciale sus indicate, la 06.09.2006 de către

inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX, în privința directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu

Iachim a fost întocmit procesul-verbal BB Nr. 0049929 cu privire la contravenția

administrativă prevăzută de art. 161 2 CCA (1985) în legătură cu depistarea lipsei

documentelor de proveniență a mărfii (123 unități de produse piscicole, conform

anexei pe 4 file) aflată în vânzare în secția comercială menționată.

La 06.09.2006, prin Hotărârea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău, Savca Corneliu XXXXX, pentru contravenția administrativă prevăzută

de art. 1612 CCA (1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicându-i-se o pedeapsă

sub formă de amendă în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale în

sumă de 500 (cinci sute) lei cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul

contravenției.

La 11.09.2006 de către inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX, în privința

directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu Iachim, a fost întocmit procesul-verbal f/n cu

34

privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) în legătură

cu depistarea la 06.09.2006 în urma controlului petrecut la depozitul menționat a

păstrării și realizării icrei roșii în cantitate de 170,5 kg în lipsa documentelor

respective.

La 11.09.2006, prin Hotărârea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău, Savca Corneliu XXXXX, pentru contravenția administrativă prevăzută

de art. 1612 CCA (1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicându-i-se o pedeapsă

sub formă de amendă în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale în

sumă de 500 (cinci sute) lei cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul

contravenției.

Întrucât bunurile confiscate în baza ambelor hotărâri făceau parte din categoria

celor ușor alterabile și cu termen de păstrare limitat, în conformitate cu atribuțiile

aferente funcției, stabilite în pct. 19 a fișei postului, potrivit cărora inspectorul secției

Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău întocmește procese-

verbale pe contravenții administrative, asigură păstrarea și predarea bunurilor

materiale sechestrate, confiscate, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX urma să

asigure păstrarea și predarea acestor bunuri în conformitate cu prevederile pct. 6 a

Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor

confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a

corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a

comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001.

Însă, contrar acestor prevederi, în lipsa controlului din partea inculpatului

Savca Corneliu XXXXX, care potrivit pct. pct. 5 și 8 a Regulamentului-tip al

Comisariatului de Poliție sectorul Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP mun.

Chișinău, urma să organizeze activitatea subdiviziunilor comisariatului în vederea

prevenirii, curmării și descoperirii la timp a infracțiunilor, contravențiilor

administrative și să exercite controlul asupra respectării necondiționate a legislației

de către colaboratorii comisariatului de poliție și asupra legalității acțiunilor lor în

exercițiul de funcție, iar potrivit cerințelor pct. 13 a Instrucțiunii privind modul de

efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații organelor

afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 276 din

31.07.2006, urma să exercite supravegherea efectuării controalelor operative ale

agenților economici, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX împreună cu Vîrlan

Veaceslav XXXXX, cauza penală în privința căruia a fost încetată pe motiv că fapta lui

nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, cu încălcarea prevederilor pct.

pct. 7, 20 lit. d), e) a aceleiași Instrucțiuni, fiind subiect al controlului operativ și

obligat în virtutea acestui fapt să ia măsuri pentru asigurarea neamânată a

integrității averii confiscate până la transmiterea ei în administrarea autorităților

fiscale în conformitate cu legislația în vigoare, să asigure integritatea bunurilor

predate sau ridicate în cadrul controalelor operative, să ia măsuri pentru restituirea

lor posesorilor legitimi sau pentru realizarea lor în modul stabilit, cu încălcarea

prevederilor pct. 2 și pct. 3 alin.(2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne,

nr. 3/19-144 din 01 februarie 2005, au organizat ridicarea și predarea la păstrare a

bunurilor confiscate la SRL „Slavena Lux”, conform facturilor de expediție seria DM

35

nr. XXXXX din 06.09.2006 și seria DM nr. XXXXX din 07.09.2006, unde aceste bunuri

au fost păstrate fără careva temei legal.

La 29.11.2006, în cadrul petrecerii examinării și inventarierii produselor

confiscate de către colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău, au fost depistate

încălcările de lege nominalizate, alterarea din cauza condițiilor neadecvate de

păstrare a produselor din pește cu costul total de 13411,20 lei, precum și alterarea

icrelor roșii în cantitate de 119,37 kg cu costul total de 112800,87 lei.

Acțiunile inculpaților încadrându-se în prevederile art. 329 alin. (2) lit. b) Cod

penal - îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană cu funcție de răspundere a

obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față

de ele, care au provocat urmări grave intereselor publice și drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

În urma audierii opiniei participanților la proces, analizei materialelor cauzei

prezentate atât în instanța de fond, cât și cea de apel, ținând cont de argumentele și

considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate în susținerea poziției lor,

instanța de apel a constatat, că învinuirea inculpaților Savca Corneliu și Moiseev

Dumitru în această parte și-a găsit confirmare deplină.

Întru confirmarea acestei concluzii s-a reținut că inculpații Savca Corneliu

XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX erau persoane cu funcții de răspundere în

perioada de referință și pe lângă alte obligații de serviciu, le aveau și pe cele invocate

de către acuzare.

Analiza circumstanțelor cauzei în speță indica, că atât inculpatul Savca Corneliu

XXXXX, cât și inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX și-au îndeplinit necorespunzător

obligațiunile de serviciu, puse în seama lor, adică altfel decât era prevăzut în

regulamentele și instrucțiunile de serviciu, în actele normative privind activitatea lor

ca persoane cu funcție de răspundere.

Executarea unor acțiuni de funcție cu abateri de la normele de conduită

prescrise au fost admise de către inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev

Dumitru XXXXX ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele,

exprimate prin indiferență și iresponsabilitate, delăsare și supraapreciere a

persoanei lor, neseriozitate și incorectitudine.

Îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor de serviciu de către inculpații Savca

Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX au provocat urmări grave intereselor

publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

Calificând acțiunile incriminate inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev

Dumitru XXXXX(neglijența în serviciu) după semnele calificative „cu provocarea unor

urmări grave intereselor publice", „cu provocarea unor urmări grave drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice", instanțele de fond și apel au

reieșit din faptul:

În primul rând, acțiunile acestora au fost orientate asupra unor obiective care

contravin intereselor generale ale societății: încălcarea ordinii de drept de către

persoanele, care sunt chemate să întreprindă măsuri pentru menținerea ei, știrbirea

imaginii funcționarilor, care reprezintă autoritățile publice, împiedicarea organelor

abilitate (în speță, organele fiscale) de a valorifica în condițiile legii bunurile trecute

36

în proprietate publică ca rezultat al confiscării lor și transferarea mijloacelor

obținute prin comercializarea lor la contul bugetar;

În al doilea rând, au fost aduse atingeri drepturilor și intereselor persoanelor

juridice, pe care ultimele le au în concordanță cu interesele generale ale societății, pe

care legea le recunoaște și le garantează - dreptul la proprietate, la libera concurență,

ratarea posibilității de a obține un profit în conformitate cu scopurile fondării lor, în

condițiile legii, de către diferiți subiecți economici, inclusiv, SRL „Selani Lux”, în

cadrul realizării-achiziționării, în condițiile legii, a bunurilor confiscate.

Astfel, pe acest capăt de acuzare, instanța de apel a considerat absolut

nefondate argumentele apelanților din următoarele considerente.

Așadar, a fost respins ca nefondat argumentul avocatului Suveică T. potrivit

căruia, era imposibilă incriminarea inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev

Dumitru XXXXX săvârșirii infracțiunii prin participație.

În acest sens, fără a nega faptul, că infracțiunea de neglijență în serviciu este

una din imprudență (culpă), care în viziunea părții apărării exclude participația, s-a

constatat că inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX au săvârșit-

o în coautorat, întrucât consecințele produse sunt rezultatul neîndeplinirii de către

fiecare dintre ei nu numai a obligațiunilor de serviciu strict determinate în legătură

cu funcțiile deținute în perioada de referință, dar și în rezultatul neîndeplinirii unor

obligațiuni de serviciu comune pentru ambii, invocate de către partea acuzării și

analizate mai sus.

S-au respins ca nefondate argumentele apărătorului Suveică Tudor, precum că

prin fapta inculpatului Savca Corneliu XXXXX, n-a fost cauzat careva prejudiciu

material, întrucât mărimea acestui prejudiciu a fost stabilită în timpul urmăririi

penale de către organele abilitate, precum și poziția apărătorului Cerga Ion, conform

căreia venitul ratat prin alterarea a 119,37 kg icre roșii cu costul de 112800,87 lei nu

putea fi apreciat drept cauzare a unor urmări grave intereselor publice și incriminat

inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX, întrucît prin noțiunea

de „daune patrimoniale" se are în vedere nu numai „prejudiciul real cauzat", dar și

„venitul ratat".

La acest capitol s-a indicat, că ambilor inculpați li se incriminează cauzarea

unor urmări grave nu numai „patrimoniale”, dar și „nepatrimoniale", apreciind

faptele acestora, pornindu-se de la impactul lor asupra situației economice, mediului

de afaceri și treburilor publice, infrastructurii, precum și consecințele generale

nefaste expuse mai sus.

A fost respins ca declarativ și nefondat argumentul apărării, conform căruia

punerea lui Savca Corneliu sub învinuire, precum și a subalternilor lui, a fost o

răfuială cu ei în legătură cu activitatea lor de contracarare a activității ilegale de

antreprenoriat, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nici în instanța de fond și

nici în cea de apel n-a fost demonstrat, că prezenta cauză penală este o modalitate de

soluționare a chestiunilor de business pe teritoriul Republicii Moldova de către

oamenii de afaceri, protejați de către funcționari din diferite structuri de stat, după

cum se afirma de către primul în susținerea acestui argument, relațiile la care făceau

referire atât inculpatul Savca, cât și apărătorul său erau niște afirmații fără suport,

37

expuse în vederea ameliorării situației inculpatului, or având o tentă politică nu au

avut nici o relevanță pentru cazul din speță.

Au fost considerate neîntemeiate și argumentele apărătorilor Suveică Tudor și

Cerga Ion, precum că pct. 6 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare

și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu

termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului

cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din

11.09.2001, nu era aplicabil în speța dată, deoarece el nu stabilea și modul de

evidență a bunurilor confiscate care necesita utilizare tehnică, iar la etapa adoptării

deciziei de confiscare a bunurilor materiale Savca Corneliu avea la dispoziția sa Actul

de expertiză sanitară veterinară nr. 127 din 06.09.2006. De aceea el nici nu cunoștea

și nici nu putea să prevadă, că o altă expertiză a produselor alimentare va face altă

concluzie contradictorie celei dintâi, că acest act a fost efectuat de către organul

abilitat cu evaluarea, încercările de laborator și eliberarea deciziilor de expertiză,

cum este indicat și Serviciul veterinar, în persoana specialistului Ion Toma, că

ultimul, spre deosebire de primii doi, a fost scos de sub urmărire penală, deoarece

fapta lui nu întrunea elementele constitutive ale componenței de infracțiune

prevăzute de art. 329 alin. (2) Cod penal, întrucât lipsea legătura cauzală între fapta

lui și consecințele survenite, că faptele ambilor inculpați erau în concordanță cu

prevederile art. 5 alin. (4) lit. g) și alin.(5), art. 25 alin.(1) a Legii privind produsele

alimentare, nr. 78-XV din 18.03.2004, că prin răspunsul Prim-adjunctului

Procurorului General, nr. 11/8320 din 06.11.2006 adresat Secretarului Consiliului

Suprem de Securitate (f.d.-162, vol. XIV), icra roșie depistată, conform concluziei

expertului, a fost recunoscută improprie consumului uman, întrucât inculpații Savca

Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX nu erau învinuiți în careva încălcării de

lege la intentarea procedurilor administrative sau la adoptarea hotărârilor de

sancționare pe aceste proceduri, ci la etapa de executare a acestor hotărâri.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a menționat, că pentru tragerea la

răspundere penală a persoanei cu funcție de răspundere pentru neglijență în

serviciu, urmează a fi stabilite :

a) obligațiunile concrete de serviciu, care în mod corespunzător i-au fost

încredințate persoanei cu funcție de răspundere;

b) obligațiunile care nu au fost îndeplinite sau îndeplinite în modul

necorespunzător;

c) cauzarea de către persoana respectivă a daunelor în proporții mari (sau a

urmărilor grave) intereselor publice sau drepturilor și intereselor legale ale

persoanelor fizice sau juridice;

d) prezența legăturii de cauzalitate între faptă și urmările prejudiciabile;

e) dacă a avut persoana cu funcție de răspundere posibilitatea reală, atât

obiectiv, cât și subiectiv, pentru îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor de

serviciu și preîntâmpinarea survenirii urmărilor prejudiciabile.

Prin urmare, neglijența în serviciu a persoanei cu funcție de răspundere se

consideră a fi săvârșită numai în cadrul exercitării atribuțiilor funcționale.

38

Reieșind din cele expuse, s-a concluzionat, că organul de urmărire penală corect

a procedat, când l-a scos pe Toma Ion de sub urmărire penală, invocând că dânsul

neglijent și-a îndeplinit acțiunile cu caracter profesional, acțiuni ce nu pot fi

considerate drept neglijență în serviciu, deoarece ele nu constituiau neîndeplinirea

sau îndeplinirea necorespunzătoare a funcțiilor administrative sau organizatorico-

economice.

În același timp, au fost respinse argumentele apelanților conform cărora

inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX au fost limitați și în fapt,

și în drept de a-și continua acțiunile procesuale pe acest caz, inclusiv, transmiterea

către organele fiscale a bunurilor confiscate, deoarece toate cele trei hotărâri au fost

contestate în termen de către conducerea SRL „Selani Lux”.

La acest capitol s-au reținut câteva condiții importante stabilite în speță și

anume:

confiscate reiese nu numai din prevederile „Regulamentului” nominalizat, în vigoare

la momentul indicat, dar și din prevederile pct. pct. 13 și 20 lit. d), e) a Instrucțiunii

privind modul de efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către

angajații organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor

Interne nr. 276 din 31.07.2006, precum și din prevederile pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din

Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 3/19-144 din 01 februarie 2005,

prevederi, care inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX erau

obligați să le cunoască în virtutea obligațiunilor de serviciu în legătură cu funcțiile,

care le dețineau și pe care, după cum reiese din caracteristicile lor de serviciu,

„le cunoaște la perfecție și le aplică în practică" (f.d.-90, vol. IV(II), caracteristica de

serviciu a inculpatului Savca Corneliu XXXXX) și, respectiv, „le cunoaște la nivelul

cuvenit și sunt aplicate în practică în spiritul corectitudinii și obiectivității" (f.d.-94,

vol. IV (II), caracteristica de serviciu a inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX);

potrivit cărora cineva din inculpații Savca Corneliu XXXXX sau Moiseev Dumitru

XXXXX au încercat să predea bunurile confiscate organelor fiscale, dar ultimele au

refuzat să le primească pe motiv, că documentele prezentate n-ar corespunde

prevederilor pct. 12 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și

vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen

de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept

de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din

11.09.2001;

că cineva din cei doi inculpați s-au adresat către Președintele Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău pentru eliberarea, fie a originalului documentelor necesare pentru

transmiterea bunurilor confiscate către inspectoratul fiscal de stat, fie a copiilor

acestora autentificate în modul cuvenit, iar dânsul dintr-un motiv sau altul le-ar fi

refuzat;

39

(la 18 și 20.09.2006), bunurile confiscate conform actelor normative indicate mai sus

trebuiau deja să fie predate organelor fiscale.

Reieșind din cele enumerate, instanța de apel a ajuns la concluzia că

argumentul nominalizat nu putea fi apreciat ca absență a posibilității reale din cauza

unor factori obiectivi de a executa în modul corespunzător obligațiile de serviciu,

circumstanță care ar exclude tragerea la răspundere penală pentru neglijență în

serviciu a persoanei cu funcție de răspundere.

Mai mult ca atât, îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu din

cauza lipsei de experiență, lipsei de calificare, cunoștințelor în domeniu, adică a

posibilității reale din cauza unor factor subiectivi, circumstanță care, de asemenea, ar

exclude tragerea la răspundere penală pentru neglijență în serviciu a persoanei cu

funcție de răspundere, nu putea fi aplicabilă inculpaților Savca Corneliu XXXXX și

Moiseev Dumitru XXXXX, atât din considerentele analizate mai sus (profesionalismul

lor care se desprinde din caracteristicele de serviciu și funcțiile deținute), cât și din

considerentele că dânșii, după cum a fost indicat anterior, au manifestat atitudine

neglijentă și neconștiincioasă față de îndeplinirea obligațiilor de serviciu.

Era indubitabil faptul, că întrucât bunurile confiscate făceau parte din categoria

celor ușor alterabile și cu termen limitat de păstrare și necesitau a fi păstrate în

condiții speciale, Moiseev Dumitru urma să ia măsuri pentru asigurarea neamânată a

integrității averii confiscate până la transmiterea lor în administrarea autorităților

fiscale, în conformitate cu legislația în vigoare și să ia măsuri pentru (...) realizarea lor

în modul stabilit și în termenul stabilit de art.6 al Regulamentului cu privire la modul

de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate, ușor

alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în

posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.972 din 31.09.2001.

Obligația de transmitere a bunurilor era prevăzută de art.6 al Regulamentului

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.972 din 31.09.2001, de pct.2 și de pct.3 alin.2 din

Dispoziția MAI nr.3/19-144 din 01.02.2005, precum și de pct.13 și de pct.20 lit.(d), (e)

din Instrucțiunea privind modul de efectuare a controalelor operative, aprobată prin

Ordinul ministrului de Interne nr.276 din 31.07.2006.

La 07.09.2006, Moiseev Dumitru împreună cu alți colaboratori ai SDI a CPs.

Rîșcani au transmis bunurile confiscate, icra roșie în căldări, pentru păstrare la

depozitul „ Slavena Lux” SRL. În acest loc de depozitare bunurile confiscate au fost

păstrate fără nici un temei legal până pe data de 29.11.2006 când au intervenit

colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău, care verificau legalitatea acțiunilor

colaboratorilor SDI a CPs. Rîșcani în cadrul controlului efectuat la „Selani Lux" SRL.

Deși, având posibilitatea reală de a preda bunurile confiscate colaboratorilor IFS,

mun. Chișinău, care se prezentau periodic la CPs. Rîșcani pentru evaluarea și ridicarea

bunurilor confiscate, conform solicitărilor din 02.10.2006, 15.11.2006, 29.11.2006 prin

scrisorile nr.13121, 14694, 15106, Moiseev Dumitru nu a predat așa cum prevedea

legea bunurile confiscate, care făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu

termen limitat de păstrare.

40

La 29.11.2006, a fost efectuată inventarierea produselor confiscate. Concomitent,

de faptul dat a fost informat Inspectoratul Fiscal de Stat al mun. Chișinău și doar la

05.12.2006 bunurile confiscate au fost predate Inspectoratului Fiscal pentru preluare

la evidență. Conform rapoartelor de expertiză nr.0187070 din 19.01.2007 și

nr.0192340 din 15.03.2007, efectuate de experții Camerei de Comerț și Industrie, s-a

constat că valoarea totală inițială a bunurilor confiscate, icră roșie în căldări, în

cantitate de 172,74 kg constituia 163 235,52 lei.

La 29.11.2006, în cadrul examinării și al inventarierii produselor confiscate

colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău au constatat că produse piscicole erau

păstrate în frigiderul SRL „Slavena Lux” la temperatura - 40C, inițiindu-se intervenția

Serviciului de Standardizare și Metrologie pentru prelevare eșantioanelor de icră roși.

Ulterior, la 30.11.2006, în cadrul prelevării de către inspectorii Inspectoratului

Principal de Stat în Standardizare și Metrologie a eșantioanelor dintr-un set de icră

roșie confiscată, s-a stabilit că temperatura de păstrare a produselor menționate era

de -1,1° C. În condițiile în care GOST162997 prevede păstrarea icrei roșii la

temperatura de la -5° C până la -6° C, nerespectarea acestui regim de temperatură a

dus la alterarea a 119,37 kg de icră roșie cu valoarea totală de 112 800, 87 lei.

În acest context, afirmațiile expuse deja în cadrul apelului, după audierea

martorului Mancuș Liviu XXXXX (reprezentantul IFS) erau doar declarative, fiindcă

ultimul a făcut niște concluzii proprii pe seama documentelor deja găsite și întocmite

de către alte persoane, or, după cum afirmă ultimul, el personal nu a avut careva

atribuție la acest caz.

Cu referire la alte argumente ale apelanților, instanța de apel le-a respins, ca

fiind neîntemeiate, precum faptul, că de către acuzatorul de stat n-a fost probat că

inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX i-a fost adusă la cunoștință contra semnătură

Instrucțiunea privind modul de efectuare a controalelor operative ale agenților

economici de către angajații organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul

Ministrului Afacerilor Interne nr. 276 din 31.07.2006 - în prezența calificării

profesionale pe care o deținea, era un motiv formal.

De asemenea și faptul, că la punerea lui Savca Corneliu sub învinuire nu s-a

ținut cont de prevederile art. 14 alin. (2) Cod penal, nici de prevederile art. 20 Cod

penal, întrucât ele nu numai că nu și-au găsit confirmare în cadrul probatoriului, dar

aplicarea lor concomitentă este imposibilă din punct de vedere juridic, deoarece,

deținând cea mai înaltă funcție în cadrul CPs. Rîșcani al CGP mun. Chișinău,

inculpatul Savca Corneliu era factor de decizie, de aceea, luând în considerație, că la

06.12.2006 de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Victor Muruziuc, a fost

emisă ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința factorilor de decizie ai

CPs. Rîșcani al CGP mun. Chișinău. Astfel că, instanța de apel a considerat absurd

argumentul apărătorului Suveică Tudor, conform căruia în privința lui Savca

Corneliu XXXXX n-a fost pornită urmărirea penală, din care considerente dânsul a

fost pus sub învinuire ilegal, cu încălcarea prevederilor art. 279 alin.(1) Cod de

procedură penală, circumstanță care atrage după sine consecințele prevăzute de art.

251 alin.(1) Cod de procedură penală.

41

În același timp, instanța de apel a statuat asupra corectitudinii poziției instanței

de fond, potrivit căreia, s-a considerat necesar a admite argumentul apărătorului și a

exclude din învinuirea inculpatului Savca Corneliu XXXXX a probei privind încălcarea

de către acesta a pct. 14 a Regulamentului-tip al Comisariatului de Poliție sectorul

Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP mun. Chișinău, fiindcă acest argument nu

și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești, deoarece, conform pct. 19 a

fișei postului, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX urma să asigure păstrarea și

predarea bunurilor materiale sechestrate, confiscate, or această circumstanță a fost

invocată și în procesul-verbal de consemnare a constatărilor cu privire la infracțiune

din 06.12.2006, întocmit de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Victor

Muruziuc, întrucât inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX, deținând funcția de inspector

superior, era factor de decizie în Secția Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău, dar nu în ordonanța de pornire a urmăririi penale, la care greșit a

făcut referire apelantul.

De asemenea, atât în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, cât și în

cea de apel nu și-au găsit confirmare argumentele acuzării, conform cărora

inculpatul Savca Corneliu în exercitarea obligațiilor de serviciu ar fi încălcat

prevederile art. art. 201 și 268 CCA (1985), iar ambii inculpați, Savca Corneliu și

Moiseev Dumitru, prevederile art. 210 CCA (1985), de aceea ele au fost excluse ca

probe din învinuirea adusă acestora.

Astfel, reieșind din cumulul celor analizate prin prisma prevederilor art. 101

Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat totalmente dovedită

vinovăția inculpaților pe acest capăt de acuzare.

narcotice, săvârșită de către Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev

Dumitru XXXXX, Karalar Murat XXXXX, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg

Murat) și Ohladciuc Valeriu XXXXX, instanța de apel a constatat că la 20.03.2008,

organizându-se în prealabil cu două persoane identificate de către organul de

urmărire penală, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură

separată în legătură cu căutarea lor, precum și alte persoane neidentificate de către

organul de urmărire penală, într-o reuniune stabilă de persoane, distribuind strict

între ei rolurile, urmărind scopul transportării pe teritoriul Republicii Moldova cu

ulterioara comercializare ilegală în Olanda a substanțelor narcotice în proporții

deosebit de mari, inculpatul Karalar Murat XXXXX, la propunerea și împreună cu

una din aceste persoane, la indicația celei de-a doua persoane, aproximativ la ora

0630, aflându-se pe str. Izmail, mun. Chișinău, s-a urcat la volanul automobilului de

model „Hyundai H-100”, cu numărul de înregistrare XXXXX, deja încărcat cu saci cu

fasole, în care erau deghizate brichete de heroină în cantitate de 199550 grame,

introdusă în țară ilegal, în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către

organul de urmărire penală, pornind în direcția or. Vatra, mun. Chișinău, unde

închiria un depozit pentru acumularea și ambalarea fasolelor în scopul exportării lor

în Olanda împreună cu substanța narcotică nominalizată.

Deplasându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, aproximativ la orele 0640,

automobilul sus indicat, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP,

42

mun. Chișinău, Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, care depistând că lipsesc

actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus

menționat în CPS Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar, dat fiind

faptul că ei, conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, necesitau în timpul

indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - str. Maria

Cibotari, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului Republicii

Moldova, s-au deplasat împreună cu automobilul nominalizat și inculpatul Karalar

Murat XXXXX la intersecția menționată, unde, intenționând să întocmească raportul

de reținere și numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște

brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschisă în cantitate de aproximativ 5 kg,

despre ce imediat au informat conducerea poliției rutiere.

În momentul stopării automobilului, cea de-a doua persoană, cauza penală în

privința căreia a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea ei, a

coborât din automobil și a plecat de la fața locului într-o direcție necunoscută, iar

inculpatul Karalar Murat XXXXX, neavând această posibilitate, fiindcă actele de

identitate și pe automobil erau deja predate colaboratorului poliției rutiere, prin

intermediul telefoniei mobile i-a comunicat inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit

Murat, Altîg Murat), care anterior i-a mai acordat diferite servicii de asistență

juridică, despre faptul reținerii și conținutul „mărfii”, tot odată, comunicându-i locul

aflării și cerându-i ajutorul la eliberarea sa și a automobilului cu „marfă”.

Astfel, inculpatul Karalar Murat XXXXX a comis infracțiunea prevăzută de art.

art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, adică transportarea și punerea în circulație

ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi: de

un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), care anterior i-a mai

acordat inculpatului Karalar Murat XXXXX diferite servicii de asistență juridică și

căruia i-a comunicat despre faptul reținerii și conținutul „mărfii”, tot odată,

comunicându-i și locul aflării, i-a cerut ajutorul la eliberarea sa și a automobilului cu

„marfă”.

În continuarea activității criminale, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat),

fiind jurist de profesie și deținând funcția de specialist pe dosare penale în cadrul

BAA „InterAvo”, înțelegând caracterul acțiunilor inculpatului Karalar Murat XXXXX,

dându-și perfect seama că implicarea sa va îngreuna atât descoperirea tuturor

acțiunilor ilegale ale ultimului, cât și a persoanelor împreună cu care le-a săvârșit și

dorind acest rezultat, l-a contactat la telefonul mobil pe inculpatul Savca Corneliu

XXXXX, Șeful-interimar al Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova, pe care-l cunoștea personal, după ce, în cadrul întâlnirii

imediat avute cu acesta, l-a informat despre reținerea de către colaboratorii poliției

rutiere a inculpatului Karalar Murat XXXXX și a automobilului nominalizat cu

substanțe narcotice, solicitându-i implicarea în eliberarea ultimului și a

automobilului cu „marfă”.

Inculpatul Savca Corneliu XXXXX, deținând conform Ordinului Ministrului

Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 655 EF din 26.12.2007, funcția de șef-

interimar al Direcției Misiuni Speciale a MAI, la rândul său, după ce, în cadrul

43

întâlnirii imediat avute cu, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), a fost

informat despre reținerea de către colaboratorii poliției rutiere a inculpatului

Karalar Murat XXXXX și a automobilului nominalizat cu substanțe narcotice,

solicitîndu-i implicarea în eliberarea ultimului și a automobilului cu „marfă”, de

asemenea, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor inculpatului Karalar

Murat XXXXX, pe care-l cunoștea anterior, dându-și perfect seama că prin acțiunile

sale va îngreuna descoperirea infracțiunii săvârșite de către ultimul și complicii săi și

dorind un asemenea rezultat, folosind intenționat situația de serviciu în detrimentul

intereselor de serviciu, urmărind și scopul de a-i acorda susținere inculpatului

Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), pe care anterior, la 03.01.2006, l-a

racolat în calitate de „agent” al său (al organelor afacerilor interne) cu denumirea

convențională „XXXXX”, care intenționa să-și restabilească statutul de refugiat, anulat

la 02.07.2007 prin Decizia Șefei Direcției refugiați a Biroului migrație și azil a

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, precum și în scopul de a-și

ascunde neajunsurile admise în serviciu privind organizarea activității de analiză a

fenomenului infracțional al țării și combaterii criminalității, i-a dat indicații acestuia

de a-l telefona și sfătui pe inculpatul Karalar Murat XXXXX să le spună

colaboratorilor Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova la sosirea acestora la fața locului la intersecția

str. Șciusev - str. Maria Cibotari, mun. Chișinău, că „marfa” nu-i aparține, iar cei doi

colaboratori ai poliției rutiere, după depistarea pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău a

substanțelor narcotice, au extorcat sume bănești pentru eliberarea lui și a

automobilului cu „marfă” reținut. În așa mod, împiedicând colaboratorii poliției

rutiere să-și exercite legal atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce

urmărirea penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvârșite.

După aceasta, continuându-și acțiunile ilegale, fără a le comunica intențiile sale,

inculpatul Savca Corneliu XXXXX i-a contactat telefonic pe subalternii săi, inculpații

Moiseev Dumitru XXXXX și Ohladciuc Valeriu XXXXX, care dețineau funcțiile de

Șef Secție misiuni speciale și, respectiv, Șef Secție „Alfa” a Direcției misiuni speciale a

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, precum și pe alți colaboratori

ai acestei Direcții, cărora le-a dat indicații de a se deplasa personal, precum și

de a-i orienta pe subalternii și colegii lor să se deplaseze la intersecția str. Șciusev -

str. Maria Cibotari, mun. Chișinău, pentru a-i reține pe colaboratorii poliției rutiere

Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, care, chipurile, extorcau bani pentru

eliberarea automobilului cu „marfă” fără documente de proveniență, în care au fost

depistate substanțe narcotice.

Astfel, inculpații Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Savca Corneliu

au comis infracțiunea prevăzută de art. 323 Cod penal, adică favorizarea dinainte

nepromisă a infracțiunii deosebit de grave.

De către Organul de Urmărire penală inculpații Moiseev Dumitru, Ohladciuc

Valeriu XXXXX și Țopa Ruslan XXXXX se învinuiau de faptul că, fiind persoane cu

funcție de răspundere au comis infracțiunea prevăzută de prevederile art. art. 42

alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d), Cod penal în următoarele circumstanțe:

44

Activând în cadrul Direcției Misiuni Speciale MAI RM, fiind persoane cu funcție

de răspundere, cărora li s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării

funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, aproximativ în

anul 2007, au devenit membri activi al unui grup criminal internațional, care activa

pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii Moldova și Europei format și

condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya Salih, din componența căruia

făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer Boztepe, Cerkez Akbulut,

(alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și cetățenii Republicii Moldova:

Corneliu Savca - șef interimar al Direcției Misiuni Speciale a MAI RM,

Dumitru Moiseev - șef Secție Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI RM, Valeriu

Ohladciuc - șef Secție „Alfa” din cadrul DMS MAI RM, și alte persoane neidentificate

de organul de urmărire penală, care împreună, printr-o înțelegere prealabilă,

împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de serviciu și influența

asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și punerea pe teritoriul

Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de

mari cu scop de înstrăinare.

Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avându-și rolul său strict

stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor

la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole,

tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a

trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit

de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit

Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorilor Direcției Misiuni Speciale a MAI RM Savca

Corneliu, Țopa Ruslan, Moisev Dumitru, Ohladciuc Valeriu, la data de 20.03.2008, la

indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30 Boztepe Omer

și Karalar Murat cu automobilul de model „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare

XXXXX, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu produse agricole - fasole,

cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de 199550 gr., care conform

raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este substanță narcotică

(heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a

încărca camionul de model „Mercedes Acsor” cu numărul de înmatriculare XXXXX,

remorca XXXXX, cu sacii în care era ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod

nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în

scopul exportării ei ulterioare în Olanda, pentru comercializare ilegală.

Deplasându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, aproximativ la orele 06:50,

automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de

199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP

mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc actele de

proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului susmenționat în

CPs. Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul, că

conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să

asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru,

mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu

automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de

45

reținere și numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete

cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce

momentan, la orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere.

În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborât din

automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavând această posibilitate,

fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul

telefoniei mobile l-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg

Murat), despre faptul reținerii, cerând acordarea serviciilor de acoperire, la ce

ultimul l-a contactat pe Savca Corneliu, informându-l despre reținerea automobilului.

Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității

de heroină a comunicat celorlalți membri ai grupării criminale și anume lui Moiseev

Dumitru, Ohladciuc Valeriu și lui personal despre faptul reținerii, ultimii acționând

conform planului criminal stabilit s-au deplasat la locul reținerii pentru lichidarea

obstacolelor apărute.

La fața locului constatând că nu au influență asupra lucrătorilor poliției rutiere

și nu pot tăinui cazul dânsul folosind contrar prevederilor Legii, depășind în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, aplicând forța fizică asupra

colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, în interesul unui grup criminal, i-a

forțat legitimația de serviciu, deteriorându-i ambalajul și fără careva motive legale

i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană Vasile și

Ciobanu Ion.

Ohladciuc Valeriu în scopul realizării rolului său, s-a apropiat de Karalar Murat,

care se afla pe scaunul pasagerului în automobilul menționat, în scopul favorizării

tăinuirii acțiunilor ilegale a grupării criminale i-a transmis ultimului să declare

precum că lucrătorii poliției rutiere au extorcat sume bănești pentru eliberarea

automobilului reținut, în așa mod, împiedicând colaboratorii poliției rutiere să-și

exercite atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea penală de mai

departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvârșite.

Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni

ale MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și

Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au înscenat o operațiune de filare și

reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni

Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrâns de a transporta

automobilul „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, cu restul, aproximativ

194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare la locul

destinației - Olanda, însă la intervenția și insistența Comisarului și ofițerului de

urmărire penală a CPs. Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața

locului nu și-au putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea întregii

cantități de heroină, fiind depistată de ultimul.

De fapt, inculpații Moiseev Dumitru, Ohladciuc Valeriu XXXXX și Țopa Ruslan

XXXXX, necunoscând intențiile șefului lor - inculpatului Savca Corneliu, ajungând la

fața locului printre primii au discutat cu cei doi colaboratori ai poliției rutiere în

privința circumstanțelor și motivelor reținerii automobilului sus indicat, după ce,

46

convingându-se că în sacii cu fasole din acest automobil au fost depistate substanțe

narcotice, atât ei, precum și alți colaboratori ai Direcției misiuni speciale a

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova sosiți la fața locului, au

întreprins măsuri pentru a înștiința unitatea de gardă a CPS Buiucani, mun. Chișinău,

precum și pe Comisarul Valeriu Galiț personal, pentru a organiza deplasarea la fața

locului a grupei operative pentru documentarea cazului.

Ulterior, după sosirea grupei operative, în timpul efectuării cercetării la fața

locului, inculpatul Țopa Ruslan XXXXX, la indicația inculpatului Moiseev Dumitru

XXXXX, s-a deplasat la sediul CPS Buiucani, mun. Chișinău, unde a înregistrat raportul

respectiv privind documentarea de către colaboratorii Secției misiuni speciale a

Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a

cazului de tranziție a substanțelor narcotice în cantitate de aproximativ 200 kg pe

teritoriul Republicii Moldova cu automobilul menționat și reținerea șoferului

acestuia, cetățeanului Republicii Turcia, inculpatului Karalar Murat XXXXX.

Acțiunile inculpaților Moiseev Dumitru Ohladciuc Valeriu XXXXX și

Țopa Ruslan XXXXX au fost calificate de către organul de urmărire penală în baza art.

art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d), Cod penal.

Astfel, în urma audierii opiniei participanților la proces, analizei materialelor

cauzei prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală din punct de

vedere al pertinenței, utilității, veridicității și în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, instanța de apel a concluzionat despre:

art. art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal - adică transportarea și punerea în

circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor

calificativi: în proporții deosebit de mari și de un grup criminal organizat;

conform art. 323 Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii

deosebit de grave;

Ohladciuc Valeriu XXXXX pe art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal -

contribuirea la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestări de informații,

acordare de mijloace, înlăturarea obstacolelor la procurarea, transportarea și punerea

în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor

calificativi: de un grup criminal organizat, cu folosirea situației de serviciu, în proporții

deosebit de mari, conform art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, pe motiv,

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Întru susținerea poziției nominalizate, instanța de apel a notificat prevederile

art. 42 alin.(2), (3) Cod penal, art.1, art. 2 alin. (2), art.4 al Legii cu privire la circulația

substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din 06.05.1999,

Regulile privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice,

psihotrope și a precursorilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului privind tranzitul

pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope și

precursorilor, nr. 216 din 27.02.2006, Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea

tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora,

47

supuse controlului, nr. 1088 din 05.10.2004, Hotărârea Guvernului privind

aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, nr. 79 din

23.01.2006, și a constatat că transportarea „heroinei” pe teritoriul Republicii

Moldova este o operațiune ilegală cu substanțe narcotice, iar cantitatea de 199550

grame „heroină”, depistată la 20.03.2008 în circumstanțele expuse supra, reprezentă

o cantitate deosebit de mare, de aici și semnul calificativ incriminat inculpatului

Karalar Murat XXXXX.

Scopul înstrăinării substanțelor narcotice, urmărit de către ultimul prin

transportarea ilegală pe teritoriul Republicii Moldova era confirmat nu numai prin

declarațiile martorilor expuse mai sus, prin faptul că dânsul nu consumă substanțe

narcotice, dar și prin cantitatea însemnată a lor, precum și prin pregătirea comodă

pentru desfacere (brichete, plastine).

Tot odată, reieșind din cele expuse, cât și din considerentul că „punerea în

circulație ilegală a substanțelor narcotice" nu este prevăzută ca operațiune distinctă

în circulația substanțelor narcotice în Legea cu privire la circulația substanțelor

narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din 06.05.1999 sau ca operațiune

ilegală cu substanțe narcotice în dispoziția art. 2171 alin. (1) sau (2) Cod penal,

instanța de judecată a considerat necesar de a exclude din învinuirea lui Karalar

Murat XXXXX semnul calificativ „punerea în circulație ilegală a substanțelor

narcotice", incriminat acestuia de către organul de urmărire penală.

La fel, instanța de apel a specificat și prevederile art. 46 Cod penal, cu

desfășurarea noțiunii de grup criminal organizat și trăsăturile caracteristice

obligatorii ale acestui grup, potrivit teoriei dreptului penal, și a conchis că, în speță,

activitățile, comportamentul și modul de viață ale inculpatului Karalar Murat XXXXX,

precum și a celor două persoane identificate de către organul de urmărire penală,

cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură

cu căutarea lor, anterioare zilei de 20.03.2008, în această zi, cât și ulterioare, se

înscriau perfect în prevederile analizate mai sus. Mai mult ca atât, prin declarațiile

completate de către inculpatul Karalar Murat în cadrul examinării apelului ce țin

anume de activitatea concetățenilor lui, se dovedește odată în plus consecutivitatea

acțiunilor infracționale.

Reieșind din cumulul celor analizate, instanța de apel a subliniat că, toți cei trei

sus indicați, la momentul descoperirii infracțiunii făceau parte dintr-un „grup

criminal organizat”, format și consolidat de către cetățeni de origine turcă, cu

distribuirea strictă a rolurilor fiecăruia în autor (coautor) și organizator, cu

elaborarea unui plan detaliat de săvârșire a infracțiunii, cu aplicarea celor mai

sofisticate și ingenioase metode de săvârșire a infracțiunii, cu determinarea

comportării fiecărui membru într-o situație sau alta, inclusiv, retragerea

(îndepărtarea) de la locul faptei și mușamalizarea circumstanțelor săvârșirii

infracțiunii, cu acordarea de ajutor și sprijin reciproc multilateral atât în viața de

toate zilele, cât și în diferite situații, legate de scopul propus spre realizare.

Cu referire la apelul declarat pe acest capăt de acuzare de către avocatul Babără

Marian și inculpatul Karalar Murat XXXXX privind versiunea de apărare, înaintată,

48

potrivit căreia ultimul ar urma să fie liberat de răspundere penală în temeiul predării

benevole la 20.03.2008 a substanțelor narcotice, instanța de apel a verificat-o și a

considerat că este nefondată, și menționând norma penală prevăzută la alin.(5)

art. 217 Cod penal, precum și practica judiciară constatată în acest sens, a

concluzionat că, în speță, comportamentul inculpatului Karalar Murat XXXXX nici

într-un fel nu confirma această versiune de apărare, dimpotrivă, refuzul de a da

răspunsuri la întrebările colaboratorilor poliției rutiere în momentul stopării

microbuzului și verificării conținutului „mărfii” transportate, încercările lui de a

apela la ajutorul unor terțe persoane (în speță la inculpatul Cernit Murat) pentru

soluționarea situației cu orice preț în favoarea lui, indica asupra intențiilor sale de a

găsi ieșire din situație și a-și realiza intențiile personale, precum și a-și executa

obligațiunile, conform rolului ce-i revenea în componența acestui „grup criminal

organizat”, îndreptate la atingerea obiectivelor comune propuse.

Deci, versiunea de apărare nominalizată prezenta în sine doar o încercare a

inculpatului Karalar Murat XXXXX de a se eschiva de la răspundere penală sau, în cel

mai rău caz, de a diminua rolul său în cadrul acestui „grup criminal organizat” în

contextul săvârșirii infracțiunii date.

La fel, s-a mai constatat că acțiunile inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Cernit

Murat urmau a fi reîncadrate de la art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d)

Cod penal la art. 323 Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii

deosebit de grave, considerând că, organul de urmărire penală incorect și ilegal a

incriminat, mai întâi, lui Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev

Dumitru XXXXX, Cernit Murat și Ohladciuc Valeriu XXXXX complicitate (art. 42

alin.(5) Cod penal) la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b), c),

d) Cod penal, iar, după aceasta, persoanelor, cauza penală în privința cărora a fost

disjunsă într-o procedură aparte în legătură cu căutarea lor, precum și inculpatului

Karalar Murat XXXXX, săvârșirea infracțiunilor menționate, întrucât complicitatea

nu este o infracțiune distinctă, ci doar contribuie la săvârșirea infracțiunii.

Din cumulul circumstanțelor reținute, instanța de apel a constatat că, în speță

s-a dovedit incontestabil, că inculpații Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX,

Moiseev Dumitru XXXXX, Cernit Murat și Ohladciuc Valeriu XXXXX n-au contribuit la

săvârșirea infracțiunii de către inculpatul Karalar Murat XXXXX, prin careva acte de

complicitate, or, din faptele incriminate lui Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moiseev

Dumitru, Cernit Murat și Ohladciuc Valeriu XXXXX nu rezultă, că ei își dădeau seama,

că ajută la pregătirea ori săvârșirea a careva infracțiune persoanele, cauza penală în

privința cărora a fost disjunsă într-o procedură aparte în legătură cu căutarea lor sau

pe inculpatul Karalar Murat XXXXX.

Reieșind din condițiile existente, s-a constatat că, în asemenea situație nu există

nici complicitate și nici complici, însă s-a stabilit că, atât inculpatul Cernit Murat, cât

și inculpatul Savca Corneliu au favorizat atât inculpatul Karalar Murat XXXXX, ca

subiect al executării infracțiunii, cât și fapta lui. Astfel, prin acțiunile săvârșite de

către ultimii doi în dimineața zilei de 20.03.2008, s-au creat posibilități de a-l

favoriza atât pe inculpatul Karalar Murat XXXXX, cât și fapta lui. Ajutorul acordat

ultimului în formă de sfaturi, cum să procedeze pentru a se sustrage de la

49

răspundere penală, constituiau, acte de favorizare intelectuală a acestuia ca infractor.

Mai mult, ajutorul oferit nu numai că a fost acceptat la acel moment de către

inculpatul Karalar Murat XXXXX, dânsul până în prezent îl utilizează, susținându-și

integral versiunea de apărare, „inventată” de inculpații Savca Corneliu și Cernit

Murat, conform căreia el nu are nimic comun cu drogurile depistate la data și

circumstanțele menționate.

Instanța de apel a conchis că, inculpații Savca Corneliu și Cernit Murat prin

acțiunile lor intenționate au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 323 Cod penal,

adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave, menționând că,

în cadrul cercetării judecătorești a fost probată săvârșirea de către inculpatul Karalar

Murat XXXXX a infracțiunii prevăzute de art. art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod

penal.

Sancțiunea art. 2171 alin.(4) Cod penal în prezent, după modificările operate

prin Legea privind modificarea și completarea Codului penal al Republicii Moldova,

nr. 277-XVI din 18.12.2008, prevede pedeapsă maximă de închisoare pe un termen de

15 ani, iar la momentul săvârșirii de către inculpații Savca Corneliu XXXXX și Cernit

Murat a acțiunilor incriminate, prevedea pedeapsa maximă de închisoare pe un

termen de 20 ani.

Totodată, instanța de apel a menționat că, potrivit art. 16 alin.(5) Cod penal

„infracțiuni deosebit de grave se consideră infracțiunile săvârșite cu intenție pentru

care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depășește

12 ani”,iar la momentul comiterii infracțiunii de către inculpații Savca Corneliu

XXXXXși Cernit Murat, art. 16 alin.(5) Cod penal prevedea, că: „infracțiuni deosebit de

grave se consideră infracțiunile săvârșite cu intenție pentru care legea penală prevede

pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depășește 15 ani”.

Astfel, în speță a fost dovedit faptul, că inculpații Savca Corneliu și Cernit Murat

au favorizat infracțiunea deosebit de gravă comisă de către inculpatul Karalar Murat

XXXXX și complicii săi, or, la momentul înștiințării de către ultimul a lui Cernit Murat

și ulterior de către Cernit Murat a lui Corneliu Savca, despre stoparea automobilului

și descoperirea de către polițiștii poliției rutiere a „mărfii”, infracțiunea privind

circulația ilegală a substanțelor narcotice era deja consumată, astfel încât momentul

consumării infracțiunii era limita inițială de la care au intervenit acțiunile active de

favorizare (implicarea la infracțiune) a inculpaților nominalizați.

La acest capitol instanța de apel a considerat incorectă și ilegală reîncadrarea

de către instanța de fond a acțiunilor inculpatului Savca C. de la art. 2171 alin.(4) Cod

penal inclusiv și la art. 327 alin.(1) CP RM, fapt prin care instanța a depășit limitele

învinuirii aduse de către acuzare.

În altă ordine de idei, acuzarea nici în cadrul cercetării judecătorești în instanța

de fond și nici în cea de apel nu a prezentat probe, potrivit cărora la data și

circumstanțele expuse mai sus, inculpații Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc

Valeriu ar fi comis careva fapte, care ar nimeri în raza de acțiune a infracțiunii

incriminate acestora.

După cum a fost constatat în cadrul probatoriului, acțiunile lor - deplasarea și

aflarea la fața locului, au fost întreprinse în strictă conformitate cu legislația în

50

vigoare, cu atribuțiile lor de serviciu, precum și indicațiile verbale primite prin

telefon direct de la inculpatul Savca Corneliu XXXXX, cât și transmise lor de către

acesta prin intermediul altor colaboratori ai Direcției misiuni speciale a Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a cărei Șef era ultimul.

În afară de aceasta, reieșind din declarațiile martorilor făcute în ședință

judiciară, din cumulul probelor prezentate în cadrul cercetării judecătorești, atât în

instanța de fond cât și cea de apel, instanța de apel a ajuns la concluzia, că acțiunile

inculpaților Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX și Ohladciuc Valeriu

XXXXX au fost îndreptate la documentarea corespunzătoare generală a cazului

transportării de către inculpatul Karalar Murat XXXXX a drogurilor, depistate la data

de 20.03.2008 de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană

Vasile XXXXX.

În speță, reieșind din acțiunile întreprinse de către inculpații Țopa Ruslan,

Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu în circumstanțele expuse, având în vedere

atitudinea lor psihică față de cele întreprinse la fața locului, au determinat instanța

de judecată să conchidă, că nici o eventuală constatare a ilegalității acțiunilor

acestora, n-ar face pasibilă pedepsirea lor conform art. 2171 alin.(4) sau 323 alin.(1)

Cod penal.

Deci, instanța de apel a conchis că, inculpații Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev

Dumitru XXXXX și Ohladciuc Valeriu XXXXX urmează a fi achitați, au fost achitați pe

art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal, întrucât fapta lor nu

întrunește elementele infracțiunii, după cum deja s-a menționat mai sus.

Revenind la apelurile declarate pe acest capăt de acuzare, instanța de apel a

menționat următoarele:

- Argumentul procurorului privind existența componenței de infracțiune

prevăzută de art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal în acțiunile

inculpaților Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru, Cernit Murat și

Ohladciuc Valeriu era pur formal, or, nici în cadrul cercetării judecătorești în instanța

de fond și nici în apel nu au fost prezentate probe pertinente în acest sens, iar

declarând apelul, procurorul a enumerat aceleași probe, care au stat la baza emiterii

sentinței, fără a expune careva contraargumente plauzibile;

- Argumentul procurorului, avocatului Suveică Tudor în numele inculpatului

Savca Corneliu, avocaților Spînu Oleg și Cernit Taisia în numele inculpatului Cerkez

Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), potrivit cărora era ilegală reîncadrarea

acțiunilor inculpaților Savca Corneliu și Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat)

pe art. 323 alin. (1) Cod penal, de asemenea, a fost absolut nefondat, or, probele

cercetate prin cumulul lor confirmă implicarea ultimilor în cazul din speță prin

sfaturi, asistență etc., dinainte nepromisă, adică la etapa când infracțiunea traficului

de droguri era deja consumată.

Implicarea nemijlocită a lui Cernit Murat și Savca Corneliu, era vădită și activată

nemijlocit din momentul reținerii drogurilor de către lucrătorii poliției rutiere, or,

chiar însăși Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), care nu avea nimic

comun cu organele de drept, a apărut la MAI în momentul reținerii lui Karalar Murat.

Mai mult decât atât, s-a deplasat și la depozitul din or. Vatra, pentru a traduce cele

51

relatate de către Karalar, cu toate că, ultimul cunoștea foarte bine limba rusă, iar

lucrătorul DMS Sargheliu Vitalie poseda limba turcă.

Din aceleași considerente, Boztepe Omer a adus geanta lui Karalar Murat în

oficiul lui Cernit Murat, dar nu spre exemplu la barul lui Karalar Murat.

Cernit Murat, depistând geanta „chibzuind că în ea se află exploziv”, îl

contactează pe Savca Corneliu, dar nu la CPS Centru, CGP mun. Chișinău, sau 902,

doar este angajat ca „specialist în dreptul penal”, ultimul, la rândul său, dispunând de

așa o informație, precum că posibil în geantă se află un exploziv, nu expediază la fața

locului colaboratorii secției tehnice din cadrul DTC MAI RM, dar 3 lucrători,

subordonați lui, din cadrul DMS, fapt confirmat de către ultimii, audiați în calitate de

martori.

Atât din declarațiile inculpaților, cât și a martorilor, rezulta, că Savca Corneliu a

dat indicații subalternilor să se deplaseze la fața locului (necunoscut), pentru a

„documenta” un caz de extorcare de bani de către lucrătorii poliției rutiere de la un

cetățean turc, dar nimeni din cei veniți la fața locului nu întreprind careva măsuri

privind reținerea lor în flagrant, nimeni nu avea careva aparataj pentru efectuarea

acțiunilor de urmărire penală pe așa fel de infracțiuni, nu s-a pornit vreo cauză

penală pe acest fapt, sau măcar să se întocmească un proces-verbal de constatare.

De asemenea, de către colaboratorii DMS nu s-a înregistrat nici un raport (atât

înainte cât și după sosirea lor la fața locului) de autosesizare privind estorcarea de

bani de către colaboratorii de poliție rutieră de la un cetățean turc. Mai mult, sosind

la fața locului colaboratorii poliției DMS al MAI, nu i-au perchiziționat pe Poiană

Vasile și Ceban Ion, nu au verificat automobilul lor de serviciu, în vederea depistării

banilor, nu au înregistrat sau așteptat momentul transmiterii banilor;

- Argumentul expus de către avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului

Savca Corneliu, potrivit căruia era incorectă recalificarea acțiunilor lui C. Savca și la

327 alin. (1) Cod penal a fost admis de către instanța de apel, motiv, inclusiv și

pentru care s-a admis parțial apelul;

- Argumentul expus de către avocatul Suveică Tudor referitor la faptul, precum

că reținerea și pornirea cauzei penale împotriva inculpatului Savca Corneliu urmărea

ca scop discreditarea lui, întrucât în virtutea funcției era considerat „persoana

Ministrului Afacerilor Interne Papuc Gheorghe”, iar ultimul, de asemenea, discreditat

în așa mod, să fie împiedicat de a ocupa funcție în noul Guvern, era una declarativă și

absolut nefondată, or numirea sau nenumirea unui funcționar - în speță Ministrul

MAI este o chestiune inclusiv politică ce nu are tangență cu careva acțiuni ilegale sau

de oricare alt gen a unor subalterni.

Instanța de apel a constatat că vinovăția inculpaților Cerkez Akbulut (Cernit

Murat, Altîg Murat) și Corneliu Savca în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323

alin. (1) Cod penal, a fost dovedită pe deplin, însă a încetat procesul pe acest capăt de

acuzare din motivul expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere

penală.

Moiseev Dumitru

52

Instanța de apel a constatat că, după reținerea la 20.03.2008 în circumstanțele

descrise mai sus de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile a

camionului de model „Hyundai H 100”, cu n/î XXXXX, în care au fost depistate

199550 grame de heroină, din intenții carieriste, urmărind scopul de a fi menționați

pe linie de serviciu, de a-și ascunde acțiunile ilegale, întreprinse împotriva primilor

doi, îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din

inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, precum și în

scopul de a-și justifica indicațiile date subalternilor lor în dimineața și pe parcursul

zilei de 20.03.2008, inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX

au comis falsul în acte publice în următoarele circumstanțe:

Folosind purtătorul de informații electronice (Flash Card) de model „hp” cu

nr. 372889-001, capacitatea 256 mb, care aparținea inculpatului Moiseev Dumitru

XXXXX, cu participarea nemijlocită a ultimului, inculpatul Savca Corneliu XXXXX a

falsificat în Dosarul de lucru nr. XXXXX cu denumirea convențională „XXXXX” (dosar

strict secret), care-l avea în gestiunea sa, „Notă agenturistică nr. 59ss”, datată cu

08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu 19.03.2008 și „Notă

agenturistică nr. 127ss”, datată cu 22.03.2008, înscriind în fiecare din ele date vădit

false, precum că el a primit informație operativă de la agentul „XXXXX” despre o

posibilă tranzitare a unei mari cantități de heroină pe teritoriul Republicii Moldova

cu destinație în țările Uniunii Europene de către cetățeanul Republicii Turcia Karalar

Murat, precum și alte persoane, membri ai unei organizații criminale internaționale,

totodată, atribuindu-i „notei agenturistice” din 08.02.2008 „nr. 59ss”, care anterior

i-a fost atribuit unei „note agenturistice” cu alt conținut.

După aceasta, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală,

folosindu-se de situația incertă la serviciu, determinată de faptul că la 20.03.2008

Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Papuc Gheorghe, împreună cu

întreg Guvernul Republicii Moldova demisionase, printre alte documente i le-a

prezentat acestuia spre semnare, după ce și-a asigurat o aparentă întocmire legală a

acestora.

Acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 332 alin.(1) Cod penal -

înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor

date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente săvârșite din interes

personal.

În urma audierii opiniei participanților la proces, analizând materialele cauzei,

luând în considerație circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în

instanța de fond și cea de apel, ținând cont de argumentele și considerentele părții

acuzării și părții apărării, invocate în susținerea pozițiilor lor, inclusiv în apelurile

declarate, instanța de apel a ajuns la concluzia de fapt stabilită deja de către instanța

de fond și anume, că învinuirea inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev

Dumitru XXXXX în această parte și-a găsit confirmare parțială, faptele lor, urmând a

fi încadrate conform art. 332 alin. (1) Cod penal - înscrierea de către o persoană cu

funcție de răspundere în documente oficiale a unor date vădit false, precum și

falsificarea unor astfel de documente săvârșite din interes personal, reîncadrând astfel,

acțiunile inculpaților de la art. 332 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, adică înscrierea de

53

către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor date vădit false,

precum și falsificarea unor astfel de documente săvârșite din interes personal, conform

indicilor calificativi: săvârșite în mod repetat și în interesul unui grup criminal

organizat incriminat de OUP.

Instanța de apel a reținut că, în cadrul cercetării judecătorești atât în instanța

de fond, cât și cea de apel de către acuzatorul de stat n-a fost probat faptul, că falsul

în acte publice a fost săvârșit de către inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev

Dumitru XXXXX în interesul unui „grup criminal organizat”, de aceea, semnul

calificativ „în interesul unui grup criminal organizat" nu putea fi incriminat acestora

și urma a fi exclus din învinuire. Asupra acestui fapt instanța de apel s-a expus și în

argumentarea efectuată mai sus pe alte capete de acuzare.

În același timp, la adoptarea soluției pe acest capăt de învinuire instanța de apel

a considerat corectă soluția instanței de fond și în privința excluderii „lit.a)” alin. (2)

al articolului respectiv, or, potrivit Legii pentru modificarea și completarea Codului

penal al Republicii Moldova nr. 277-XVI din 18.12.2008, în vigoare din 24.05.2009, din

dispoziția alin.(2) art. 332 Cod penal a fost exclusă lit. a).

În această ordine de idei, instanța de apel a considerat nefondat apelul

procurorului pe acest capăt de acuzare, mai mult formal, din moment ce nu conținea

careva contraargumente la concluziile instanței de fond, indicând că, în cadrul

apelului solicitările apelantului nu au fost însoțite de prezentarea unor probe

suplimentare întru susținerea poziției invocate, motiv pentru care a fost respins.

Instanța de apel a relevat că, calificarea sus indicată reieșea din următoarele:

a) Potrivit art. 123 Cod penal ambii inculpați Savca Corneliu XXXXX și Moiseev

Dumitru XXXXX erau considerați „persoane cu funcție de răspundere”, deoarece

activau conform Ordinelor Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu

nr. 655 EF din 26.12.2007 în funcția de Șef-interimar al Direcției Misiuni Speciale a

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și, respectiv, cu nr. 596 EF din

23.11.2007, Șef Secție Misiuni Speciale a Direcției Misiuni Speciale a Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, acordându-li-se în virtutea acestor funcții

drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor

administrative de dispoziție;

b) „Nota agenturistică”, este un act public („document oficial”), adoptat prin

activitatea organului de poliție, în conformitate cu art. 3.3 pct. (5) lit. b) a

Regulamentului privind activitatea operativă de investigații a organelor afacerilor

interne (Anexa nr. 1 (strict secretă) la Ordinul M.A.I. Nr. 005 din 25 septembrie

2001(strict secret)), care are menirea să certifice evenimentele și faptele care

provoacă, încetează sau au alte urmări juridice (anexa nr. 1.51(strict secretă) la acest

Regulament);

c) Inculpații au înscris în aceste documente date vădit false: fie că faptele și

împrejurările expuse nu au avut loc, după cum este consemnat în „Notă agenturistică

nr. 59ss”, datată cu 08.02.2008, fie că au avut loc în alt mod, decât s-a făcut

consemnarea în „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu 19.03.2008 și „Notă

agenturistică nr. 127ss”, datată cu 22.03.2008;

54

d) Inculpații au urmărit scopul de a fi menționați pe linie de serviciu, de a-și

ascunde acțiunile ilegale, întreprinse împotriva colaboratorilor poliției rutiere Ceban

Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, îndreptate la impunerea acestora de a depune

rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate

cu 19.03.2008, precum și în scopul de a-și justifica indicațiile date subalternilor lor în

dimineața și pe parcursul zilei de 20.03.2008.

Calificând acțiunile incriminate inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev

Dumitru XXXXX(falsul în acte publice) după semnul calificativ „falsificarea

documentelor oficiale", care presupune contrafacerea sau alterarea acestora, instanța

de apel a menținut poziția instanței de fond, care a reținut că, atribuindu-i „notei

agenturistice” din 08.02.2008 „nr. 59ss”, care anterior i-a fost atribuit unei „note

agenturistice” cu alt conținut, după cum reiese din Registrul nominalizat mai sus, au

falsificat integral acest document. Mai mult că, la înregistrarea ultimului document,

au fost încălcate și prevederile art. 3.3 pct.(6) a Regulamentului nominalizat.

Instanța de apel a menționat că, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXXîn cadrul

audierii suplimentare în ședința judiciară din 09.09.2009 (f.d.-211, vol. XVII),

declarații susținute și în apel a confirmat faptul, că conținutul acestor trei „note

agenturistice” sus indicate din Dosarul de lucru nr. XXXXX cu

denumirea convențională „XXXXX” coincide cu conținutul acelora imprimate de pe

„Flash Card”-ul, ridicat de la dânsul (f.d.-230-235, vol. III), și astfel a fost considerat

irelevant argumentul acestuia, precum că acest purtător de informații electronice

(Flash Card) de model „hp” cu nr. 372889-001, capacitatea 256 mb, a fost ridicat de

la dânsul cu încălcări procesuale.

De asemenea, după cum s-a constatat în cadrul verificării corpurilor delicte,

conținutul mapei în care se aflau aceste trei documente a fost modificat ultima oară

la data de 24.03.2008, ora 1438, pe când Moiseev Dumitru XXXXX a fost reținut

conform procesului-verbal de reținere (f.d.-171, 172, vol. III), la 26.03.2008, ora 1710,

adică cu două zile mai târziu. Așadar, la acest capitol se exclude versiunea ultimului

privind posibilitatea introducerii unor modificări privind timpul întocmirii acestor

documente, după ridicarea de la dânsul a acestui Flash Card.

Revenind la argumentele avocaților pe acest capăt de acuzare, instanța de apel,

de asemenea, le-a respins drept nefondate, or, motivele invocate în apeluri au

constituit obiectul cercetării în instanța de fond, însă nu și-au găsit confirmarea.

Astfel, s-a respins ca nefondat argumentul potrivit căruia, nu s-a efectuat careva

expertiză, care să confirme falsificarea acestor „note agenturistice”, iar instanței de

judecată, inclusiv celei de apel nu i-au fost prezentate „note agenturistice” perfectate

cu aceeași dată, dar cu alt conținut, întrucât în cadrul audierii suplimentare în

ședința judiciară din 09.09.2009 (f.d.-208, vol. XVII) și ulterior în apel inculpatul

Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și-a confirmat declarațiile sale făcute la

09.06.2008 în cadrul urmăririi penale în calitate de învinuit (f.d.-82, vol. IV), conform

cărora, el nu i-a furnizat inculpatului Savca Corneliu XXXXX careva informații legate

de drogurile (heroina) reținute la 20.03.2008.

Mai mult, inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a confirmat că

în perioada 01.09.2006 - 03.01.2008 nu a fost pe teritoriul Republicii Moldova, dar

55

s-a aflat în Germania, fiindcă trebuia să se afle în mod obligatoriu pe teritoriul acestei

țări în legătură cu acordarea statutului de refugiat, pe care-l solicitase, de aceea nu

i-a furnizat inculpatului Savca Corneliu XXXXX informațiile inserate în „notele

agenturistice" nr. 253ss, datată cu 03.01.2007 (f.d.-7), nr. 252ss, datată cu

01.02.2007 (f.d.-8), nr. 836ss, datată cu 03.03.2007 (f.d.-9), nr. 837ss, datată cu

11.05.2007 (f.d.-10), nr. 838ss, datată cu 12.06.2007 (f.d.-11), nr. 839ss, datată cu

14.07.2007 (f.d.-12) din Dosarul de lucru nominalizat, iar în cadrul audierii lui în

calitate de învinuit la data de 09.06.2008 (f.d.-82, vol. IV), Cernit Murat a declarat, că

el, în general, nu i-a furnizat careva informații legate de comiterea omorurilor,

tâlhăriilor, jafurilor și furturilor, inserate în notele menționate, dar informațiile

furnizate țineau doar de falsificarea documentelor, traficul de ființe umane și

proxenetism.

Ultimele circumstanțe se confirmau obiectiv și din conținutul pct. pct. 13 și 14

din Fișa personală a agentului (Anexa 1.1 (strict secretă) la Instrucțiune), conform

căreia sunt indicate direcțiile de lucru și scopul racolării agentului „XXXXX”.

Din aceleași considerente (aflarea lui Cernit Murat în perioada de referință

după hotarele țării) nici inculpatul Savca Corneliu XXXXX nu putea să-i transmită

agentului „XXXXX”, iar acesta nu putea să însușească „misiunile” cu nr. XXXXX

(f.d.-13), nr. XXXXX (f.d.-14), nr. XXXXX (f.d.-15), nr. XXXXX (f.d.-16), nr. XXXXX

(f.d.-17) din același Dosar de lucru.

Reieșind din cele descrise, instanța de apel a ajuns la concluzia, că declarațiile

inculpatului Savca Corneliu XXXXX, făcute în ședința judiciară din 09.09.2009

(f.d. 209, vol. XVII) privind primirea informațiilor și transmiterea misiunilor sus

indicate în cadrul convorbirilor telefonice cu inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit

Murat, Altîg Murat) aflat după hotarele țării în perioada de referință nu numai că nu

erau convingătoare și veridice, dar ele denotă faptul, că au fost falsificate de către

acesta marea majoritate a documentelor din acest Dosar de lucru, fiind o metodă de

lucru a primului în cadrul acestui Dosar.

Un alt argument, de asemenea a fost respins de către instanța de apel ca

nefondat, argument invocat atât în prima instanță, cât și în apelurile apărării, potrivit

căruia „nota agenturistică” nu este document oficial, care acordă drepturi sau

eliberează de obligații, că „notele agenturistice” sunt reglementate de ordinele

interne ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și sunt recunoscute

de Ministru și Vice-miniștri ca documente de uz intern, dar nu ca documente oficiale,

cu trimitere la declarațiile martorilor Zubic Valentin Alexandru, Cosovan Ghenadie

Stelian și Hîncu Tudor Mihail în această parte.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, „notele agenturistice” făceau parte

din categoria „documentelor oficiale”, deoarece acestea atestau fapte care au

relevanță juridică, erau create de către persoane împuternicite de stat (funcționari,

având atribuții speciale, statut special și situație de serviciu specială), erau expuse

într-o formă stabilită de lege, erau introduse în circuit în cadrul unui sistem de

înregistrare, evidență strictă și control al circulației, determinat de domeniul de

aplicabilitate și restricțiile impuse, reglementate prin Legea privind activitatea

operativă de investigații, nr. 45-XIII din 12.04.1994, Legea cu privire la secretul de

56

stat, nr. 245-XVI din 27.11.2008 (până la aceasta prin Legea cu privire la secretul de

stat, nr. 106-XIII din 17.05.1994), Ordinul MAI nr. 005 (strict secret) din 25.09.2001

„Despre aprobarea Regulamentelor și Instrucțiunilor privind organizarea și

efectuarea activității operative de investigații a organelor afacerilor interne”.

Instanța de apel a conchis că, în acțiunile inculpaților Savca Corneliu și Moiseev

Dumitru sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 332

alin.(1) Cod penal și urmează a fi trași la răspundere penală pe acest capăt de

acuzare, însă procesul penal a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de

prescripție de atragere la răspundere penală.

Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, instanța de apel a constatat următoarele:

Stabilind că actele de favorizare întreprinse de către el la rugămintea

inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) nu l-au ajutat efectiv pe

inculpatul Karalar Murat XXXXX din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ale

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care au fost alarmate de către

colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, precum și alți

colaboratori de poliție sosiți la fața locului, din răzbunare, depășind în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în proporții

considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice, inculpatul Savca Corneliu, care deținea conform Ordinului Ministrului

Afacerilor Interne nr. 655 EF din 26 decembrie 2007 funcția de Șef-interimar al

Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

astfel, fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și

obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor

administrative de dispoziție, a dat indicații inculpatului Moiseev Dumitru,

care deținea conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 596 EF din

23 noiembrie 2007 funcția de Șef al Secției misiuni speciale a Direcției misiuni

speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel, de asemenea,

fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în

vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de

dispoziție, iar acesta, la rândul său, înțelegând greșit interesele de serviciu, dorind să

îndeplinească necondiționat indicațiile inculpatului Savca Corneliu XXXXX, care era

șeful lui nemijlocit pe linie de serviciu, acționând în același mod, cauzând aceleași

daune, a dat indicații subalternilor săi, ca să fie escortați colaboratorii poliției rutiere

Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX în incinta Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, unde, sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lor,

manifestând violență și înjosindu-le demnitatea, i-au influențat psihic de a da

explicații, ce nu corespund adevărului, precum că depistând în dimineața zilei

de 20.03.2008 substanțe narcotice în automobilul de model „Hyundai H-100”, cu

n/î XXXXX, condus de către inculpatul Karalar Murat XXXXX, au extorcat de la acesta

bani în schimbul eliberării automobilului cu „marfă”, în acest scop eliberând-o pe cea

57

de a doua persoană, totodată, impunându-i să scrie rapoarte privind eliberarea din

inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu ziua precedentă.

Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX au refuzat categoric de a face

explicații, ce nu corespund realității, însă au depus rapoarte privind eliberarea din

inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu 19.03.2008, în baza

cărora la 28.03.2008 au fost eliberați din funcțiile deținute.

Acțiunile inculpaților au fost reîncadrate de la art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal,

adică săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a acțiunilor ce depășesc

în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în

proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege a persoanelor

fizice, conform indicilor calificativi: săvârșite în interesul unui grup criminal organizat,

incriminat de organul de urmărire penală în baza art. 328 alin.(1) Cod penal, adică

săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în

mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat

daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice.

Audiind declarațiile inculpaților, analizând declarațiile martorilor și materialele

cauzei, ținând cont de circumstanțele cauzei stabilite în cadrul cercetării

judecătorești atât în cadrul instanței de fond, cât și celei de apel, luând în

considerație argumentele și considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate

în susținerea pozițiilor lor, inclusiv invocate în apeluri, instanța de apel a ajuns la

concluzia, că învinuirea inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru în această

parte și-a găsit confirmare parțială în ședință judiciară.

În această odine de idei, instanța de apel a subliniat că, organul de urmărire

penală n-a indicat nici în ordonanțele de punere sub învinuire, nici în rechizitoriu,

care legi sau acte normative au încălcat inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev

Dumitru XXXXX, or, acestora li se incrimina comiterea unor acțiuni, care nu pot fi

săvârșite nici de o persoană cu funcție de răspundere în nici o circumstanță sau

împrejurare, nemaivorbind de dânșii care dețineau funcții înalte în cea mai

importantă subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne, fiind investiți cu drepturi

și atribuții de serviciu speciale (pe lângă cele generale), unele dintre care constituie

secret de stat și de serviciu.

Totodată, instanța de apel s-a expus și asupra indicilor calificativi:

a) „cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice”,

indicând ca și instanța de fond, că acțiunile acestora au fost orientate asupra unor

obiective care contravin intereselor generale ale societății: discreditarea imaginii

organelor de drept și a puterii de stat, încălcarea drepturilor constituționale ale

cetățenilor, încălcarea ordinii de drept, tăinuirea și acoperirea infracțiunilor

săvârșite;

b) „cu cauzarea de daune în proporții considerabile drepturilor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice”, indicând ca și instanța de fond, că au fost aduse atingeri

drepturilor lui Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, care derivă din drepturile

pe care ultimii le au în concordanță cu interesele generale ale societății, pe care legea

58

le recunoaște și le garantează - dreptul la apărare, dreptul la siguranță personală,

dreptul la libera circulație.

De asemenea, instanța de apel a exclus din învinuire calificativul „săvârșite în

interesul unui grup criminal organizat", menționând că, în cadrul cercetării

judecătorești în instanța de fond, cât și în cea de apel de către acuzatorul de stat n-a

fost probat faptul că inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX au

săvârșit acțiunile nominalizate în interesul unui „grup criminal organizat".

Mai mult ca atât, a indicat că, apelul acuzatorului pe acest capăt de acuzare a

fost unul formal ce cuprindea doar o enumerare a probelor cercetate în instanța de

fond, fără careva contraargumente și fără prezentarea cărorva probe noi.

Totodată, instanța de apel a relevat că, contrar afirmațiilor apărării, de către

organul de urmărire penală le-a fost asigurat lui Savca Corneliu XXXXXși Moiseev

Dumitru XXXXX dreptul la apărare, astfel fiind respectate prevederile art. 64 alin. (2)

pct. 1) Cod de procedură penală, precum și prevederile art. 66 alin.(2) pct. 1) Cod de

procedură penală.

Instanța de apel a notificat că, potrivit legislației Republicii Moldova, toate

persoanele cu funcție de răspundere trebuie să aibă o comportare corectă și

cuviincioasă față de persoanele, cu care intră în legătură în timpul exercitării

atribuțiilor de serviciu. Este interzis ca un funcționar aflat în funcție de serviciu să

folosească un limbaj violent sau acte de violență psihică (sau fizică) împotriva unei

persoane.

În speță s-a stabilit cu certitudine, că inculpații Savca Corneliu XXXXX și

Moiseev Dumitru XXXXX, depășindu-și vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege în privința colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și

Poiană Vasile XXXXX, îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de

concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu

19.03.2008, fiind nestăpâniți, conduși de mânie, au manifestat impulsivitate,

brutalitate și chiar agresiune față de aceștia.

Presiunile psihice aplicate în privința ultimilor le-au produs profunde suferințe

morale, întrucât ei nu numai că au fost insultați și calomniați cu cuvinte înjositoare,

dar au fost speriați, atât cu întreprinderea unor fapte păgubitoare asupra rudelor

apropiate, cât și amenințați cu aplicarea loviturilor în privința lor.

Necătînd la aceasta, nici Ceban Ion Simion, nici Poiană Vasile XXXXX n-au depus

careva rapoarte, plângeri sau contestații în legătură cu concedierea lor din organele

afacerilor interne după cele întâmplate la 20.03.2008, de aceea n-au fost recunoscuți

în calitate de părți vătămate, nici în timpul urmăririi penale, nici în cadrul cercetării

judecătorești, de aceea, acțiunile inculpaților nu pot fi calificate conform alin. (2)

art. 328 lit. a), c) Cod penal, ca săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere

a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate

prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și

drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, însoțite de aplicarea violenței, care

înjosesc demnitatea părții vătămate, ci la alin. (1) al aceluiași articol, după cum a fost

menționat mai sus și la acest capitol s-au reținut inclusiv și argumentele părții

apărării.

59

Revenind la apelurile declarate de către avocați în numele inculpaților, instanța

de apel a mai menționat că:

- argumentul potrivit căruia, „aceleași acțiuni au fost calificate și ca circulație

ilegală a substanțelor narcotice, și ca depășirea atribuțiilor de serviciu”, s-a respins

ca nefondat, or, potrivit art. 33 alin. (4) Cod penal, „concursul ideal există atunci când

persoana săvârșește o acțiune (inacțiune) care întrunește elementele a mai multor

infracțiuni";

- nu putea fi reținut nici argumentul, precum că, „colaboratorii poliției rutiere

Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX n-au fost înlăturați de la îndeplinirea

obligațiunilor de serviciu în momentul reținerii drogurilor, activând în continuare

și asigurând securitatea și trecerea liberă a automobilului de serviciu a

Prim-ministrului Republicii Moldova la intersecția str. Șciusev - str. Maria Cibotari,

mun. Chișinău”, întrucât inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru

XXXXX li s-a incriminat săvârșirea infracțiunii după îndeplinirea de către primii doi a

atribuțiilor de serviciu sus indicate, după escortarea lor în incinta Ministerului

Afacerilor Interne;

- s-a respins ca nefondat și argumentul potrivit căruia „colaboratorii Direcției

misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova au luat

explicații de la Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX în baza materialului de

acumulare pentru pornirea cauzei penale potrivit raportului depus de inculpatul

Țopa Ruslan și examinat în conformitate cu art. 274 CPP”, or, instanța de apel nu a

negat faptul, că inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX urmau

să-și îndeplinească aceste atribuții de serviciu, dar fără a depăși limitele

împuternicirilor acordate unei persoane cu funcție de răspundere în general și lor în

particular;

- un alt argument, conform căruia „martorii Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile

XXXXXau depus explicații în incinta Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova la data de 20.03.2008 după ora 1000, adică după expirarea timpului aflării

lor în exercițiul funcțiunii”, instanța de apel l-a considerat nefondat, deoarece

motivul și scopul, precum și locul și timpul săvârșirii infracțiunii incriminate

inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX nu are relevanță

pentru existența infracțiunii, dar urmează a fi luat în vedere doar la individualizarea

pedepsei;

- s-a respins ca irelevant și un alt argument, precum că, „dacă au fost depistate

de către organul de urmărire penală careva constrângeri asupra lui Ceban Ion XXXXX

și Poiană Vasile XXXXX din partea altor colaboratori de poliție ai Direcției misiuni

speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Moiseev Dumitru

XXXXX nu putea răspunde pentru acțiunile altor persoane”, or, în acest caz, de fapt

partea apărării admite comiterea infracțiunii în privința primilor doi, dar de către

alți colaboratori ai Direcției misiuni speciale, numai nu de către inculpatul Moiseev

Dumitru.

Instanța de apel a notificat prevederile pct. 10 alin. (1), (3) a Statutului

disciplinar al organelor afacerilor interne și la acest capitol, a reținut, că instanțelor

de judecată nici la examinarea în fond și nici în apel nu le-au fost prezentate careva

60

probe, conform cărora, după executarea de către inculpatul Moiseev Dumitru a

ordinului inculpatului Savca Corneliu (indicațiilor verbale) privind luarea în modul

expus la data de 20.03.2008 de la Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX a

explicațiilor, precum și a rapoartelor de concediere, datate cu 19.03.2008, primul ar

fi contestat într-un mod sau altul legitimitatea lui. Mai mult, după aceasta, împreună

cu ultimul, și-a continuat acțiunile în acest sens.

Astfel, instanța de apel a conchis că, totalitatea probelor cercetate pe capătul

respectiv de acuzare indică incontestabil la existența în acțiunile inculpaților Savca

Corneliu și Moiseev Dumitru a componenței de infracțiune prevăzută de

art. 328 alin.(1) Cod penal - săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a

unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate

prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și

drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, însă procesul penal urmează

a fi încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la

răspundere penală.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, și anume:

de gravitatea infracțiunilor săvârșite de inculpați:

 Karalar Murat XXXXX a săvârșit o infracțiune intenționată deosebit de

gravă;

 Savca Corneliu și Moiseev Dumitru au săvârșit o infracțiune gravă din

imprudență;

de persoana inculpaților:

 Karalar Murat XXXXX, anterior n-a fost judecat, este bolnav;

 Savca Corneliu și Moiseev Dumitru XXXXX anterior n-au fost judecați, se

caracterizau pozitiv la locul de muncă;

de circumstanțele agravante (pentru toți inculpații nominalizați):

 săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație;

circumstanțe atenuante n-au fost stabilite;

de influența pedepselor aplicate asupra corectării și reeducării lor, având în

vedere pericolul social care-l prezintă pentru societate ca urmare a:

 gravității celor comise, de către Karalar Murat XXXXX;

 discreditării funcțiilor importante deținute în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, pentru Savca Corneliu și Moiseev Dumitru;

de condițiile de viață ale familiilor acestora:

 Karalar Murat XXXXX are la întreținerea sa împreună cu fratele pe mama

de o vârstă înaintată, soția și un copil minor, născut deja după pronunțarea sentinței;

 Savca Corneliu are la întreținere doi copii minori și mama de o vârstă

înaintată;

 Moiseev Dumitru are la întreținerea un copil minor și mama de o vârstă

înaintată.

Reieșind din cele enunțate mai sus, instanța de apel a ajuns la concluzia, că

corectarea și reeducare inculpatului Karalar Murat XXXXX e posibilă doar în

61

condițiile izolării lui de societate prin aplicarea pedepsei cu închisoare. În același

timp, ținând cont de agravarea stării sănătății ultimului, de apariția în familia sa a

copilului minor, luând în considerație și comportamentul pozitiv în timpul cercetării

judecătorești, instanța de apel a considerat posibilă stabilirea unui termen de

detenție mai mic decât cel numit prin sentința instanței de fond, cu executarea

pedepsei conform art. 72 alin. (4) Cod penal în penitenciar de tip închis.

Inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru le-au fost stabilite pedepse cu

închisoare pe termen minimal prevăzut de lege, însă ținând cont de faptul, că

inculpații Savca Corneliu și Moiseev Dumitru s-au aflat în arest din 26.03.2008 până

la 21.06.2010, instanța de apel a concluzionat că pedepsele s-au considerat

executate, fără a fi puse în executare.

Referitor la argumentele inculpaților și apărătorilor acestora privind

maltratarea și aplicarea tratamentelor inumane și degradante în privința

inculpaților, instanța de apel a subliniat că, acestea au fost invocate în cadrul

cercetării judecătorești, în instanța de fond, fără a reveni la ele în cadrul apelului, de

aceea, instanța de apel a reținut în acest sens răspunsul nr. 18-22/08-967, parvenit de

la Șeful secției exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii

Generale, Igor Popa (f.d.157, vol. XIV), conform căruia „Procuratura Generală, în

temeiul Încheierii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, din 05.05.2009, a efectuat un

control cu referire la declarațiile inculpaților Corneliu Savca, Ruslan Țopa, Murat

Karalar și Akbulut Cerkez, depuse în ședința de judecată. În cadrul controlului

menționat, nu au fost constatate cazuri de maltratare și aplicare a tratamentelor

inumane și degradante în privința persoanelor nominalizate, de către procurori sau

colaboratori ai Serviciului de Informații și Securitate, în procesul exercitării urmăririi

penale în cauza penală nr. 2008030382”.

procurori, depus la 02 august 2013, de avocatul Ciuchitu Vitalie în numele

inculpatului Cernit Murat, depus la 18 iulie 2013, de avocatul Lozovscaia Tatiana în

numele inculpatului Karalar Murat, depus la 02 august 2013, de avocatul Suveică

Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu, depus la 07 august 2013, de avocatul

Valah Alina în numele inculpatului Moiseev Dumitru, depus la 09 august 2013, de

inculpatul Savca Corneliu, depus la 09 august 2013 și suplimentar la 20 iunie 2014.

11.1. Procurorul secției exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a

Procuraturii Generale, Cociu Lilian și procurorul Procuraturii de nivelul Curții de

Apel Chișinău, Lupașco Artur, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, au solicitat casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de apel, deoarece erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanța

de recurs.

În motivarea recursului înaintat acuzatorii de stat au indicat că nu contestă

decizia în partea constatării vinovăției inculpatului Cerkez Akbulut în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. c) Cod penal.

La fel, nu s-a contestat nici în partea stabilirii vinovăției inculpaților Savca C. și

Moiseev D. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal,

aceasta, contestându-se doar în partea individualizării pedepsei pe acest capăt de

62

acuzare, or, pedepsele stabilite inculpaților nu au fost apreciate în coroborare cu

faptele comise și consecințele acestora, deoarece nu s-a ținut cont de caracterul și

gradul de pericol social al infracțiunii comise. Astfel, considerând că soluția instanței

de fond privind aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de 5 ani, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen

de 5 ani, a fost corectă și echitabilă.

În continuare au menționat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, iar pe episodul de complicitate la circulația ilegală a

substanțelor narcotice, deși îi achită pe unii inculpați, cât și recalifică acțiunile

infracționale ale altora la una mai blândă, admite, contrar legii unele formulări ce ar

pune la îndoială nevinovăția inculpaților Savca C., Țopa R., Moiseev D., Cerkez

Akbulut și Ohladciuc V. în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Din aceste motive

procurorii au considerat că motivarea soluției contrazice cu dispozitivul hotărârii,

fapt pentru care cauza pe acest capăt de acuzare ar urma să fie supusă rejudecării în

instanța de apel.

Pe episodul comiterii falsului în acte publice de către inculpații Savca C. și

Moiseev D. (art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod penal), recurenții au contestat soluția de

reîncadrare a acțiunilor inculpaților în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, prin care a

fost exclus semnul calificativ „în interesul unui grup criminal organizat”, de

recalificare a acțiunilor inculpaților Savca C. și Moiseev D. de la art. 328 alin. (3) lit. c)

Cod penal la cele ale art. 328 alin. (1) Cod penal cu excluderea semnului calificativ

„în interesul unui grup criminal organizat”, precum și soluția adoptată în privința

inculpaților Ohladciuc V. și Țopa R., fiind aceiași.

Procurorii au relevat că, prezența semnului calificativ menționat a fost pe

deplin confirmat prin probe administrate în faza de urmărire penală (indicând

probele în acest sens), însă atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au apreciat

probele în corespundere cu art.101 Cod de procedură penală și astfel incorect au

ajuns la concluzia că, nu a fost probată existența unui „grup criminal organizat” și din

aceste motive semnului calificativ „în interesul unui grup criminal organizat” nu

putea fi incriminat inculpaților în învinuirile înaintate.

11.2. Avocatul Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Cernit Murat, invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

sentinței și deciziei în privința inculpatului, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care Cernit Murat să fie achitat de sub învinuirile imputate acestuia.

În motivare a menționat că procurorul nu avea dreptul de a intenta cauza

penală în privința inculpatului în baza art. 361 alin. (2) Cod penal, deoarece pe acest

fapt există o hotărâre definitivă și irevocabilă a instanței judecătorești din Turcia,

precum și ordonanță de încetare a urmăririi penale din 08.11.2001, care a fost ilegal

anulată în anul 2007.

La fel, a criticat soluția instanței de apel privind recunoașterea vinovăției

inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) lit. a), c) Cod

penal, or, învinuirea pe acest capăt de acuzare se bazează pe presupuneri, deoarece

în suportul acestora nu există nici o probă directă sau indirectă.

63

11.3. Avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului Karalar Murat,

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea acesteia în privința inculpatului, cu dispunerea achitării ultimului.

În motivare a criticat modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond,

care, în opinia părții apărării, demonstrează nevinovăția inculpatului, or, în dosar nu

există nici o probă care ar confirma că, Karalar Murat știa că în sacii cu fasole se aflau

droguri.

Totodată, a menționat că, pe tot parcursul urmăririi penale și în cadrul

examinării dosarului de către instanțele judecătorești, inculpatul Karalar Murat a dat

aceleași declarații, fără contraziceri, ce demonstrează că ele sunt veridice și redau

realitatea.

La fel, a reținut că, în cazul în care Karalar Murat ar fi participat la ambalarea

fasolelor și drogurilor, atunci pe saci pe ambalajul brichetelor cu droguri și pe

aparatul de cusut sacii trebuia obligatoriu să fie amprentele lui digitale, or, în speță,

expertiza dactiloscopică nu a depistat așa ceva.

11.4. Avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu, invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

acesteia în privința inculpatului Savca Corneliu, cu dispunerea achitării acestuia.

În motivare a criticat soluția instanței de apel pe capătul de învinuire privind

neglijența în serviciu (art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal), din motiv că aceasta,

contrar prevederilor art. 57 Cod de procedură penală a apreciat greșit probele

administrate. Totodată, indicând și faptul, că învinuirea înaintată inculpatului nu este

concretă, deoarece nu conține date despre persoana căreia i-a fost cauzat un

prejudiciu.

Partea apărării a subliniat că, reieșind din concluziile expertului sanitar

veterinar nr. 127 (vol. III (II) f.d. 26) și potrivit prevederilor art. 5 alin. (4) al Legii din

18.03.2004 „Privind produsele alimentare” nu a fost cauzat un prejudiciu material

considerabil, fapt care rezultă și din declarațiile martorului Malcuș Liviu. La fel, s-a

invocat și lipsa încălcării Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972

din 31.09.2001, or, acesta nu se referă la cazul dat.

Pe capătul de acuzare în baza art. 323 Cod penal, avocatul a indicat că nu au fost

administrate careva probe care ar proba vina inculpatului.

De asemenea, în opinia recurentului nu a fost dovedită nici vinovăția

inculpatului în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, deoarece lipsește obiectul material al

infracțiunii, odată ce notele agenturistice nu constituie document oficial.

Referitor la capătul de acuzare în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, partea

apărării a atras atenția la faptul că, instanța de apel mai întâi constată că organul de

urmărire penală n-a indicat în actul de învinuire care legi sau acte normative au

încălcat inculpații Savca C. și Moiseev D., însă, ulterior, contrar propriilor concluzii,

constată vinovăția lor. Totodată, fiind criticate și declarațiile martorilor Ceban I. și

Poiană V.

A mai fost expusă critica și asupra unui șir de încălcări procesuale, precum

ilegalitatea anexării la materialele cauzei a descifrărilor convorbirilor telefonice,

examinarea telefonului mobil ce aparținea inculpatului, în lipsa acestuia, prezentarea

64

inculpatului spre recunoaștere după fotografie, anexarea declarațiilor martorilor,

care au fost audiați cu încălcări procesuale.

11.5. Avocatul Valah Alina în numele inculpatului Moiseev Dumitru, invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. pct. 6), 8) și 15) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea acesteia în partea ce ține de recunoașterea vinovăției inculpatului în baza

art. art. 328 alin. (1), 332 alin. (1) și 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță,

prin care inculpatul să fie achitat, cu recunoașterea dreptului la reabilitarea acestuia.

În motivare a indicat că, învinuirea în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal nu

și-a găsit confirmare, deoarece instanța de fond urma să argumenteze respingerea

probelor aduse de apărare, însă s-a limitat doar la respingerea lor sub pretextul

existenței urmărilor prejudiciabile și calitatea de persoană cu funcție de răspundere

a inculpatului. La fel sunt criticate acțiunile instanței de fond, fiind exprimat

dezacordul cu modul de apreciere a probelor de către aceasta.

Pe capătul de acuzare privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328

alin. (1) Cod penal, recurentul a relevat că, instanța de fond și-a întemeiat concluziile

pe dubii, care nu au fost înlăturate, deoarece nu a stabilit cercul și caracterul

funcțiilor inculpatului, atribuțiile de serviciu ale acestuia, legătura cauzală dintre

abaterile comise și urmările prejudiciabile. La fel, nici din declarațiile martorilor

Poiană V. și Ceban I. nu rezultă comiterea acestei fapte. În aceeași ordine de idei

soluțiile instanțelor de fond și apel sunt criticate sub aspectul încălcării art. 6 din

CEDO, odată ce nu sunt argumentate.

Pe capătul de acuzare în baza art. 332 Cod penal, avocatul a criticat soluția

instanțelor de fond și apel, considerând că lipsește obiectul material al infracțiunii,

odată ce notele agenturistice, care presupus au fost falsificate de către inculpat nici

nu constituie document oficial. La fel este indicat că toată contribuția sa la

perfectarea acestor note, s-a limitat doar la culegerea textului dictat de către

inculpatul Savca C.

11.6. Inculpatul Savca Corneliu, invocând prevederile art. 427 alin. (1)

pct.pct. 2), 6), 8), 9), 12) și 16) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a

deciziei și sentinței, cu dispunerea achitării sale, sau rejudecării cauzei de către

instanța de apel.

În motivarea recursului înaintat, pe episodul de învinuire în baza art. 329

alin. (2) lit. b) Cod penal, inculpatul a indicat că instanța de apel nu a făcut o analiză a

laturii subiective și obiective a infracțiunii, limitându-se la concluzii de ordin general.

La fel, a menționat că nu s-a luat în considerație faptul că produsele confiscate

erau improprii consumului uman, existau proceduri administrative și norme

contravenționale, care suspendau executarea deciziilor de confiscare și determinau

imposibilitatea efectuării oricărei operațiuni cu aceste produse (art. 277 CCA în

red. an. 1985), lipsea un prejudiciu cauzat statului și cărorva persoane. A criticat și

faptul neluării în considerație că reglementările interne ale MAI nu au fost aduse la

cunoștință inculpatului.

Recurentul a menționat că, învinuirea s-a axat în mare parte pe declarațiile

martorului Dodica Ruslan, care este procuror în Procuratura mun. Chișinău și care

65

s-a ocupat de examinarea acestui caz, ceea ce este interzis de prevederile art. 90

alin. (3) pct. 3) Cod de procedură penală.

De asemenea, inculpatul a subliniat că, acțiunile incriminate s-au petrecut în

anul 2006, iar învinuirea a fost prezentată abia în anul 2008, astfel că, în opinia

acestuia, toate acțiunile procesuale efectuate până la această perioadă au fost ilegale,

încălcându-se prevederile art. 6 din CEDO.

Referitor la episodul de învinuire în baza art. 323 Cod penal, inculpatul a

considerat că, soluția instanței este declarativă și nemotivată, or, aceasta a denaturat

faptele, constatând comiterea faptei incriminate, pe când, în acest sens nu au fost

administrate careva probe.

Pe capătul de acuzare în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, inculpatul a indicat că

lipsește obiectul material al infracțiunii, odată ce notele agenturistice, care presupus

au fost falsificate, nu se consideră document oficial.

La fel, s-a criticat și respingerea demersurilor de audiere a unui șir de martori și

efectuării expertizei grafologice, care ar putea elucida circumstanțe importante

pentru caz, precum ar fi faptul lipsei obiectului material al infracțiunii. S-a mai

contestat și faptul probării vinovăției pe acest capăt de acuzare prin conținutul de pe

flash-ul ridicat cu încălcări procesuale, recunoscut indirect și de către instanța de

apel, care nu poate fi admis ca probă.

În partea recunoașterii vinovăției în baza art. 328 Cod penal, inculpatul a

indicat că declarațiile martorilor Poiană și Ceban, care au fost puse la baza

condamnării sale, trebuiau să fie apreciate critic, or, acestea au fost combătute prin

declarațiile martorilor T. Hîncu, A. Nicolaev, V. Leahu, Iu Lupov, V. Sargheliu,

Totodată, inculpatul a atras atenția și asupra încălcărilor ce țin de compunerea

instanței, odată ce modificările din Colegiul penal al Curții de Apel din care făcea

parte judecătorul Catan Liliana au fost efectuate fără a fi motivată schimbarea

judecătorilor Grib și Buruian cu judecătorii Traciuc Nina și Pahopol Anatol, care au

fost antrenați din Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău. La fel, a menționat că, cauza

nu a fost repartizată prin intermediul programului electronic de gestionare a

dosarelor, fapt ce contravine art. 61 din Legea privind organizarea judecătorească.

La 20 iunie 2014 inculpatul Savca C. a depus un recurs suplimentar, în care a

menționat că, de către Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău au fost pornite

cauzele penale nr. 2014038092 și nr. 2014038094 pe faptul abuzului de serviciu și

fals în actele publice comise de către colaboratorii laboratorului de încercări a

Institutului Național de Standardizare și Metrologie și experții Camerei de Comerț și

Industrie, care depășind atribuțiile sale de serviciu, au falsificat conținutul

rapoartelor de încercări nr. 6246-S până la 6253-S din 12.12.2006 și expertizele

nr. 0187070 din 17.02.2007 și nr. 0192340 din 04.04.2007, care au stat la baza

condamnării sale în baza art. 329 Cod penal. În așa mod, considerând netemeinicia

învinuirii pe acest capăt de acuzare, odată ce se întemeiază pe probe falsificate.

La fel, de către recurent au mai fost indicate următoarele argumente în

susținerea solicitării sale de casare a hotărârilor de condamnare în speță, cu

adoptarea unei noi hotărâri de achitare, precum:

66

- indicarea eronată de către instanța de apel a datelor rapoartelor de expertiză

efectuate de către Camera de Comerț și Industrie, fiind la fel, efectuată o interpretare

greșită a conținutului acestora;

- ilegalitatea aplicării și prelungirii măsurii preventive sub formă de arest

preventiv, or, acestea au fost dispuse fără a fi anexate careva probe;

- efectuarea unor presupuse presiuni asupra martorilor, în scopul susținerii

acuzării și neluării în considerație a mărturiilor unui șir de colaboratori de poliție;

- neluarea în considerație a declarațiilor martorilor Nedelcov Serghei și

Puiu Albert;

- lipsa probelor privind favorizarea inculpatului Karalar Murat de către

inculpatul Savca C.;

- încălcarea dreptului la egalitatea armelor prin refuzul de a audia martorii

apărării, precum și motivarea insuficientă a hotărârilor instanțelor de fond și apel;

- participarea unui judecător incompatibil la judecarea cauzei în instanța de

apel.

24 iulie 2014 au fost admise recursurile declarate de procurorii Cociu Lilian și

Lupașco Artur, de inculpatul Savca Corneliu și apărătorul său Suveică Tudor, de

apărătorul Ciuchitu Vitalie și inculpatul Cernit Murat, de apărătorul Valah Alina în

numele inculpatului Moiseev Dumitru, de apărătorul Lozovscaia Tatiana în numele

inculpatului Karalar Murat, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 03 iunie 2013, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de

apel.

recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, a constatat că,

instanța de apel nu a respectat prevederile art. 409 alin. (2), art.414 Cod de

procedură penală, încălcând art. 6§1 CEDO, deoarece nu s-a expus asupra motivelor

relevante invocate de părți în proces.

Totodată, a atras atenția că, instanța de apel a comis erorile, expuse anterior în

decizia instanței de recurs din 12 aprilie 2011, și anume, în punctele 7.2-7.4 (Vol. 29,

f.d. 187-215), indicând necesitatea analizei probelor acuzării, care nu au fost

suficient luate în considerație în cadrul examinării cauzei în apel. Astfel că, instanța

de apel prematur a concluzionat lipsa complicității tuturor inculpaților aflați în fața

instanței, la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) Cod penal.

La fel, s-a menționat că, nu s-au luat în considerație probele prezentate de

învinuire în acțiunile „prompte” efectuate pentru înlăturarea obstacolelor în

circulația spre destinație a substanțelor narcotice, acțiunile întreprinse pentru a

„legaliza” activitatea coordonatorului din MAI după implicarea altor subdiviziuni a

MAI și asta în lipsa conlucrării cu organele Interpolului, dacă se afirmă că corpurile

delicte erau preconizate pentru străinătate și activitatea traficanților acolo urma să

fie curmată. Nu au fost apreciate nici declarațiile martorului, că Savca C. i-a propus

ajutor cu orice întrebare ce ține de transport internațional, precum și „întrebări”

contrar legii (Vol. 29, f.d. 197).

67

Instanța de recurs a subliniat că, au rămas fără apreciere și următoarele

circumstanțe:

 din ce motiv, deja după descoperirea de către colaboratorii poliției rutiere

Poiană V. și Ciobanu I. a substanțelor narcotice, în automobilul condus de către

Karalar Murat, inculpatul Țopa Ruslan, care a venit la fața locului, a aplicat forța

fizică asupra lui Poiană V.;

 la întrebările apărării, adresate martorilor, privind cunoașterea despre

existența unei organizații criminale internaționale din care fac parte inculpații, toți

au răspuns negativ, dar însăși din notele agenturistice din dosarul de lucru cu

denumirea convențională „XXXXX”, care sunt semnate de către inculpatul Savca

Corneliu rezulta existența acesteia, pe care dânsul o denumise ca organizație

criminală internațională care este specializată în tranzitarea drogurilor din Turcia și

Afganistan în țările UE;

 neclaritățile ce se conțin în dosarul de lucru sus menționat și care sunt

expuse pe larg în apelul procurorului;

 scopul pentru care au fost falsificate notele agenturistice;

 faptul de ce Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), care nu avea nimic

comun cu organele de drept, a venit la MAI în momentul reținerii lui Karalar Murat și

s-a deplasat și la depozitul din or. Vatra, sub pretextul necesității traducerii celor

relatate de către Karalar Murat, cu toate că, ultimul cunoaște foarte bine limba rusă,

iar lucrătorul DMS Sargheliu Vitalie posedă limba turcă;

 declarațiile inculpaților, cât și a martorilor, despre faptul că Savca Corneliu

a dat indicații subalternilor să se deplaseze la fața locului pentru a documenta un caz

de estorcare de bani de către lucrătorii poliției rutiere de la un cetățean turc. Aceasta,

în contextul în care, nimeni din cei veniți la fața locului nu a întreprins careva măsuri

privind reținerea lor în flagrant, nu a pregătit careva aparataj pentru efectuarea

acțiunilor de urmărire penală pe așa fel de infracțiuni, nefiind nici măcar dispusă

efectuarea vreunui control pe acest caz în ordinea art. 274 Cod de procedură penală.

Acțiunile necesare nu au fost întreprinse, Poiană Vasile și Ceban Ion nu au fost

percheziționați, automobilul lor de serviciu, de asemenea, nefiind verificat ș.a.;

 descifrările convorbirilor telefonice pentru a urmări legăturile dintre

inculpați, a căror analiză a fost expusă detaliat în apelul procurorului;

 divergențele între depozițiile date de către Ohladciuc Valeriu la urmărirea

penală și în instanța de judecată, esența cărora la fel este pe larg desfășurată în

apelul procurorului;

 nu au fost luate în considerație declarațiile martorului Saleh Agaibi, potrivit

cărora nu era clară necesitatea procurării de fasole pentru barul lui Karalar Murat,

odată ce acolo se aflau fasolele aduse de către ultimul;

 la constatarea vinovăției inculpaților în baza art. 328 Cod penal, instanța de

apel a omis să indice care atribuții concret au fost depășite de către aceștia;

 s-a omis efectuarea unei analize a declarațiilor părților, date atât în faza

urmăririi penale, cât și judecării cauzei, pentru a fi apreciat faptul a cui acțiuni cad

sub incidența Codului penal.

68

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs a considerat prematură

recalificarea acțiunilor lui Savca C. și Cernit M. în baza art. 323 Cod penal, care,

împreună cu acțiunile celorlalți inculpați, urmau să fie apreciate în limitele învinuirii

formulate, să se aprecieze asupra prezenței sau lipsei în acțiunile inculpaților a

formelor de participație incriminate, calificarea acțiunilor fiecărui inculpat să fie

efectuată în dependență de stabilirea cine a fost complice la circulația ilegală a unei

asemenea cantități de heroină, cine a executat ordine a superiorilor, a fost sau nu

încălcată legea la executare.

La fel, s-a menționat că admiterea recursurilor apărării este dictată de

necesitatea verificării și argumentelor expuse de către aceștia, la rejudecarea cauzei

de către instanța de apel, precum și verificarea amplă a argumentelor inculpaților

Savca C. și Moiseev D. precum că, învinuirea în baza art. 329 Cod penal este bazată pe

probe contradictorii.

judecării cauzei în ordine de apel, la data de 30 martie 2015, avocatul Suveică Tudor

în numele inculpatului Savca Corneliu, dar și inculpatul Savca Corneliu au depus prin

intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău, cerere în vederea susținerii

nevinovăției inculpatului Savca Corneliu, invocând următoarele argumente.

La 26.03.2008, în lipsa unor motive și cu încălcarea legii, a fost efectuată

privarea de libertate prin reținerea lui Savca Corneliu - Șeful Direcției Misiuni

Speciale, iar la data de 29.03.2008, în privința acestuia, în absența unor probe și doar

din considerentul că se bănuiește în comiterea unei infracțiuni prevăzute de

art. 42 alin. (5) (complicitate la comiterea infracțiunii) și 2171 alin. (4) Cod penal, a

fost dispus arestul preventiv, care de mai multe ori a fost prelungit pe un termen de

30 zile. Astfel, considerând că reținerea lui Savca Corneliu este ilegală.

La fel, a menționat că, nu este necesară mare diligentă examinând materialele

cauzei pentru a desluși că componența de infracțiune în baza art. 42 alin. (5)

(complicitate la comiterea infracțiunii) și 2171 alin. (4) Cod penal, nu pot fi

incriminate lui Savca Corneliu, fiindcă nu pot fi probate și nici nu au fost probate cel

puțin comiterea acțiunilor specificate la aceste norme penale, și nici nu se încadrează

în aportul dlui Savca Corneliu la capturarea automobilului cu substanțe narcotice.

Astfel, nici o acțiune din cele descrise în învinuire nu au avut loc, ba din contra

prin materialele dosarului se confirmă că, Savca Corneliu în calitate de Șef a Direcției

Misiuni Speciale în interesele legii și întru curmarea faptelor social periculoase a

întreprins toate măsurile cerute de lege (a informat conducerea MAI, a dispus

deplasare grupei operative la fața locului, împreună cu subalternii au informat și

invitat la locul de aflare a automobilului cu substanțe narcotice Securitatea internă al

MAI, Comisarul de sector și municipal). Prin urmare este cert că Corneliu Savca din

contra a contribuit ia reținerea automobilului cu substanțe narcotice.

De asemenea, probele din dosar, atestă că la fața locului de captare a

automobilului cu substanțe narcotice, Savca Corneliu s-a apropiat deja când erau

prezente persoanele informate de el sau subalternii lui, precum și Vice-ministrul

MAI, astfel acuzatorul nu putea să incrimineze careva acțiuni ilegale apelantului

fiindcă nici juridic și chiar logic nu era posibil să le comită, anume din aceste

69

considerente a încercat să prezinte circumstanțele în așa mod pentru a învinui de

complicitate conform art. 42 alin. (5) Cod penal, intenționând să condamne o

persoană nevinovată.

Totodată, s-a menționat că incriminarea art. 2171 Cod penal față de apelant este

condiționată de art. 42 alin. (5) Cod penal (complicitate la comiterea infracțiunii),

astfel că, în opinia apelanților în cazul în care lipsesc semnele prevăzute de art. 42

alin. (5) Cod penal, aplicarea alin. (2) a art. 2171 Cod penal, nu poate avea loc, cu atât

mai mult nici alin. (4) a art. 2171 Cod penal.

Partea apărării a relevant că, până la moment este neclar, de ce reclamantul a

fost considerat ca fiind făptașul chiar de la începutul investigației și înainte de a fi

obținută orice probă, or, acesta nu a fost niciodată acuzat că a tolerat activități ilegale

similare, care ar fi putut explica învinuirea sa, și nici nu a coparticipat personal la

comiterea faptei specificate de art. 2171 Cod penal. Acest fapt a întărit susținerea

apelantului potrivit căreia anchetatorii nu au verificat cu adevărat dacă existau

motive rezonabile de a-l suspecta de comiterea unei infracțiuni. sau mai degrabă

urmăreau învinuirea sa, din interese particulare. Este demn de notat că autoritățile

care au condus ancheta au cerut și au obținut arestarea, reținând participarea

apelantului la activități ilegale înainte ca orice instanță să stabilească vinovăția sau în

lipsa probelor (a se vedea procesul-verbal de reținere din 26.03.2008).

De altfel este o realitate absolută că instanțelor în cazul dat nu i-au

fost prezentate și nici nu puteau fi prezentate careva probe, în sensul condamnării lui

Savca Corneliu în baza art. art. 42 alin. (5) și 2171 alin. (4) Cod penal, or, în

opinia apelanților, învinuirea poartă un caracter de incriminare doar pur formal și

lipsit de sens.

Apărarea a menționat că, jurisprudența CtEDO a reținut violarea art. 5 al

Convenției, arestările persoanelor, când singurul motiv rezidă în existența unei

învinuiri fără dispunerea unor probe de rigoare, or, cazul dedus judecății denotă

lipsa dovezilor, care să susțină îndoiala rezonabilă că Savca Corneliu a comis vreo

infracțiune. Astfel considerând că, toate cele de mai sus au creat o îngrijorătoare

impresie că Savca Corneliu a constituit o țintă în mod deliberat.

Cu referire la învinuirea pe art. 328 Cod penal, excesul de putere sau

depășirea atribuțiilor de serviciu pentru felul cum Savca Corneliu a discutat cu doi

colaboratori ai Poliției rutiere, și învinuirea în absența unei bănuieli rezonabile cu

privire la comiterea acțiunii, apelantul a menționat că, deși mai mult de 5 martori au

declarat că în comportamentul lui Savca Corneliu nu au existat acțiuni ilegale,

instanța de judecată greșit și nemotivat a susținut poziția acuzatorului, de fapt,

neavând nici o probă și pe acest capăt de acuzare.

La fel, apărarea a indicat că potrivit acestui capăt de învinuire, instanța a

constatat, că organul de urmărire penală n-a indicat nici în ordonanța de punere sub

învinuire, nici în rechizitoriu, care legi sau acte normative au încălcat inculpații Savca

Corneliu și Moiseev Dumitru, întrucât acestora li se incriminează comiterea unor

acțiuni, care nu pot fi săvârșite nici de o persoană cu funcții de răspundere în nici o

circumstanță sau împrejurare, mai ales de dânșii, care dețineau funcții înalte în cea

mai importantă subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne, fiind investiți cu

70

drepturi și atribuții de serviciu, speciale (pe lângă cele generale), unele dintre care

constituie secret de stat și de serviciu.

Mai apoi, instanța de judecată, contrar propriilor concluzii, menționează că pe

parcursul probatoriului s-a stabilit, că inculpații Savca Corneliu și Moiseev Dumitru,

depășindu-și vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege în privința

colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile îndreptată la impunerea

acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele

afacerilor interne datate cu 19.03.2008, fiind nestăpâniți, conduși de mânie, au

manifestat impulsivitate, brutalitate și chiar agresiune față de aceștia. Presiunile

psihice aplicate în privința ultimilor le-au produs profunde suferințe morale, întrucât

ei nu numai au fost insultați și calomniați cu cuvinte înjositoare, dar au fost speriați

atât cu întreprinderea unor fapte păgubitoare asupra rudelor apropiate, cat și

amenințați cu aplicarea loviturilor în privința lor.

Aceste concluzii ale primei instanțe, partea apărării le-a considerat nefondate,

deoarece nu reiese din materialele cauzei, sunt bazate doar pe unele declarații ale

martorilor Ceban I. și Poiană V., care necesită a fi apreciate critic, fiindcă acțiunile lor

anterioare au fost vădit contrar legislației și ei au făcut astfel de declarații în scopul

de a se apăra și a evita răspunderea pentru încălcările comise. Aceste declarații pe

lângă faptul că sunt contradictorii, au fost combătute integral de martorii Cuciuc

Alexandru, Sargheliu Vitalie, ș.a. Anume din aceste considerente nici Ceban I. și nici

Poiană V. n-au contestat acțiunile inculpatului Savca Corneliu, n-au solicitat și n-au

fost recunoscuți în calitate de părți vătămate pe cauza penală.

Totodată, s-a subliniat că, deși aceeași faptă declarativă, care nu este fondată și

nu se bazează pe materialele cauzei penale, contrar prevederilor alin. (1) art. 22 Cod

de procedură penală, de mai multe ori i se incriminează lui Savca C., instanța de fond

a reîncadrat acțiunile de la alin. (3) la alin. (1) art. 328 Cod penal, l-a recunoscut

vinovat de comiterea acestei infracțiuni și a adoptat o sentință de condamnare și pe

acest capăt de învinuire, la baza căreia au fost puse doar declarațiile martorilor

Poiană Vasile și Ceban Ion, cărora, chipurile, le-au fost cauzate daune considerabile,

dar ei nici n-au fost recunoscuți în calitate de părți vătămate.

În acest sens a notificat prevederile art. 23 alin. (2) Cod de procedură penală, și

a menționat că, colaboratorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ceban Ion nu au fost

recunoscuți ca părți vătămate și nici nu s-au adresat organelor competente pentru a

fi recunoscuți ca victime a abuzurilor de serviciu sau a depășirii atribuțiilor de

serviciu, chipurile, comise de Savca Corneliu. În așa mod, Poiană Vasile și Ceban Ion

nu au considerat necesar de a se folosi de prevederile art. 58 alin. (2), alin. (3) pct. 5)

Cod de procedură penală. La rândul său, nici procurorul nu i-a recunoscut pe Poiană

Vasile și Ceban Ion în calitate de părți vătămate, după cum prevede art. 59 alin. (1) și

(2) Cod de procedură penală.

La fel, s-a atras atenția că, în declarațiile sale Poiană Vasile și Ceban Ion au

recunoscut că au fost invitați în biroul de serviciu al lui Savca Corneliu o singură dată

și la acel moment în birou se aflau mai multe persoane, fapt expus și în ultimul său

cuvânt de către Savca Corneliu, anexat în scris la materialele cauzei, care a menționat

că în biroul său de serviciu, când s-au prezentat Poiană Vasile și Ceban Ion se aflau

71

Hîncu T., Nicolaev A. și alții, care pot confirma instanței de judecată că Savca Corneliu

nu i-a impus să scrie rapoarte de concediere din organele MAI, ci a cerut explicații

referitor la caz. Însă instanța nu a interogat acești martori, astfel, ignorând

prevederile art. 66 alin. (2) pct. 17, art. 314 alin. (1) și (2), art. 389 alin. (2) Codului

de procedură penală.

În opinia apelanților, sentința de condamnare este ilegală și urmează a fi casată

din motivele expuse supra, menționând și faptul că, martorii audiați în ședința

judiciară: Bobu Gh., Zubic V., Papuc Gh., Galiț V., Todica A. au combătut integral

versiunea, precum că colaboratorii DMS, inclusiv Savca Corneliu urmăreau scopul de

a transporta marfa în incinta DMS, pentru ca mai apoi aceasta să fie expediată în

Olanda. Totodată, nimeni nu a confirmat faptul că Poiană și Ciobanu au fost impuși

de către Savca C. să scrie lămuriri, care nu corespund adevărului și rapoarte la

concediere din organele MAI din proprie inițiativă, contrar prevederilor legislației în

vigoare.

Cu referire la învinuirile în baza art. 329 Cod penal, neglijența în serviciu,

pentru faptul că în 2006 a confiscat 170 kg de icre roșii, care erau alterate și

improprii consumului potrivit raportului de expertiză și fără documente de

proveniență, cu atât mai mult că contravenția prevăzută de art. 161 CCA al RM, a

făcut obiectul de examinare în instanțele de judecată și care au menținut decizia lui

Savca Corneliu de aplicare a sancțiunii administrative în privința unui agent

economic.

Este de reținut și acel fapt că acțiunile pe marginea acestui capăt de acuzare au

avut loc în anul 2006, urmărirea penală a fost pornită tot în anul 2006, și până la

reținerea drogurilor la 20.03.2008, lui Savca Corneliu nu i-au fost înaintate careva

învinuiri, el mereu a acordat disponibilitatea de a contribui la realizarea măsurilor în

cadrul urmăririi penale (a prezentat materialele necesare, a dat explicații, etc.). Prin

urmare pe parcursul a doi ani nu au existat careva temei pentru învinuiri pe

marginea acestui caz, acordând mereu disponibilitatea după necesitate să acorde

explicațiile de rigoare și să participe la măsurile procesuale, astfel nu există logică de

ce după 2 ani ar urma să apară acestea învinuiri.

Astfel, învinuirile aduse lui Savca Corneliu și în privința acestui capăt de

acuzare, au fost considerate de apelanți lipsite de rațiune și nu sunt justificate.

Această învinuire este absurdă și fictivă, fiindcă nu au fost cauzate prin produse

alterate daune, din contra, un număr mare de oameni au fost protejați de la

consumul unui aliment alterat, astfel s-a urmărit un interes public ocrotit de lege, cu

atât mai mult în dosar nu figurează o parte vătămată și nici nu este înaintată o

acțiune civilă în acest sens, atât din partea statului cât și din partea

întreprinzătorului ce dorea să înstrăineze producția improprie consumului.

De altfel, se observă că și acest capăt de acuzare este unul inventat întru a

fabrica un dosar și a condamna o persoană nevinovată cu atât mai mult, că acțiunile

respective au avut loc în 2006 și nu are nimic comun juridic și nici logic cu

capturarea substanțelor narcotice.

Deși la originea dispunerii acestei învinuiri, prima instanță nu a ținut cont în

situația încriminării transmiterii tardive a produselor la Inspectoratul Fiscal, de

72

faptul că organul de urmărire penală chiar din 2006, poseda scrisori semnate de

Comisarul CPS Rîșcani, prin care se solicita desemnarea reprezentantului pentru

organizarea transmiterii produselor alterate.

În aceeași ordine de idei, s-a menționat că recent de către Procuratura

sect. Buiucani, mun. Chișinău au fost pornite 2 cauze penale (nr. 2014038092,

2014038094) pe abuz de serviciu și fals în actele publice comise de către

colaboratorii laboratorului de încercări a Institutului National de Standardizare și

Metrologie și experții Camerei de Comerț și Industrie care depășind atribuțiile sale

de serviciu, au falsificat conținutul Rapoartelor de încercări nr.6246-S, 6247-S,

6248-S, 6249-S, 6250-S, 6251-S, 6252-S, 6253-S din 12.12.2006. Expertizele

nr. 0187070 din 17.02.2007 și nr. 0192340 din 04.04.2007, (expres acestea rapoarte

si expertize au stat la baza condamnării lui Savca Corneliu conform art.329 Cod

penal, (neglijența în serviciu), neavând în posesia sa actele de proveniență a icrei

roșii, care ar confirma proveniența produselor alimentare respective, locul unde

au fost produse, întreprinderea care le-a produs, data producerii, termenul

de valabilitate etc., fiind menționat în rapoartele de încercări un punctaj

că ar corespunde normelor și standardelor prevăzute și aflate în vigoare până

în anul 2009.

Ulterior, în baza rapoartelor de încercări sus-menționate au fost efectuate

expertizele nr. 0187070 din 17.02.2007 și nr. 0192340 din 04.04.2007, care au fost

prezentate în lista probelor și în baza cărora a fost condamnat d-nul Savca Corneliu

de către Judecătoria Botanica. Recent la 03.06.2014 prin ordonanța Procuraturii

s. Buiucani mun. Chișinău, Corneliu Savca a fost recunoscut în calitate de parte

vătămată. Deci suntem în fața unei realități și anume că, Savca Corneliu a fost

condamnat în baza unor acte și documente false.

Astfel, este o realitate că pe de o parte suntem în prezența unei condamnări din

partea instanțelor de judecată, iar pe de altă parte organul procuraturii găsește

justificate și întrunite faptele de abuz și fals în acte publice comise de responsabilii

pentru efectuarea Rapoartelor de încercări și Expertizelor asupra icrei roșii care au

și dus la nemijlocita condamnare a lui Savca Corneliu.

Prin urmare, probele în baza căror a fost pronunțată sentința de condamnare

sunt contrafăcute și au determinat o condamnare ilegală și viciată, bazată pe o

încadrare și apreciere juridică greșită și în opinia apelanților, eroarea de drept

admisă de instanțe urmează a fi corectată de instanța de apel pentru a se face față

exigențelor dreptului la un proces echitabil.

La fel, deși instanța a reținut fals în aceiași sentință că conform Raportului de

expertiză nr. 0187070 și nr. 0192340, s-a constatat că valoarea total inițială a

bunurilor confiscate, icră roșie de 172,74 kg. constituie 163 235,52 lei, or, conform

Rapoartelor specificate o astfel de valoare nu este specificată, din contra este indicat

expres, că valoarea de piață a produselor confiscate nu este posibil de identificat

(pag. 12 a Raportului). Mai mult, în raport s-a atestat că potrivit art. 5 alin. (4) a Legii

privind produsele alimentare, se interzice plasarea pe piață a alimentelor care nu

corespund cerințelor reglementărilor în domeniul alimentar aplicabile și nu au fost

aprobate în modul stabilit, etc.

73

De asemenea, instanța intenționat a denaturat concluzia expertului expusă în

Rapoartele de expertiză nr. 0187070 și nr. 0192340, indicând direct că

nerespectarea regimului de temperatură a dus la alterarea a 119,37 kg de icră roșie

cu valoarea totală de 112800,87 lei, deși în rapoartele de expertiză nu este indicat

acest lucru. Prin urmare, instanța nemotivat a efectuat astfel de rețineri, care greșit

au determinat condamnarea pe caz.

Astfel, referitor la neglijența în serviciu, art. 329 Cod penal, s-a menționat că

conform pct. 16 din fișa de post a inspectorului superior BIF, aceste persoane cu

funcții de răspundere sunt împuternicite să: „întocmească procese-verbale de

contravenții administrative, asigure păstrarea și predarea bunurilor materiale

sechestrate, confiscate”. La fel s-a indicat că organizarea activității secției, controlul

asupra executării hotărârilor adoptate în baza proceselor verbale a inspectorilor

secției ține de atribuțiile șefului SDI.

Reieșind din cele menționate, transmiterea bunurilor confiscate Inspectoratului

Fiscal de Stat, nimicirea lor, nu ține de competența personală a comisarului de

poliție, ci a subalternilor lui care au depistat încălcările legislației, întocmit procesul-

verbal respectiv și l-au prezentat spre examinare.

În continuare, apărarea a subliniat că, învinuirea înaintată lui Savca Corneliu nu

este concretă, deoarece nu conține date despre persoana fizică sau juridică căreia i

s-a cauzat prejudiciu material, or, în circumstanțele stabilite, prejudiciu material nu i

s-a cauzat proprietarului SRL „Selani-Lux”, fiindcă marfa a fost legitim confiscată

conform deciziei comisarului CPs. Rîșcani, mun. Chișinău Savca Corneliu,

recunoscută legală de către instanțele judecătorești Rîșcani și Curtea de Apel,

devenite definitive. Prejudiciu material nu i s-a cauzat nici statului, deoarece

bunurile materiale confiscate nu au intrat în posesia lui.

Conform concluziei expertului sanitar veterinar nr. 127 (f.d.-26, vol. III (II)),

ultimul, în prezența inspectorului Secției Delicte Informaționale a CPs. Rîșcani al CGP

mun. Chișinău, Dumitru Moiseev, și directorul SRL „Selani-Lux”, Vioreliu Iachim, a

efectuat expertiza sanitară veterinară, conform căreia lotul de produse „Icre roșii de

pește” în cantitate totală de 170,5 kg, era depozitată în camera frigoriferică din

str. XXXXX, mun. Chișinău la temperatura de -5°C, fără a fi însoțită de certificate

veterinare și certificate de conformitate ce ar confirma proveniența și calitatea lor și

era ambalată în 11 vase de plastic, dintre care numai patru erau marcate, iar în

antreul camerei frigoriferice, în condiții neautorizate, cu încălcarea cerințelor

sanitare veterinare avea loc reambalarea produselor menționate pentru distribuirea

lor ulterioară în rețeaua de comerț, și la examenul organoleptic a depistat abateri de

culoare a produsului. În urma celor constatate întreaga cantitate de icre roșii de

pește a declarat-o improprie consumului uman cu recomandarea de a fi expediată

pentru utilizare tehnică la SFT „Carvit” SRL, situată pe str. Muncești, 121, mun.

Chișinău, sub supravegherea Serviciului Sanitar Veterinar de Stat.

Apelantul a relevat că, reieșind din prevederile art. 5 alin. (4) al Legii 78-XV din

18 martie 2004 privind produsele alimentare legale și concluziile expertului indicate

supra, se constată că nu a fost cauzat un prejudiciu material considerabil, dat fiind

faptul, că icrele trebuiau să fie nimicite sau prelucrate. Astfel că, în fața instanței a

74

fost ridicată întrebarea, care produs putea fi obținut în urma prelucrării tehnice a

mărfii confiscate și costul produsului prelucrat tehnic.

Totodată, notificând prevederile art. 20 Cod penal, partea apărării a menționat

că, în ordonanța de punere sub învinuire a lui Savca Corneliu, este indicată încălcarea

pct. 6 al Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a

bunurilor materiale confiscate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din

31.09.2001, însă acest Regulament nu stabilește și modul de evidență a bunurilor

confiscate care necesită utilizare tehnică și nu poate fi aplicat în acest caz concret, cu

atât mai mult că prevederile lui nu pot fi mai presus ca legea sus indicată.

La fel, s-a reținut că, conform informației Centrului de Informație al MAI

urmărirea penală a fost pornită la 06 decembrie 2006, conform prevederilor art. 329

alin. (1) Cod penal în privința factorilor de decizie a SDI CPs. Rîșcani, iar

la 28 mai 2007 a fost pornită o altă cauză penală în privința expertului Ion Toma, pe

fapta neglijenței în serviciu, conform prevederilor art. 329 alin. (2) Cod penal. Prin

ordonanța procurorului din 06 iulie 2007, aceste cauze penale au fost conexate într-o

procedură unică. Astfel, Savca Corneliu a fost pus sub învinuire de săvârșirea

neglijenței în serviciu fără pornirea împotriva lui a cauzei penale și punerea acesteia

la evidență conform prevederilor Instrucțiunii privind evidența unică a persoanelor

care au săvârșit infracțiuni, a rezultatelor examinării cauzelor penale, modul de

completare și prezentare a actelor de evidență primară, aprobată prin Ordinul

nr. 198/84/11/166/10/2-30/44 din 04 mai 2007 a Ministrului Justiției,

Procurorului General, Ministrului Afacerilor Interne, Directorului Serviciului Vamal

și Directorului CCCEC. Ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința factorilor

de decizie a CPs. Rîșcani a fost anexată la materialele cauzei penale ulterior, după

luarea de cunoștință cu materialele cauzei. Aceasta se demonstrează și prin lipsa

informației la centrul de evidență a MAI.

Apelantul a mai indicat că, cauza penală privind învinuirea de săvârșirea

neglijenței în serviciu a fost în procedura procurorului Caraman A., care a finisat

urmărirea penală cu întocmirea rechizitoriului și a expediat-o spre examinare în

instanța de judecată, prezentând în ședința judiciară și probele, însă contrar

prevederilor alin. (1) al art. 320 Cod de procedură penală, acuzarea de stat a fost

susținută de procurorul Cociu Lilian, or, o decizie a procurorului ierarhic superior

privind înlocuirea procurorului Caraman A. cu procurorul Cociu L., în legătură cu

imposibilitatea primului de a participa în ședință n-a fost prezentată.

Astfel, încălcările legislației procesuale menționate n-au primit din partea

instanței de fond nici o apreciere, pe când acestea demonstrează faptul, că în privința

inculpatului Savca Corneliu, nefiind pornită urmărirea penală, nu putea fi dispusă

punerea sub învinuire și condamnarea, nu putea avea loc în lipsa susținerii acuzării

de stat în modul stabilit.

Referitor la condamnarea în baza art. 332 Cod penal, apărătorul a indicat

că, este nefondată concluzia instanței de fond privind deținerea de către Notele

agenturistice a calității de act public și sunt contrare argumentelor prezentate de

partea apărării. Or, în cazul reținerii unui fals în acte, atunci urma să se prezinte cel

puțin conținutul veridic și cel denaturat, lucru care la fel nu a fost realizat. La fel,

75

asupra actelor reținute drept false nu a fost efectuată o expertiză care să ateste că a

avut loc în realitate un fals.

De asemenea, instanța nu a examinat dacă data documentelor conținute în

suportul de informație electronic a fost posibil de modificat artificial, deși acest lucru

s-a solicitat. Toate acestea indică superficialitatea și aparența unei cauze penale

inventate și depănate întru defăimare unei persoane nevinovate, care în realitate nu

poate să se încadreze în conținutul normelor penale și care nu poate servi drept

motiv pentru dispunerea arestului.

În această ordine de idei, s-a notificat prevederile art. art. 6 pct. 1) Cod de

procedură penală, alin. (2) art. 9, alin. (2) art. 10 al Legii privind activitatea operativă

de investigații și s-a menționat că, prin document oficial, în sensul dispoziției art. 332

Cod penal, se înțelege un act în formă scrisă, care este adoptat, perfectat, confirmat și

eliberat de către un organ al autorității publice, întreprindere, instituție, organizație

de stat, destinat să confirme faptele ce au importanță juridică, însă în speța dată

obiectul infracțiunii, precum și latura obiectivă a acesteia lipsesc, deoarece Nota

agenturistică nu întrunește elementele enumerate, nu confirmă careva fapte și nu are

nici o importanță juridică. Nota conține o informație operativă care poate fi

verificată, sau poate fi lăsată fără control. Decizia de a efectua verificarea informației

îi aparține colaboratorului operativ care a primit informația.

Prin urmare, prima instanță, în absența unor probe pertinente și doar

declarativ, pentru incriminarea art. 332 Cod penal (falsul în acte publice) a invocat

înscrierea datelor false în „notele agenturistice” nr. 59ss din 08.02.2008, nr. 123ss

din 19.03.2008 și nr. 127ss din 22.03.2008, fără a se prezenta acel presupus conținut

care urma să fie înscris în acestea și a reținut doar declarativ că acestea au fost

„contrafăcute sau alterate” prin atribuirea unui alt conținut, după cum reiese din

Registrul de înregistrare a „notelor agenturistice”, care nu a fost examinat de către

instanță.

La fel, apărarea a menționat că, prima instanță, întru incriminarea lui Corneliu

Savca art. 332 Cod penal, a invocat ca bază art. 3.3 pct. 5) lit. b) (anexa nr. 1), (anexa

nr. 1.51 la Regulament) și art. 3.3 pct. 6) a Ordinului nr. 005ss din 25 septembrie

2001 „Cu privire la aprobarea regulamentului privind activitatea operativă de

investigație a organelor afacerilor interne” (strict secret), însă acest ordin nu a fost

cercetat în instanță în modul prevăzut de legislația procesual penală, astfel că,

apărarea a considerat că prevederile conținutului ordinului specificat invocate și

reținute de instanța de fond în sentința din 21.10.2009, sunt false și nu corespund

realității. Deci, instanța a reținut prevederi care nu erau prescrise în acest ordin, or,

acest ordin nu a fost cercetat conform principiului nemijlocirii.

Prin urmare, instanța de apel, fiind investită să efectueze controlul ierarhic al

ilegalității sentinței instanței de fond, urmează să verifice și prevederile Ordinului

MAI nr. 005ss din 25 septembrie 2001.

În acest sens a notificat prevederile art. 213 Cod de procedură penală și a

indicat că, apărătorii și alți reprezentanți, precum și alte persoane cărora, în

conformitate cu normele de procedură penală, le vor fi prezentate spre a lua act sau

comunicate în alt mod date ce constituie secret de stat vor da în prealabil în scris o

76

declarație de nedivulgare a acestor date. Declarația de nedivulgare de la persoanele

menționate în prezentul alineat se anexează la dosarul penal respectiv.

Materialele cauzei penale (dosar nr. la-659/11), atestă faptul că prima instanță

nu a examinat în conformitate cu art. 213 Cod de procedură penală, prevederile art.

3.3 pct. 5) lit. b) (anexa nr. 1), (anexa nr. 1.51 la Regulament) și art. 3.3 pct. 6) a

Ordinului nr. 005ss din 25 septembrie 2001 „Cu privire la aprobarea regulamentului

privind activitatea operativă de investigație a organelor afacerilor interne” (strict

secret), circumstanță care determină excluderea acestui ordin pentru incriminarea

art. 332 Cod penal.

La fel, apărarea a subliniat că, pentru ca acest ordin să fie respectat de către

d-nul Savca Corneliu, în mod normal urma să se verifice dacă conținutul

documentului specificat a fost adus la cunoștință spre aplicare și respectare.

În acest context, apărarea a solicitat de a cere Ministerului Afacerilor Interne

expedierea către Curtea de Apel Chișinău a Ordinului nr. 005ss din 25 septembrie

2001 „Cu privire la aprobarea regulamentului privind activitatea operativă de

investigație a organelor afacerilor interne” (strict secret) întru examinarea în

conformitate cu art. 213 Cod de procedură penală, prevederilor art. 3.3 pct. 5) lit. b)

(anexa nr. 1), (anexa nr. 1.51 la Regulament) și art. 3.3 pct. 6) a acestui ordin, precum

și obligarea de a prezenta confirmarea scrisă dată de Savca Corneliu privind

aducerea la cunoștință a Ordinului nr. 005ss din 25 septembrie 2001 sau

confirmarea lipsei unei contrasemnări privind aducerea la cunoștință a ordinului

specificat.

Totodată, s-a solicitat, în cazul imposibilității de a soluționa cererile înaintate,

în temeiul art. 94 alin. (1), p. 6) și 9) al Codului de procedură penală, a exclude din

dosar și lista probelor a documentelor specificate.

În acest context, apelanții au relevant că, exigențele dreptului la un proces

echitabil garantat de art. 6 al CEDO, implică respectarea principiilor subsidiare

acestui drept, și anume realizarea dreptului la apărare, contradictorialității

procesului penal și asigurarea egalității armelor. Toate acestea au menirea de a

determina stabilirea adevărului și neatragerea unei persoane nevinovate la

răspundere penală.

Astfel că, circumstanțele sus expuse nu au fost confirmate și justificate cu nimic

de către instanță, iar aprecierea subiectivă a instanței este una nemotivată și nu

poate persista întru reținerea unei învinuiri în baza componenței de infracțiune

imputate, deoarece aceste rețineri sunt contrare art. 6 CEDO, și exigențelor stabilite

de normele procesual penale privitor la principiul nemijlocirii, contradictorialității,

prezumției nevinovăției și obligativității probării, or, la caz se reține că aceste rigori

nu au fost respectate.

Referitor la episodul favorizării dinainte nepromisă a infracțiunii

deosebit de grave - art. 323 Cod penal, apelanții au menționat că, prima instanță a

reținut doar declarativ că prin acțiunile săvârșite de către Savca Corneliu și

colaboratorii săi în dimineața zilei de 20.03.2008, s-au creat posibilități de a-i

favoriza atât pe inculpatul Karalar Murat XXXXX, cât și fapta lui. La fel, în lipsa unor

probe instanța a reținut că ajutorul acordat ultimului în formă de sfaturi, cum să

77

procedeze pentru a se sustrage de la răspundere penală, constituie acte de favorizare

intelectuală a acestuia ca infractor.

Mai mult, instanța a refuzat să rețină circumstanțele faptice care indică că nici o

acțiune din cele descrise mai sus nu au avut loc, ba din contra prin materialele

dosarului (inclusiv depozițiile martorilor) se confirmă că Savca Corneliu în calitate

de Șef a Direcției Misiuni Speciale în interesele legii și întru curmarea faptelor social

periculoase a întreprins toate măsurile cerute de lege (a informat conducerea MAI, a

dispus deplasare grupei operative la fața locului, împreună cu subalternii au

informat și invitat la locul de aflare a automobilului cu substanțe narcotice

Securitatea internă a MAI, Comisarul de sector și municipal). Prin urmare, este cert

că Savca Corneliu din contra a contribuit la reținerea automobilului cu substanțe

narcotice.

De asemenea, probele din dosar, atestă că la fața locului de captare a

automobilului cu substanțe narcotice, Savca Corneliu s-a apropiat deja când erau

prezente persoanele informate de el sau la indicația lui de subalternii săi precum și

Vice-ministrul MAI, astfel acuzatorul nu putea să incrimineze careva acțiuni ilegale

apelantului, fiindcă nici juridic și chiar logic nu era posibil să le comită.

Apărătorul a mai menționat că urmează a se reține apreciere juridică a

încălcărilor flagrante, stabilite cu certitudine în ședința judiciară, comise de

colaboratorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ceban Ion, care, conform atribuțiilor de

serviciu, la depistarea bunurilor materiale fără documente de însoțire erau obligați

să cheme la fața locului grupul operativ din comisariatul de poliție teritorial, în cazul

dat al sect. Rîșcani. Contrar legislației în vigoare și actelor normative

departamentale, ei au început cercetarea microbuzului și mărfii aflate în el fără a

întocmi un proces-verbal în acest scop. La fel, contrar atribuțiilor de serviciu Poiană

Vasile și Ceban Ion nu au raportat în secția de gardă și superiorilor săi despre

reținerea microbuzului cu marfa fără documente de însoțire și a conducătorului auto,

dar s-au deplasat cu această marfă prin teritoriul administrativ a trei sectoare din

mun. Chișinău, au permis plecarea însoțitorului mărfii reținute fără acte de însoțire,

Omer Bostepe și nelegitim l-au încătușat pe conducătorul a/m Karalar Murat.

Toate cele menționate împreună, demonstrează interesele meschine ale

colaboratorilor poliției rutiere Poiană Vasile și Ceban Ion, confirmă declarațiile

inculpatului Karalar Murat și respectiv a inculpaților Cernit Murat, Savca Corneliu și

a altor inculpați, precum și martorilor audiați în ședința judiciară, că acțiunile

colaboratorilor DMS au fost îndreptate la documentarea procesuală a cazului,

reținerea mărfii fără documente de însoțire, stabilirea și reținerea tuturor

persoanelor implicate în organizarea transportării ilegale a drogurilor pe teritoriul

Republicii Moldova.

Cu atât mai mult, declarațiile lui Poiană Vasile și Ceban Ion necesitau a fi

verificate și apreciate critic din momentul în care în ședința judiciară s-a stabilit că

anterior Poiană Vasile a fost condamnat pentru luare de mită, și respectiv activa

nelegitim în organele MAI.

Acțiunile colaboratorilor DMS, îndreptate la verificarea legalității acțiunilor

colaboratorilor poliției rutiere Poiană Vasile și Ceban Ion, până la sosirea grupului

78

operativ au fost legitime, se încadrează în prevederile legilor cu privire la poliție și

operative de investigații, altor acte normative. După sosirea la fața locului a grupului

operativ chemat de către colaboratorii DMS, inclusiv șefului al Direcției Misiuni

Speciale Corneliu Savca, responsabilitatea privind legalitatea acțiunilor ulterioare o

poartă ofițerul de urmărire penală care a efectuat cercetarea la fața locului și a

organizat activitatea lucrătorilor operativi. Reieșind din aceste prevederi legale și

probe administrate în ședința judiciară, se constată că Savca Corneliu, atât până la,

cât și după preluarea cazului de către grupul operativ, a activat în strictă

conformitate cu legislația, cu indicațiile conducătorului acestui grup, a Ministrului și

Prim viceministrului MAI, cărora regulat le raporta faptele noi stabilite.

Astfel, concluziile instanței de fond sunt contradictorii, or, în primul caz se

constată că acțiunile inculpatului Savca Corneliu constituie o favorizare a activității

inculpatului Karalar Murat, iar în cazul doi, se constată că inculpații Țopa, Moiseev și

Ohladciuc au acționat legal, documentând corespunzător cazul la indicația șefului lor,

Savca Corneliu.

În astfel de circumstanțe, când D. Moiseev, R. Țopa și V. Ohladciuc prin sentința

instanței de fond au fost recunoscuți nevinovați și achitați, apelanții au considerat că,

Savca Corneliu în lipsa probelor a fost ilegal recunoscut culpabil și condamnat în

baza art. 323 Cod penal.

În această ordine de idei, au menționat că, în primul rând, caracterul

infracțional al favorizării infracțiunii constă în faptul, că ea împiedică descoperirea

operativă a infracțiunilor săvârșite, identificarea rapidă a infractorilor și pedepsirea

lor. În rândul doi, acțiunea de favorizare a infracțiunii constă din favorizarea

infractorului și tăinuirea mijloacelor sau instrumentelor de săvârșire a infracțiunii, a

urmelor acesteia sau a obiectelor dobândite pe cale criminală.

În speță, în cadrul ședințelor judiciare s-a stabilit cu certitudine că anume

colaboratorii de poliție rutieră Poiană Vasile și Ceban Ion au favorizat infractorul -

însoțitorul drogurilor Omer Bostepe, să părăsească locul reținerii mărfii, pe când

acțiunile lui Savca Corneliu și subalternilor săi au fost îndreptate spre descoperirea

operativă a locului aflării tuturor persoanelor implicate în transportarea ilegală a

drogurilor și reținerea lor, a microbuzului cu marfă și asigurarea păstrării urmelor

infracțiunii până la sosirea grupului operativ.

În rândul trei, Savca Corneliu, fiind persoană cu funcții de răspundere din

cadrul MAI, nu este subiect al infracțiunii de favorizare a infracțiunii, iar în cazul în

care ar fi avut loc circumstanțele stabilite de instanța de fond, atunci acțiunile lui

Savca Corneliu necesitau a fi calificate ca infracțiune săvârșită de către o persoană cu

funcții de răspundere (abuz de serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu).

Totodată, apărarea a indicat că instanța de fond l-a recunoscut vinovat și l-a

condamnat pe Savca Corneliu și pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327

alin. (1) Cod penal, încadrarea acțiunilor în baza a două articole din Codul Penal,

contravine prevederilor alin. (1) art. 22 din Codul de procedură penală, conform

căruia, nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire penală, judecat sau

pedepsit de instanța judecătorească de mai multe ori pentru una și aceeași faptă.

Concluzia instanței judiciare privind calificarea acțiunilor prin concurs de infracțiuni

79

este greșită, deoarece acestea nu se încadrează în prevederile art. 33 alin. (1)

Cod penal.

Mai mult, legalitatea acțiunilor inculpatului Savca Corneliu au fost confirmate în

ședința judiciară, inclusiv de către martorii acuzării: Bobu Gh. Margină A., Zubic V.,

Papuc Gh., Hîncu T., Cosovan Gh., Bulgaru I., Astafiev V., Galiț V., Torfică A., or,

declarațiile inculpaților Savca C., Moiseev D., Țopa R., Ohladciuc V., Cernit Murat și

Karalar Murat corespund cu declarațiile date de martorii audiați în ședința judiciară,

și-au găsit confirmare la fața locului, imediat după finisarea cercetărilor. Toate

acțiunile colaboratorilor DMS au fost îndreptate la documentarea cazului sub toate

aspectele, stabilirea locului aflării însoțitorului mărfii, Omer Bostepe și asigurării

pazei participanților la examinare, precum și a mărfii.

Partea apărării, a remarcat faptul că, în ultimul cuvânt, anexat în scris la

materialele cauzei, Savca Corneliu a declarat că i-a dat însărcinare lui Cernit Murat

să-l convingă pe Karalar Murat să colaboreze cu organul de urmărire penală și să

comunice tot ce cunoaște despre traficul de droguri și discuția dintre Cernit Murat cu

Karalar Murat a avut loc nu numai în prezența sa, ci și în prezența lui T. Hîncu, A.

Nicolaev, V. Leahu, Iu. Lupolov și a altor colaboratori ai MAI.

Astfel, în opinia apelantului că, n-a fost nici o acțiune întreprinsă de Savca

Corneliu îndreptată la favorizarea lui Cernit Murat sau a lui Karalar Murat și în

materialele cauzei nu există nici o probă, care ar servi temei pentru învinuirea lui

Savca Corneliu în favorizarea acțiunilor lui Cernit Murat sau Karalar Murat. Mai mult,

instanța a încălcat flagrant nu prevederile art. art. 66 alin. (2) pct. 17), 314 alin. (1) și

(2), 389 alin. (2) Cod de procedură penală, deoarece nu au fost audiați în calitate de

martorii T. Hîncu, A. Nicolaev ș.a.

Reieșind din cele enunțate supra partea apărării a solicitat:

aspectelor expuse mai sus, deoarece contrar dispozițiilor art. 145 alin. (1), (3) Cod de

procedură penală, organul de urmărire penală în cazul dispunerii expertizei

drogurilor (vol. 1, f.d. 93-123), nu a efectuat citarea părții apărării, nu a adus la

cunoștință obiectul expertizei și întrebările la care expertul trebuie să dea

răspunsuri, nu a explicat dreptul părții apărării de a înainta obiecții și cereri

organului de urmărire penală, de a cere modificarea sau completarea întrebărilor,

dreptul de a cere numirea expertului recomandat din partea sa, precum și

posibilitatea participării la efectuarea expertizei.

Mai mult ca atât, procedura de inițiere și efectuarea expertizei s-a petrecut în

absența totală a părții apărării, și nici nu au fost cel puțin informați despre derularea

acesteia. La fel, în aceste cazuri nu s-a întocmit un proces-verbal.

Toate încălcările expuse supra, creează îndoieli în privința concluziilor

expertului, cu atât mai mult că, chiar și procurorul Cociu Lilian pe marginea cazului a

declarat în ședința instanței de apel din 17.05.2012, că cantitatea drogurilor față de

cea indicată în raportul de expertiză poate varia la zeci de kg. Astfel că, partea

apărării are îndoieli fundamentate în privința concluziilor expertului formulate în

raportul de expertiză, cu privire la aprecierea existenței substanțelor narcotice și

cantității acestora. La fel, a indicat că, există și martori care pot confirma că

80

cantitatea substanței pretinsă că este droguri, nu corespunde semnificativ celei

inițial declarate.

În această ordine de idei, s-a notificat prevederile art.148 alin. (2) Cod de

procedură penală, menționând totodată că, pe această problemă, la postul de

televiziune Publika TV, a fost difuzată o emisiune, prin care s-a abordat problema

lipsei cantității de droguri, confirmându-se îngrijorarea asupra alterării probei date.

iar în caz de imposibilitate de a efectua expertiză dată, în temeiul art. 94 alin. (1) pct.

1), 6), 8) și 9) Cod de procedură penală, a exclude din dosar toate declarațiile făcute

de Karalar Murat, atât în faza urmăririi penale, cât și în instanță, necătând că

declarațiile acestuia nu indică la comiterea de către Savca Corneliu a cărorva

infracțiuni.

În acest sens, au fost notificate dispozițiile art. 94 alin. (1) pct. 1), 8), art. 94

alin. (2), art. 143 Cod de procedură penală și s-a specificat că, după cum reiese din

cererea din 17.05.2012 și înscrisurile anexate și prezentate instanței de avocatul

Zamfir Pavel în numele lui Savca Corneliu, se atestă că Karalar Murat are epilepsie

(a se vedea documentele eliberate de instituțiile medicale), a avut intervenție

chirurgicală la creier (extragerea tumorii), la fel dânsul a susținut în instanță că a fost

maltratat fizic și moral de către procurorul Cociu Lilian, fiindu-i aplicate multiple

lovituri în cap, ce au avut urmări grave pentru sănătatea sa (plângerea lui Karalar

Murat se află în dosar). Este cazul analogic celui răsunător cu Andrei Crăciun care a

fost maltratat de procurorul Cociu Lilian și determinat să recunoască dublul omor

din Durlești, pe care de fapt nu l-a săvârșit și pentru comiterea cărui din cauza lui

Cociu Lilian și judecătorului Catan Liliana ilegal a fost condamnat la 21 de ani; după

cinci ani de detenție ilegală a fost achitat, iar în privința lui Cociu Lilian este pornită o

cauză penală pe faptul torturii aplicate față de A. Crăciun.

Poziția formulată de apărare în acest aspect a fost fundamentată și de avizul

Spitalului Clinic de Psihiatrie ca instituție de specialitate ce a expus în scrisoarea

nr. 725 din 11.04.2012 necesitatea obligatorie de a se efectua expertiza psihiatrică

Karalar M., fiindcă acesta a suferit intervenții chirurgicale la creier și este bolnav de

epilepsie. La fel, prin răspunsul instituției medicale psihiatrice se atestă că: „Epilepsia

se poate manifesta nu numai prin crize epileptice clasice, ci și prin alte forme cum ar fi

stări disforice, crupusculare, psihotice ș.a.”, concomitent, prin răspuns s-a indicat

concret că: „Epilepsia poate influința asupra modificării personalității până Ia

demență, care la fel urmează a fi apreciată în cazul expertizei”.

Partea apărării a menționat că, neavând careva prerogative conform normelor

procesuale (interzicerea substituirii expertului de către instanță) judecătorul nu

poate să-și asume competența de a decide că „inculpatul (M. Karalar) se simte într-o

stare fizică și psihică bună, conștientizează perfect cele întâmplate cu el”, însă toate

acestea nu pot fi reținute, contrar recomandărilor instituției de specialitate ce

dispune de competențe și are cunoștințele necesare în domeniu. La fel, chiar M.

Karalar la ședința din 13.04.2012 a confirmat că este bolnav de epilepsie și a avut o

intervenție chirurgicală la creier. Suplimentar a specificat că una din ședințe pe cazul

dat a fost amânată de M. Karalar ca rezultat al durerilor mari la cap. De asemenea,

81

personal a confirmat că pe parcursul cauzei penale a fost maltratat fizic și moral de

către Cociu Lilian, fiindu-i aplicate multiple lovituri în cap, ce au avut urmări grave

pentru sănătatea sa.

Reieșind din dispoziția art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală, partea

apărării a considerat că, proba specificată este lovită de nulitate și urmează a fi

exclusă din dosar și din lista probelor prezentate de procuror, deoarece a fost

obținută cu încălcarea normelor procesuale.

08.02.2008, nr. 23ss din 19.03.2008 și nr. 127ss din 22.03.2008, prin care să se

stabilească dacă acestea au fost contrafăcute sau alterate (modificând conținutul

actului, sau prin cele de perfectare), or, este de neînchipuit existența falsului în acte

publice fără a se conține la dosar un raport de expertiză, care să stabilească falsul

(contrafacere sau alterare).

În acest sens a reiterat argumentele expuse referitor la condamnarea în baza

art. 332 Cod penal (f.d.85 din prezenta decizie), totodată, notificând și prevederile

art. 142 alin. (1) 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

rezoluțiile și semnăturile aplicate în partea de sus a „notelor agenturistice” nr. 59ss

din 08.02.2008, nr. 123ss din 19.03.2008 și nr. 127ss din 22.03.2008 sunt efectuate

de Gh. Papuc și la ce dată acestea au fost aplicate, întrebări la care expertul urmează

a da răspuns, iar în caz de imposibilitate de a efectua expertiză dată, în temeiul

art. 94 alin. (1) pct. 1), 6), 8) și 9) Cod de procedură penală, a exclude din dosar

această probă.

În această ordine de idei, s-au menționat declarațiile date în calitate de martor

de ex-ministrul MAI. Papuc Gh., care în principiu a confirmat legalitatea acțiunilor lui

Savca Corneliu, însă nu a putut confirma instanței cu precizie la ce dată a aplicat pe

„notele agenturistice” rezoluția referitor la verificarea informației din acea notă.

Astfel, în opinia apărării, faptul descris perfect se încadrează în prevederile

art. 94 alin. (1) pct. 10), art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală, și atestă violarea

prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Corneliu (vol. 3, f.d. 156-164) din dosar și lista probelor prezentate instanței de

acuzator, deoarece nu poate fi reținut ca probă, fiindcă a fost obținut cu încălcarea

flagrantă a normelor procesuale, care potrivit art.251 Cod de procedură penală este

lovită de nulitate, și deci, nu poate fi pusă la baza sentinței.

În această ordine de idei, apelantul a menționat că, întocmirea

procesului-verbal de examinare a telefonului mobil a fost efectuată în lipsa lui Savca

Corneliu, ceea ce constituie încălcare gravă a prevederilor art. 64 alin.(2) pct. 11) și

art. 66 alin. (2) pct. 12) al Codului de procedură penală, care acordă dreptul pentru

bănuit, învinuit și inculpat să participe la efectuarea acțiunilor procesuale, de unul

singur sau fiind asistat de apărător, ori să refuze de a participa la ele.

Mai mult ca atât, prin probe concrete s-a demonstrat că ora expedierii

și primirii SMS la telefonul mobil referitor la cantitatea substanțelor narcotice,

abuziv a fost modificată de către Cociu L. De asemenea, descifrările efectuate (vol. 2,

82

f.d. 140-166), de la operatorul de telefonie mobilă incontestabil au confirmat, că SMS

dat a fost expediat și primit la 08:51 și nicidecum la 05:51, după cum a fost indicat în

procesul-verbal.

La aceste încălcări, se adaugă și faptul că această probă nu a fost cercetată în

modul stabilit în ședința de judecată, fiind totodată remarcat faptul, că în repetate

rânduri s-a solicitat instanței de fond de a examina telefonul mobil cu SMS-ul

respectiv, și prezenta explicațiile referitor la metoda de falsificare (prin modificarea

orei) a acestei probe de către procurorul Cociu L., însă demersul dat nu a fost

soluționat pozitiv de către instanță.

martorului Saleh Ageabi (vol. 2, f.d. 86-87), deoarece nu pot fi reținute și puse la baza

sentinței, fiindcă au fost obținute cu încălcarea flagrantă a normelor procesuale, care

potrivit art.251 Cod de procedură penală este lovită de nulitate.

În acest sens, apelantul a notificat prevederile art. 16 alin. (2) Cod de procedură

penală și a reținut că, depozițiile martorului Saleh Ageabi, care fiind arab de origine,

necunoscând grafia latină și limba română suficient, au fost introduse de Cociu Lilian

în procesul-verbal de interogare a martorului fără participarea interpretului și

traducătorului. Cu atât mai mult, în cadrul audierii ulteriore în instanța de judecată,

Saleh Ageabi a declarat, că dânsul nu poate scrie și citi în grafia latină, iar cele scrise

la f.d. 86-87, vol. 2, nu reprezintă explicațiile sale și au fost infirmate de către acesta.

Prin urmare, procurorul i-a întocmit depozițiile martorului după cum aranjează

partea acuzării și a insistat asupra semnării acestora, chiar dacă nu corespund

realității. La fel, a menționat că, procurorul Cociu L. nu a fost în drept, potrivit art. 85

alin. (2) Cod de procedură penală, să-și asume obligații de interpret, traducător, chiar

dacă posedă limbile și semnele necesare pentru traducere.

Astfel, în opinia apelantului aceasta constituie încălcare esențială a legislației

procesual penală (art. 94 alin. (2) Cod de procedură penală), iar conform art. 251

alin. (2) Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale referitoare, la

prezența interpretului, traducătorului, atrage nulitatea actului procedural.

Ohladciuc Valeriu (f.d. 213-216, 223-224, vol. 4) și (f.d. 149-153, vol. 10), prezentate

în această cauză de procuror în calitate de probe, deoarece au fost date sub

amenințare și nu corespund realității, contravin probelor din dosar, fiind infirmate în

instanțe de aceiași persoană.

În această odine de idei, apărarea a notificat clauzele art. 11 alin. (1), (9) Cod de

procedură penală și a menționat că, pe parcursul urmăririi penale, Ohladciuc Valeriu,

fiind interogat în calitate de bănuit și ulterior, învinuit, prin abuz, a fost amenințat de

procurori cu arest și constrâns psihologic de a face declarații convenabile

procurorilor ce instrumentau cazul dedus instanței, totuși acestea au fost acordate,

deși nu corespundeau realității.

Însă, în toate instanțele în care a fost examinat cazul, Ohladciuc Valeriu a

comunicat că declarațiile sale făcute în calitate de bănuit și învinuit au fost date sub

amenințări, infirmând categoric de fiecare dată autenticitatea acestora și

comunicând faptele reale pe caz.

83

Suplimentar, a fost reținut că alte probe deținute la dosar cât și declarațiile

martorilor indicau asupra faptului că declarațiile lui Ohladciuc Valeriu (în calitate de

bănuit și ulterior învinuit), erau lipsite de logică și nu se circumscriu în șirul

evenimentelor din speța cazului. Drept exemplu care atestă incorectitudinea

declarațiilor servește și depozițiile martorilor Todică Andrei, Sarghiliu Vitalie,

Bulgaru Igor, Nicolaev Anatolie, etc.

Deși în declarațiile sub amenințare Ohladciuc Valeriu a susținut că în dimineața

zilei de 20.03.2008, a fost telefonat de Savca Corneliu, însă descifrările telefonice

ridicate atestă că Savca Corneliu nu a avut discuții telefonice inițial cu această

persoană, ci cu alți colaboratori din subordine, fapte confirmate și prin declarațiile

martorilor (martorul Todica Andrei a confirmat în instanță că în dimineața zilei de

20.03.2008, indicațiile de a documenta cazul conform legii au fost transmise lui

Ohladciuc Valeriu prin intermediul său și nu la direct de Savca Corneliu).

Astfel, în opinia apelantului aceasta constituie încălcare esențială a legislației

procesual penală (art. 94 alin. (2) Cod de procedură penală), iar conform art. 251

alin. (2) Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale referitoare, la

prezența interpretului, traducătorului, atrage nulitatea actului procedural.

instanței de acuzator se conțin depozițiile fostului viceministru de interne, Zubic V.

(f.d. l18-121 vol. 5), care în principiu a confirmat legalitatea acțiunilor lui Savca

Corneliu, însă nu a putut confirma instanței careva date concrete.

Astfel, a considerat că, faptul descris perfect se încadrează în prevederile

art. 8 alin (3), art. 94 alin. (1) pct. 9) Cod de procedură penală și se atestă violarea

prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Cernit Murat privind acordul la desecretizarea dosarului de lucru nr. XXXXX cu

denumirea convențională „XXXXX” (f.d. 115, vol. 16), deoarece nu poate fi reținut ca

probă, fiindcă a fost obținută cu încălcarea flagrantă a normelor procesuale, care

potrivit art.251 Cod de procedură penală este lovită de nulitate, și deci, nu poate fi

pusă la baza sentinței, precum și excluderea încheierii privind scoaterea de la secret

nr.277ss din 13.06.2008 (f.d. 114 vol.16).

În acest sens, apelantul a notificat prevederile art. 16 alin. (2) Cod de procedură

penală și a reținut că, cererea lui Cernit Murat privind acordul la desecretizarea

dosarului de lucru nr. XXXXX cu denumirea convențională „XXXXX” (f.d. 115,

vol. 16), care fiind curd de origine, nu cunoaște limba română și rusă suficient, a

alcătuit această cerere fără participarea interpretului și traducătorului. Cu atât mai

mult, că în cadrul audierii ulteriore în instanța de judecată Cernit Murat a declarat, că

dânsul nu poate scrie și citi în limba română sau rusă, iar declarațiile de la f.d. 115,

vol. 16, au fost scrise sub dictarea lui Cociu L. și conținutul lor nu era înțeles pentru

el, și nu este de acord cu acest conținut, deoarece desecretizarea dosarului de lucru

pune în pericol viața și sănătatea lui.

La fel, apelantul a subliniat că procurorul Cociu L. nu a fost în drept, potrivit

art. 85 alin. (2) Cod de procedură penală, să-și asume obligații de interpret,

traducător, chiar dacă posedă limbile și semnele necesare pentru traducere.

84

În consecință, în opinia apărării, încheierea privind scoaterea de la secret

nr.277ss din 13.06.2008 (f.d.114 vol.16) a fost adoptată ilegal, deoarece grav încalcă

prevederile art. 94 alin (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

procesele-verbale de ridicare și de examinare a dosarului de lucru nr. XXXXX, cu

denumirea convențională „XXXXX” și fișa personală a agentului „XXXXX” ridicate din

DMS MAI RM (f.d. 214-216 vol. 2), registrele de evidență a comunicărilor

agenturistice ridicate din DMS MAI RM ridicate din DMS MAI RM și raportul de

expertiză nr. 1380-1382 din 26.06.2008 f.d. 252-262 în care se conțin „Notele

agenturistice” nr. 59ss din 08.02.2008, nr. 123ss din 19.03.2008 și nr. 127ss din

22.03.2008 (f.d. 217-226, vol. 2), dat fiind faptul că actele specificate nu realizează

confirmarea sau infirmarea falsului în acte publice și nu conțin calificativul de probă

conform art. 93 alin. (1) Cod de procedură penală, iar invocarea acestora drept probe

reprezintă o încălcare esențială a normelor legislației procesual penale.

Apelantul a indicat că, Notele agenturistice nr. 59ss din 08.02.2008, nr. 123ss

din 19.03.2008 și nr. 127ss din 22.03.2008, care la rândul său fără un raport de

expertiză, prin care să se stabilească dacă acestea au fost contrafăcute sau alterate, nu

pot fi considerate ca elemente de fapt dobândite în modul stabilit de Cod de

procedură penală, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii,

la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru

justa soluționare a cauzei.

procesului-verbal de ridicare a telefonului mobil de model „Samsung SGH-E720” de

la Cernit Taisia din data de 15.05.2008 (f.d. 104, vol. 2) și procesului-verbal de

examinare a obiectului indicat supra (f.d.105, vol. 2), care nu poate fi reținut ca

probă, fiindcă a fost obținut cu încălcarea flagrantă a normelor procesuale, iar

potrivit art.251 Cod de procedură penală este lovită de nulitate, și deci, nu poate fi

pusă la baza sentinței.

Apelantul a menționat că, datele introduse de procuror în procesul-verbal de

examinare a telefonului mobil de model „Samsung SGH-E720” nu corespund realității

și contravin probelor din dosar.

Mai mult ca atât, a atras atenția că, de nenumărate ori inculpații și instanța au

cerut procurorului Cociu L. să stabilească sursa de la care a parvenit SMS-ul pe

telefonul mobil a lui Cernit T., însă de fiecare dată, procurorul declara că nu a putut

stabili aceasta sursa. Astfel, faptul descris perfect se încadrează în prevederile art. 94

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

prevederile art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, apărarea a indicat că, la

baza învinuirii pe art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, partea acuzării în mare parte s-a

axat pe declarațiile martorului Dodica Ruslan, care activează în Procuratura mun.

Chișinău și care inițial nemijlocit a examinat materialele pe acest capăt de învinuire.

Astfel, procurorii grosolan au încălcat prevederile art. 90 alin. (3) pct. 3) Cod de

procedură penală, care expres stipulează că nu pot fi citați și ascultați ca martori,

persoanele care cunosc o anumită informație referitoare la cauză în legătură cu

85

exercitarea de către ele a atribuțiilor de reprezentanți ai părților. Prin urmare, este

evident că prin acțiunile sale procurorii au admis încălcarea prevederilor art. 6 a

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale

Omului.

Din circumstanțele expuse supra și solicitările înaintate, apelanții subliniază că,

prin componențele de infracțiune încercate de a fi incriminate este lesne de înțeles

că nu și-au găsit justificare, ne mai vorbind de alte laturi obiective și subiective ale

componențelor de infracțiune, care arată lipsa săvârșirii faptelor imputate. Este

ciudată și poziția acuzării care pe de o parte dorește condamnarea lui Savca Corneliu

pentru faptul că dânsul nu a permis consumarea produselor alterate (pește și icre),

iar, pe de altă parte ar fi complice la transportarea substanțelor narcotice, poziții fără

nici o legătură între ele, însă este cert, că procurorii au fabricat o cauză penală întru

distrugerea imaginii lui Savca Corneliu și condamnarea unei persoane nevinovate.

Or, acuzarea nu a prezentat concret ce acțiuni ale apelantului derivă din articole

specificate, iar sub pafosul creat de reținere a drogurilor s-a recurs la condamnarea

de prima instanță a unei persoane nevinovate.

După cum se vede din materialele cauzei,în opinia apelantului, toate capetele în

care se încearcă să fie învinuit și condamnat apelantul sunt declarative, și nu

presupune o condamnare pentru careva acțiuni ale lui Savca Corneliu, iar instanței i

se încearcă să i se creeze o impresie cantitativă și nu calitativă prin jocul de cuvinte și

de circumstanțe care sunt prezentate denaturat de către organul de acuzare și care

pot duce la judecăți greșite. Cu atât mai mult, că instanțele nici nu au dispus

condamnarea după cum s-a cerut de partea acuzării, iar instanța de apel a reușit să

emită și o decizie de achitare la 21.06.2010.

În această ordine de idei, au indicat că este important de atras atenția asupra

faptului că Cociu Lilian probează învinuirile aduse prin declarațiile persoanelor

dubioase și certate cu legea, precum sunt Saleh Ageabi (anterior condamnat pentru

proxenetism), Vasile Poiană (anterior condamnat la 5 ani cu suspendarea pedepsei

pentru un act de corupție), Grigore Gatman (condamnat pentru un act de corupție)

etc. Declarațiile acestor martori sunt contradictorii între ele, cu atât mai mult, că sunt

combătute de mai mulți martori cel puțin necertați cu legea, credibili, deoarece au

merite în societate precum sunt: Cosovan Ghenadie, Hîncu Tudor, Nicolaev Anatol,

Leahu Vladimir, Lupolov Iurie, Cuciuc Alexandru, Bulgaru Igor, Sargheliu Vitalie,

Prisacaru Igor etc., care chiar aritmetic sunt mai mulți decât condamnații lui Cociu

Lilian, nemaivorbind de aspect calitativ. Examinând minuțios declarațiile făcute de

acești martori se înțelege că Cociu Lilian nu a făcut altceva decât fals, minciuna și

manipulare.

Ce se referă la SMS, pe care l-a primit Cernit Taisia de pe un număr turcesc cu

amenințări, chipurile, transmise soțului ei Murat Cernit și unui oarecare Said este

important de reținut faptul că, Cociu Lilian nu a ridicat celularul cu acest SMS, ci

acest celular a fost imediat predat benevol de Cernit Taisia pentru a fi stabilită

persoana care l-a transmis și alte circumstanțe. Doar peste câțiva ani la cererea

Taisiei Cernit, Lilian Cociu a fost obligat de instanța de apel de a solicita autorităților

turce și de a stabili autorul SMS-ui dat și până în ziua de azi nu are nici o informație

86

relevantă la acest subiect. În acest caz este demascat faptul manipulării cu așa

numite probe.

Referitor la declarațiile lui Ohladciuc Valeriu făcute de el în faza urmăriri

penale, s-a indicat de către apărare, că nu o dată acest martor a comunicat

instanțelor că ele au fost făcute sub amenințări, că va fi arestat și au fost infirmate în

instanțe cu vehemență de el. Ciudat este faptul că, Ohladciuc Valeriu inițial nici nu a

vorbit cu Savca Corneliu prin telefon (se confirmă prin descifrările telefonice) și

indicația de a se deplasa la fața locului a primit-o prin intermediul lui Todica Andrei,

care a confirmat în instanță acest fapt.

La fel, s-au menționat și declarațiile lui Gatman Grigore, ce nu corespund

adevărului, deoarece sunt combătute de declarațiile martorilor Hîncu Tudor,

Nicolaev Anatol, Leahu Vladimir etc., care au declarat că au fost martorii discuției

telefonice între Savca Corneliu și Gatman Grigore și că Savca Corneliu în nici un fel nu

a indicat la eliberarea microbuzului cu droguri, precum și persoanei reținute, ci

invers a rugat pe Gatman Grigore să acorde ajutor de a documenta acest caz. Mai

mult, este absurd de a cere eliberarea capturii și infractorilor după ce ai raportat

cazul Ministrului, care la rândul său a raportat Președintelui Moldovei.

Și ultimul aspect, este faptul că, Gatman Grigore nu era subalternul lui Savca Corneliu

și nu era obligat să execută indicațiile ultimului.

În partea ce ține de declarațiile ofițerului de urmărire penală Bobu, confirmă că

toate acțiunile colaboratorilor DMS au fost legale fără a crea careva obstacole sau

piedici, însă nu este clar ce anume a văzut acuzarea în declarațiile lui Bobu, care ar

confirma vinovăția lui Savca Corneliu. Martorul Stepuleac Anatol a declarat instanței

că nu are nici-o probă în privința lui Savca Corneliu și că la faza urmăririi penale

când a fost interogat de către procuror, ultimul imprima textul mai repede decât el

vorbea.

Altă probă prezentată instanței este răspunsul Serviciului de Grăniceri, unde se

indică că Savca Corneliu a părăsit Moldova în ultimii zece ani până la reținerea

drogurilor de trei ori. Este necesar de concretizat că Corneliu Savca în această

perioadă odată a fost în deplasare de serviciu în or. Roma, Italia și de două ori cu

familia în or. Odesa, Ucraina la piața kilometru 7, odată înainte de botezul fiicei sale

pentru a procura niște pleduri pentru cumătrie și a doua oară pentru a procura

îmbrăcăminte, în ambele cazuri cu soția sa Rodica.

De asemenea, a fost criticată și poziție acuzatorului, precum că Savca Corneliu

și alți colaboratori al DMS nu erau investiți de a se ocupa cu astfel de cazuri, or,

acțiunile lui Savca Corneliu și subalternelor săi se încadrează în prevederile Legii cu

privire la poliție, CPP și CP. Acest fapt a fost confirmat de declarațiile martorilor

Cosovan Ghenadie, Vasile Nastas, Tudor Hîncu, Gheorghe Papuc, Vladimir Leahu,

Alexandru Cuciuc, Iurie Lupolov, Andrei Todica și mulți alții.

Alt aspect important este faptul că peste aproximativ 5 ani din ziua reținerii

Murat Karalar și-ar fi reamintit niște date care pe parcursul a cinci ani nu le-a ținut

aminte. Deși aceste declarații nu sunt confirmate prin nici-o altă probă sunt

declarative, luând în considerație că inculpatul Karalar Murat a suferit mai multe

operații la creier și suferă de epilepsie, care conform răspunsului medicului-șef al

87

Spitalului Republican de Psihiatrie (este anexat la dosar anterior) duce la demență,

schimbarea personalității și multe alte complicații, care ne aduce la o concluzie că

aceste declarații nu pot fi credibile cu atât mai mult că nu au un suport factologic.

Totodată, nu este clar de ce acuzatorul nu a stabilit legăturile telefonice lui

Omer Bozdepe, cu cine concret a discutat cu o zi înainte de reținere și cu cine a

discutat în ziua reținerii drogurilor. De ce foarte mult timp Omer Bozdepe și Kaya

Selih nu au fost anunțați în urmărire Interpol. De ce la propunerea conducerii SIS

acuzatorul a refuzat să traducă dosarul în limba engleză și să-l transmită Turciei

pentru cercetarea lui Kaya Selih și Omer Bozdepe. De ce acuzarea se împotrivește ca

instanța să dispună efectuarea contraexpertizei drogurilor, deși sunt destule

suspiciuni că procurorul la caz ar fi sustras cel puțin o parte din droguri și posibil și

le-a realizat.

Analizând practica judiciară inclusiv și mai multe decizii CA Chișinău, apărarea

a reținut că în cazul dedus judecății de către procurorul Cociu Lilian au fost comise

mai multe încălcări de procedură, care perfect se încadrează în prevederile art. 94

Cod de procedură penală, iar potrivit art. 251 Cod de procedură penală încălcările

atrag nulitatea actelor procedurale.

Întru respectarea aplicării uniforme a legislației, apărarea a considerat necesar

de atras atenție instanței și la faptul că unul dintre membrii colegiului precedent al

Curții de Apel Chișinău, și anume judecătorul Liliana Catan într-un caz analogic și cu

încălcări analogice din partea organului de urmărire penală, precum este cazul

depistării heroinei asupra cet. Gluh Reghina în Decizia sa din 21 noiembrie 2012, pe

dosarul nr. la-1457/12 corect a aplicat prevederile art. 94 și 251 Cod de procedură

penală și a încetat procesul penal pe numele Reghinei Gluh (copia Deciziei se

anexează la dosar).

Având în vedere cele expuse, apelanții au solicitat aplicarea uniformă a

legislației și excluderea din dosar a probelor care au fost obținute cu încălcări

procesuale.

De asemenea, au menționat că ordinul MAI nr. 005ss din 25 septembrie 2001,

actualmente este abrogat și nu este valabil, iar de mai mult timp notele agenturistice

nici nu se regăsesc în circuitul de documente, fapt care de la sine indică asupra lipsei

importanței publice a acestora pentru conferirea statutului de acte publice și

reconfirmă după cum a reținut și instanța de apel la prima judecare în apel

caracterul de uz intern al acestora.

Au considerat apelanții că, este strict necesar de a menționa că unul din

procurori, care susține învinuirile aduse lui Savca Corneliu este procurorul Cociu

Lilian, implicat în mai multe scandaluri, începând cu cazul când a fost găsit într-un

bordel din Chișinău în compania prostituatelor, interceptarea ilegală a celularului

avocatului Babără Marin, cazul evadării lui Baghirov implicat în dosarul 7 aprilie,

falsificarea probelor și aplicarea torturii în dosarul Crăciun Andrei, care fiind

nevinovat a fost condamnat la 21 de ani pentru omorul din Durlești pe care nu l-a

săvârșit, sustragerea heroinei din sediul SIS și multe altele. Cel mai recent caz al

ilegalităților procurorului indicat pe dosarul în speță, sunt scoaterile ilegale din

penitenciar a inculpatului Karalar Murat, care fiind grav bolnav (afectat creierul de o

88

tumoare, epilepsie etc.) ulterior fiind determinat să dea declarațiile mincinoase,

neconfirmate de nici o altă probă. Mai mult ca atât, în privința acestuia sunt efectuate

mai multe cercetări, inclusiv penale, (la moment procurorul respectiv este

retrogradat de la Procuratura Generală).

Subsidiar, partea apărării a menționat și faptul că în conformitate cu

prevederile art. 60 alin.(1) lit. b) Cod penal, termenul de prescripție a infracțiunilor

prevăzute de art. 323 alin. (1), 327 alin. (1), 328 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal, în

baza cărora Savca Corneliu a fost condamnat de instanța de fond, actualmente este

depășit, iar în acest caz persoana conform prevederilor art. 53 lit. g) Cod penal, este

liberată de răspundere penală.

Totodată, instanța de fond a reținut faptul aplicării în privința lui Savca

Corneliu a tratamentului degradant sau inuman și a indicat asupra necesității

aplicării prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, care prevede expres

că, dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări ale

drepturilor inculpatului, precum și s-a stabilit din vina cui au fost comise aceste

încălcări, instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept

recompensă pentru aceste încălcări, însă instanța de fond în partea dispozitivă a

sentinței a uitat să le aplice.

Concluzionând cele expuse supra, apelanții au reiterat că soluția instanței,

adoptată pe marginea cazului dat este una contrară legislației și practicii uniforme

stabilite de către CSJ, deoarece sentința Judecătoriei Botanica nu este una motivată,

nici bazată pe probe, este una contradictorie și declarativă, instanța nu s-a expus

asupra normelor și circumstanțelor invocate de partea apărării, pronunțând o

decizie prin negarea totală a poziției apărării, fapt care contravine dreptului la un

proces echitabil garantat de art. 6 CEDO.

2017 s-au respins ca nefondate cererile de apel declarate de avocatul Babără Marian

în numele inculpatului Karalar Murat, de avocatul Suveică Tudor în numele

inculpatului Corneliu Savca, de avocații Spînu Oleg și Cernit Taisia în numele

inculpatului Cernit Murat.

S-au admis apelurile declarate de procurorul în secția exercitare a urmăririi

penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale, Cociu Lilian, de avocații Valah

Alina și Cerga Ion în numele inculpatului Moiseev Dumitru, casată total sentința

Judecătoriei sect. Botanica, mun. Chișinău din 21.10.2009, inclusiv din oficiu în baza

art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează:

Savca Corneliu XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 332 alin. (2) lit. c) Cod penal la 6 (șase) ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI pe un termen de 8 (opt) ani;

- art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal la 7 (șapte) ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI pe un termen de 10 ani;

- art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal la 8 (opt) ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în cadrul MAI, pe un termen de

5 (cinci) ani;

89

- art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere în cadrul MAI, pe un termen de 5 (cinci) ani.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) și (2)Cod penal, pentru concurs

de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilit lui Savca

Corneliu XXXXX pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 14 (paisprezece)

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de

ocupa funcții de răspundere în cadrul MAI, pe un termen de 10 (zece) ani.

Termenul executării pedepsei inculpatului Savca Corneliu XXXXX, calculându-se

din data reținerii cu includerea în acest termen a duratei aflării inculpatului în stare

de arest de la data de 26.08.2008 până la 21.06.2010.

Moiseev Dumitru XXXXX a fost achitat de sub învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, din motiv

că fapta nu a fost comisă de inculpat.

Procesele penale în privința lui Moiseev Dumitru XXXXX pe art. 332 alin. (1) și

art. 328 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 Cod penal, au fost încetate din motivul

expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspunderea penală.

Moiseev Dumitru XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

329 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții de răspundere în cadrul MAI, pe un termen de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX, cu stabilirea unui termen de

probațiune de 4 ani.

Karalar Murat XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal la 13 (treisprezece) ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a exercita funcții de gestionare a bunurilor din domeniul farmaceutic pe

un termen de 5 (cinci) ani.

Termenul executării pedepsei inculpatului Karalar Murat XXXXX, calculându-se

din data reținerii inculpatului cu includerea în acest termen a duratei aflării

inculpatului în stare de arest de la data de 20.03.2008 până la data de 09.06.2014.

Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal la 8 (opt) ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a exercita funcții de gestionare a bunurilor din domeniul farmaceutic pe

un termen de 5 (cinci) ani.

Termenul executării pedepsei inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg

Murat), calculându-se din data reținerii cu includerea în acest termen a duratei

aflării inculpatului în stare de arest de la data de 26.06.2008 până la data de

21.10.2009.

Procesul penal în privința lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) pe

art. 361 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, conform art. 60 Cod penal, a fost încetat, în

legătură cu existența hotărârii judecătorești definitive asupra aceleiași persoane

pentru aceeași faptă.

90

probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală,

referitor la învinuirea adusă lui Savca Corneliu XXXXX, a constatat următoarele:

Savca Corneliu XXXXX, activând conform Ordinului Ministrului Afacerilor

Interne a Republicii Moldova nr. 655 EF din 26.12.2007, în funcția de șef-interimar al

Direcției Misiuni Speciale, fiind astfel persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au

acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și

acțiunilor administrative de dispoziție, aproximativ în anul 2007, a devenit membru

activ al unui grup criminal internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia,

Statelor CSI, Republicii Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul

Republicii Turcia, Kaya Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii

Republicii Turcia, Omer Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg

Murat), Murat Karalar și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală,

care împreună, printr-o înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, folosind contrar

Legii atribuțiile sale de serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI,

asigurau transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a

substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare.

Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avându-și rolul său strict

stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor

la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole,

tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a

trecerii libere pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice în proporții

deosebit de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias

Cernit Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorul Direcției Misiuni Speciale a MAI RM,

Savca Corneliu, la data de 20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih,

aproximativ la orele 06:30 Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model

„Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, sub conducerea ultimului, deja

încărcat cu saci cu produse agricole – fasole, cu scopul deghizării brichetelor de

heroină în cantitate de 199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884

din 01.04.2008, este substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail,

mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes

Acsor” numărul de înmatriculare XXXXX, remorca XXXXX, cu sacii în care era

ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane

neidentificate de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare

în Olanda, pentru comercializare ilegală.

Deplasându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, aproximativ la orele 06:50,

automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de

199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP mun.

Chișinău, Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc actele de proveniență

a mărfii (fasole), au decis transportarea automobilului sus-menționat în CPs. Centru,

mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul că conform

instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să asigure

securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru, mun. Chișinău a

automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu automobilul și

șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de reținere și

91

numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță

de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la

orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere.

În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborât din

automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavând această posibilitate,

fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul

telefoniei mobile l-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg

Murat), despre faptul reținerii, cerând acordarea serviciilor de acoperire, la ce

ultimul l-a contactat pe Savca Corneliu, informându-l despre reținerea automobilului.

Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității

de heroină a comunicat lui Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu

despre faptul reținerii, iar ultimii fiind în subordonarea lui Savca Corneliu XXXXX s-

au deplasat, la indicația lui Savca Corneliu la locul reținerii pentru lichidarea

obstacolelor apărute.

Ulterior, Savca Corneliu, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor

subdiviziuni ale MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere

Ceban Ion și Poiană Vasile, nu poate fi soluționată pozitiv, a înscenat o operațiune de

filare și reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției

Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrâns de a transporta

automobilul „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, cu restul, aproximativ

194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare la locul

destinației – Olanda, însă la intervenția și insistența Comisarului și ofițerului de

urmărire penală a CPs. Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața

locului nu și-a putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea întregii

cantități de heroină, fiind depistată de ultimul.

În continuare, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu în folosul unui

grup criminal organizat, a escortat forțat lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile și

Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde Savca Corneliu i-a influențat psihic și

moral de a da lămuriri ce nu corespund adevărului, impunându-i să scrie rapoarte la

eliberare din organele MAI, datate cu ziua precedentă.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Savca Corneliu XXXXX a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. art. 42. alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal,

adică contribuirea la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestări de

informații, acordare de mijloace de înlăturarea obstacolelor la procurarea,

transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, conform indicilor calificativi, de un grup criminal, în proporții deosebit de

mari.

16.1. Instanța de apel a indicat că inculpatului Savca Corneliu XXXXX, de către

acuzare i s-a imputat comiterea excesului de putere sau depășirea atribuțiilor de

serviciu, infracțiune prevăzută la art. 328 Cod penal, prin urmare, instanța de apel a

considerat necesar de a reitera că conform Hotărârii Curții Constituționale nr.22 din

27.06.2017, în vigoare 27.06.2017, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor

publice sau” din alin.(1) art.328 Cod penal, prin urmare, având în vedere modificările

operate, menționate mai sus, constatând fapta inculpatului, instanța de apel a exclus

92

acest indice calificativ.

Astfel, instanța de apel a constatat, că Savca Corneliu XXXXX, activând conform

Ordinului Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 655 EF din

26.12.2007б, în funcția de șef-interimar al Direcției Misiuni Speciale, fiind astfel

statut de persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații

în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de

dispoziție, aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal

internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii

Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya Salih,

din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia, Omer Boztepe,

Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și alte persoane

neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr-o înțelegere

prealabila, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de serviciu și

influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și punerea pe

teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții

deosebit de mari cu scop de înstrăinare.

Conform participării lui nemijlocite, referitor la acordarea sfaturilor,

indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor,

urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe

teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari,

sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat,

alias Altîg Murat), Savca Corneliu XXXXX la data de 20.03.2008, la indicația

organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30 Boztepe Omer și Karalar

Murat cu automobilul de model „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX,

sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu produse agricole – fasole, cu scopul

deghizării brichetelor de heroină în cantitate de 199550 gr., care conform raportului

de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este substanță narcotică (heroină), se

deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a încărca camionul

de model „Mercedes Acsor” numărul de înmatriculare XXXXX, remorca XXXXX, cu

sacii în care era ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de

către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în scopul

exportării ei ulterioare în Olanda, pentru comercializare ilegală.

Deplasându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, aproximativ la orele 06:50,

automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de

199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP mun.

Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc actele de proveniență a

mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus-menționat în CPs. Centru,

mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul, că conform

instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să asigure

securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru, mun. Chișinău a

automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu automobilul și

șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de reținere și

numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță

de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la

93

orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere.

În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborât din

automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavând această posibilitate,

fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul

telefoniei mobile l-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg

Murat), despre faptul reținerii, cerând acordarea serviciilor de acoperire, la ce

ultimul l-a contactat pe Savca Corneliu, informându-l despre reținerea automobilului.

Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității

de heroină a dat indicații lui Dumitru Moiseev - șef Secție Misiuni Speciale din cadrul

DMS MAI RM, Valeriu Ohladciuc - șef Secție „Alfa” din cadrul DMS MAI RM, Țopa

Ruslan - inspector superior al Secției Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI RM,

despre faptul reținerii, comunicându-le ultimilor să se deplaseze la locul reținerii

pentru lichidarea obstacolelor apărute.

Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ai

MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și

Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, Savca Corneliu a fost nevoit de a înscena

o operațiune de filare și reținerea a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca

lucrători ai Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrâns

de a transporta automobilul „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, cu

restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara

exportare la locul destinației – Olanda, însă la intervenția și insistența ofițerului de

urmărire penală a CPs. Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața

locului nu au putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea toatei

cantități de heroină, fiind depistată de ultimul.

În continuare, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu în folosul unui

grup criminal, cauzând daune în proporții considerabile intereselor ocrotite de lege

ale persoanelor fizice și discreditarea imaginii organelor de drept și a puterii de Stat,

lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ciobanu Ion au fost escortați în incinta DMS

MAI RM, unde sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lui Savca Corneliu au

fost influențați psihic și moral de a da lămuriri, ce nu corespunde adevărului,

impunându-i să scrie rapoarte la eliberare din organele MAI, datate cu ziua

precedentă, pentru ulterioara înscenare a operațiunii de filaj, de descoperire și

reținere a filierei de substanțe narcotice.

Prin acțiunile sale intenționate, Savca Corneliu XXXXX a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, adică săvârșirea de către o persoană

cu funcție de răspundere a acțiunilor ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în proporții considerabile drepturilor

ocrotite de lege a persoanelor fizice, conform indicilor calificativi: săvârșite în interesul

unui grup criminal organizat.

16.2. Tot, Savca Corneliu stabilind, că acțiunile lui criminale ca membru activ și

ale altor membri ai grupului criminal organizat nominalizat, exprimate prin

acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole,

tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a

trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit

94

de mari, din interese personale, pot fi demascate din motivul implicării a mai multor

organe de drept a Republicii Moldova, împreună și printr-o înțelegere prealabilă cu

Moiseev Dumitru, având scopul eschivării lui și a altor membri de la răspunderea

penală pentru infracțiunea săvârșită, în mod repetat, în interesul unui grup criminal

organizat, la data de 24.03.2008, prin intermediul unui purtător de informație

electronice –FlashCard de model „hp” falsifică din dosarul de lucru cu denumirea

convențională „XXXXX”, nr. XXXXX (dosar strict secret), „Notă agenturistică nr. 59ss”

datată cu data de 08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss” datată cu data de

19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss” datată cu data de 22.03.2008, ulterior,

tot atunci înscrie în fiecare din ele date vădit false, precum că el a primit informație

operativă de la agentul „XXXXX” și a organizat operațiunea de filaj, de descoperire și

de reținere a filierei de substanțe narcotice.

Mai mult ca atât, a falsificat și a introdus date vădit false în fișa personală a

agentului „XXXXX” și Angajamentul în scris al agentului, din același dosar, precum că

membru grupului criminal organizat, Cernit Murat este agentul „XXXXX”, care

furnizează informație operativă.

Prin acțiunile sale intenționate, Savca Corneliu XXXXX a săvârșit falsul în actele

publice, infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică înscrierea

de către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor date vădit

false, precum și falsificare unor astfel de documente săvârșite din interes personal,

conform indicilor calificativi, săvârșite în interesul unui grup criminal organizat.

16.3. Tot, Savca Corneliu XXXXX, fiind numit prin Ordinul Ministrului MAI nr.

68 ef din 03 martie 2006, în funcția de comisar al CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău și

Moiseev Dumitru XXXXX fiind numit prin Ordinul Ministrului MAI nr. 106 ef. din

14 aprilie 2006, în funcția de inspector superior al Secției Delicte Informaționale a

CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, fiind abilitați în mod permanent cu drepturi și

obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a acțiunilor

administrative de dispoziție, fapt care le atribuia ambilor calitatea de persoane cu

funcție de răspundere, a comis neglijență în serviciu în următoarele circumstanțe.

La 05.09.2006 și 06.09.2006, de către colaboratorii Secției Delicte

Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, printre care și inculpatul Moiseev

Dumitru XXXXX cu acordul și sub supravegherea inculpatului Savca Corneliu XXXXX,

a fost petrecut controlul inopinat și concomitent a secției comerciale nr. 37 și

depozitului, care aparțin SRL „Selani Lux”, amplasate respectiv, pe str. Alecu Russo, 1,

mun. Chișinău (în centrul comercial „Soiuz”) și str. XXXXX, mun. Chișinău.

În rezultatul controlului secției comerciale sus-indicate, la 06.09.2006 de către

inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX, în privința directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu

Iachim a fost întocmit procesul verbal BB Nr. 0049929 cu privire la contravenția

administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) în legătură cu depistarea lipsei

documentelor de proveniență a mărfii (123 unități de produse piscicole, conform

anexei pe 4 fie), aflată în vânzare în secția comercială menționată.

La data de 06.09.2006, prin Hotărârea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău, Savca Corneliu XXXXX pentru contravenția administrativă prevăzută

de art. 1612 CCA (1985), Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicându-i-se o pedeapsă

95

sub formă de amendă în mărime de 25 unități convenționale în sumă de 500 lei cu

confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul contravenției.

La 11.09.2006, de către inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX în privința

directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu Iachim, a fost întocmit procesul verbal f/n cu

privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) în legătură

cu depistarea la 06.09.2006, în urma controlului petrecut la depozitul menționat a

păstrării și realizării icrei roșii în cantitate de 170,5 kg în lipsa documentelor

respective.

La 11.09.2006, prin Hotărârea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău, Savca Corneliu XXXXX, pentru contravenția administrativă prevăzută

de art. 1612 CCA (1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicându-i-se o pedeapsă

sub formă de amendă în mărime de 25 unități convenționale în sumă de 500 lei, cu

confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul contravenției.

Întrucât bunurile confiscate, în baza ambelor hotărâri făceau parte din

categoria celor ușor alterabile și cu termen de păstrare limitat, în conformitate cu

atribuțiile aferente funcției stabilite în pct. 19 a fișei postului, potrivit cărora

inspectorul secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău,

întocmește procese-verbale pe contravenții administrative, asigură păstrarea și

predarea bunurilor materiale sechestrate, confiscate, inculpatul Moiseev Dumitru

XXXXX, urma să asigure păstrarea și predarea acestor bunuri în conformitate cu

prevederile pct. 6 a Regulamentului cu privire la modul de evidentă, evaluare și

vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen

de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu

drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din

11.09.2001.

Însă, contrar acestor prevederi, în lipsa controlului din partea inculpatului

Savca Corneliu XXXXX, care potrivit pct. pct. 5 și 8 a Regulamentului-tip al

Comisariatului de Poliție sectorul Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP

mun. Chișinău, urma să organizeze activitatea subdiviziunilor comisariatului în

vederea prevenirii, curmării și descoperirii la timp a infracțiunilor, contravențiilor

administrative și să exercite controlul asupra respectării necondiționate a legislației

de către colaboratorii comisariatului de poliție și asupra legalității acțiunilor lor în

exercițiul de funcție, iar potrivit cerințelor pct. 13 a Instrucțiunii privind modul de

efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații

organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne

nr. 276 din 31.07.2006, urma să exercite supravegherea efectuării controalelor

operative ale agenților economici, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX împreună cu

Vîrlan Veaceslav XXXXX, cauza penală în privința căruia a fost încetată pe motiv că

fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, cu încălcarea

prevederilor pct. pct. 7, 20 lit. d), e) a aceleiași Instrucțiuni, fiind subiect al

controlului operativ și obligat în virtutea acestui fapt să ia măsuri pentru asigurarea

neamânată a integrității averii confiscate pînă la transmiterea ei în administrarea

autorităților fiscale în conformitate cu legislația în vigoare, să asigure integritatea

bunurilor predate sau ridicate în cadrul controalelor operative, să ia măsuri pentru

96

restituirea lor posesorilor legitimi sau pentru realizarea lor în modul stabilit, cu

încălcarea prevederilor pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor

Interne, nr. 3 19-144 din 01 februarie 2005, au organizat ridicarea și predarea la

păstrare a bunurilor confiscate la SRL „Slavena Lux” conform facturilor de expediție

seria DM nr. XXXXX din 06.09.2006 și seria DM nr. XXXXX din 07.09.2006, unde

aceste bunuri au fost păstrate fără careva temei legal.

La data de 29.11.2006, în cadrul înfăptuirii examinării și inventarierii

produselor confiscate de către colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău, au fost

depistate încălcările de lege nominalizate, alterarea din cauza condițiilor neadecvate

de păstrare a produselor din pește cu costul total de 13411,20 lei, precum și

alterarea icrelor roșii în cantitate de 119,37 kg, cu costul total de 112800,87 lei.

Astfel, inculpatul Savca Corneliu XXXXX, prin acțiunile sale intenționate a comis

infracțiunea prevăzută la art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică, îndeplinirea

necorespunzătoare de către o persoană cu funcție de răspundere a obligațiilor de

serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, care au

provocat urmări grave intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice.

16.4. Referitor la învinuirea adusă lui Moiseev Dumitru XXXXX, instanța de

apel a reiterat că inculpatului, de către acuzare i s-a imputat comiterea excesului de

putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, infracțiune prevăzută la art. 328 Cod

penal, prin urmare, instanța de apel a considerat necesar de a reitera că conform

Hotărârii Curții Constituționale nr.22 din 27.06.2017, în vigoare 27.06.2017, a fost

declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin.(1) art.328, prin

urmare, având în vedere modificările operate, menționate mai sus, constatând fapta

inculpatului, instanța de apel a exclus acest indice calificativ, subsecvent, instanța de

apel, a constatat următoarele:

Moiseev Dumitru XXXXX, activând conform Ordinului Ministrului Afacerilor

Interne a Republicii Moldova nr. 596 EF din 23.11.2007, în funcția de șef Secție

Misiuni Speciale din cadrul Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, fiind astfel persoană

cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea

exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, la

data de 20.03.2008, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu, cauzând daune

în proporții considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, a

participat la escortarea forțată a lucrătorilor poliției rutiere Poiană Vasile și Ciobanu

Ion în incinta DMS MAI RM, unde sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lui

Savca Corneliu i-au influențat psihic și moral de a da lămuriri ce nu corespund

adevărului, impunându-i să scrie rapoarte la eliberare din organele MAI, datate cu

ziua precedentă, pentru ulterioara înscenare a operațiunii de filaj, de descoperire și

reținere a filierei de substanțe narcotice.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Moiseev Dumitru a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal, adică săvârșirea de către o persoană cu

funcție de răspundere a acțiunilor ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în proporții considerabile drepturilor

ocrotite de lege a persoanelor fizice.

97

16.5. Tot el, Moiseev Dumitru XXXXX, împreună și printr-o înțelegere prealabilă

și la indicația membrului grupului criminal organizat Savca Corneliu, la data de

24.03.2008, prin intermediul unui purtător de informație electronice –FlashCard de

model „hp” falsifică din dosarul de lucru cu denumirea convențională „XXXXX”,

nr. XXXXX (dosar strict secret), „Notă agenturistică nr. 59ss” datată cu data de

08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss” datată cu data de 19.03.2008 și „Notă

agenturistică nr. 127ss” datată cu data de 22.03.2008, ulterior, tot atunci Savca

Corneliu înscrie în fiecare din ele date vădit false, precum că el a primit informație

operativă de la agentul „XXXXX” și a organizat operațiunea de filaj, de descoperire și

de reținere a filierei de substanțe narcotice.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Moiseev Dumitru XXXXX a săvârșit falsul

în actele publice, infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, adică

înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor

date vădit false, precum și falsificare unor astfel de documente săvârșite din interes

personal.

16.6. Tot el, Moiseev Dumitru XXXXX, fiind numit prin Ordinul Ministrului MAI

nr. 106 ef. din 14 aprilie 2006, în funcția de inspector superior al Secției Delicte

Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău și Savca Corneliu XXXXX, fiind

numit prin Ordinul Ministrului MAI nr. 68 ef din 03 martie 2006, în funcția de

comisar al CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, fiind abilitați în mod permanent cu

drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a acțiunilor

administrative de dispoziție, fapt care le atribuia ambilor calitatea de persoane cu

funcție de răspundere, au comis neglijență în serviciu în următoarele circumstanțe.

La 05.09.2006 și 06.09.2006, de către colaboratorii Secției Delicte

Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, printre care și inculpatul Moiseev

Dumitru XXXXX cu acordul și sub supravegherea inculpatului Savca Corneliu XXXXX,

a fost petrecut controlul inopinat și concomitent a secției comerciale nr. 37 și

depozitului, care aparțin SRL „Selani Lux”, amplasate respectiv, pe str. Alecu Russo, 1,

mun. Chișinău (în centrul comercial ,,Soiuz”) și str. XXXXX. mun. Chișinău.

În rezultatul controlului secției comerciale sus indicate, la 06.09.2006 de către

inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX, în privința directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu

Iachim a fost întocmit procesul-verbal BB Nr. 0049929 cu privire la contravenția

administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) în legătură cu depistarea lipsei

documentelor de proveniență a mărfii (123 unități de produse piscicole, conform

anexei pe 4 fie), aflată în vânzare în secția comercială menționată.

La data de 06.09.2006, prin Hotărârea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău, Savca Corneliu XXXXX pentru contravenția administrativă prevăzută

de art. 1612 CCA (1985), Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicându-i-se o pedeapsă

sub formă de amendă în mărime de 25 unități convenționale în sumă de 500 lei cu

confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul contravenției.

La 11.09.2006, de către inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX în privința

directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu Iachim, a fost întocmit procesul verbal f/n cu

privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) în legătură

cu depistarea la 06.09.2006, în urma controlului petrecut la depozitul menționat a

98

păstrării și realizării icrei roșii în cantitate de 170,5 kg în lipsa documentelor

respective.

La 11.09.2006, prin Hotărârea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău, Savca Corneliu XXXXX, pentru contravenția administrativă prevăzută

de art. 1612 CCA (1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicându-i-se o pedeapsă

sub formă de amendă în mărime de 25 unități convenționale în sumă de 500 lei, cu

confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul contravenției.

Întrucât bunurile confiscate, în baza ambelor hotărâri făceau parte din

categoria celor ușor alterabile și cu termen de păstrare limitat, în conformitate cu

atribuțiile aferente funcției stabilite în pct. 19 a fișei postului, potrivit cărora

inspectorul secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău,

întocmește procese-verbale pe contravenții administrative, asigură păstrarea și

predarea bunurilor materiale sechestrate, confiscate, inculpatul Moiseev Dumitru

XXXXX, urma să asigure păstrarea și predarea acestor bunuri în conformitate cu

prevederile pct. 6 a Regulamentului cu privire la modul de evidentă, evaluare și

vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen

de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu

drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972

din 11.09.2001.

Însă, contrar acestor prevederi, în lipsa controlului din partea inculpatului

Savca Corneliu XXXXX, care potrivit pct. pct. 5 și 8 a Regulamentului-tip al

Comisariatului de Poliție sectorul Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP

mun. Chișinău, urma să organizeze activitatea subdiviziunilor comisariatului în

vederea prevenirii, curmării și descoperirii la timp a infracțiunilor, contravențiilor

administrative și să exercite controlul asupra respectării necondiționate a legislației

de către colaboratorii comisariatului de poliție și asupra legalității acțiunilor lor în

exercițiul de funcție, iar potrivit cerințelor pct. 13 a Instrucțiunii privind modul de

efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații

organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne

nr. 276 din 31.07.2006, urma să exercite supravegherea efectuării controalelor

operative ale agenților economici, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX împreună cu

Vîrlan Veaceslav XXXXX, cauza penală în privința căruia a fost încetată pe motiv că

fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, cu încălcarea

prevederilor pct. pct. 7, 20 lit. d), e) a aceleiași Instrucțiuni, fiind subiect al

controlului operativ și obligat în virtutea acestui fapt să ia măsuri pentru asigurarea

neamânată a integrității averii confiscate până la transmiterea ei în administrarea

autorităților fiscale în conformitate cu legislația în vigoare, să asigure integritatea

bunurilor predate sau ridicate în cadrul controalelor operative, să ia măsuri pentru

restituirea lor posesorilor legitimi sau pentru realizarea lor în modul stabilit, cu

încălcarea prevederilor pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor

Interne, nr. 319-144 din 01 februarie 2005, au organizat ridicarea și predarea la

păstrare a bunurilor confiscate la SRL „Slavena Lux” conform facturilor de expediție

seria DM nr. XXXXX din 06.09.2006 și seria DM nr. XXXXX din 07.09.2006, unde

aceste bunuri au fost păstrate fără careva temei legal.

99

La data de 29.11.2006, în cadrul petrecerii examinării și inventarierii

produselor confiscate de către colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău, au fost

depistate încălcările de lege nominalizate, alterarea din cauza condițiilor neadecvate

de păstrare a produselor din pește cu costul total de 13411,20 lei, precum și

alterarea icrelor roșii în cantitate de 119,37 kg, cu costul total de 112800,87 lei.

Astfel, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX, prin acțiunile sale intenționate a

comis infracțiunea prevăzută la art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică, îndeplinirea

necorespunzătoare de către o persoană cu funcție de răspundere a obligațiilor de

serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, care au

provocat urmări grave intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice.

16.7. Referitor la învinuirea adusă lui Karalar Murat XXXXX, instanța de apel

a constatat următoarele:

Karalar Murat XXXXX, aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al

unui grup criminal internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor

CSI, Republicii Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii

Turcia Kaya Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia:

Omer Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), cetățenii

Republicii Moldova: Savca Corneliu – șef interimar al Direcției Misiuni Speciale, și

alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr-o

înțelegere prealabila, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de

serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI, asigurau transportarea și

punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în

proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare.

Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avându-și rolul său strict

stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor

la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole,

tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a

trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit

de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit

Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorului Direcției Misiuni Speciale a MAI RM Savca

Corneliu, la data de 20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih,

aproximativ la orele 06:30, el împreună cu Boztepe Omer cu automobilul de model

„Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, sub conducerea lui nemijlocită,

deja încărcat cu saci cu produse agricole – fasole, cu scopul deghizării brichetelor de

heroină în cantitate de 199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884

din 01.04.2008, este substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail,

mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes

Acsor” numărul de înmatriculare XXXXX, remorca XXXXX, cu sacii în care era

ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane

neidentificate de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare

în Olanda, pentru comercializare ilegală.

Deplasându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, aproximativ la orele 06:50,

automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de

100

199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP

mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc actele de

proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus-menționat în

CPs. Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul, că

conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să

asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru, mun.

Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu

automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de

reținere și numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete

cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce

momentan, la orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere.

În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborât din

automobil și a părăsit locul reținerii, iar dânsul, neavând această posibilitate, fiindcă

actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul telefoniei

mobile l-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), despre

faptul reținerii, cerând acordarea serviciilor de acoperire, la ce ultimul l-a contactat

pe Savca Corneliu, informându-l despre reținerea automobilului.

Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității

de heroină a dat indicații lui Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu

despre faptul reținerii și a ordonat ultimilor să se deplaseze la locul reținerii pentru

lichidarea obstacolelor apărute.

Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ai

MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și

Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au înscenat o operațiune de filare și

reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni

Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrâns de a transporta

automobilul „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, cu restul, aproximativ

194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare la locul

destinației – Olanda, însă la intervenția și insistența Comisarului și ofițerului de

urmărire penală a CPs. Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața

locului nu și-au putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea toatei

cantități de heroină, fiind depistată de ultimul.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Karalar Murat XXXXX a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, adică

transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, conform indicilor calificativi, în proporții deosebit de mari și de un grup

criminal organizat.

16.8. Referitor la învinuirea adusă lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg

Murat), instanța de apel a constatat următoarele:

Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), aproximativ în anul 2007, a devenit

membru activ al unui grup criminal internațional, care activa pe teritoriul Republicii

Turcia, Statelor CSI, Republicii Moldova și Europei format și condus de către

cetățeanul Republicii Turcia Kaya Salih, din componența căruia făceau parte:

cetățenii Republicii Turcia Omer Boztepe, Murat Karalar și cetățenii Republicii

101

Moldova: Corneliu Savca – șef interimar al Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, și alte

persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr-o

înțelegere prealabila, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de

serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și

punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în

proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare.

Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avându-și rolul său strict

stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor

la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole,

tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a

trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit

de mari, sub acoperirea lui nemijlocită și a membrului grupării criminale Savca

Corneliu, la data de 20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ

la orele 06:30 Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model

„Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, sub conducerea ultimului, deja

încărcat cu saci cu produse agricole – fasole, cu scopul deghizării brichetelor de

heroină în cantitate de 199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884

din 01.04.2008, este substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail,

mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes

Acsor” numărul de înmatriculare XXXXX, remorca XXXXX, cu sacii în care era

ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane

neidentificate de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare

în Olanda, pentru comercializare ilegală.

Deplasându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, aproximativ la orele 06:50,

automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de

199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP mun.

Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc actele de proveniență a

mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus-menționat în CPs Centru,

mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul, că conform

instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să asigure

securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru, mun. Chișinău a

automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu automobilul și

șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de reținere și

numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță

de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la

orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere.

În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborât din

automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavând această posibilitate,

fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul

telefoniei mobile l-a informat pe dânsul, despre faptul reținerii, cerând acordarea

serviciilor de acoperire, la ce el l-a contactat pe Savca Corneliu, informându-l despre

reținerea automobilului.

Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității

de heroină a comunicat lui Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu

102

despre faptul reținerii și le-a dat indicații să de deplaseze la locul reținerii pentru

lichidarea obstacolelor apărute.

Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ai

MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și

Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au înscenat o operațiune de filare și

reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni

Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrâns de a transporta

automobilul „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, cu restul, aproximativ

194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare la locul

destinației – Olanda, însă la intervenția și insistența Comisarului și ofițerului de

urmărire penală a CPs. Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața

locului nu și-au putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea toatei

cantități de heroină, fiind depistată de ultimul.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Cerkez Akbulut, alias Cernit Murat, alias

Altîg Murat a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. art. 42. alin. (5), 46, 2171 alin. (4)

lit. b) și d) Cod penal, adică contribuirea la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi,

indicații, prestări de informații, acordare de mijloace de înlăturarea obstacolelor la

procurarea, transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în

scop de înstrăinare, conform indicilor calificative, de un grup criminal și în proporții

deosebit de mari.

16.9. Tot el, la 29.08.1998, deținând pașaportul fals seria TR-J nr. XXXXX,

eliberat la 10.09.1997 de SP Adana, Turcia pe numele lui Altîg Murat, având intenție

directă de ași schimba datele de anchetă în scopul eschivării de la organelor de drept

a Republicii Turcia și ale României, pentru infracțiunile comise și la organizația

teroristă PKK (organizație teroristă), pretinzând că el, Akbulut Cerkez, este Altîg

Murat, a prezentat documentul respectiv pentru a încheia căsătoria cu cetățeana

Republicii Moldova Cernit Taisia, luându-și numele de familie a soției, înscriindu-se

ulterior în documente ca Cernit Murat.

Astfel, Cerkez Akbulut, prezentând intenționat pașaportul fals sus indicat

Ministerului Dezvoltării Informaționale și Biroului Migrațiune și Azil al Republicii

Moldova, a fost legitimat cu documente pe numele Altîg Murat – Cernit Murat,

obținând și folosind următoarele acte: buletin de apatrid seria CC nr. XXXXX și

pașaportul apatridului seria C nr. XXXXX, eliberate la 09.10.2000 de SEDP

sect. Rîșcani mun. Chișinău, pe numele lui Altîg Murat; permisul de conducere de tip

nou nr. XXXXX, eliberat la 02.07.2004 de VIP SEET Chișinău pe numele Cernit Murat;

diplomă de studii superioare juridice, eliberată la 30.06.2004 de Academia de Drept

din Moldova pe numele Cernit Murat; buletin de identitate pentru refugiați seria A

nr. XXXXX, eliberat la 16.12.2005 de VIP pe numele Cernit Murat, care ulterior pînă la

data de 26.03.2008 (momentul reținerii) le-a folosit la diferite

instituții și organizații statale ale Republicii Moldova și a altor state, care fiind

perfectate în baza unui act fals, conțin date false, fapt conștientizat de către Akbulut

Cerkez.

Astfel, prin acțiunile indicate cetățeanul Turciei, Cerkez Akbulut, a comis

deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșite

103

repetat, referitor la documente de importanță deosebită – pașaportul seria TR-J

nr.XXXXX, eliberat la 10.09.1997 de SP Adana, Turcia pe numele lui Altîg Murat,

buletin de apatrid seria CC nr. XXXXX și pașaportul apatridului seria C nr. XXXXX,

eliberate la 09.10.2000 de SEDP sect. Rîșcani mun. Chișinău, pe numele lui Altîg

Murat; permisul de conducere de tip nou nr. XXXXX, eliberat la 02.07.2004 de VIP

SEET Chișinău pe numele Cernit Murat; diplomă de studii superioare juridice,

eliberată la 30.06.2004 de Academia de Drept din Moldova pe numele Cernit Murat;

buletin de identitate pentru refugiați seria A nr. XXXXX, eliberat la 16.12.2005 de VIP

pe numele Cernit Murat, adică infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. lit. a), c)

Cod penal.

16.10. Instanța de apel a constatat că, prin rechizitoriu, Moiseev Dumitru

XXXXXa fost învinuit de faptul că a comis infracțiunea prevăzută de art. art. 42

alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d) Cod penal, adică contribuirea la săvârșirea

infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestări de informații, acordare de mijloace de

înlăturarea obstacolelor la procurarea, transportarea și punerea în circulație ilegală a

substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi: de un grup

criminal, cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari, în următoarele

circumstanțe.

Moiseev Dumitru XXXXX, activând conform Ordinului Ministrului Afacerilor

Interne a Republicii Moldova nr. 596 EF din 23.11.2007, în funcția de șef Secție

Misiuni Speciale din cadrul Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, fiind astfel persoană

cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea

exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție,

aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal

internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii

Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya Salih,

din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer Boztepe,

Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și cetățenii

Republicii Moldova: Savca Corneliu – șef interimar al Direcției Misiuni Speciale,

Valeriu Ohladciuc - șef Secție „Alfa” din cadrul DMS MAI RM, Țopa Ruslan - inspector

superior al Secției Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI RM, și alte persoane

neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr-o înțelegere

prealabila, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de serviciu și

influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și punerea pe

teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții

deosebit de mari cu scop de înstrăinare.

Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avându-și rolul său strict

stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor

la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole,

tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a

trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit

de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit

Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorilor Direcției Misiuni Speciale a MAI RM Savca

Corneliu, Țopa Ruslan, Moisev Dumitru, Ohladciuc Valeriu, la data de 20.03.2008, la

104

indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30 Boztepe Omer și

Karalar Murat cu automobilul de model „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare

XXXXX, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu produse agricole – fasole,

cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de 199550 gr., care conform

raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este substanță narcotică

(heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a

încărca camionul de model „Mercedes Acsor” numărul de înmatriculare

XXXXX, remorca XXXXX, cu sacii în care era ambalată heroina, introdusă în țară ilegal

în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire

penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda, pentru comercializare ilegală.

Deplasându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, aproximativ la orele 06:50,

automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de

199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP

mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc actele de

proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus-menționat în

CPs. Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul, că

conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să

asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru,

mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu

automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de

reținere și numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete

cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce

momentan, la orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere.

În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborât din

automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavând această posibilitate,

fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul

telefoniei mobile l-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg

Murat), despre faptul reținerii, cerând acordarea serviciilor de acoperire, la ce

ultimul l-a contactat pe Savca Corneliu, informându-l despre reținerea automobilului.

Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității

de heroină a comunicat celorlalți membri ai grupării criminale și anume Țopa

Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu despre faptul reținerii, ultimii

acționând conform planului criminal stabilit sau deplasat la locul reținerii pentru

lichidarea obstacolelor apărute.

La fața locului constatând că nu au influență asupra lucrătorilor poliției rutiere

și nu pot tăinui cazul Țopa Ruslan folosind contrar prevederilor Legii, depășind în

mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, aplicând forța fizică asupra

colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, în interesul unui grup criminal, i-a

forțat legitimația de serviciu, deteriorându-i ambalajul și fără careva motive legale

i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană V. și Ciobanu I.

Ohladciuc Valeriu în scopul realizării rolului său, s-a apropiat de Karalar Murat,

care se afla pe scaunul pasagerului în automobilul menționat, în scopul favorizării

tăinuirii acțiunilor ilegale a grupării criminale i-a transmis ultimului să declare

precum că lucrătorii poliției rutiere au extorcat sume bănești pentru eliberarea

105

automobilului reținut, în așa mod împiedicând colaboratorii poliției rutiere să-și

exercite atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea penală de mai

departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvârșite.

Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ai

MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și

Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au înscenat o operațiune de filare și

reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni

Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrâns de a transporta

automobilul „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, cu restul, aproximativ

194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare la locul

destinației – Olanda, însă la intervenția și insistența Comisarului și ofițerului de

urmărire penală a CPs. Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața

locului nu și-au putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea toatei

cantități de heroină, fiind depistată de ultimul.

În continuare, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu în folosul unui

grup criminal organizat, au exortat forțat lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile și

Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde sub conducerea și cu participarea

nemijlocită a lui Savca Corneliu i-au influențat psihic și moral de a da lămuriri ce nu

corespund adevărului, impunându-i să scrie rapoarte la eliberare din organele MAI

datate cu ziua precedentă.

În această ordine de idei, instanța de apel a considerat că învinuirea adusă de

acuzare lui Moiseev Dumitru XXXXX pe art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b), c) și d) Cod

penal, nu și-a găsit confirmare, or, din materialele cauzei, în special din probele

analizate, rezultă că această infracțiune nu a fost comisă de inculpat.

16.11. Referitor la învinuirea adusă lui Savca Corneliu XXXXX, instanța de

apel a considerat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat

probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, or,

vinovăția inculpatului Savca Corneliu XXXXX, în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, este dovedită prin următoarea

sistemă de probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între

ele, cum ar fi:

 declarațiile martorului Ceban Ion, care în ședința instanței de apel a

confirmat și a susținut declarații sale date anterior, atât la urmărirea penală, cât și în

instanța de judecată, în prezența inculpaților (f.d. 211-216, vol. I), ca fiind veridice;

 declarațiile martorului Poiană Vasile, care, fiind analizate prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat că

declarațiile acestuia corespund adevărului, poartă un caracter consecutiv și indică la

culpa inculpatului Savca Corneliu XXXXX, în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal. Mai mult, din aceste declarații se

atestă că inculpatul prin acțiunile sale, fiind membru al grupului criminal organizat a

încercat să influențeze colaboratorii de poliție rutieră, impunându-i să scrie cereri de

eliberare din funcție, cu o dată anterioară, aceste acțiunii fiind întreprinse în scopul

ascunderii circumstanțelor de fapt, ce constituie latura obiectivă a infracțiunii

106

incriminate lui Savca Corneliu;

 declarațiile martorilor Vozian I., Arseni Ion, Gatman Gh., Gorodețchii V.,

Rotari I. (în apel după rejudecare n-a fost posibil de deoarece ultimul decedase,

declarațiile fiind date citirii); Saleh Agaibi, declarații care au fost cercetate în instanța

de apel, Papuc Gh., Bobu Gh., Stegărescu V., Bîtlan S;

 Chirilov V., fiind audiat în calitate de martor în instanța de apel, ca probă

nouă, la întrebarea de ce nu s-a ținut la control drogurile depistate, a răspuns că în

timpul acela a fost o grupare criminală din Costa Rica tot legată de cocaină, de aceea

nu a ținut la control acest lucru. A declarat că erau implicați colaboratorii de poliție

de rang înalt în circulația substanțelor narcotice. A fost declarat că s-au reținut

substanțele narcotice de către Direcția Misiuni Speciale, care pe atunci era Direcția

dlui Savca Corneliu (f.d. 2,3, vol. 40);

 declarațiile martorului Zubic V., care a confirmat depozițiile expuse la

urmărirea penală, adăugând că despre careva operațiuni de filaj și reținere a

automobilului cu heroină nu era la curent, la fața locului, în jurul orelor 10:00, Savca

Corneliu i-a raportat că automobilul cu substanță narcotică reținut, a fost filat și

reținut de către dânsul și subalternii lui în cadrul unei măsuri operative

(f.d. 118-121, vol. V);

 procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.03.2008, conform căruia la

fața locului în microbuzul de model „Hyundai H-100”, numărul de înmatriculare

C MH 761, sub conducerea lui Karalar Murat a fost depistată substanță narcotică

heroină în cantitate de 199550 gr, (f.d. 32-34, vol. I);

 procesul-verbal de percheziție din 20.03.2008, conform cărui în portbagajul

automobilului de model BMW-520 care aparține lui Karalar Murat a fost depistat

utilaj electric de cusut și 43 de saci de polietilenă, cu care conform raportului de

expertiză au fost cusuți sacii în care a fost depistată substanța narcotică heroina,

(f.d. 46, vol. I);

 procesul-verbal de examinare a obiectelor (saci cu brichete în care a fost

depistată substanță de culoare cafeniu deschis) din 24.03.2008, care ulterior,

în baza raportului de expertiză este recunoscută ca substanță narcotică heroină,

(f.d. 47-82, vol. I);

 raportul de expertiză nr. 883/884 din 01.04.08, conform cărui în sacii

depistați la data de 20.03.08, în microbuzul de model Hyundai H-100, numărul de

înmatriculare CMH761, sub conducerea lui Karalar Murat a fost depistată substanță

narcotică heroină în cantitate de 199550 gr., (f.d. 83-123, vol. I);

 procesul-verbal de examinare a obiectelor utilajului de cusut, sacilor

depistați la Karalar Murat în automobil, din 15.05.2008, f.d. 131-132, vol. I);

 raportul de expertiză nr. 1149/1150/255 din 29.05.2008, conform cărui

cusuturile cu care au fost cusuți sacii depistați la data de 20.03.2008 în automobilul

de marcă „Hyundai-H 100” sunt efectuate cu utilajul electric de cusut, prezentat spre

expertizare. Ața cu care au fost efectuate cusuturile este identică cu cea prezentată

spre expertizare, (f.d. 141-146);

 datele privind trecerea frontierei de Stat a Republicii Moldova și a Ucrainei

107

de către Karalar Murat, Boztepe Omer, Kaya Salih, Cernit Murat, Savca Corneliu,

Stegărescu Veronica, care confirmă legătura între ei, (f.d. 154-156, vol. 1, f.d. 5-8,

vol. II);

 descifrările telefonice ale abonatului Karalar Murat, posesor al numărului de

telefon XXXXX, care confirmă legătura între dînsul și ceilalți membri ai grupării

criminale, inclusiv în dimineața datei de 20.03.2008, (f.d. 161-181, vol. I);

 materialele acumulate de către lucrătorii DMS MAI, referitor la reținerea de

către lucrătorii poliției rutiere Poiană V. și Ceban I., inclusiv excesul de putere comis

de către lucrătorii DMS față de Poiană V. și Ceban I., (f.d. 182-203, vol. I);

 descifrările telefonice ale abonatului Ceban Ion și Poiană Vasile, posesori al

numerelor de telefon, respective XXXXX și XXXXX, care confirmă declarațiile expuse

de către ei la urmărirea penală și în instanța de judecată și care combat afirmațiile

calomnioase ale inculpaților, (f.d. 217-227, vol. I);

 informația parvenită de la BNC Interpol, nr. 33/5017 din 05.06.2008,

(f.d. 12-14, vol. II);

 descifrările telefonice ale abonatului Stegărescu Veronica, posesor al

numărului de telefon XXXXX, (f.d. 38-44, vol. II);

 procesul-verbal de prezentare a spre recunoaștere a persoanelor după

fotografie din 07.04.2008, cu participarea martorului Bîtlan Stepan, conform căruia

acesta recunoaște pe persoana care este pe fotografia sub numărul 4 (Kaya Salih) ca

bărbatul care i s-a prezentat sub numele Rămbo și Ramazan și din 2007 se ocupa cu

transportarea fasolelor în Olanda, tot prin intermediul lui a făcut cunoștință și cu

Karalar Murat, (f.d. 60-62, vol. II);

 procesul-verbal de prezentare a spre recunoaștere a persoanelor după

fotografie din 07.04.2008, cu participarea martorului Saleh Agaibi, conform cărui

recunoaște pe persoana care este pe fotografia sub numărul 4 (Savca Corneliu) ca

bărbatul care lucrează în poliție și pe care Karalar Murat îl numea „SAID”, venea în

bar seara după ce Karalar Murat aducea saci cu fasole, (f.d. 88-90, vol. II);

 procesul-verbal de ridicare a telefonului mobil de model „Samsung SGH-

F.720” de la Cernit Taisia din data de 15.05.2008, (f.d. 104, vol. II);

 procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil de model

„Samsung SGH-E720” ridicat de la Cernit Taisia la 15.05.2008, în care a fost depistat

un mesaj care confirmă implicarea de către soțul ei și un oarecare „Said” la o afacere,

(f.d. 105, vol. II);

 descifrările telefonice ale abonatului Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat,

alias Altîg Murat), posesor al numărului de telefon XXXXX, care în mod

direct dovedește implicarea tuturor inculpați în traficul de substanțe narcotice,

(f.d. 116-135, vol. II);

 procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil ridicat de la

Karalar Murat în momentul reținerii în care se dețin date ce confirmă legăturile lui cu

alți membri ai grupului criminal), (f.d. 156-164, vol. III);

 procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil ridicat de la

Savca Corneliu în momentul reținerii în care se dețin date ce confirmă legăturile lui

108

cu alți membri ai grupului criminal), (f.d. 156-164, vol. III);

 descifrărilor telefonice ale abonaților Karalar Murat, Cerkez Akbulut (alias

Cernit Murat, alias Altîg Murat), Savca Corneliu și Stegărescu Veronica, posesori ai

numerelor de telefoane, respective: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

(f.d. 71-108, vol. V);

 procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil) ridicat de la

Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) în momentul reținerii, care

confirmă legăturile lui cu alți membri ai grupului criminal, (f.d. 159-163, vol. V).

Astfel, instanța de apel, analizând declarațiile martorilor audiați, actele și

documentele indicat supra, acumulate în cadrul urmării penale, a conchis că, vina lui

Savca Corneliu XXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 46, 2171 alin.

(4) lit. b) și d) Cod penal, este demonstrată pe deplin, or, probele analizate supra

coroborează între ele, poartă un caracter consecvent, și combat în totalitate

declarațiile inculpatului, dar și argumentele invocate în cererea de apel în interesul

ultimului, or, din cele relatate de martorii enunțați se atestă că inculpatul era

membru al grupului criminal organizat, fiind implicat direct în circulația

substanțelor narcotice depistate.

Iar declarațiile inculpatului Savca Corneliu XXXXX, fiind analizate prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală de către instanța de apel, au fost

considerate că nu corespund adevărului, or, sunt oferite cu scopul de a se eschiva de

la răspundere penală, mai mult, cele relatate de inculpat sunt combătute cu

certitudine prin sistemul de probe analizat supra, dar și prin declarațiile lui

Ohladciuc Valeriu, Moiseev Dumitru, Țopa Ruslan.

În această ordine de idei s-au reținut declarațiile martorilor Poiană Vasile și

Ceban Ion făcute sub jurământ, care confirmă și prin materialele dosarului penal și

anume prin descifrările telefonice a lui Karalar Murat nr. tel XXXXX, care pe data de

20.03.2008, la orele 06:42 îl telefonează pe Cernit Murat (f.d. 179 vol. I) și se află

acolo un minut, apoi se vede că merg, deoarece la 06.53, 57 sunt vizibile alte antene

Bucuriei 2-3, orele 07:00, Codru 3 până la 7:40 ultimul apel.

La fel, instanța de apel a stabilit că din declarațiile lui Cerkez Akbulut (Cernit

Murat, Altîg Murat), cercetate în instanța de apel, rezultă că la 20.03.2008, pe la orele

06.40, a fost contactat de către Karalar Murat, care la rugat să intervină cu un ajutor

din motivul că la el în automobil de către lucrătorii poliției rutiere au fost depistate

substanțe narcotice, pentru ce ultimii cer mită de la el, în caz contrar îl vor reține.

Despre acest fapt l-a contactat pe cunoscutul său Savca Corneliu, care este lucrător al

DMS MAI RM, cu care s-au întâlnit peste puțin timp în ograda CPs. Rîșcani,

mun. Chișinău, unde i-a povestit în detalii toate circumstanțele.

În altă ordine de idei, instanța de apel a precizat că din declarațiile inculpatului

Savca Corneliu, reiese că la data de 20.03.2008, pe la ora 07:00 a fost telefonat de

către Cernit Murat, solicitând o întâlnire de urgență. Aproximativ la orele 07:20 sau

întâlnit în fața CPs. Rîșcani, mun. Chișinău, unde Cernit i-a comunicat, că Karalar

Murat la telefonat pe dânsul și i-a comunicat că a fost stopat de către lucrătorii

poliției rutiere, care depistând în microbuzul cu care se deplasa, substanțe narcotice,

109

motiv pentru care estorcă de la Karalar Murat bani.

Respectiv, Colegiul a reținut că declarațiile lui Ohladciuc V, coincid cu a

martorilor Cebanu I. și Poiană V., că Arsene a venit la chemarea ultimilor.

Din declarațiile inculpatului Moiseev Dumitru, se atestă că la data de

20.03.2008, la primirea informației operative de la Savca Corneliu, a organizat și

realizat reținerea drogurilor (heroină) în proporții deosebit de mari transportate de

către Karalar Murat. La fața locului de asemenea a fost prezentă grupa operativă de

la CPs. Buiucani, mun. Chișinău și alți colaboratori ai organelor de drept.

Mai mult, instanța de apel a stabilit că implicarea nemijlocită a membrilor și

anume, a lui Kaxa Salih, Boztepe Omer, Karalar Murat, Cernit Murat, Savca Corneliu,

în traficul de droguri este vădită și activată nemijlocit din momentul reținerii

drogurilor de către lucrătorii poliției rutiere, chiar însăși Cerkez Akbulut (alias Cernit

Murat, alias Altîg Murat), care nu are nimic comun cu organele de drept, apare la

MAI, în momentul reținerii lui Karalar Murat. Mai mult decât atât, se deplasează și la

depozitul din or. Vatra, sub pretextul de a traduce cele relatate de către Karalar, cu

toate că, ultimul cunoaște foarte bine limba rusă, iar lucrătorul DMS, Sargheliu Vitalie

posedă limba turcă.

Totodată, instanța de apel a relevat, că Poiană Vasile și Ceban Ion au fost impuși

timp de 12 ore în incinta clădirii MAI, de a scrie și a data rapoartele de eliberare din

funcție cu ziua din urmă, reieșind din declarațiile lor, scrierea mai multor explicații

pe faptul reținerii substanțelor narcotice, nefiind puse întrebări pe marginea

estorcării sumelor bănești, deși colaboratorii DMS au declarat că s-au deplasat la

intersecția unde se afla microbuzul reținut pentru cercetarea cazului estorcării

sumelor bănești de către colaboratorii poliției rutiere.

Deși se constată că substanțele narcotice au fost reținute de către colaboratorii

de poliție rutieră Poiană V. și Ceban I., de către colaboratorii DMS și anume Țopa

Ruslan, la cerința lui Moisev D. se scrie raport pe numele lui Savca C., că în urma

măsurilor operative de investigație întreprinse de către SMS a DMS a fost

documentat cazul de tranzitare a substanțelor narcotice pe teritoriul RM, Țopa și

Moiseev declară că la sosirea la fața locului au aflat despre existența substanțelor

narcotice în microbuzul reținut.

Mai mult, se indică ora 07:20, de reținere în intersecție Șciusev - Cebotari de

către DMS a cet. Murat Karalar, care la volanul Hyundai cu n.î. CMI 761 transporta

substanțe narcotice în cantitate de 200 kg. Din informația parvenită substanța

depistată este heroina. Mai mult, se acționează prima dată la înregistrarea raportului

la CPS Buiucani de către DMS întru reținerea lui Karalar Murat, care s-a aflat în

custodia DMS al MAI până la orele 20.00, ora care a fost întocmit proces-verbal de

reținere de către grupa operativă care a efectuat acțiuni de cercetare la fața locului.

Colaboratorii de la DMS MAI RM, care erau pe loc (intersecția Șciusev-Cebotari),

insistau de a efectua mai repede examinarea pachetului depistat, spunând că

microbuzul necesită a fi repede transportat pe teritoriul MAI.

Între timp de către colaboratorii DMS și anume prin persoana șefului DMS

Savca C. se admit acțiuni întru deplasarea cu persoana reținută de facto Karalar

Murat, cu oferirea translatorului Cernit Murat, la depozitul unde urma să ajungă

110

substanța narcotică în cazul în care nu ar fi fost reținut microbuzul. Este necesar de

menționat că, la deplasare la depozitul din or. Vatra de către colaboratorii DMS al

MAI, nu se întocmește nici vre-un proces verbal de cercetare a depozitului sau un alt

act ce ar legaliza acțiunile efectuate.

Astfel, instanța de apel a constatat, că prin deplasarea la depozitul din s. Vatra,

de fapt, s-a urmărit distrugerea probelor și verificarea dacă nu cumva mai sunt în

depozit substanțe narcotice sau alte probe ce ar confirma implicarea colaboratorilor

DMS al MAI la comiterea infracțiunii.

De fapt, prin deplasarea la depozitul din sat. Vatra au fost distruse probele sau

cel puțin nu au fost cercetate ce ar confirma declarațiile martorului Rotari Ion din

care se concluzionează că, pe paletele din depozit, locul lăsat pe 4 palete, pentru 6

saci, era destinat anume acelor 24 de saci în care a fost depistată heroina, depistată a

doua zi, la data de 20.03.2008.

De asemenea, din declarațiile martorului Rotari Ion se confirmă faptul

amplasării paletelor cu sacii de fasole, modul de a fi încărcați în camion, și anume ca

ultimii saci cu substanțe narcotice necesitau a fi încărcați primii, iar cei care erau

numai cu fasole să fie amplasați la deschiderea ușilor remorcii, fapt ce era dirijat de

către Karalar Murat, persoana care a vorbit în limba rusă și era cu un microbuz de

marfă, de culoare albă.

Instanța de apel a reținut și faptul, că Boztepe Omer a adus geanta lui Karalar

Murat în oficiul lui Cernit Murat, dar nu, spre exemplu, la barul lui Karalar Murat.

Cernit Murat, depistând geanta „chibzuind că în ea se află exploziv”, îl contactează pe

Savca Corneliu, dar nu sună în CPs. Centru, CGP mun. Chișinău, sau 902, fiind angajat

ca ”specialist în dreptul penal”, ultimul, la rândul său, dispunând de așa o informație,

precum că posibil în geantă se află un exploziv, nu expediază la fața locului

colaboratorii secției tehnice din cadrul DTC MAI RM, dar 3 lucrători, subordonați lui,

din cadrul DMS, fapt confirmat de către ultimii, audiați în calitate de martori.

Astfel, instanța de apel a conchis că din declarațiile inculpaților, cât și a

martorilor, rezulta că, Savca Corneliu a dat indicații subalternilor să se deplaseze la

fața locului (necunoscut), pentru a „documenta” un caz de extorcare de bani de către

lucrătorii poliție rutiere de la un cetățean turc, dar nimeni din cei veniți la fata locului

nu întreprind careva măsuri privind reținerea polițiștilor în flagrant, nimeni nu avea

careva aparataj pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală pe așa fel de

infracțiuni, nu s-a pornit vreo cauză penală pe acest fapt, sau măcar să se

întocmească un proces-verbal de constatare.

În acest sens, instanța de apel a indicat, că între Cernit Murat și Karalar Murat

până la reținerea microbuzului au avut loc mai multe convorbiri telefonice

confirmate prin descifrările telefonice (f.d. 117 vol. II), unde Cernit Murat de pe

nr. XXXXX îl telefonează pe Karalar Murat la nr. XXXXX pe data de 18.03.2008 la

orele 11:07 - 26 s.; 11:23-14s.; 17:15-11 s., 20:41 -27s.; 21:27 - 9s. De asemenea,

aceleași descifrări telefonice arată că Cernit Murat îl telefonează pe Savca Corneliu la

nr. XXXXX pe data de 19.03.2008 la orele I 19:32- 8s. și 19:54-5s.

Aceste circumstanțe, confirmă că Savca Corneliu este un membru activ al

grupului criminal creat în scopul tranzitării substanțelor narcotice pe teritoriul

111

microbuzului, în care s-a depistat o cantitate impunătoare de substanțe narcotice,

falsifică notele agenturistice pentru a arata implicarea sa legală în operațiune de

capturare a acestui lot și deplasarea la depozitul din or. Vatra.

Faptul că acțiuni operative de investigare și de reținere a acestui lot de

substanțe narcotice nu se înfăptuiau de către colaboratorii DMS, s-a confirmat prin

declarațiile inculpatului Ohladciuc Valeriu, care a declarat că nimeni dintre colegii săi

nu cunoștea despre existența substanțelor narcotice în microbuz. Mai mult, astfel de

investigații operative nu se duceau de către colaboratorii DMS, deoarece lipsesc

careva documente ce ar atesta astfel de acțiuni. Or, potrivit materialelor cauzei,

Cernit Mirat îl telefonează pe Karalar Murat, iar ultimul fără frică dă indicații la

telefon lui Bîtlan că va aduce în saci 1000 kg de fasole pe care le va încărca mai întâi

în camion, apoi ce a adus mai înainte.

Instanța de apel a menționat că „Said” a fost recunoscut de către Saleh Agiabi,

ca Savca Corneliu, cât la urmărirea penală, atât și în instanța de judecată, deși în

perioada cercetării judecătorești, ultimului i-a fost fabricată o cauză penală, fiind

reținut și impus de către unii colaboratori ai organelor de drept, să-și schimbe

depozițiile în favoarea inculpatului Savca Corneliu. În acest sens a declarat fals că a

fost impus de către procuror să dea declarații, fiind influențat de a depune asemenea

declarații de către Tatarlî Andrei, care din depozițiile martorului Roșca Ion anterior

ocupa funcția de Șef-adjunct de Direcție documentare a cetățenilor străini din cadrul

MT1, a favorizat dispariția unui act prezentat de către Cerkez Akbulut, (alias Cernit

Murat, alias Altîg Murat) și Murat Karalar în instituția nominalizată. Pe faptul dat a

fost ulterior inițiată o urmărire penală în baza art. 314 alin. (1) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a menționa și faptul, că la așa

numitul „Said” se referă și Karalar Murat când îl roagă pe Poiană Vasile să stopeze

automobilul lângă MAI pentru că „Said” va rezolva problema iscată cu reținerea sa.

16.12. Din considerentele expuse supra, instanța de apel a indicat că, nu poate

fi reținută soluția primei instanțe, cât și a inculpatului Savca Corneliu, dar și a

apărătorului acestuia, precum că acesta nu cunoaște despre existența unei

organizații criminale internaționale specializată în tranzitarea drogurilor din care ar

putea face parte cel puțin unii din inculpați, aceasta contrazice însăși conținutul

notelor agenturistice din dosarul de lucru cu denumirea convențională „XXXXX”, care

sunt semnate de către inculpatul Savca Corneliu, din care reiese că există o așa

organizație, denumind-o ca organizație criminala internațională care este

specializată în tranzitarea drogurilor din Turcia și Afganistan în țările UE.

Or, aceste circumstanțe sunt combătute prin faptul că la 15.05.2008, conform

procesului-verbal de ridicare (f.d.-104, vol. II), a fost ridicat de la Cernit Taisia

telefonul mobil de model „Samsung SGH-E 720”, iar în aceiași zi, la 15.05.2008,

conform procesului-verbal de examinare a obiectelor (f.d.-105, vol. II), în meniul

telefonului mobil de model „Samsung SGH-E 720” ridicat de la Cernit Taisia a fost

depistat un mesaj, cu următorul conținut: „peredai muju i Saidu, shto provalii sdelku,

liudiu ne dovolni. Oni poluciali bolisie dengi, esli ne reshat vopros, to postradaiut i nikto

im ne pomojet”.

112

Totodată, a fost stabilit numărul de telefon XXXXX din Turcia de pe care a fost

expediat mesajul respectiv, iar de către organul de urmărire penală s-a solicitat de la

organele de drept din Turcia să îi informeze cui aparține și cine se folosește de

numărul de telefon indicat.

În acest context, instanța de apel a notificat prevederile art. 42, 46 și art. 2171

Cod penal și a reținut că, lit. c) alin.(4) art.2171 a fost abrogată prin Legea nr.277-XVI

din 18.12.2008, în vigoare 24.05.2009, astfel, fiind stabilit că, inculpatul Savca

Corneliu XXXXX, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Karalar Murat XXXXX

și persoana, cauza penală în privința căreia a fost disjunsă într-o procedură separată

în legătură cu căutarea ei, au realizat condițiile expuse mai sus privind transportarea

ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită în scop de înstrăinare, de un grup criminal

organizat, în proporții deosebit de mari, adică au săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. art. 42, 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, iar cealaltă persoană, cauza penală în

privința căreia, de asemenea, a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu

căutarea ei, la indicația căreia au fost executate aceste fapte, a organizat activitățile

celorlalți.

De asemenea, instanța de apel a specificat prevederile pct. 3 alin.(9) a Hotărârii

Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova „Despre practica aplicării de

către instanțele judecătorești a legislației privind infracțiunile legate de mijloacele

narcotice și substanțele cu efect puternic și toxice”, nr. 12 din 27.03.1997, Hotărârea

Guvernului privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor

narcotice, psihotrope și precursorilor, nr. 216 din 27.02.2006, prin care au fost

aprobate Regulile privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor

narcotice, psihotrope și a precursorilor, Hotărârea Guvernului cu privire la

aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor

acestora, supuse controlului, nr. 1088 din 05.10.2004, prin care au fost aprobate

tabelele și listele substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse

controlului, Hotărârea Guvernului privind aprobarea Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, nr. 79 din 23.01.2006, prin care a fost aprobată Lista

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, stabilind că, este incontestabil,

că transportarea „heroinei” pe teritoriul Republicii Moldova este o operațiune ilegală

cu substanțe narcotice, iar cantitatea de 199550 grame eroină”, depistată la

20.03.2008 în circumstanțele expuse, reprezintă o cantitate deosebit mare. De aici și

semnul calificativ incriminat inculpatului Savca Corneliu XXXXX, dar și inculpaților

Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Karalar Murat XXXXX.

Instanța de apel a reținut că scopul înstrăinării substanțelor narcotice, urmărit

de către ultimul prin transportarea ilegală pe teritoriul Republicii Moldova este

confirmat nu numai prin declarațiile martorilor expuse mai sus, prin faptul că dânsul

prin acțiunile sale intenționate a contribuit la săvârșirea infracțiunii imputate prin

sfaturi, indicații, prestări de informații, acordare de mijloace de înlăturarea

obstacolelor la procurarea, transportarea și punerea în circulație ilegală a

substanțelor narcotice

113

Astfel, instanța de apel a menționat că comportamentul și acțiunile inculpatului

Savca Corneliu XXXXX, precum și a celorlalte persoane, Cerkez Akbulut (Cernit

Murat, Altîg Murat) și Karalar Murat XXXXX, dar și a unei persoane, cauza penală în

privința căruia fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea lui,

anterioare zilei de 20.03.2008, în această zi, cât și ulterior, se înscriu perfect în

prevederile analizate mai sus.

În această ordine de idei, instanța de apel a ajuns la concluzia că, toți cei trei

sus-indicați la momentul descoperirii infracțiunii făceau parte dintr-un „grup

criminal organizat”, format și consolidat de către cetățeni de origine turcă, cu

distribuirea strictă a rolurilor fiecăruia în autor (coautor) și organizator, cu

elaborarea unui plan detaliat de săvârșire a infracțiunii, cu aplicarea celor mai

sofisticate și ingenioase metode de săvârșire a infracțiunii, cu determinarea

comportării fiecărui membru într-o situație sau alta, inclusiv, retragerea

(îndepărtarea) de la locul faptei și mușamalizarea circumstanțelor săvârșirii

infracțiunii, cu acordarea de ajutor și sprijin reciproc multilateral atât în viața de

toate zilele, cât și în diferite situații, legate de scopul propus spre realizare.

Reieșind din faptul că, inculpatul Savca Corneliu XXXXX a executat nemijlocit,

total, atât singur (unele acțiuni), cât și cu alte persoane (de comun acord), latura

obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. art.42, 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal,

instanța de apel a considerat că, el urmează a fi recunoscut în calitate de autor al

acestei infracțiuni, precum și pedepsit penal ca subiect al acestei infracțiuni.

16.13. Referitor la învinuirea adusă lui Savca Corneliu XXXXX, pe art. 332

alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de apel a indicat că vina inculpatului, deși acesta

a pledat nevinovat a fost confirmată prin următoarele probe:

 declarațiile martorilor Papuc Gh., Zubic V.,

 răspunsul nr. 31/203 din 03.04.2008, parvenit de la MAI, conform căruia

careva operațiuni de filaj a traficului de substanțe narcotice nominalizat mai sus de

către lucrătorii DIVIS nu se petrecea;

 procesul-verbal de ridicare a dosarului de lucru nr. XXXXX cu denumirea

convențională „XXXXX” și a fișei personale a agentului ”XXXXX”, ridicate din DMS MAI

RM;

 procesul-verbal de examinare a obiectelor (dosarului de lucru

nr. XXXXX cu denumirea convențională „XXXXX” a fișei personale a agentului

„XXXXX” și a registrului de evidență a comunicărilor agenturistice ridicate din DMS

MAI RM, care direct confirmă falsul de către Savca Corneliu și Moiseev Dumitru a

materialelor dosarului de lucru cu denumirea convențională „XXXXX” întru tăinuirea

de către Savca Corneliu XXXXX a implicării ultimului în comiterea infracțiunilor

incriminate;

 raportul de expertiză nr. 1380-1382 din 26.06.2008, conform căruia scrisul

și unele semnături în documentele prezentate spre expertizare sunt falsificate.

Astfel, instanța de apel, analizând sistemul de probe menționat mai sus, prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a conchis că inculpatul Savca

Corneliu XXXXX, prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea prevăzută de

114

art. 332 alin. (2) lit. c) Cod penal - înscrierea de către o persoană cu funcție de

răspundere în documente oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor

astfel de documente săvârșite din interese personal, conform indicilor calificativi,

săvârșite în interesul unui grup criminal organizat, iar declarațiile inculpatului au fost

considerate că nu corespund adevărului, or, acestea poartă un caracter declarativ,

fiind oferite în scopul eschivării sale de la răspunderea penală.

În această ordine de idei, instanța de apel a stabilit că instanța de fond eronat a

dispus excluderea semnului calificativ „în interesul unui grup criminal organizat”, or,

potrivit materialelor cauzei, „nota agenturistică”, este un act public („document

oficial”), adică adoptat, în speță, prin activitatea organului de poliție, în conformitate

cu art. 3.3 pct. (5) lit. b) a Regulamentului privind activitatea operativă de investigații

a organelor afacerilor interne (Anexa nr. 1 (strict secretă) la Ordinul M.A.I. Nr. 005

din 25 septembrie 2001 (strict secret)), care are menirea să certifice evenimentele și

faptele care provoacă, încetează sau au alte urmări juridice (anexa nr. 1.51 (strict

secretă) la acest Regulament).

Mai mult, analizând dosarul de lucru cu denumirea convențională „XXXXX” până

la fila nr. 17, instanța de apel atestă că sunt note agenturistice și misiuni ce țin de

infracțiuni contra persoanei (trafic de ființe umane, omoruri, tâlhării) și care coincid

cu nr. de intrare conform borderoului, ceea ce a și declarat inculpatul Cerkez Akbulut

(alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) că releva informații numai despre omoruri

tâlhării și jafuri, dar despre traficul de droguri nu a comunicat lui Savca Corneliu nici

odată. Mai departe, fila nr. 18, care de asemenea este inclusă în borderoul dosarului

dat ca misiune cu nr. de intrare XXXXX nu corespunde datelor înscrise în borderou,

ci este o notă agenturistică cu nr. 59ss, privind tranzitarea substanțelor narcotice.

Nota este datată cu 08.02.2008, semnată de Șeful DMS a MAI C. Savca. Pe ea, ca

măsuri este menționat faptul, că este necesitatea de a stabili personalitatea lui Murat

Caralar, cercul de persoane cu care acesta întreține relații, ceea ce contrazice faptului

constat că ei se cunosc un timp mult mai îndelungat. Fila nr. 19, nu este inclusă în

borderou. Este o notă agenturistică cu nr. 123ss, privind tranzitarea substanțelor

narcotice. Nota este datată cu 19.03.2008, semnată de Șeful DMS a MAI C. Savca. Pe

verso paginii, este înscrisă nota privind verificare și realizare, conform căreia se

confirmă faptul că la data de 20.03.2008 a fost reținut cetățeanul Turciei Caralar

Murat cu cantitatea de aproximativ 200 kg de substanțe narcotice. Ea este semnată

de C. Savca. Fila nr. 20, nu este inclusă în borderou. Este o notă agenturistică cu nr.

127ss, privind tranzitarea substanțelor narcotice. Nota este datată cu 19.03.2008,

semnată de Șeful DMS a MAI C. Savca. Toate acestea denotă faptul că Savca C. a

introdus aceste date în note agenturistice după reținerea drogurilor, folosind această

metodă de a tăinui acțiunile criminale privind implicarea în traficarea drogurilor și a

duce, ulterior, în eroare organele de urmărire penală și instanța de judecată în caz de

acuzare a lui în săvîrșirea infracțiunii nominalizate.

Or, faptul că inculpații au relatat că nu cunosc despre existența unei organizații

criminale internaționale specializată în tranzitarea drogurilor din care ar putea face

parte cel puțin unii din inculpați, aceasta se contrazice prin însăși conținutul notelor

agenturistice din dosarul de lucru cu denumirea convențională „XXXXX”, care sunt

115

semnate de către inculpatul Savca Corneliu, din care reiese că există o așa

organizație, denumind-o ca organizație criminală internațională care este

specializată în tranzitarea drogurilor din Turcia și Afganistan în țările EU.

Astfel, instanța de apel a stabilit că, acțiunile criminale ale lui Savca Corneliu

XXXXX ca membru activ și a altor membri ai grupului criminal organizat nominalizat,

exprimate prin acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea

de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de

asigurare a trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în

proporții deosebit de mari, din interese personale, demascate din motivul implicării

a mai multor organe de drept a Republicii Moldova, împreună cu Moiseev Dumitru și

printr-o înțelegere prealabilă între dânșii, având scopul eschivării lui Savca Corneliu

și a altor membri de la răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită

(complicitate la circulația ilegală a substanțelor narcotice), în mod repetat, în

interesul unui grup criminal organizat, la data de 24.03.2008, prin intermediul unui

purtător de informație electronice - Flash Card de model „hp”, a falsificat din dosarul

de lucru cu denumirea convențională „XXXXX”, nr. XXXXX (dosar strict secret), „Notă

agenturistică nr. 59ss”, datată cu data de 08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss”,

datată cu data de 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”, datată cu data de

22.03.2008, ulterior, tot atunci, înscriu în fiecare din ele date vădit false, precum că el

(Savca Corneliu XXXXX) a primit informație operativă de la agentul „XXXXX„ și a

organizat operațiunea de filaj, de descoperire și de reținere a filierei de tranzitare a

substanțelor narcotice. Mai mult ca atât, Savca Corneliu XXXXX, a falsificat și a

introdus date vădit false în „Fișa personală a agentului „XXXXX” și „Angajamentul în

scris a agentului” din același dosar, precum că membrul grupului criminal organizat,

Cernit Murat este agentul „XXXXX”, care furnizează informație operativă”.

Astfel, se atestă că Savca Corneliu împreună cu Moiseev Dumitru XXXXX au

înscris în aceste documente date vădit false, fie că faptele și împrejurările expuse nu

au avut loc, după cum este consemnat în „Notă agenturistică nr. 59ss”, datată cu data

de 08.02.2008, fie că au avut loc în cu totul alt mod, decât s-a făcut consemnarea în

„Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”,

datată cu 22.03.2008. Mai mult, la înregistrarea ultimului document, au fost încălcate

și prevederile art. 3.3 pct.(6) a Regulamentului nominalizat.

Totodată, la adoptarea soluției pe acest capăt de învinuire instanța a reținut

prevederile Legii pentru modificarea și completarea Codului penal al Republicii

Moldova nr. 277-XVI din 18.12.2008, în vigoare din 24.05.2009, conform căreia din

dispoziția alin. (2) art. 332 Cod penal, a fost exclusă lit. a).

Instanța de apel a menționat că, potrivit art. 123 Cod penal, Savca Corneliu

XXXXX, cade sub incidența noțiunii de „persoană cu funcție de răspundere”, întrucât

activa conform Ordinelor Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

nr. 655 EF din 26.12.2007 în funcțiile de Șef-interimar al Direcției Misiuni Speciale a

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, acordându-i-se în virtutea

acestei funcții drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice

și acțiunilor administrative de dispoziție.

Mai mult, instanța de apel a stabilit că Savca Corneliu și Moiseev Dumitru

116

XXXXX au urmărit scopul de a fi menționați pe linie de serviciu, în special Savca

Corneliu de a-și ascunde acțiunile ilegale, întreprinse împotriva colaboratorilor

poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, îndreptate la impunerea

acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele

afacerilor interne datate cu 19.03.2008, precum și în scopul de a-și justifica

indicațiile date subalternilor lor în dimineața și pe parcursul zilei de 20.03.2008.

16.14. Instanța de apel a menționat, că nu poate reține argumentele

inculpatului Savca Corneliu XXXXX, conform cărora nu s-a efectuat expertiză, care să

confirme falsificarea acestor „note agenturistice”, iar instanței de judecată nu i-au

fost prezentate „note agenturistice” perfectate cu aceeași dată, dar cu alt conținut,

întrucât în cadrul audierii suplimentare în ședința judiciară din 09.09.2009 (f.d.-208,

vol. XVII), inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și-a confirmat

declarațiile făcute în timpul urmăririi penale în cadrul audierii lui la 09.06.2008, în

calitate de învinuit (f.d.-82, vol. IV), conform cărora el nu i-a furnizat inculpatului

Savca Corneliu XXXXX careva informații legate de drogurile (heroina) reținute la

20.03.2008. Mai mult, inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a

confirmat în ședință judiciară, că în perioada 01.09.2006 - 03.01.2008, nu a fost pe

teritoriul Republicii Moldova, dar s-a aflat în Germania, întrucât trebuia să se afle în

mod obligatoriu pe teritoriul acestei țări în legătură cu acordarea statutului de

refugiat, pe care-l solicitase, de aceea nu i-a furnizat inculpatului Savca Corneliu

XXXXX informațiile inserate în „notele agenturistice” nr. 253ss, datată cu 03.01.2007

(f.d. 7), nr. 252ss, datată cu 01.02.2007 (f.d. 8), nr. 836ss, datată cu 03.03.2007

(f.d. 9), nr. 837ss, datată cu 11.05.2007 (f.d. 10), nr. 838ss, datată cu 12.06.2007

(f.d. 11), nr. 839ss, datată cu 14.07.2007 (f.d. 12) din Dosarul de lucru nominalizat,

iar în cadrul audierii lui în calitate de învinuit la data de 09.06.2008 (f.d.-82, vol. IV),

Cernit Murat a declarat că el, în general, nu i-a furnizat lui Savca C. careva informații

legate de comiterea omorurilor, tâlhăriilor, jafurilor și furturilor, inserate în notele

menționate, dar informațiile furnizate țineau doar de falsificarea documentelor,

traficul de ființe umane și proxenetism.

Mai mult, aceste circumstanțe sunt confirmare și prin conținutul pct. pct. 13 și

14 din Fișa personală a agentului (Anexa 1.1 (strict secretă) la Instrucțiune), conform

căreia sunt indicate direcțiile de lucru și scopul racolării agentului „XXXXX”.

Din aceleași considerente, aflarea lui Cernit Murat în perioada de referință după

hotarele țării, nici inculpatul Savca Corneliu XXXXX nu putea să-i transmită agentului

„XXXXX”, iar acesta nu putea să însușească „misiunile” cu nr. XXXXX (f.d. 13),

nr. XXXXX (f.d. 14), nr. XXXXX (f.d.-15), nr. XXXXX (f.d.-16), nr. XXXXX (f.d. 17) din

același Dosar de lucru.

Astfel, declarațiile inculpatului Savca Corneliu XXXXX, făcute în ședința

judiciară din 09.09.2009 (f.d.-209, vol. XVII), privind primirea informațiilor și

transmiterea misiunilor sus indicate în cadrul convorbirilor telefonice cu inculpatul

Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) aflat după hotarele țării în perioada de

referință nu numai că nu sunt convingătoare pentru instanța de judecată, dar ele

denotă faptul, că de către Savca C. au fost falsificate marea majoritate a documentelor

din acest Dosar de lucru.

117

De asemenea, nu au fost reținute de către instanța de apel nici argumentele

apărării referitor la faptul că „nota agenturistică” nu reprezintă document oficial,

care oferă drepturi sau eliberează de obligații, că „notele agenturistice” sunt

reglementate de ordinele interne ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova și sunt recunoscute de Ministru și Vice-miniștri ca documente de uz intern,

dar nu ca documente oficiale, cu trimitere la declarațiile martorilor Zubic V., Cosovan

Gh. și Hîncu T., în această parte, or, instanța de apel a considerat, pe de o parte, că

persoanele nominalizate supra nu sunt subiecți, care ar putea oferi o apreciere legală

la acest capitol, iar pe de altă parte, art. 332 Cod penal, prevede comiterea faptelor de

fals față de documentele oficiale, dar nu față de documentele oficiale, care acordă

drepturi sau eliberează de obligații, or, elementele respective, invocate se regăsesc la

o altă normă organică.

16.15. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a specificat prevederile art. 6

alin.(1) a Legii privind accesul la informație, nr. 982-XVI din 11.05.2000, art. 4 alin.

(2), art. 19 lit. e) a Legii privind actele legislative, nr. 780- XV din 27.12.2001, și

menționând că, având în vedere că „notele agenturistice” atestă fapte care au

relevanță juridică, sunt create de către persoane împuternicite de stat (funcționari,

având atribuții speciale, statut special și situație de serviciu specială), sunt expuse

într-o formă stabilită de lege, sunt introduse în circuit în cadrul unui sistem de

înregistrare, evidență strictă și control al circulației, determinat de domeniul de

aplicabilitate și restricțiile impuse, reglementate prin Legea privind activitatea

operativă de investigații, nr. 45-XLII din 12.04.1994, Legea cu privire la secretul de

stat, nr. 245-XVL din 27.11.2008 (până la aceasta prin Legea cu privire la secretul de

stat, nr. 106-XIIL din 17.05.1994), Ordinul MAI nr. 005 (strict secret) din 25.09.2001

„Despre aprobarea Regulamentelor și Instrucțiunilor privind organizarea și

efectuarea activității operative de investigații a organelor afacerilor interne”,

instanța de judecată a concluzionat, că aceste „note agenturistice” fac parte din

categoria „documentelor oficiale”.

16.16. Referitor la învinuirea adusă lui Savca Corneliu XXXXX pe art. 328

alin. (3) lit. c) Cod penal, instanța de apel a menționat că, deși, inculpatul nu a

recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, culpa acestuia este

demonstrată prin declarațiile martorilor Ceban Ion, Poiană Vasile, Vozian I., Arseni I.,

Gatman Gh., care, fiind analizate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, confirmă că

acțiunile lui Savca Corneliu XXXXX urmează a fi încadrate în baza art. 328 alin. (3)

lit. c) Cod penal - săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a acțiunilor

ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege cauzând

daune drepturilor ocrotite de lege a persoanelor fizice, săvârșite în interesul unui grup

criminal organizat.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, la 20.03.2008 Ceban

Ion XXXXX a depus raport de concediere din funcția deținută, datat cu 19.03.2008

(f.d. 82, vol. XVI), iar conform Ordinului Ministrului MAI nr. 140 EF. din 28.03.2008

(f.d. 84, vol. XVI), la cererea personală, Ceban Ion XXXXX a fost concediat din funcția

de inspector al plutonului special al Secției poliției rutiere a CGP, mun. Chișinău.

118

Ulterior, la 08.04.2008, Ceban Ion XXXXX a depus cerere privind retragerea

raportului de concediere sus indicat (f.d. 85, vol. XVI), iar conform Ordinului

Ministrului MAI nr. 160 EF. din 11.04.2008 (f.d. 87, vol. XVI), a fost anulat punctul

Ordinului Ministrului MAI nr. 140 EF. din 28.03.2008 privind concedierea lui Ceban

Ion Simion.

Totodată, a reținut și faptul că, la 20.03.2008 Poiană Vasile XXXXXa depus

raport de concediere din funcția deținută, datat cu 19.03.2008 (f.d. 92, vol. XVI), iar

conform Ordinului Ministrului MAI nr. 140 EF. din 28.03.2008 (f.d. 94, vol. XVI), la

cererea personală, Poiană Vasile XXXXX a fost concediat din funcția de inspector al

plutonului special al Secției poliției rutiere a CGP, mun. Chișinău. La 08.04.2008,

Poiană Vasile XXXXX a depus cerere privind retragerea raportului de concediere sus

indicat (f.d. 95, vol. XVI), iar potrivit Ordinului Ministrului MAI nr. 160 EF. din

11.04.2008 (f.d. 96, vol. XVI), a fost anulat punctul Ordinului Ministrului MAI nr. 140

EF. din 28.03.2008 privind concedierea lui Poiană Vasile XXXXX.

Astfel, din probele cercetate mai sus, instanța de apel a conchis că, inculpatul

Savca Corneliu XXXXX, depășindu-și vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate

prin lege în privința colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile

XXXXX, îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din

inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, fiind

nestăpâniți, conduși de mânie, au manifestat impulsivitate, brutalitate și chiar

agresiune față de aceștia.

Necătând la aceasta, nici Ceban Ion Simion, nici Poiană Vasile XXXXX n-au depus

careva rapoarte, plângeri sau contestații în legătură cu concedierea lor din organele

afacerilor interne după cele întâmplate la 20.03.2008, de aceea n-au fost recunoscuți

în calitate de părți vătămate.

16.17. Astfel, instanța de apel nu a reținut argumentele invocate, precum că

colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX n-au fost

înlăturați de la îndeplinirea obligațiunilor de serviciu în momentul reținerii

drogurilor, activând în continuare și asigurând securitatea și trecerea liberă a

automobilului de serviciu a Prim-ministrului Republicii Moldova la intersecția

str. Șciusev - str. Maria Cebotari, mun. Chișinău, întrucât inculpaților Savca Corneliu

XXXXX, dar și lui Moiseev Dumitru XXXXX li se incrimina săvârșirea infracțiunii după

îndeplinirea de către primii doi a atribuțiilor de serviciu sus indicate, după

escortarea lor în incinta Ministerului Afacerilor Interne.

Relevant la acest capitol, fiind și faptul că potrivit pct. 10 alin. (1) a Statutului

disciplinar al organelor afacerilor interne sus indicat, ordinul șefului este obligatoriu

pentru subalterni și urmează a fi executat fără discuție, întocmai și în termenul

oportun, iar potrivit alin.(3) al aceluiași punct, colaboratorul are dreptul să conteste

legitimitatea ordinului primit, după executarea lui, adresându-se șefului superior în

serviciu.

Astfel, Colegiul a reținut circumstanțele stabilite în instanța de apel, ce se referă

la faptul că după executarea de către inculpatul Moiseev Dumitru a ordinului

inculpatului Savca Corneliu (indicațiilor verbale) privind luarea în modul expus la

data de 20.03.2008, de la Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX a explicațiilor,

119

precum și a rapoartelor de concediere, datate cu 19.03.2008, primul ar fi contestat

într-un mod sau altul legitimitatea lui. Mai mult, după aceasta, împreună cu ultimul,

și-a continuat acțiunile în acest sens.

Reieșind din totalitatea probelor cercetate pe capătul respectiv de acuzare,

instanța de apel a constatat că acțiunile inculpatului Savca Corneliu XXXXX au depășit

în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, or, inculpatul ca

persoană cu funcție de răspundere a comis acțiuni, care indiscutabil depășesc

limitele competențelor de serviciu și au fost săvârșite contrar intereselor de serviciu

analizate mai sus.

Prin urmare, Savca Corneliu își dădea seama că acțiunile lui ies din limitele

competenței funcționale, că dau dovadă de exces de putere depășindu-și atribuțiile

lor de serviciu, iar săvârșind faptele, a admis survenirea daunelor asupra drepturilor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice și doreau acest lucru.

Calificând acțiunile incriminate lui Savca Corneliu XXXXX, excesul de putere sau

depășirea atribuțiilor de serviciu după semnele calificative, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, instanța de

apel a reiterat că au fost aduse atingeri drepturilor lui Ceban Ion XXXXX și Poiană

Vasile XXXXX, care derivă din drepturile pe care ultimii le au în concordanță cu

interesele generale ale societății, pe care legea le recunoaște și le garantează -

dreptul la apărare, dreptul la siguranță personală, dreptul la libera circulație.

Mai mult, după cum s-a constatat supra, inculpatul Savca Corneliu XXXXX a

săvârșit acțiunile nominalizate în interesul unui grup criminal organizat, de aceea

semnul calificativ „săvârșite în interesul unui grup criminal organizat”, este probat și

cu certitudine urmează a fi incriminat inculpatului.

16.18. Astfel, instanța de apel nu a reținut ca fiind plauzibil argumentul,

precum că nici Ceban Ion Simion, nici Poiană Vasile XXXXX n-au depus careva

rapoarte, plângeri sau contestații în legătură cu concedierea lor din organele

afacerilor interne după cele întâmplate la 20.03.2008, de aceea n-au fost recunoscuți

în calitate de părți vătămate nici în timpul urmăririi penale, nici în cadrul cercetării

judecătorești. Însă, oricum a fost stabilit faptul, că la acea etapă asupra acestora a

fost aplicată constrângerea psihică, dar și fizică.

16.19. De asemenea, nu a fost reținut ca întemeiat argumentul apărării, precum

că colaboratorii Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova au luat explicații de la Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX,

în baza materialului de acumulare pentru pornirea cauzei penale potrivit raportului

depus de inculpatul Țopa Ruslan și examinat în conformitate cu art. 274 Cod de

procedură penală, or, acest fapt nici nu poate fi negat, deoarece inculpatul urma să-și

îndeplinească aceste atribuții de serviciu, dar fără a depăși limitele împuternicirilor

acordate unei persoane cu funcție de răspundere în general și lor în particular.

16.20. Referitor la învinuirea lui Savca Corneliu XXXXX în baza art. 329

alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a indicat că, deși inculpatul nu recunoaște

vina în comiterea infracțiunii incriminate, culpa acestuia este dovedită pe deplin prin

următoarele probe:

120

 declarațiile martorilor Ciuhrii V., Coliban A., Dodica R.;

 actul privind inventarierea mărfurilor confiscate din 29.11.2006 (f.d. 32-38

(în ciornă), 39-42, vol. I (II)), conform căruia a fost efectuată inventarierea bunurilor

confiscate de CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău în perioada 05 - 07.09.2006 (două

loturi de marfa situate în frigiderul nr. 2 din depozitul SRL „Slavena Lux”);

 procesul-verbal de examinare a bunurilor din 22.12.2006 (f.d. 9-12, vol. II

(II)), conform căruia au fost examinate produse din pește cu termen de valabilitate

expirat și care nu corespund cerințelor standardelor în sumă totală de 126984,07 lei

și produse din pește care corespund documentelor normative în sumă totală de

92880,83 lei, predate pentru păstrare la data de 13.12.2006 la depozitul SRL „Free

Fischeries”, cu sediul în mun. Chișinău, str. Calea Basarabiei, 42, care au fost

confiscate de la SRL „Selani Lux” în conformitate cu Hotărârile Comisarului CPS

Rîșcani al CGP mun. Chișinău f/n din 06.09.2006 și 11.09.2006 și transmise pentru

preluare la evidență către IFS mun. Chișinău;

 procesul-verbal de examinare a casetei video de model „Sony” din

22.01.2008 (f.d. 13, vol. II (II)), conform căruia a fost examinată caseta menționată pe

care este înregistrată examinarea produselor piscicole sus indicate;

 procesul-verbal de examinare a bunurilor din 26.12.2006 (f.d.-25-26, vol. II

(II)), conform căruia au fost examinate produse din pește cu termen de valabilitate

expirat și care nu corespund cerințelor standardelor în sumă totală de 126984,07 lei,

predate pentru păstrare la data de 13.12.2006 la depozitul SRL „Free Fischeries”, cu

sediul în mun. Chișinău, str. Calea Basarabiei, 42, care au fost confiscate de la SRL

„Selani Lux” în conformitate cu Hotărârea Comisarului CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău f/n din 06.09.2006 și transmise pentru preluare la evidență către IFS

mun. Chișinău;

 ordonanța privind recunoașterea în calitate de corp delict și anexarea

acestuia la cauza penală din 26.12.2006 (f.d. 27, vol. II (II)), conform căreia produsele

din pește sus indicate cu termen de valabilitate expirat au fost recunoscute în calitate

de corp delict și anexate la materialele cauzei penale, fiind păstrate la depozitul SRL

„Free Fischeries”, cu sediul în mun. Chișinău, str. Calea Basarabiei, 42, raport de

încercări Nr. 6246-S, 6247-S din 12.12.2006 pe icre de somon cu mostra j nr. 1 - Lot.

26,72 kg, care nu corespunde cerințelor standardelor și mostra nr. 2 - Lot. 26,48 kg,

care corespunde cerințelor standardelor (f.d. 31, vol. II (II)), efectuat de către

Laboratorul încercări produse agroalimentare a Institutului Național de

Standardizare și Metrologie;

 raportul de încercări Nr. 6248-S, 6249-S din 12.12.2006, pe icre de somon

cu mostra nr. 3 - Lot. 26,67 kg și mostra nr. 4 - Lot. 26,7 kg, ambele corespund

standardelor (f.d. 32, vol. II (II)), efectuat de către Laboratorul încercări produse

agroalimentare a Institutului Național de Standardizare și Metrologie;

 raportul de încercări Nr. 6250-S, 6251-S din 12.12.2006 pe icre de somon

cu mostra nr. 5 - Lot. 21,98 kg, care corespunde cerințelor standardelor și mostra nr.

6 - Lot. 26,86 kg, care corespunde cerințelor standardelor (f.d. 33, vol. II (II)),

efectuat de către Laboratorul încercări produse agroalimentare a Institutului

121

Național de Standardizare și Metrologie;

 raportul de încercări Nr. 6252-S, 6253-S din 12.12.2006, pe icre de somon

cu mostra nr. 7 - Lot. 15,3 kg, care nu corespunde cerințelor standardelor și mostra

nr. 8 - Lot. - 8,54 kg, care corespunde cerințelor standardelor (f.d. 34, vol. II (II)),

efectuat de către Laboratorul încercări produse agroalimentare a Institutului

Național de Standardizare și Metrologie;

 ordonanța de recunoaștere și anexare a documentelor din 18.01.2008

(f.d.-29, vol. II (II)), prin care rapoartele de încercării nominalizate au fost

recunoscute ca mijloace materiale de probă și anexate la cauza penală;

 scrisoarea nr. 796 din 26.01.2007 (în copie), scrisoarea nr. 5617 din

21.04.2006, nr. 7449 din 29.05.2006, scrisoarea nr. 8504 din 14.06.2004, scrisoarea

nr. 10524 din 01.08.2006, scrisoarea nr. 10932 din 08.08.2006, scrisoarea nr. 13121

din 02.10.2006, scrisoarea nr. 14694 din 15.11.2006, scrisoarea nr. 15106 din

29.11.2006 și scrisoarea nr. 15948 din 21.12.2006, conform cărora Comisarul CPS

Rîșcani al CGP mun. Chișinău se adresează către Șeful IFS mun. Chișinău și solicită

delegarea în adresa CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău a colaboratorilor pentru

darea-luarea în primire a bunurilor confiscate pe procesele-verbale cu privire la

contravențiile administrative în baza deciziilor Comisarului CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău (f.d. 70, 76-84, vol. II (II)), exemplarele doi, a proceselor-verbale de

prelevare a eșantioanelor din 30.11.2006, (f.d. 42, 43, vol. II (II)), întocmite la

depozitul SRL „Slavena Lux”, amplasat în mun. Chișinău, str. Petricani, 21, de către

inspectorul de stat al Serviciului Standardizare și Metrologie al Republicii Moldova,

Marina Toma, în prezența directorului acestei Societăți, Valeriu Lupu și procurorului

Ruslan Dodica;

 exemplarele 2 și 3 al facturii de expediție seria DM nr. XXXXX din

06.09.2006 (f.d. 47-48, vol. II (II)), conform cărora de către CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău au fost predate la păstrare SRL „Slavena Lux” 176,515 kg icre roșii, pe

fiecare exemplar fiind aplicată ștampila SRL „Slavena Lux” și fiind semnate de două

persoane;

 exemplarele 2 și 3 al facturii de expediție seria DM nr. XXXXX din

07.09.2006, (f.d. 49-50, vol. II (II)), conform cărora de către CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău au fost predate la păstrare SRL „Slavena Lux” produse conform anexei

pe 4 file, în total 123 unități;

 rapoartele de expertiză merceologice nr. 0187070 din 16.02.2007

(f.d. 177-184, vol. II (II)) și nr. 0192340 din 04.04.2007 (f.d. 188-196, vol. II (II)),

efectuate de către Camera de Comerț și Industrie, conform cărora au fost stabilite

prețurile la produsele piscicole ridicate de către colaboratorii de poliție a CPS Rîșcani

al CGP mun. Chișinău.

Instanța de apel, analizând declarațiile martorilor, actele și documente pe acest

episod, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a ajuns la

concluzia că acestea demonstrează cu certitudine culpa lui Savca Corneliu XXXXX în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar declarațiile

inculpatului au fost considerate că nu corespund adevărului, or, acestea poartă un

122

caracter declarativ, fiind oferite în scopul eschivării de la răspunderea penală.

În acest context, instanța de apel a menționat că, din probele cercetate s-a

constatat că Savca Corneliu XXXXX, dar și Moiseev Dumitru au încercat să predea

bunurile confiscate organelor fiscale, dar ultimele au refuzat să le primească pe

motiv, că documentele prezentate n-ar corespunde prevederilor pct. 12 a

Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor

confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat,

a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a

comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001, deoarece

astfel de acțiuni nu au fost întreprinse de ultimii.

Totodată, din materialele cauzei s-a stabilit, că bunurile confiscate conform

actelor normative indicate mai sus trebuiau deja să fie predate organelor fiscale.

Reieșind din cele enumerate, rezulta că argumentul nominalizat nu putea fi apreciat

ca absență a posibilității reale din cauza unor factori obiectivi de a executa în modul

corespunzător obligațiile de serviciu, circumstanță care ar exclude tragerea la

răspundere penală pentru neglijență în serviciu a persoanei cu funcție de

răspundere. Mai mult ca atât, îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de

serviciu din cauza lipsei de experiență, lipsei de calificare, cunoștințelor în domeniu,

adică a posibilității reale din cauza unor factor subiectivi, circumstanță care, de

asemenea, ar exclude tragerea la răspundere penală pentru neglijență în serviciu a

persoanei cu funcție de răspundere, nu putea fi aplicabilă inculpaților Savca Corneliu

XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX, atât din considerentele analizate mai sus, cât și

din considerentele că dânșii, după cum a fost indicat anterior, au manifestat atitudine

neglijentă și neconștiincioasă față de îndeplinirea obligațiilor de serviciu.

Or, s-a stabilit faptul indubitabil că întrucât bunurile confiscate făceau parte din

categoria celor ușor alterabile și cu termen limitat de păstrare și necesitau a fi

păstrate în condiții speciale, Moiseev Dumitru urma să ia măsuri pentru asigurarea

neamânată a integrității averii confiscate până la transmiterea lor în administrarea

autorităților fiscale, în conformitate cu legislația în vigoare și să ia măsuri pentru (...)

realizarea lor în modul stabilit și în termenul stabilit de art. 6 al Regulamentului cu

privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân,

sechestrate, ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a

bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.972 din 31.09.2001.

Obligația de transmitere a bunurilor era prevăzută de art.6 al Regulamentului

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.972 din 31.09.2001, de pct.2 și de pct.3 alin.2

din Dispoziția MAI nr.3/19-144 din 01.02.2005, precum și de pct. 13 și de pct.20

lit.(d), (e) din Instrucțiunea privind modul de efectuare a controalelor operative,

aprobată prin Ordinul ministrului de Interne nr.276 din 31.07.2006. La 07.09.2006,

Moiseev Dumitru împreună cu alți colaboratori ai SDI a CPs. Rîșcani au transmis

bunurile confiscate, icra roșie în căldări, pentru păstrare la depozitul „Slavena Lux”

SRL. În acest loc de depozitare bunurile confiscate au fost păstrate fără nici un temei

legal până pe data de 29.11.2006, când au intervenit colaboratorii Procuraturii

mun. Chișinău, care verificau legalitatea acțiunilor colaboratorilor SDI a CPs. Rîșcani

123

în cadrul controlului efectuat la „Selani Lux” SRL. Deși, având posibilitatea reală de a

preda bunurile confiscate colaboratorilor IFS, mun. Chișinău, care se prezentau

periodic la CPs. Rîșcani pentru evaluarea și ridicarea bunurilor confiscate, conform

solicitărilor din 02.10.2006, 15.11.2006, 29.11.2006 prin scrisorile nr.13121, 14694,

15106, Moiseev Dumitru nu a predat așa cum prevedea legea bunurile confiscate,

care făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen limitat de păstrare.

Mai mult, din materialele cauzei rezultă că la 29.11.2006, a fost efectuată

inventarierea produselor confiscate. Concomitent, de faptul dat a fost informat

Inspectoratul Fiscal de Stat al mun. Chișinău și doar la 05.12.2006 bunurile

confiscate au fost predate Inspectoratului Fiscal pentru preluare la evidență.

Conform rapoartelor de expertiză nr.0187070 din 19.01.2007 și nr.0192340 din

15.03.2007, efectuate de experții Camerei de Comerț și Industrie, s-a constat că

valoarea totală inițială a bunurilor confiscate, icră roșie în căldări, în cantitate de

172,74 kg constituia 163 235,52 lei. La 29.11.2006, în cadrul examinării și al

inventarierii produselor confiscate colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău au

constatat că produse piscicole erau păstrate în frigiderul SRL „Slavena Lux” la

temperatura - 4 grade C, inițiindu-se intervenția Serviciului de Standardizare și

Metrologie pentru prelevare eșantioane, or de icră roși. Ulterior, în cadrul prelevării

de către 47 inspectorii Inspectoratului Principal de Stat în Standardizare și

Metrologie a eșantioane, or dintr-un set de icră roșie confiscată, s-a stabilit că

temperatura de păstrare a produselor menționate era de - 1,1 grade C. În condițiile

în care GOST 1629- 97 prevede păstrarea icrei roșii la temperatura de fa -5 grade C

până la -6 grade C, nerespectarea acestui regim de temperatură a dus la alterarea a

119,37 kg de icră roșie cu valoarea totală de 112 800, 87 lei.

În continuare, instanța de apel a notificat prevederile art. 123 alin. (1) Cod

penal și a reținut că, inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX

erau persoane cu funcții de răspundere în perioada de referință, având pe lângă alte

obligații de serviciu și pe cele invocate de către partea acuzării, astfel că, instanța de

apel a conchis că atât inculpatul Savca Corneliu XXXXX, cât și inculpatul Moiseev

Dumitru XXXXX și-au îndeplinit necorespunzător obligațiunile de serviciu, puse în

seama lor, adică altfel decât este prevăzut în regulamentele și instrucțiunile de

serviciu, în actele normative privind activitatea lor ca persoane cu funcție de

răspundere.

Executarea unor acțiuni de funcție cu abateri de la normele de conduită

prescrise au fost admise de către inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev

Dumitru XXXXX ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele,

exprimată prin indiferență și iresponsabilitate, delăsare și supraapreciere a

persoanei lor, neseriozitate și incorectitudine. Îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor

de serviciu de către inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX au

provocat urmări grave intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor juridice.

Astfel, instanța de apel a menționat că, acțiunile inculpatului Savca Corneliu

necesită a fi calificate după semnele calificative, cu provocarea unor urmări grave

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, deoarece au fost

124

aduse atingeri drepturilor și intereselor persoanelor juridice, pe care ultimele le au

în concordanță cu interesele generale ale societății, pe care legea le recunoaște și le

garantează - dreptul la proprietate, la libera concurență, ratarea posibilității de a

obține un profit în conformitate cu scopurile fondării lor, în condițiile legii, de către

diferiți subiecți economici, inclusiv, SRL „Selani Lux”, în cadrul realizării-

achiziționării, în condițiile legii, a bunurilor confiscate.

16.21. În acest context, instanța de apel a considerat nefondate argumentele

apărării în partea în care s-a relatat despre imposibilitatea incriminării inculpaților

Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX a săvârșirii infracțiunii prin

participație.

Astfel, fără a nega faptul, că infracțiunea de neglijență în serviciu este una din

imprudență (culpă), care în viziunea părții apărării exclude participația, instanța de

apel a concluzionat că, inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX

au săvârșit această infracțiune în coautorat, întrucât consecințele produse sunt

rezultatul neîndeplinirii de către fiecare dintre ei nu numai a obligațiunilor de

serviciu strict determinate în legătură cu funcțiile deținute în perioada de referință,

dar și rezultatul neîndeplinirii unor obligațiuni de serviciu comune pentru ambii,

invocate de către partea acuzării și analizate mai sus.

16.22. De asemenea instanța de apel nu a reținut ca plauzibil nici argumentul

apărării în partea în care s-a relatat că prin fapta inculpatului Savca Corneliu XXXXX

n-a fost cauzat careva prejudiciu material, întrucât mărimea acestui prejudiciu a fost

stabilită în timpul urmăririi penale de către organele abilitate, or, prin daune

patrimoniale se are în vedere nu numai prejudiciul real cauzat, dar și venitul ratat.

16.23. Instanța de apel a conchis că nu și-a găsit confirmare nici argumentul

apărătorului Suveică Tudor, conform căruia punerea sub învinuire lui Savca Corneliu

XXXXX, precum și a subalternilor lui, este o răfuială cu aceștia în legătură cu

activitatea lor de contracarare a activității ilegale de antreprenoriat, întrucât în

cadrul probatoriului n-a fost demonstrat, că prezenta cauză penală este o modalitate

de soluționare a chestiunilor de business pe teritoriul Republicii Moldova de către

oamenii de afaceri, protejați de către funcționari din diferite structuri de stat, după

cum s-a afirmat.

16.24. La fel de către instanța de apel au fost considerate ca lipsite de sens în

contextul învinuirii aduse inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru

XXXXX argumentele apărătorilor lor Suveică Tudor și Cerga Ion, precum că pct. 6 a

Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor

confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat,

a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a

comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001, nu este

aplicabil în speța dată, întrucât el nu stabilește și modul de evidență a bunurilor

confiscate care necesită utilizare tehnică, că la etapa adoptării deciziei de confiscare

a bunurilor materiale Savca Corneliu XXXXX avea la dispoziția sa Actul de expertiză

sanitară veterinară nr. 127 din 06.09.2006, de aceea el nici nu cunoștea și nici nu

putea să prevadă, că o altă expertiză a produselor alimentare va face altă concluzie

contradictorie celei dintâi, că acest Act a fost efectuat de către organul abilitat cu

125

evaluarea, încercările de laborator și eliberarea deciziilor de expertiză, cum este

indicat și Serviciul veterinar, în persoana specialistului Ion Toma, că ultimul, spre

deosebire de primii doi, a fost scos de sub urmărire penală, deoarece fapta lui nu

întrunește elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art.

329 alin.(2) Cod penal, întrucât lipsește legătura cauzală între fapta lui și

consecințele survenite.

Instanța de apel a indicat că, relevant la acest capitol, este că nu au fost

administrate careva probe, ce ar indica că Savca Corneliu XXXXX a încercat să predea

bunurile confiscate organelor fiscale, dar ultimele au refuzat să le primească pe

motiv, că documentele prezentate n-ar corespunde prevederilor pct. 12 a

Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor

confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat,

a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a

comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001.

Mai mult, îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu din cauza

lipsei de experiență, lipsei de calificare, cunoștințelor în domeniu, adică a posibilității

reale din cauza unor factor subiectivi, nu poate fi aplicabilă inculpatului, din motivele

expuse supra.

16.25. Instanța de apel a mai indicat că, nu pot fi reținute nici argumentele

apărătorului Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu XXXXX, expuse în

suplimentul depus în cadrul ședinței instanței de apel, în care, apărarea a

sistematizat fiecare capăt de învinuire, solicitând declararea nulității probelor ce

vizează episoadele respective, deoarece avocatul și inculpatul la terminarea

urmăririi penale nu au avut careva obiecții referitor la efectuarea urmăririi penale,

nu au solicitat în termenul prevăzut de lege declararea nulității cărorva acțiuni de

urmărire penală, și astfel ei au pierdut dreptul de a invoca ulterior în instanțele de

judecată presupusele carențe ale acțiunilor organului de urmărire penală.

Din aceste considerente instanța de apel, reieșind din prevederile art. 251 Cod

de procedură penală, nu dispune de careva temei legal pentru a declara nule

acțiunile de urmărire penală invocate de apelant, or, verificarea legalității acestora

ține de competența procurorului ierarhic superior, iar potrivit art. 313 alin.(1) Cod

de procedură penală, plângerile împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale organului

de urmărire penală și ale organelor care exercită activitate specială de investigații

pot fi înaintate judecătorului de instrucție de către bănuit, învinuit, apărător, partea

vătămată, de alți participanți la proces sau de către alte persoane drepturile și

interesele legitime ale cărora au fost încălcate de aceste organe, în cazul în care

persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plângerii sale de către procuror

sau nu a primit răspuns la plângerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege.

Mai mult decât atât instanța de apel, a oferit o motivarea amplă și temeinică a

soluției sale, înfăptuită în baza evaluării și apreciere în conformitate cu legislația în

vigoare a probelor prezentate de către părți în raport cu fapta incriminată prin

rechizitoriu inculpatului, fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Instanța de apel a ajuns la concluzia, că în urma aprecierii materialului

126

probator, în speță au fost stabilite toate elementele constitutive ale infracțiunilor

pentru care au fost condamnați inculpații de către prima instanță, iar concluziile

primei instanțe în acest sens instanța de apel le acceptă și pentru a evita repetări

inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența și practica CEDO,

care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010,

statuează că art. 6§1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest

fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument

(Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61). Cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate

de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

Instanța de apel a reiterat, că printre garanțiile unui proces echitabil,

reglementat de art. 6 din Convenția Europeană, se enumeră și faptul că orice

persoană trebuie să fie judecată în mod echitabil de un tribunal independent și

imparțial, ceea ce a fost realizat și în prezenta cauză, fiind respectate drepturile

inculpatului garantate atât de Constituția R. Moldova, Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, cât și de Codul de procedură penală.

Relevant la acest capitol este și faptul că cauza penală respectivă, se află în

instanțele de judecată din anul 2009, fiind supusă și controlului ierarhic superior,

unde ca rezultat nu au fost constatate circumstanțe ce ar indica la aplicabilitatea

prevederilor art. 251 Cod de procedură penală.

16.26. De asemenea, de către instanța de apel nu au fost reține ca plauzibile

argumentele inculpatului Savca Corneliu, fundamentate pe Hotărârea CtEDO, în

dosarul nr. 17963/08 Savca vs. Moldova, or, însăși inculpatul a menționat că

Republica Moldova în această cauză a fost condamnată conform art. 3 și 5,

circumstanțe care se referă la măsura preventivă, condițiile de aflare în arest a

inculpatului.

Prin urmare, hotărârea CtEDO invocată nu se referă la învinuirea adusă în

cauza penală respectivă, nici la probele cercetate și apreciate de către instanțele de

fond în speță.

16.27. Referitor la învinuirea adusă inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de apel

a considerat că prin acțiunile sale intenționate inculpatul a comis infracțiunea

prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, acțiunile inculpatului urmând a fi

reîncadrate în baza acestei norme penale.

În motivarea soluției sale în această privință, instanța de apel a indicată că

potrivit învinuirii, după reținerea la 20.03.2008 în circumstanțele descrise mai sus

de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX a

camionului de model „Hyundai H 100”, cu n/î XXXXX, în care au fost depistate

199550 grame de heroină, din intenții carieriste, urmărind scopul de a fi menționat

pe linie de serviciu, de a-și ascunde acțiunile ilegale, întreprinse împotriva lui Ceban

din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, precum și

în scopul de a-și justifica indicațiile date subalternilor lor în dimineața și pe

127

parcursul zilei de 20.03.2008, inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru

Mihaii au comis falsul în acte publice în următoarele circumstanțe.

Folosind purtătorul de informații electronice (Flash Card) de model „hp” cu

nr. 372889-001, capacitatea 256 mb, care aparținea inculpatului Moiseev Dumitru

XXXXX, cu participarea nemijlocită a ultimului, inculpatul Savca Corneliu XXXXXa

falsificat în Dosarul de lucru nr. XXXXX cu denumirea convențională „XXXXX” (dosar

strict secret), care-l avea în gestiunea sa, „Notă agenturistică nr. 59ss”, datată cu

08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu 19.03.2008 și „Notă

agenturistică nr. 127ss”, datată cu 22.03.2008, înscriind în fiecare din ele date vădit

false, precum că el a primit informație operativă de la agentul „XXXXX” despre o

posibilă tranzitare a unei mari cantități de heroină pe teritoriul Republicii Moldova

cu destinație în țările Uniunii Europene de către cetățeanul Republicii Turcia Karalar

Murat, precum și alte persoane, membri ai unei organizații criminale internaționale,

totodată, atribuindu-i „notei agenturistice” din 08.02.2008 „nr. 59ss”, care anterior

i-a fost atribuit unei „note agenturistice” cu alt conținut.

După aceasta, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală,

folosindu-se de situația incertă la serviciu, determinată de faptul că la 20.03.2008

Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Papuc Gheorghe, împreună cu

întreg Guvernul Republicii Moldova demisionase, printre alte documente i le-a

prezentat acestuia spre semnare, după ce și-a asigurat o aparentă întocmire legală a

acestora.

Instanța de apel a menționat că, deși inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX a

negat vina sa în cele imputate, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 332 alin. (1) Cod penal este demonstrată prin următoarele probe:

 declarațiile martorilor Papuc Gh., Zubic V.;

 răspunsul Vice-ministrului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, Valentin Zubic, nr. 31/203 din 03.04.2008, adresat Prim-adjunctului

Procurorului General, Vasile Pascari (f.d.-210, vol. II);

 procesele-verbale de ridicare din 04.04.2008 (f.d.-214-215, vol. II) și de

examinare a obiectelor din 05.04.2008 (f.d.-217-219, vol. II);

 procesul-verbal de ridicare din 14.04.2008 (f.d.-216, vol. II);

 raportul de expertiză nr. 1380-1382 din 26.06.2008 (f.d.-252-260, vol. II);

procesul-verbal de examinare a obiectelor din 07.04.2008 (f.d.-225-238, vol. III).

Astfel, analizând declarațiile martorilor, actele și documente administrate în

cadrul urmăririi penale, dându-le apreciere prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor,

instanța de apel a conchis că aceste probe dovedesc vinovăția inculpatului Moiseev

Dumitru XXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal.

Totodată instanța de apel, apreciind declarațiile inculpatului a constatat, că

acestea confirmă faptul, că acțiunile incriminate acestuia au avut loc, însă sunt

declarative în ce privește scopul și motivele acestora, fiind astfel date pentru a se

eschiva de la răspunderea penală.

În această ordine de idei, instanța de apel a indicat că, faptele lui Savca Corneliu

128

XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX procurorul le-a încadrat juridic în prevederile

art. 332 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, adică înscrierea de către o persoană cu funcție de

răspundere în documente oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor

astfel de documente săvârșite din interes personal, conform indicilor calificativi,

săvârșite în mod repetat și în interesul unui grup criminal organizat.

În acesta sens acuzarea a indicat în învinuire, că acțiunile criminale ale lui Savca

Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX, ca membri activi și a altor membri ai

grupului criminal organizat nominalizat, exprimate prin acordarea sfaturilor,

indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor,

urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe

teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari,

din interese personale, exprimate, or, în demascarea acțiunilor lor din motivul

implicării a mai multor organe de drept a Republicii Moldova, împreună și printr-o

înțelegere prealabilă între dânșii, având scopul eschivării lor și a altor membri de la

răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită în complicitate la circulația ilegală

a substanțelor narcotice, în mod repetat, în interesul unui grup criminal organizat, la

data de 24.03.2008, prin intermediul unui purtător de informație electronice - Flash

Card de model „hp”, falsifică din dosarul de lucru cu denumirea convențională

„XXXXX”, nr. XXXXX, dosar strict secret, „Notă agenturistică nr. 59ss”, datată cu

08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu 19.03.2008 și „Notă

agenturistică nr. 127ss”, datată cu 22.03.2008. Ulterior, tot atunci, înscriu în fiecare

din ele date vădit false, precum că, el, Savca Corneliu XXXXX a primit informație

operativă de la agentul „XXXXX” și a organizat operațiunea de filaj, de descoperire și

de reținere a filierei de substanțe narcotice.

Mai mult ca atât, Savca Corneliu XXXXX, a falsificat și a introdus date vădit false

in „Fișa personală a agentului „XXXXX” și „Angajamentul în scris a agentului” din

același dosar, precum că membrul grupului criminal organizat, Cernit Murat este

agentul „XXXXX”, care furnizează informație operativă.

Însă, instanța de apel, ținând cont de probele enunțate supra și apreciate prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a concluzionat că învinuirea

adusă lui Moiseev Dumitru XXXXX pe acest episod și-a găsit doar confirmare parțială

în ședință judiciară, de aceea faptele acestuia întrunesc elementele componenței de

infracțiune prevăzută de art. 332 alin.(1) Cod penal, adică înscrierea de către o

persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor date vădit false,

precum și falsificarea unor astfel de documente săvârșite din interes personal,

deoarece din materialele cauzei s-a stabilit cu certitudine că de către Moiseev

Dumitru XXXXX a fost săvârșit falsul în acte publice, însă nu în interesul unui grup

criminal organizat, excluzând acest semn calificativ din încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului.

Totodată, referitor la acest capăt de învinuire, instanța de apel a indicat

prevederile Legii pentru modificarea și completarea Codului penal al Republicii

Moldova nr. 277-XVI din 18.12.2008, în vigoare din 24.05.2009, conform căreia din

dispoziția alin. (2) art. 332 CP al RM, a fost exclusă lit. a).

Astfel, instanța de apel a menționat, că în cadrul ședinței de judecată nu și-a

129

găsit confirmare învinuirile că Moiseev Dumitru XXXXX ar fi introdus în „notele

agenturistice” informații, potrivit cărora dânșii au organizat operațiunea de filaj, de

descoperire și de reținere a filierei de substanțe narcotice, or, inculpatul nu a

recunoscut în timpul urmăririi penale sau în ședință judiciară faptul, că ar fi aplicat

careva forme și mijloace operative de investigații, ce țin de această metodă a

activității operative.

De asemenea, nici alți martori audiați pe cauză nu au relatat că Moiseev

Dumitru XXXXX ar fi invocat înfăptuirea la 20.03.2008, a activității operative de

investigații, inclusiv „filaj”, îndreptate la depistarea heroinei menționate mai sus.

În acest context, instanța de apel a subliniat, că acuzarea nu a invocat careva

probe, ce ar infirma această versiune referitor la petrecerea de către inculpatul

Moiseev Dumitru XXXXX a „filajului”.

Relevant la acest capitol, în opinia instanței de apel, fiind faptul că potrivit art.

123 Cod penal, Moiseev Dumitru XXXXX cade sub incidența noțiunii de persoană cu

funcție de răspundere, întrucât activa conform Ordinului nr. 596 EF din 23.11.2007

în funcțiile de șef Secție Misiuni Speciale a Direcției Misiuni Speciale a Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, acordându-i-se în virtutea acestor funcții

drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor

administrative de dispoziție.

Instanța de apel de asemenea a conchis, că „nota agenturistică” urmează a fi

reținută ca un act public („document oficial”), în speță, adoptat în urma activității

organului de poliție, în conformitate cu art. 3.3 pct. (5) lit. b) al Regulamentului

privind activitatea operativă de investigații a organelor afacerilor interne (Anexa nr.

1 (strict secretă) la Ordinul MAI Nr. 005 din 25 septembrie 2001, (strict secret), care

are menirea să certifice evenimentele și faptele care provoacă, încetează sau au alte

urmări juridice (anexa nr. 1.51 (strict secretă) la acest Regulament).

Astfel, din materialele cauzei se atestă că Moiseev Dumitru XXXXX a înscris în

aceste documente date vădit false, fie că faptele și împrejurările expuse nu au avut

loc, după cum este consemnat în „Notă agenturistică nr. 59ss”, datată cu 08.02.2008,

fie că au avut loc în cu totul alt mod, decât s-a fi făcut consemnarea în „Notă

agenturistică nr. 123ss” ,datată cu 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”,

datată cu 22.03.2008.

Subsecvent, instanța de apel a reținut că scopul inculpatului a fost manifestat

prin ascunderea acțiunilor ilegale, întreprinse împotriva colaboratorilor poliției

rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, îndreptate la impunerea acestora

de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor

interne datate cu 19.03.2008, precum și în scopul de a-și justifica indicațiile date

subalternilor lor în dimineața și pe parcursul zilei de 20.03.2008.

Calificând acțiunile incriminate lui Moiseev Dumitru XXXXX ca falsul în acte

publice, adică falsificarea documentelor oficiale care presupune contrafacerea sau

alterarea acestora, Colegiul a stabilit că atribuindu-i „notei agenturistice” din

08.02.2008 „nr. 59ss”, care anterior i-a fost atribuit unei „note agenturistice” cu alt

conținut, după cum reise din Registrul nominalizat mai sus, Savca T. și Moiseev D. au

falsificat integral acest document. Mai mult, la înregistrarea ultimului document, au

130

fost încălcate și prevederile art. 3.3 pct. (6) al Regulamentului nominalizat.

Totodată, instanța de apel a subliniat că, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX în

cadrul audierii suplimentare (f.d. 211, vol. XVII) a confirmat faptul, că conținutul

acestor trei „note agenturistice” sus indicate din Dosarul de lucru nr. XXXXX cu

denumirea convențională „XXXXX” coincide cu conținutul celor imprimate de pe

„Flash Card”-ul, ridicat de la dânsul (f.d. 230-235, vol. III), astfel fiind irelevant

argumentul inculpatului, conform căruia acest purtător de informații electronice

(Flash Card) de model „hp” cu nr. 372889-001, capacitatea 256 mb, a fost ridicat de

la dânsul cu încălcări procesuale. Mai mult, după cum s-a constatat în cadrul

verificării corpurilor delicte, conținutul mapei în care se află aceste trei documente a

fost modificat ultima oară la data de 24.03.2008, pe când Moiseev Dumitru XXXXX a

fost reținut conform procesului - verbal de reținere (f.d. l71, 172, vol. III), la

26.03.2008, adică cu două zile mai târziu.

În acest mod instanța de apel a considerat că urmează a fi exclusă versiunea

inculpatului privind posibilitatea introducerii unor modificări privind timpul

întocmirii acestor documente, după ridicarea de la dânsul Flash Card-ului.

16.28. Instanța de apel a considerat că sunt nefondate argumentele apărării cu

referire la faptul, că „notele agenturistice” nu reprezintă acte oficiale, care oferă

drepturi sau eliberează de obligații, că „notele agenturistice” sunt reglementate de

ordinile interne ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și sunt

recunoscute de Ministru și Vice-miniștri ca documente de uz intern, dar nu ca

documente oficiale, cu trimitere la declarațiile martorilor Zubic V., Cosovan Gh. și

Hîncu T.

În acest sens instanța de apel a menționat că, în primul rând, martorii respectivi

nu sunt subiecții, care în prezentul proces penal sunt investiți cu împuterniciri de a

da apreciere sau a califica „notele agenturistice”, în al doilea rând, a reținut că,

dispoziția art. 332 alin. (1) Cod penal, prevede comiterea a careva fapte de fals față

de documentele oficiale, dar nu față de documentele oficiale, care acordă drepturi

sau eliberează de obligații, or ultimele obiecte juridice cad sub incidența unei alte

norme.

Prin urmare, având în vedere că „notele agenturistice” atestă fapte care au

relevanță juridică, sunt create de către persoane împuternicite de stat (funcționari,

având atribuții speciale, statut special și situație de serviciu specială), sunt expuse

într-o formă stabilită de lege, sunt introduse în circuit în cadrul unui sistem de

înregistrare, evidență strictă și control al circulației, determinat de domeniul de

aplicabilitate și restricțiile impuse, reglementate prin Legea privind activitatea

operativă de investigații, nr. 45-XLII din 12.04.1994, Legea cu privire la secretul de

stat, nr. 245-XVL din 27.11.2008 (până la aceasta prin Legea cu privire la secretul de

stat, nr. 106-XIIL din 17.05.1994), Ordinul MAI nr. 005 (strict secret) din 25.09.2001

„Despre aprobarea Regulamentelor și Instrucțiunilor privind organizarea și

efectuarea activității operative de investigații a organelor afacerilor interne”,

instanța de apel a conchis că aceste „note agenturistice” fac parte din categoria

„documentelor oficiale”.

Astfel, instanța de apel a stabilit cu certitudine că inculpatul Moiseev Dumitru

131

XXXXX a comis infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, acționând din

interes personal, or, la indicația lui Savca Corneliu, acesta a îndeplinit indicațiile cu

caracter ilegal, expuse supra în sensul și cu scopul de a avea o relație bună cu

conducătorul său, inculpatul Savca Corneliu, conturându-și o imagine buna în fața

ultimului.

16.29. Totodată, instanța de apel a ajuns la concluzia că, procesul penal în

privința inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX pe art. 332 alin. (1) Cod penal

urmează a fi încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție, în temeiul art.

60 Cod penal, menționând că, din momentul comiterii infracțiunii, până la

examinarea cauzei în ordine de apel au trecut mai mult de 2 ani, or, infracțiunea de

care a fost recunoscut vinovat inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX face parte din

categoria celor ușoare, pentru care legea penală în vigoare la momentul comiterii

infracțiunii prevedea pedeapsă sub formă de închisoare de până la 2 ani.

Astfel, în speță, lui Moiseev Dumitru XXXXX termenul de prescripție va fi

calculat de la 20.03.2008, or, inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală sau

instanța de judecată, prin urmare, motive care ar întrerupe curgerea termenului de

prescripție, lipsesc.

16.30. Referitor la învinuirea adusă lui Moiseev Dumitru XXXXX în baza

art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, instanța de apel a constatat că acuzarea a indicat,

că actele de favorizare întreprinse de către dânsul la rugămintea inculpatului Cerkez

Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) nu l-au ajutat efectiv pe inculpatul Karalar Murat

XXXXX din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției

rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, precum și alți colaboratori de

poliție sosiți la fața locului, din răzbunare, depășind în mod vădit limitele drepturilor

și atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în proporții considerabile

intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, inculpatul

Savca Corneliu XXXXX, care deținea conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne

nr. 655 EF. din 26 decembrie 2007 funcția de Șef-interimar al Direcției misiuni

speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel fiind persoană

cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea

exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, a

dat indicații inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX, care deținea conform Ordinului

Ministrului Afacerilor Interne Inr. 596 EF. din 23 noiembrie 2007 funcția de Șef al

Secției misiuni speciale a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova, astfel, de (asemenea, fiind persoană cu funcție de răspundere,

căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității

publice și acțiunilor administrative de dispoziție, iar acesta, la rândul său, înțelegând

greșit interesele de serviciu, dorind să facă pe plac inculpatului Savca Corneliu

XXXXX, care era șeful lui nemijlocit pe linie de serviciu, acționând în același mod,

cauzând aceleași daune, a dat indicații subalternilor săi, să fie escortați colaboratorii

poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX în incinta Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, unde, sub conducerea și cu participarea

nemijlocită a lor, manifestând violență și înjosindu-le demnitatea, i-au influențat

132

psihic de a da explicații, ce nu corespund adevărului, precum că depistând în

dimineața zilei de 20.03.2008, substanțe narcotice în automobilul de model „Hyundai

H- 100”, cu n. î. XXXXX, condus de către inculpatul Karalar Murat XXXXX, au extorcat

de la acesta bani în schimbul eliberării automobilului cu „marfa”, în acest scop

eliberând-o pe a de a doua persoană, totodată, impunându-i să scrie rapoarte privind

eliberarea din inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu ziua

precedentă.

Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX au refuzat categoric de a face

explicații, ce nu corespund realității, însă au depus rapoarte privind eliberarea din

inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu 19.03.2008, în baza

cărora la 28.03.2008 au fost eliberați din funcțiile deținute.

Astfel, acuzarea a reținut în sarcina inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, însă, instanța

de apel, analizând probele, a constatat că acțiunile inculpatului urmează a fi calificate

în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, iar culpa acestuia este dovedită prin declarațiile

martorilor Ceban Ion, Poiană Vasile, Vozian I., Cuciuc Al., Sargheliu V., Gatman Gh.,

precum și prin actele acumulate în cadrul urmăririi penale, ce atestă faptul că la

20.03.2008, Ceban Ion XXXXX a depus raport de concediere din funcția deținută,

datat cu 19.03.2008 (f.d. 82, vol. XVI), iar conform Ordinului Ministrului MAI nr. 140

EF. din 28.03.2008 (f.d. 84, vol. XVI), la cererea personală, Ceban Ion XXXXX a fost

concediat din funcția de inspector al plutonului special al Secției poliției rutiere a

CGP, mun. Chișinău.

Ulterior, la 08.04.2008, Ceban Ion XXXXX a depus cerere privind retragerea

raportului de concediere sus indicat (f.d. 85, vol. XVI), iar conform Ordinului

Ministrului MAI nr. 160 EF. din 11.04.2008 (f.d. 87, vol. XVI), a fost anulat punctul

Ordinului Ministrului MAI nr. 140 EF. din 28.03.2008 privind concedierea lui Ceban

Ion Simion.

Totodată, instanța de apel a reținut și faptul că, la 20.03.2008 Poiană Vasile

XXXXX a depus raport de concediere din funcția deținută, datat cu 19.03.2008 (f.d.

92, vol. XVI), iar conform Ordinului Ministrului MAI nr. 140 EF. din 28.03.2008 (f.d.

94, vol. XVI), la cererea personală, Poiană Vasile XXXXX a fost concediat din funcția

de inspector al plutonului special al Secției poliției rutiere a CGP, mun. Chișinău. La

08.04.2008, Poiană Vasile XXXXX a depus cerere privind retragerea raportului de

concediere sus indicat (f.d. 95, vol. XVI), iar potrivit Ordinului Ministrului MAI

nr. 160 EF. din 11.04.2008 (f.d. 96, vol. XVI), a fost anulat punctul Ordinului

Ministrului MAI nr. 140 EF. din 28.03.2008 privind concedierea lui Poiană Vasile

Astfel, analizând declarațiile martorilor, actele și documentele pe acest episod,

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a ajuns

la concluzia că acestea demonstrează cu certitudine culpa lui Moiseev Dumitru

XXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, iar

declarațiile inculpatului au fost considerate că nu corespund adevărului, or, acestea

poartă un caracter declarativ, fiind oferite în scopul eschivării sale de la răspunderea

penală.

133

În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat faptele inculpatului

Moiseev Dumitru XXXXX ca acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, or, Moiseev Dumitru XXXXX ca persoană cu funcție de

răspundere a comis acțiuni, care indiscutabil depășesc limitele competențelor de

serviciu și au fost săvârșite contrar intereselor de serviciu analizate mai sus,

circumstanțe neîndoielnice chiar și pentru el însăși.

Mai mult, instanța de apel a stabilit că Moiseev Dumitru XXXXX, își dădea seama

că acțiunile lui ies din limitele competenței funcționale, că dă dovadă de exces de

putere, depășindu-și atribuțiile lor de serviciu, iar săvârșind faptele constatate a

admis survenirea daunelor drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și

doreau acest lucru.

Totodată, vis-a-vis de actul de învinuire, instanța de apel a indicat că acuzatorul

de stat nu a probat faptul că Moiseev Dumitru XXXXX a săvârșit acțiunile

nominalizate în interesul unui grup criminal organizat, de aceea semnul calificativ

„săvârșite în interesul unui grup criminal organizat” nu a fost reținut în sarcina

acestuia.

Astfel, Colegiul a reiterat că vina inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX, în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, a fost demonstrată,

or, inculpatul a evitat să țină cont/să respecte prevederile ce indică că toate

persoanele cu funcție de răspundere trebuie să aibă o comportare corectă și

cuviincioasă față de persoanele, cu care intră în legătură în timpul exercitării

atribuțiilor de serviciu. Este interzis ca un funcționar aflat în funcție de serviciu să

folosească un limbaj violent sau acte de violență psihică (sau fizică) împotriva unei

persoane.

Or, pe parcursul probatoriului s-a stabilit, că Moiseev Dumitru XXXXX

depășindu-și vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege în privința

colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, îndreptate

la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie, din

organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, fiind nestăpânit, condus de mânie a

manifestat impulsivitate, brutalitate și chiar agresiune față de aceștia.

16.31. Astfel, instanța de apel nu a reținut argumentele apărării, precum că nici

Ceban Ion Simion, nici Poiană Vasile XXXXX n-au depus careva rapoarte, plângeri sau

contestații în legătură cu concedierea lor din organele afacerilor interne după cele

întâmplate la 20.03.2008, de aceea n-au fost recunoscuți în calitate de părți

vătămate, nici în timpul urmăririi penale, nici în cadrul cercetării judecătorești, or,

culpa inculpatului este probată prin probe existente și apreciate prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, iar alegațiile ce indică la inacțiunile

martorilor nu pot fi apreciate ca eventuale probe.

16.32. De asemenea, nu au fost reținute nici argumentele în partea în care s-a

relatat, precum că colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile

XXXXX n-au fost înlăturați de la îndeplinirea obligațiunilor de serviciu în momentul

reținerii drogurilor, activând în continuare și asigurând securitatea și trecerea liberă

a automobilului de serviciu a Prim-ministrului Republicii Moldova la intersecția

str. Sciusev - str. Maria Cebotari, mun. Chișinău, întrucât lui Moiseev Dumitru XXXXX

134

i se incriminează săvârșirea infracțiunii după îndeplinirea de către primii doi a

atribuțiilor de serviciu sus indicate, după escortarea lor în incinta Ministerului

Afacerilor Interne.

16.33. Totodată, instanța de apel a ajuns la concluzia că, procesul penal în

privința inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX pe art. 328 alin. (1) Cod penal

urmează a fi încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție, în temeiul art.

60 Cod penal, menționând că, din momentul comiterii infracțiunii, până la

examinarea cauzei în ordine de apel au trecut mai mult de 5 ani, or, infracțiunea de

care a fost recunoscut vinovat inculpatul Moiseev Dumitru XXXXXface parte din

categoria celor mai puțin grave, pentru care legea penală în vigoare la momentul

comiterii infracțiunii prevedea pedeapsă sub formă de închisoare de până la 3 ani.

Astfel, în speță, lui Moiseev Dumitru XXXXX termenul de prescripție va fi

calculat din anul 2008, or, inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală sau

instanța de judecată, prin urmare, motive care ar întrerupe curgerea termenului de

prescripție, lipsesc.

16.34. Referitor la învinuirea lui Moiseev Dumitru XXXXXpe art. 329

alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a menționat că, deși inculpatul Moiseev

Dumitru XXXXXnu a recunoscut vina în cele imputate, vinovăția acestuia este

dovedită prin următoarele probe:

 declarațiile martorilor Ciuhrii V., Iachim V., Coliban A., Dodica R.;

 actul privind inventarierea mărfurilor confiscate din 29.11.2006 (f.d. 32-38

(în ciornă), 39-42, vol. I (II)), conform căruia a fost efectuată inventarierea bunurilor

confiscate de CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău în perioada 05 - 07.09.2006 (două

loturi de marfa situate în frigiderul nr. 2 din depozitul SRL „Slavena Lux”);

 procesul-verbal de examinare a bunurilor din 22.12.2006 (f.d. 9-12, vol. II

(II)), conform căruia au fost examinate produse din pește cu termen de valabilitate

expirat și care nu corespund cerințelor standardelor în sumă totală de 126984,07 lei

și produse din pește care corespund documentelor normative în sumă totală de

92880,83 lei, predate pentru păstrare la data de 13.12.2006 la depozitul SRL „Free

Fischeries”, cu sediul în mun. Chișinău, str. Calea Basarabiei, 42, care au fost

confiscate de la SRL „Selani Lux” în conformitate cu Hotărârile Comisarului CPS

Rîșcani al CGP mun. Chișinău f/n din 06.09.2006 și 11.09.2006 și transmise pentru

preluare la evidență către IFS mun. Chișinău;

 procesul-verbal de examinare a casetei video de model „Sony” din

22.01.2008 (f.d. 13, vol. II (II)), conform căruia a fost examinată caseta menționată pe

care este înregistrată examinarea produselor piscicole sus indicate;

 procesul-verbal de examinare a bunurilor din 26.12.2006 (f.d. 25-26, vol. II

(II)), conform căruia au fost examinate produse din pește cu termen de valabilitate

expirat și care nu corespund cerințelor standardelor în sumă totală de 126984,07 lei,

predate pentru păstrare la data de 13.12.2006 la depozitul SRL „Free Fischeries”, cu

sediul în mun. Chișinău, str. Calea Basarabiei, 42, care au fost confiscate de la SRL

„Selani Lux” în conformitate cu Hotărârea Comisarului CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău f/n din 06.09.2006 și transmise pentru preluare la evidență către IFS

135

mun. Chișinău;

 ordonanța privind recunoașterea în calitate de corp delict și anexarea

acestuia la cauza penală din 26.12.2006 (f.d. 27, vol. II (II)), conform căreia produsele

din pește sus indicate cu termen de valabilitate expirat au fost recunoscute în calitate

de corp delict și anexate la materialele cauzei penale, fiind păstrate la depozitul SRL

„Free Fischeries”, cu sediul în mun. Chișinău, str. Calea Basarabiei, 42, raport de

încercări Nr. 6246-S, 6247-S din 12.12.2006 pe icre de somon cu mostra j nr. 1 - Lot.

26,72 kg, care nu corespunde cerințelor standardelor și mostra nr. 2 - Lot. 26,48 kg,

care corespunde cerințelor standardelor (f.d. 31, vol. II (II)), efectuat de către

Laboratorul încercări produse agroalimentare a Institutului Național de

Standardizare și Metrologie;

 raportul de încercări Nr. 6248-S, 6249-S din 12.12.2006, pe icre de somon

cu mostra nr. 3 - Lot. 26,67 kg și mostra nr. 4 - Lot. 26,7 kg, ambele corespund

standardelor (f.d. 32, vol. II (II)), efectuat de către Laboratorul încercări produse

agroalimentare a Institutului Național de Standardizare și Metrologie;

 raportul de încercări Nr. 6250-S, 6251-S din 12.12.2006 pe icre de somon

cu mostra nr. 5 - Lot. 21,98 kg, careți corespunde cerințelor standardelor și mostra

nr. 6 - Lot. 26,86 kg, care corespunde cerințelor standardelor (f.d. 33, vol. II (II)),

efectuat de către Laboratorul încercări produse agroalimentare a Institutului

Național de Standardizare și Metrologie;

 raportul de încercări Nr. 6252-S, 6253-S din 12.12.2006, pe icre de somon

cu mostra nr. 7 - Lot. 15,3 kg, care nu corespunde cerințelor standardelor și mostra

nr. 8 - Lot. - 8,54 kg, care corespunde cerințelor standardelor (f.d. 34, vol. II (II)),

efectuat de către Laboratorul încercări produse agroalimentare a Institutului

Național de Standardizare și Metrologie;

 ordonanța de recunoaștere și anexare a documentelor din 18.01.2008

(f.d. 29, vol. II (II)), prin care rapoartele de încercării nominalizate au fost

recunoscute ca mijloace materiale de probă și anexate la cauza penală;

 scrisoarea nr. 796 din 26.01.2007 (în copie), scrisoarea nr. 5617 din

21.04.2006, nr. 7449 din 29.05.2006, scrisoarea nr. 8504 din 14.06.2004, scrisoarea

nr. 10524 din 01.08.2006, scrisoarea nr. 10932 din 08.08.2006, scrisoarea nr. 13121

din 02.10.2006, scrisoarea nr. 14694 din 15.11.2006, scrisoarea nr. 15106 din

29.11.2006 și scrisoarea nr. 15948 din 21.12.2006, conform cărora Comisarul CPS

Rîșcani al CGP mun. Chișinău se adresează către Șeful IFS mun. Chișinău și solicită

delegarea în adresa CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău a colaboratorilor pentru

darea-luarea în primire a bunurilor confiscate pe procesele-verbale cu privire la

contravențiile administrative în baza deciziilor Comisarului CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău (f.d. 70, 76-84, vol. II (II)), exemplarele doi, a proceselor-verbale de

prelevare a eșantioanelor din 30.11.2006, (f.d. 42, 43, vol. II (II)), întocmite la

depozitul SRL „Slavena Lux”, amplasat în mun. Chișinău, str. Petricani, 21, de către

inspectorul de stat al Serviciului Standardizare și Metrologie al Republicii Moldova,

Marina Toma, în prezența directorului acestei Societăți, Valeriu Lupu și procurorului

Ruslan Dodica;

136

 exemplarele 2 și 3 al facturii de expediție seria DM nr. XXXXX din

06.09.2006 (f.d. 47-48, vol. II (II)), conform cărora de către CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău au fost predate la păstrare SRL „Slavena Lux” 176,515 kg icre roșii, pe

fiecare exemplar fiind aplicată ștampila SRL „Slavena Lux” și fiind semnate de două

persoane;

 exemplarele 2 și 3 al facturii de expediție seria DM nr. XXXXX din

07.09.2006, (f.d. 49-50, vol. II (II)), conform cărora de către CPS Rîșcani al CGP

mun. Chișinău au fost predate la păstrare SRL „Slavena Lux” produse conform anexei

pe 4 file, în total 123 unități;

 rapoartele de expertiză merceologice nr. 0187070 din 16.02.2007

(f.d. l77-184, vol. II (II)) și nr. 0192340 din 04.04.2007 (f.d. 188-196, vol. II (II)),

efectuate de către Camera de Comerț și Industrie, conform cărora au fost stabilite

prețurile la produsele piscicole ridicate de către colaboratorii de poliție a CPS Rîșcani

al CGP mun. Chișinău.

Astfel, analizând declarațiile martorilor, sistemul de acte și documente pe acest

episod, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a

ajuns la concluzia că acestea demonstrează cu certitudine culpa lui Moiseev Dumitru

XXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar

declarațiile inculpatului au fost considerate că nu corespund adevărului, or, acestea

poartă un caracter declarativ, fiind date în scopul eschivării sale de la răspunderea

penală.

În acest context, instanța de apel a relevat că, Moiseev Dumitru și Savca

Corneliu XXXXX au încercat să predea bunurile confiscate organelor fiscale, dar

ultimele au refuzat să le primească pe motiv, că documentele prezentate n-ar

corespunde prevederilor pct. 12 a Regulamentului cu privire la modul de evidență,

evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile

sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia

statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

972 din 11.09.2001, deoarece astfel de acțiuni nu au fost întreprinse de ultimii.

Totodată, din materialele cauzei s-a stabilit că bunurile confiscate conform

actelor normative indicate mai sus urmau să fie deja predate organelor fiscale.

Reieșind din cele enumerate, rezulta că argumentul nominalizat nu putea fi apreciat

ca absență a posibilității reale din cauza unor factori obiectivi de a executa în modul

corespunzător obligațiile de serviciu, circumstanță care ar exclude tragerea la

răspundere penală pentru neglijență în serviciu a persoanei cu funcție de

răspundere.

Mai mult ca atât, îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu din

cauza lipsei de experiență, lipsei de calificare, cunoștințelor în domeniu, adică a

posibilității reale din cauza unor factor subiectivi, circumstanță care, de asemenea, ar

exclude tragerea la răspundere penală pentru neglijență în serviciu a persoanei cu

funcție de răspundere, nu putea fi aplicabilă inculpaților Moiseev Dumitru XXXXX și

Savca Corneliu XXXXX atât din considerentele analizate mai sus, cât și din

considerentele că dânșii, după cum a fost indicat anterior, au manifestat atitudine

137

neglijentă și neconștiincioasă față de îndeplinirea obligațiilor de serviciu.

Or, instanța de apel a indicat, că s-a stabilit indubitabil faptul, că întrucât

bunurile confiscate făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen

limitat de păstrare și necesitau a fi păstrate în condiții speciale, Moiseev Dumitru

urma să ia măsuri pentru asigurarea neamânată a integrității averii confiscate până

la transmiterea acesteia în administrarea autorităților fiscale, în conformitate cu

legislația în vigoare și să ia măsuri pentru (...) realizarea lor în modul stabilit și în

termenul stabilit de art. 6 al Regulamentului cu privire la modul de evidență,

evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate, ușor alterabile

sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia

statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

972 din 31.09.2001.

Obligația de transmitere a bunurilor era prevăzută de art. 6 al Regulamentului

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.972 din 31.09.2001, de pct.2 și de pct.3 alin.2

din Dispoziția MAI nr.3/19-144 din 01.02.2005, precum și de pct. 13 și de pct.20

lit.(d), (e) din Instrucțiunea privind modul de efectuare a controalelor operative,

aprobată prin Ordinul ministrului de Interne nr.276 din 31.07.2006. La 07.09.2006,

Moiseev Dumitru împreună cu alți colaboratori ai SDI a CPs. Rîșcani au transmis

bunurile confiscate, icra roșie în căldări, pentru păstrare la depozitul „Slavena Lux”

SRL. În acest loc de depozitare bunurile confiscate au fost păstrate fără nici un temei

legal până pe data de 29.11.2006, când au intervenit colaboratorii Procuraturii

mun. Chișinău, care verificau legalitatea acțiunilor colaboratorilor SDI a CPs. Rîșcani

în cadrul controlului efectuat la „Selani Lux” SRL. Deși, având posibilitatea reală de a

preda bunurile confiscate colaboratorilor IFS, mun. Chișinău, care se prezentau

periodic la CPs. Rîșcani pentru evaluarea și ridicarea bunurilor confiscate, conform

solicitărilor din 02.10.2006, 15.11.2006, 29.11.2006 prin scrisorile nr.13121, 14694,

15106, Moiseev Dumitru nu a predat așa cum prevedea legea bunurile confiscate,

care făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen limitat de păstrare.

Mai mult, din materialele cauzei rezultă că la 29.11.2006, a fost efectuată

inventarierea produselor confiscate.

Concomitent, de faptul dat a fost informat Inspectoratul Fiscal de Stat al

mun. Chișinău și doar la 05.12.2006 bunurile confiscate au fost predate

Inspectoratului Fiscal pentru preluare la evidență.

Conform rapoartelor de expertiză nr.0187070 din 19.01.2007 și nr.0192340

din 15.03.2007, efectuate de experții Camerei de Comerț și Industrie, s-a constatat,

că valoarea totală inițială a bunurilor confiscate, icră roșie în căldări, în cantitate de

172,74 kg constituia 163 235,52 lei. La 29.11.2006, în cadrul examinării și al

inventarierii produselor confiscate colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău au

constatat că produse piscicole erau păstrate în frigiderul SRL „Slavena Lux” la

temperatura - 4 grade C, inițiindu-se intervenția Serviciului de Standardizare și

Metrologie pentru prelevarea eșantioanelor de icră roșie.

Ulterior, în cadrul prelevării de către inspectorii Inspectoratului Principal de

Stat în Standardizare și Metrologie a eșantioanelor dintr-un set de icră roșie

confiscată, s-a stabilit că temperatura de păstrare a produselor menționate era de -

138

1,1 grade C. În condițiile în care GOST 1629- 97 prevede păstrarea icrei roșii la

temperatura de fa -5 grade C până la -6 grade C, nerespectarea acestui regim

de temperatură a dus la alterarea a 119,37 kg de icră roșie cu valoarea totală de

112 800, 87 lei.

Instanța de apel, notificând prevederile art. 123 alin. (1) Cod penal, a reținut că,

inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX era persoană cu funcții de răspundere în

perioada de referință, și pe lângă alte obligații de serviciu, le avea și pe cele invocate

de către partea acuzării.

Analiza circumstanțelor cauzei a determinat instanța de apel să conchidă, că

inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX și-a îndeplinit necorespunzător obligațiunile de

serviciu, puse în seama lui, adică altfel decât este prevăzut în regulamentele și

instrucțiunile de serviciu, în actele normative privind activitatea lor ca persoane cu

funcție de răspundere.

Executarea unor acțiuni de funcție cu abateri de la normele de conduită

prescrise au fost admise de către Moiseev Dumitru XXXXX ca rezultat al unei

atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, exprimată prin indiferență și

iresponsabilitate, delăsare și supraapreciere a persoanei lui, neseriozitate și

incorectitudine. Îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor de serviciu de către Moiseev

Dumitru XXXXX a provocat urmări grave drepturilor și intereselor ocrotite de lege

ale persoanelor juridice.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia despre necesitatea calificării

acțiunilor incriminate lui Moiseev Dumitru XXXXX după semnele calificative, „cu

provocarea unor urmări grave drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice”, or, au fost aduse atingeri drepturilor și intereselor persoanelor

juridice, pe care ultimele le au în concordanță cu interesele generale ale societății, pe

care legea le recunoaște și le garantează - dreptul la proprietate, la libera concurență,

ratarea posibilității de a obține un profit în conformitate cu scopurile fondării lor, în

condițiile legii, de către diferiți subiecți economici, inclusiv, SRL „Selani Lux”, în

cadrul realizării-achiziționării, în condițiile legii, a bunurilor confiscate.

16.35. În acest context, de către instanța de apel nu au fost reținute

argumentele apărării în partea în care s-a relatat despre imposibilitatea incriminării

inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX a săvârșirii

infracțiunii prin participație, or, fără a nega faptul, că infracțiunea de neglijență în

serviciu este una din imprudență (culpă), care în viziunea părții apărării exclude

participația, instanța de apel a considerat, că inculpații Savca Corneliu XXXXX și

Moiseev Dumitru XXXXX au săvârșit această infracțiune în coautorat, întrucât

consecințele produse sunt rezultatul neîndeplinirii de către fiecare dintre aceștia nu

numai a obligațiunilor de serviciu strict determinate în legătură cu funcțiile deținute

în perioada de referință, dar și rezultatul neîndeplinirii unor obligațiuni de serviciu

comune pentru ambii, invocate de către partea acuzării și analizate mai sus.

16.36. La fel, nu a fost reținut de către instanța de apel ca plauzibil nici

argumentul apărării, precum că pct. 6 al Regulamentului cu privire la modul de

evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor

alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute

139

în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 972 din 11.09.2001, nu este aplicabil în speța dată, întrucât el nu

stabilește și modul de evidență a bunurilor confiscate care necesită utilizare tehnică;

că la etapa adoptării deciziei de confiscare a bunurilor materiale Savca Corneliu

XXXXX avea la dispoziția sa Actul de expertiză sanitară veterinară nr. 127 din

06.09.2006, de aceea el nici nu cunoștea și nici nu putea să prevadă, că o altă

expertiză a produselor alimentare va face altă concluzie contradictorie celei dintâi;

că acest Act a fost efectuat de către organul abilitat cu evaluarea, încercările de

laborator și eliberarea deciziilor de expertiză, cum este indicat și de Serviciul

veterinar, în persoana specialistului Ion Toma; că ultimul, spre deosebire de

inculpații nominalizați, a fost scos de sub urmărire penală, deoarece fapta lui nu

întrunește elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de

art. 329 alin. (2) Cod penal, întrucât lipsește legătura cauzală între fapta lui și

consecințele survenite; că faptele ambilor inculpați sunt în concordanță cu

prevederile art. 5 alin.(4) lit. g) și alin. (5), art. 25 alin.(1) a Legii privind produsele

alimentare, nr. 78-XV din 18.03.2004; că prin răspunsul Prim - adjunctului

Procurorului General, nr. 11/8320 din 06.11.2006, adresat Secretarului Consiliului

Suprem de Securitate (f.d.-162, vol. XIV), icra roșie depistată, conform concluziei

expertului, a fost recunoscută improprie consumului uman, întrucât inculpații Savca

Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX nu sunt învinuiți în careva încălcării de lege

la intentarea procedurilor administrative sau la adoptarea hotărârilor de sancționare

pe aceste proceduri, ci la etapa de executare a acestor hotărâri. Prin urmare,

neglijența în serviciu a persoanei cu funcție de răspundere se consideră a fi săvârșită

numai în cadrul exercitării atribuțiilor funcționale.

Astfel, instanța de apel a considerat corectă soluția organului de urmărire

penală, care a dispus scoaterea lui Toma Ion Ion de sub urmărire penală, iar

argumentele inculpaților precum că dânsul neglijent și-a îndeplinit acțiunile cu

caracter profesional, le-a respins ca neîntemeiate, deoarece aceste acțiuni nu pot fi

considerate drept neglijență în serviciu, din considerentele, că ele nu constituie

neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a funcțiilor administrative sau

organizatorico-economice.

16.37. Instanța de apel a considerat nefondate și argumentele apărătorului

Cerga Ion, conform cărora inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru

XXXXX au fost limitați în fapt și în drept de a-și continua acțiunile procesuale pe acest

caz, inclusiv, transmiterea către organele fiscale a bunurilor confiscate, întrucât toate

cele trei hotărâri au fost contestate în termen de către conducerea SRL „Selani Lux”,

or, modalitatea de asigurare a integrității, precum și a transmiterii bunurilor

confiscate reiese nu numai din prevederile Regulamentului nominalizat, în vigoare la

momentul indicat, dar și din prevederile pct. pct. 13 și 20 lit. d), e) a Instrucțiunii

privind modul de efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către

angajații organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor

Interne nr. 276 din 31.07.2006, precum și din prevederile pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din

Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 3/19-144 din 01 februarie 2005,

prevederi care inculpații, Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX erau

140

obligați să le cunoască în virtutea obligațiunilor de serviciu în legătură cu funcțiile,

care le dețineau și pe care, după cum reiese din caracteristicile lor de serviciu, „le

cunoaște la perfecție și le aplică în practică” (f.d.-90, vol. IV (II), caracteristica de

serviciu a inculpatului Savca Corneliu XXXXX) și, respectiv, „le cunoaște la nivelul

cuvenit și sunt aplicate în practică în spiritul corectitudinii și obiectivității” (f.d. 94,

vol. IV (II), caracteristica de serviciu a inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX).

Mai mult ca atât, instanța de apel a subliniat, că la materialele cauzei lipsesc

probe ce ar indica, că Moiseev Dumitru XXXXX a încercat să predea bunurile

confiscate organelor fiscale, iar ultimele au refuzat să le primească pe motiv, că

documentele prezentate n-ar corespunde prevederilor pct. 12 a Regulamentului cu

privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân,

sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a

bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001.

16.38. De asemenea, nu au fost reținute de către instanța de apel argumentele

apărării referitor la faptul că, prin acțiunile/inacțiunile lui Moiseev Dumitru XXXXX

nu au fost cauzate careva prejudicii, or, inculpatul a săvârșit infracțiunea de neglijență

în coautorat, întrucât consecințele produse sunt rezultatul neîndeplinirii de către

fiecare dintre dânșii nu numai a obligațiunilor de serviciu strict determinate în

legătură cu funcțiile deținute în perioada de referință, mai mult, rezultatul

neîndeplinirii unor obligațiuni de serviciu au cauzat urmări grave de manifestate prin

daune patrimoniale, unde urmează a se reține nu numai prejudiciul real cauzat, dar și

venitul ratat.

16.39. Cu referire la învinuirea lui Moiseev Dumitru XXXXX în baza art.

art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b), c) și d) Cod penal, instanța de apel a considerat

necesar de admite cererea de apel declarată de către apărătorii inculpatului, Valah

Alina și Cerga Ion, or, din materialele cauzei, rezultă că această infracțiunea nu a fost

comisă de inculpat.

În această ordine de idei, instanța de apel a indicat probele părții acuzării care

au fost puse la baza învinuirii lui Moiseev Dumitru în baza art. art. 42, 46, 2171

alin. (4) lit. b), c) și d) Cod penal, și dându-le apreciere prin prisma prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și

utilității lor, a concluzionat că sistemul de probe prezentat de acuzare pe episodul

respectiv poartă un caracter vag și nu pot sta la baza învinuirii lui Moiseev Dumitru,

or, această acuzare este bazată pe niște presupuneri ale organului de urmărire

penală și trezesc anumite dubii.

Instanța de apel de asemenea a reținut, că din probele prezentate și anexate la

materialele cauzei, din circumstanțele săvârșirii faptelor incriminate lui Moiseev

Dumitru XXXXX, nu rezultă, că el își dădea seama că ajută la pregătirea ori săvârșirea

a careva infracțiune pe persoanele, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă

într-o procedură aparte în legătură cu căutarea lor sau pe inculpații Savca Corneliu

XXXXX, Karalar Murat XXXXX și Cernit Murat, astfel, calificativul de complicitate este

străin de persoana inculpatului Moiseev Dumitru.

Mai mult, la materialele cauzei nu au fost prezentate probe ce ar indica că

141

comportamentul lui Moiseev Dumitru XXXXX este în raport de cauzalitate cu

rezultatul infracțional sau cu săvârșirea infracțiunii, iar din probele prezentate de

acuzare nu rezultă prezența unor stări de fapt potrivit căreia la data și

circumstanțele expuse mai sus, Moiseev Dumitru ar fi comis careva fapte, care cad

sub incidența infracțiunii incriminate acestuia.

Astfel, instanța de apel a conchis că acuzarea nu a prezentat instanței de

judecată probe ce ar stabili delimitarea rolului lui Moiseev Dumitru, la săvârșirea

infracțiunii, ca membru al „grupului criminal organizat”, nu a fost motivată

participarea lui ca complice la săvârșirea infracțiunii incriminate și prin ce se

exprimă concret acțiunile comise de către dânsul, deoarece în învinuirea pe acest

capăt de acuzare este indicată o singură dată familia sa și numai în contextul

acțiunilor incriminate altor inculpați.

16.40. Referitor la capătul de învinuire a inculpatului Karalar Murat

XXXXX pe art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, instanța de apel

a menționat că, deși inculpatul Karalar Murat XXXXX nu a recunoscut vina în cele

imputate, vinovăția acestuia este dovedită cu certitudine prin următoarele probe:

 declarațiile martorilor Ceban Ion, Poiană Vasile, Vozian I., Arseni I., Gatman

Gh., Gorodețchii V., Rotari I., Chirilov V. (audiat în calitate de martor în instanța de

apel ca probă nouă), Saleh Agaibi, Bobu Gh., Stegărescu V., Bîtlan S.;

 procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.03.2008, conform căruia

la fața locului în microbuzul de model Hyundai H-100, numărul de înmatriculare

XXXXX, sub conducerea lui Karalar Murat a fost depistată substanță narcotică

heroină în cantitate de 199550 gr, (f.d. 32-34, vol. I);

 procesul-verbal de percheziție din 20.03.2008, conform cărui în portbagajul

automobilului de model BMW-520 care aparține lui Karalar Murat a fost depistat

utilaj electric de cusut și 43 de saci de polietilenă, cu care conform raportului

de expertiză au fost cusuți sacii în care a fost depistată substanța narcotică heroina,

(f.d. 46, vol. I);

 procesul-verbal de examinare a obiectelor (saci cu brichete în care a fost

depistată substanță de culoare cafeniu deschis) din 24.03.2008, care ulterior, în baza

raportului de expertiză este recunoscută ca substanță narcotică heroină, (f.d. 47-82,

vol. I);

 raportul de expertiză nr. 883/884 din 01.04.08, conform cărui în sacii

depistați la data de 20.03.08, în microbuzul de model Hyundai H-100, numărul de

înmatriculare XXXXX, sub conducerea lui Karalar Murat a fost depistată substanță

narcotică heroină în cantitate de 199550 gr., (f.d. 83-123, vol. I);

 procesul-verbal de examinare a obiectelor utilajului de cusut, sacilor

depistați la Karalar Murat în automobil, din 15.05.2008, (f.d. 131-132, vol. I);

 raportul de expertiză nr. 1149/1150/255 din 29.05.2008, conform cărui

cusuturile cu care au fost cusuți sacii depistați la data de 20.03.2008 în automobilul

de marcă „Hyundai H 100” sunt efectuate cu utilajul electric de cusut, prezentat spre

expertizare. Ața cu care au fost efectuate cusuturile este identică cu cea prezentată

spre expertizare, (f.d. 141-146);

142

 datele privind trecerea frontierei de Stat a Republicii Moldova și a Ucrainei

de către Karalar Murat, Boztepe Omer, Kaya Salih, Cernit Murat, Savca Corneliu,

Stegărescu Veronica, care confirmă legătura între ei, (f.d. 154-156, vol. I, f.d. 5-8,

vol. II);

 descifrările convorbirilor telefonice ale abonatului Karalar Murat, posesor

al numărului de telefon XXXXX, care confirmă legătura între dânsul și ceilalți

membri ai grupării criminale, inclusiv în dimineața zilei de 20.03.2008, (f.d. 161-181,

vol. I);

 materialele acumulate de către lucrătorii DMS MAI, referitor la reținerea de

către lucrătorii poliției rutiere Poiană V. și Ceban I., inclusiv excesul de putere comis

de către lucrătorii DMS față de Poiană V. și Ceban I., (f.d. 182-203, vol. I);

 descifrările convorbirilor telefonice ale abonatului Ceban Ion și Poiană

Vasile, posesori al numerelor de telefon, respective XXXXX și XXXXX, care confirmă

declarațiile expuse de către ei la urmărirea penală și în instanța de judecată și care

combat afirmațiile calomnioase ale inculpaților, (f.d. 217-227, vol. I);

 informația parvenită de la BNC Interpol, nr. 33/5017 din 05.06.2008,

(f.d. 12-14, vol. II);

 descifrările convorbirilor telefonice ale abonatului Stegărescu Veronica,

posesor al numărului de telefon XXXXX, (f.d. 38-44, vol. II);

 procesul-verbal de prezentare a spre recunoaștere a persoanelor după

fotografie din 07.04.2008, cu participarea martorului Bîtlan Stepan, conform cărui

recunoaște pe persoana care este pe fotografia sub numărul 4 (Kaya Salih) ca

bărbatul care i s-a prezentat sub numele Rămbo și Ramazan și din 2007, se ocupa cu

transportarea fasolelor în Olanda, tot prin intermediul lui a făcut cunoștință și cu

Karalar Murat (f.d. 60-62, vol. II);

 procesul-verbal de prezentare a spre recunoaștere a persoanelor după

fotografie din 07.04.2008, cu participarea martorului Saleh Agaibi, conform cărui

recunoaște pe persoana care este pe fotografia sub numărul 4 (Savca Corneliu) ca

bărbatul care lucrează în poliție și pe care Karalar Murat îl numea „SAID”, venea în

bar seara după ce Karalar Murat aducea saci cu fasole, (f.d. 88-90, vol. II);

 procesul-verbal de ridicare a telefonului mobil de model „Samsung SGH-

F.720” de la Cernit Taisia din data de 15.05.2008, (f.d. 104, vol. II);

 procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil de model

„Samsung SGH-E720” ridicat de la Cernit Taisia la 15.05.2008, în care a fost depistat

un mesaj care confirmă implicarea de către soțul ei și un oarecare „Said” la o afacere,

(f.d. 105, vol. II);

 descifrările convorbirilor telefonice ale abonatului Cerkez Akbulut, (alias

Cernit Murat, alias Altîg Murat), posesor al numărului de telefon XXXXX, care în mod

direct dovedește implicarea tuturor inculpați în traficul de substanțe narcotice,

(f.d. 116-135, vol. II);

 procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil ridicat de la

Karalar Murat în momentul reținerii în care se dețin date ce confirmă legăturile lui cu

alți membri ai grupului criminal), (f.d. 156-164, vol. III);

143

 procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil ridicat de la

Savca Corneliu în momentul reținerii în care se dețin date ce confirmă legăturile lui

cu alți membri ai grupului criminal), (f.d. 156-164, vol. III);

 descifrărilor convorbirilor telefonice ale abonaților Karalar Murat, Cerkez

Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Savca Corneliu și Stegărescu Veronica,

posesori ai numerelor de telefoane, respective: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, (f.d. 71-108, vol. V);

 procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil) ridicat de la

Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) în momentul reținerii, care

confirmă legăturile lui cu alți membri ai grupului criminal, (f.d. 159-163, vol. V).

Astfel, instanța de apel, analizând declarațiile martorilor audiați, actele și

documentele indicate supra, administrate în cadrul urmării penale, a conchis, că vina

lui Karalar Murat XXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 46, 2171

alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, este dovedită pe deplin, or, probele analizate supra

coroborează între ele, poartă un caracter consecvent, și combat în totalitate

declarațiile inculpatului, dar și argumentele invocate în cererea de apel în interesul

ultimului, or, din cele relatate de martorii enunțați se atestă, că inculpatul era

membru al grupului criminal organizat, fiind implicat direct în circulația

substanțelor narcotice depistate.

De asemenea instanța de apel a subliniat, că declarațiile inculpatului Karalar

Murat XXXXX, fiind analizate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală de către instanța de apel, au fost considerate că nu corespund adevărului și

sunt date cu scopul de a se eschiva de la răspundere penală, or, versiunea descrisă de

către inculpat este combătută prin sistemul de probe analizat mai sus, relevant fiind

și faptul că cele relatate de inculpat reprezintă contrariul actului de învinuire, iar

acest fapt conturează concluzia, că după ce i-a fost înaintată învinuirea, inculpatul

cunoscând ce i se impută, și-a pregătit declarațiile, care ca finalitate reprezintă o

metodă de a induce în eroare instanța de judecată.

Mai mult, instanța de apel a stabilit, că implicarea nemijlocită a membrilor și

anume, a lui Kaia Salih, Boztepe Omer, Karalar Murat, Cernit Murat, Savca Corneliu,

în traficul de droguri este vădită și activată nemijlocit din momentul reținerii

drogurilor de către lucrătorii poliției rutiere, chiar însăși Cerkez Akbulut (alias Cernit

Murat, alias Altîg Murat), care nu are nimic comun cu organele de drept, apare la

MAI, în momentul reținerii lui Karalar Murat. Mai mult decât atât, se deplasează și la

depozitul din or. Vatra, sub pretextul traducerii celor relatate de către Karalar, cu

toate că, ultimul cunoaște foarte bine limba rusă, iar lucrătorul DMS Sargheliu Vitalie

posedă limba turcă.

De asemenea, instanța de apel a stabilit, că din materialele cauzei rezultă că la

ora 07:20, de către DMS a fost reținut cet. Murat Karalar, care la volanul

automobilului de model Hyundai XXXXX, transporta substanțe narcotice în cantitate

de 200 kg. și anume heroina. Mai mult, se acționează prima dată la înregistrarea

raportului la CPS Buiucani de către DMS întru reținerea lui Karalar Murat, care s-a

aflat în custodia DMS al MAI până la orele 20-00, oră la care a fost întocmit proces-

144

verbal de reținere de către grupul operativ care a efectuat acțiuni de cercetare la fața

locului.

Între timp de către colaboratorii DMS și anume prin persoana șefului DMS

Savca C. se admit acțiuni întru deplasarea cu persoana reținută de-facto Karalar

Murat, cu oferirea translatorului Cernit Murat, la depozitul unde urma să ajungă

substanța narcotică în cazul în care nu ar fi fost reținut microbuzul. Este necesar de

menționat că, despre deplasarea la depozitul din or. Vatra de către colaboratorii DMS

al MAI, nu se întocmește nici-un proces verbal de cercetare a depozitului sau un alt

act, ce ar legaliza acțiunile efectuate.

Mai mult, instanța de apel a stabilit, că prin deplasarea la depozit, în sat. Vatra

de fapt, s-a urmărit distrugerea probelor și verificarea dacă în depozit mai sunt

substanțe narcotice sau alte probe ce ar confirma implicarea colaboratorilor DMS al

MAI la comiterea infracțiunii.

De asemenea, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Rotari Ion prin

care se confirmă faptul amplasării paletelor cu sacii de fasole, modul de a fi încărcați

în camion, și anume ca ultimii saci cu substanțe narcotice necesitau a fi încărcați

primii, iar cei care erau numai cu fasole să fie amplasați la deschiderea ușilor

remorcii, fapt ce era dirijat de Karalar Murat, persoana care a vorbit în limba rusă și

era cu un microbuz de marfă, de culoare albă.

Subsecvent, instanța de apel a reținut că Boztepe Omer a adus geanta lui

Karalar Murat în oficiul lui Cernit Murat, dar nu spre exemplu la barul lui Karalar

Murat. Cernit Murat, depistând geanta ”chibzuind că în ea se află exploziv”, îl

contactează pe Savca Corneliu, dar nu sună în CPs. Centru, CGP mun. Chișinău, sau

902, fiind angajat ca „specialist în dreptul penal”, ultimul, la rândul său, dispunând de

așa o informație, precum că posibil în geantă se află un exploziv, nu expediază la fața

locului colaboratorii secției tehnice din cadrul DTC MAI RM, dar 3 lucrători,

subordonați lui, din cadrul DMS, fapt confirmat de către ultimii, care au fost audiați

în calitate de martori.

Relevant a fost considerat de instanța de apel și faptul, că între Cernit Murat și

Karalar Murat până la reținerea microbuzului au avut loc mai multe convorbiri

telefonice confirmate prin descifrările de la f. d. 117 vol. II, potrivit cărora Cernit

Murat de pe nr. XXXXX îl telefonează pe Karalar Murat la nr. XXXXX pe data de

18.03.2008 la orele 11:07 - 26 s.; 11:23-14s.; 17:15-l1 s., 20:41 -27s.; 21:27 - 9s. De

asemenea, aceleași descifrări ale convorbirilor telefonice confirmă, că Cernit Murat îl

telefonează pe Savca Corneliu la nr. XXXXX pe data de 19.03.2008 la orele 19:32- 8s.

și 19:54-5s.

Instanța de a pel a considerat, că aceste circumstanțe, certifică că Karalar

Murat, de rând cu ceilalți inculpați era un membru activ al grupului criminal creat în

scopul tranzitării a substanțelor narcotice pe teritoriul R. Moldova.

În acest context, instanța de apel a notificat prevederile art. 42, 46 și art. 2171

Cod penal și a reținut că, lit. c) alin.(4) art.2171 a fost abrogată prin Legea nr.277-XVI

din 18.12.2008, în vigoare 24.05.2009, astfel, fiind stabilit că, Karalar Murat XXXXX,

și persoana, cauza penală în privința căreia a fost disjunsă într-o procedură separată

în legătură cu căutarea ei, la propunerea și împreună cu care, la data de 20.03.2008,

145

aproximativ la ora 06:30, aflându-se pe str. Izmail, mun. Chișinău, s-a urcat la volanul

automobilului de model „Hyundai H- 100”, cu nr. XXXXX, deja încărcat cu saci cu

fasole, în care erau deghizate brichete de heroină în cantitate de 199550 grame,

introdusă în țară ilegal, în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către

organul de urmărire penală, pentru a fi transportate în or. Vatra, mun. Chișinău, unde

închiria un depozit pentru acumularea și ambalarea fasolelor în scopul exportării lor

ulterioare în Olanda împreună cu substanța narcotică nominalizată, au realizat

condițiile expuse mai sus privind transportarea ilegală a substanțelor narcotice,

săvârșită în scop de înstrăinare, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit

de mari, adică au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. art. 46, 2171 alin. (4) lit. b),

d) Cod penal, iar cealaltă persoană, cauza penală în privința căreia, de asemenea, a

fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea ei, la indicația căreia

au fost executate aceste fapte, a organizat activitățile primilor doi.

De asemenea, instanța de apel a specificat prevederile art. 1 a Legii cu privire la

circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din

06.05.1999, Hotărârea Guvernului privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova

a substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor, nr. 216 din 27.02.2006, prin

care au fost aprobate Regulile privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a

substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor, Hotărârea Guvernului cu

privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și

precursorilor acestora, supuse controlului, nr. 1088 din 05.10.2004, prin care au fost

aprobate tabelele și listele substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor

acestora, supuse controlului, Hotărârea Guvernului privind aprobarea Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, nr. 79 din 23.01.2006, prin

care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora,

stabilind că, este incontestabil, că transportarea „heroinei” pe teritoriul Republicii

Moldova este o operațiune ilegală cu substanțe narcotice, iar cantitatea de 199550

grame eroină”, depistată la 20.03.2008 în circumstanțele expuse, reprezintă o

cantitate deosebit mare. De aici și semnul calificativ incriminat inculpatului Karalar

Murat XXXXX.

În continuare, instanța de apel, reieșind din cele analizate mai sus, din

prevederile legislației penale în vigoare a Republicii Moldova (art. 46 Cod penal), a

considerat că inculpatul Karalar Murat XXXXX, dar și Cerkez Murat, (Altîg Murat,

Cernit Murat), la momentul descoperirii infracțiunii făceau parte dintr-un grup

criminal organizat, format și consolidat de către cetățeni de origine turcă, cu

distribuirea strictă a rolurilor fiecăruia în autor (coautor) și organizator, cu

elaborarea unui plan detaliat de săvârșire a infracțiunii, cu aplicarea celor mai

sofisticate și ingenioase metode de săvârșire a infracțiunii, cu determinarea

comportării fiecărui membru într-o situație sau alta, inclusiv, retragerea

(îndepărtarea) de la locul faptei și mușamalizarea circumstanțelor săvârșirii

infracțiunii, cu acordarea de ajutor și sprijin reciproc multilateral atât în viața de

toate zilele, cât și în diferite situații, legate de scopul propus spre realizare.

146

16.41. Referitor la versiunea apărării lui Karalar Murat XXXXX, potrivit căreia

ultimul ar urma să fie liberat de răspundere penală în temeiul predării benevole la

20.03.2008 a substanțelor narcotice, instanța de apel nu a reținut-o, menționând, că

potrivit art. 217 alin.(5) Cod penal, persoana care a săvârșit acțiunile prevăzute la

art. 217 sau 2171 este liberată de răspundere penală, dacă a contribuit activ la

descoperirea sau contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a substanțelor

narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, după caz, prin autodenunțare, predare

benevolă a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, indicare a sursei

de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la

săvârșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor

rezultate din infracțiune. Nu poate fi considerată predare benevolă a substanțelor

narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor ridicarea acestora la reținerea persoanei,

precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea

lor.

Raportând circumstanțele constatate în ședința de judecată la cele enunțate

mai sus, instanța de apel a indicat, că comportamentul inculpatului Karalar Murat

XXXXX nici într-un fel nu confirmă această versiune de apărare, dimpotrivă, refuzul

de a da răspunsuri la întrebările colaboratorilor poliției rutiere în momentul stopării

microbuzului și verificării conținutului „mărfii” transportate, încercările lui de a

apela la ajutorul inculpatului Cernit Murat, pentru soluționarea situației cu orice preț

în favoarea lui, indică asupra intențiilor sale de a găsi ieșire din situație și a-și realiza

intențiile personale, precum și a-și executa obligațiunile, conform rolului ce-i

revenea în componența acestui grup criminal organizat, îndreptate la atingerea

obiectivelor comune propuse.

16.42. Referitor la învinuirea adusă inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit

Murat, Altîg Murat) în baza art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal,

instanța de apel a indicat că, deși inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg

Murat) nu și-a recunoscut vina în comiterea acestei infracțiuni, culpa acestuia este

demonstrată pe deplin prin următoarele probe:

 declarațiile martorilor Ceban Ion, Poiană Vasile, Vozian I., Arseni I.,

Gorodețchii V., Rotari I.;

 datele privind trecerea frontierei de Stat a Republicii Moldova și a Ucrainei

de către Karalar Murat, Boztepe Omer, Kaya Salih, Cernit Murat, Savca Corneliu,

Stegărescu Veronica, care confirmă legătura între ei, (f.d. 154-156, vol. 1, f.d. 5-8,

vol. II);

 descifrările convorbirilor telefonice ale abonatului Karalar Murat, posesor

al numărului de telefon XXXXX, care confirmă legătura între dînsul și ceilalți membri

ai grupării criminale, inclusiv în dimineața datei de 20.03.2008, (f.d. 161-181, vol. I);

 descifrările convorbirilor telefonice ale abonatului Ceban Ion și Poiană

Vasile, posesori al numerelor de telefon, respective XXXXX și XXXXX, care confirmă

declarațiile expuse de către ei la urmărirea penală și în instanța de judecată și care

combat afirmațiile calomnioase ale inculpaților, (f.d. 217-227, vol. I);

 informația parvenită de la BNC Interpol, nr. 33/5017 din 05.06.2008,

147

(f.d. 12-14, vol. II);

 procesul-verbal de ridicare a telefonului mobil de model „Samsung SGH-

F.720” de la Cernit Taisia din data de 15.05.2008, (f.d. 104, vol. II);

 procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil de model

„Samsung SGH-E720” ridicat de la Cernit Taisia la 15.05.2008, în care a fost depistat

un mesaj care confirmă implicarea de către soțul ei și un oarecare „Said” la o afacere,

(f.d. 105, vol. II);

 descifrările convorbirilor telefonice ale abonatului Cerkez Akbulut, (alias

Cernit Murat, alias Altîg Murat), posesor al numărului de telefon XXXXX, care în mod

direct dovedește implicarea inculpatului în traficul de substanțe narcotice,

(f.d. 116-135, vol. II);

 descifrările telefonice ale abonaților Karalar Murat, Cerkez Akbulut (alias

Cernit Murat, alias Altîg Murat), Savca Corneliu și Stegărescu Veronica, posesori ai

numerelor de telefoane, respective: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

(f.d. 71-108, vol. V);

 procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil) ridicat de la

Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) în momentul reținerii, care

confirmă legăturile lui cu alți membri ai grupului criminal, (f.d. 159-163, vol. V).

Astfel, instanța de apel, analizând declarațiile martorilor audiați, sistemul de

acte și documentele indicat supra, acumulat în cadrul urmării penale, a conchis, că

vina lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat)în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, este demonstrată pe

deplin, or, probele analizate supra coroborează între ele, poartă un caracter

consecvent, și combat în totalitate declarațiile inculpatului, precum și argumentele

invocate în cererea de apel în interesul ultimului, or, din cele relatate de martorii

enunțați se atestă activitatea unui grup criminal organizat.

De asemenea, instanța de apel a reținut și proba indirectă ce confirmă culpa

inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și anume, declarațiile

inculpatului Savca Corneliu XXXXX, din care rezultă că acesta se cunoștea cu Cerkez

Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), dar și cu Karalar Murat XXXXX, mai mult, Savca

Corneliu a indicat că era în relații apropiate cu Cernit Murat, de la care a aflat că

Karalar Murat a fost reținut de colaboratorii poliției rutiere, astfel, la acest capitol

instanța de apel, reține și legătura dintre Karalar Murat XXXXX și Cernit Murat, or,

primul, după reținere l-a telefonat pe Cernit Murat, cerându-i ajutor în vederea

nedescoperirii infracțiunii, astfel, aceste circumstanțe cumulate indică de asemenea,

la culpa lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) în comiterea infracțiunii

incriminate.

Instanța de apel a indicat, că declarațiile inculpatului, fiind analizate prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, au fost considerate că nu

corespund adevărului și sunt oferite cu scopul de a se eschiva de la răspunderea

penală, or, cele relatate de inculpat sunt combătute cu certitudine prin sistemul de

probe analizat supra.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, din declarațiile lui

148

Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), cercetate în instanța de apel, rezultă că la

20.03.2008, pe la orele 06.40, acesta a fost contactat de către Karalar Murat, care la

rugat să intervină cu un ajutor din motivul, că la el în automobil de către

colaboratorii poliției rutiere au fost depistate substanțe narcotice, pentru ce ultimii

cer mită de la el, în caz contrar îl vor reține. Despre acest fapt l-a contactat pe

cunoscutul său Savca Corneliu, care este lucrător al DMS MAI RM, cu care s-au

întâlnit peste puțin timp în ograda CPs. Rîșcani, mun. Chișinău, unde i-a povestit în

detalii toate circumstanțele.

Totodată, instanța de apel a precizat că, din declarațiile inculpatului Savca

Corneliu, reiese că la data de 20.03.2008, pe la ora 07:00 a fost telefonat de către

Cernit Murat, solicitând o întâlnire de urgență. Aproximativ la orele 07:20 sau

întâlnit în fața CPs. Rîșcani, mun. Chișinău, unde Cernit i-a comunicat, că Karalar

Murat l-a telefonat pe dânsul și i-a comunicat că a fost stopat de către lucrătorii

poliției rutiere, care depistând în microbuzul cu care se deplasa, substanțe narcotice,

motiv pentru care estorcă de la Karalar Murat bani.

Mai mult, instanța de apel a stabilit, că implicarea nemijlocită a membrilor și

anume, a lui Kaya Salih, Boztepe Omer, Karalar Murat, Cernit Murat, Savca Corneliu,

în traficul de droguri este vădită și activată nemijlocit din momentul reținerii

drogurilor de către lucrătorii poliției rutiere, chiar însăși Cerkez Akbulut (alias Cernit

Murat, alias Altîg Murat), care nu are nimic comun cu organele de drept, apare la

MAI, în momentul reținerii lui Karalar Murat. Mai mult decît atît, se deplasează și la

depozitul din or. Vatra, sub pretextul traducerii celor relatate de către Karalar, cu

toate că, ultimul cunoștea foarte bine limba rusă, iar lucrătorul DMS Sargheliu Vitalie

posedă limba turcă.

De asemenea, instanța de apel a reiterat, că din dosar rezultă, că la ora 07:20 a

parvenit informația despre reținerea în intersecția Șciusev-Cebotari de către DMS a

cet.Murat Karalar, care la volanul Hyundai CMI 761 transporta substanțe narcotice în

cantitate de 200 kg. și anume heroina. Mai mult, se acționează prima dată la

înregistrarea raportului la CPS Buiucani de către DMS întru reținerea lui Karalar

Murat, care s-a aflat în custodia DMS al MAI până la orele 20-00, oră la care a fost

întocmit procesul-verbal de reținere de către grupul operativ, care a efectuat acțiuni

de cercetare la fața locului. Mai mult, colaboratorii de la DMS MAI RM, care erau pe

loc (intersecția Șciusev-Cebotari), insistau de a efectua mai repede examinarea

pachetului depistat, spunând că microbuzul necesită a fi repede transportat pe

teritoriul MAI. Între timp de către colaboratorii DMS și anume prin persoana șefului

DMS Savca C. se admit acțiuni întru deplasarea cu persoana reținută de-facto Karalar

Murat, cu oferirea translatorului Cernit Murat, la depozitul unde urma să ajungă

substanța narcotică în cazul în care nu ar fi fost reținut microbuzul. Este necesar de

menționat, că despre deplasarea la depozitul din or. Vatra de către colaboratorii DMS

al MAI, nu se întocmește nici-un proces verbal de cercetare a depozitului sau un alt

act ce ar legaliza acțiunile efectuate.

Instanța de apel a stabilit, că prin deplasarea la depozit, în sat. Vatra de fapt s-a

urmărit distrugerea probelor și verificarea dacă în depozit mai sunt substanțe

narcotice sau alte probe ce ar confirma implicarea colaboratorilor DMS al MAI la

149

comiterea infracțiunii.

De facto, prin deplasare la depozitul din sat. Vatra au fost distruse probele sau

cel puțin nu au fost cercetate, ce ar confirma declarațiile martorului Rotari Ion din

care putem concluziona că, pe paletele din depozit, locul lăsat pe 4 palete, pentru 6

saci, era destinat anume acelor 24 de saci în care a fost depistată heroina, depistată a

doua zi, la data de 20.03.2008.

De asemenea, din declarațiile martorului Rotari Ion se confirmă faptul

amplasării paletelor cu sacii de fasole, modul de a fi încărcați în camion, și anume ca

ultimii saci cu substanțe narcotice necesitau a fi încărcați primii, iar cei care erau

numai cu fasole să fie amplasați la deschiderea ușilor remorcii, fapt ce era dirijat de

Karalar Murat, persoana care a vorbit în limba rusă și era cu un microbuz de marfă,

de culoare albă.

La fel, au fost reținut și faptul că, Boztepe Omer a adus geanta lui Karalar Murat

în oficiul lui Cernit Murat, dar nu spre exemplu la barul lui Karalar Murat. Cernit

Murat, depistând geanta ”chibzuind că în ea se află exploziv”, îl contactează pe Savca

Corneliu, dar nu sună în CPs. Centru, CGP mun. Chișinău, sau 902, fiind angajat ca

”specialist în dreptul penal”, ultimul, la rândul său, dispunând de așa o informație,

precum că posibil în geantă se află un exploziv, nu expediază la fața locului

colaboratorii secției tehnice din cadrul DTC MAI RM, dar 3 lucrători, subordonați lui,

din cadrul DMS, fapt confirmat de către ultimii, audiați în calitate de martori.

Astfel, Colegiul a conchis că din declarațiile inculpaților, cât și a martorilor,

rezulta, că Savca Corneliu a dat indicații subalternilor să se deplaseze la fața locului

(necunoscut), pentru a „documenta” un caz de extorcare de bani de către lucrătorii

poliție rutiere de la un cetățean turc, dar nimeni din cei veniți la fata locului nu

întreprind careva măsuri privind reținerea lor în flagrant, nimeni nu avea careva

aparataj pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală pe așa fel de infracțiuni, nu

s-a pornit vreo cauză penală pe acest fapt, sau măcar să se întocmească un

proces-verbal de constatare.

Relevant fiind și faptul că între Cernit Murat și Karalar Murat până la reținerea

microbuzului au avut loc mai multe convorbiri telefonice confirmate prin descifrările

din f.d. 117 vol. II, potrivit cărora Cernit Murat de pe nr. XXXXX îl telefonează pe

Karalar Murat la nr. XXXXX pe data de 18.03.2008 la orele 11:07 - 26 s.;

11:23-14s.; 17:15-11 s., 20:41 -27s.; 21:27 - 9s.

De asemenea, aceleași descifrări arată, că Cernit Murat îl telefonează pe Savca

Corneliu la nr. XXXXX pe data de 19.03.2008 la orele 19:32- 8s. și 19:54-5s.

Instanța de apel a subliniat, că faptul că acțiuni operative de investigare de

reținere a acestui lot de substanțe narcotice de către colaboratorii DMS nu se

înfăptuiau se confirmă prin declarațiile inculpatului Ohladciuc Valeriu care a declarat

că nimeni din colegii săi nu cunoștea despre existența substanțelor narcotice în

microbuz. Mai mult, astfel de investigații operative nu se duceau de către

colaboratorii DMS, deoarece lipsesc careva documente ce ar atestat astfel de acțiuni.

Or, potrivit materialelor cauzei, Cernit Mirat îl telefonează pe Karalar Murat, iar

ultimul fără frică da indicații la telefon lui Bîtlan că va aduce în saci 1000 kg de fasole

pe care le va încărca mai întâi pe acestea în camion, apoi marfa care a fost adusă mai

150

înainte.

Astfel, instanța de apel a conchis, că circumstanțe reținute și în special cele

menționate mai sus confirmă vinovăția inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat,

Altîg Murat) în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 46, 2171

alin.(4) lit. b), d) Cod penal, adică contribuirea la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi,

indicații, prestări de informații, acordare de mijloace, înlăturarea obstacolelor la

procurarea, transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în

scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi, de un grup criminal organizat, în

proporții deosebit de mari.

În continuare, instanța de apel a stabilit, că din materialele cauzei s-a constatat

cu certitudine faptul comiterii infracțiunii imputate de către inculpatul Cerkez

Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și anume, acțiunile sale vizând circumstanțele

imputate lui Karalar Murat XXXXX, și persoana, cauza penală în privința căreia a fost

disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea ei, care și împreună cu

care, la data de 20.03.2008, aproximativ la ora 06:30, aflându-se pe str. Izmail, mun.

Chișinău, s-a urcat la volanul automobilului de model „Hyundai H- 100”, cu nr.

XXXXX, deja încărcat cu saci cu fasole, în care erau deghizate brichete de heroină în

cantitate de 199550 grame, introdusă în țară ilegal, în mod nestabilit și de către

persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, pentru a fi transportate

în or. Vatra, mun. Chișinău, unde închiria un depozit pentru acumularea și ambalarea

fasolelor în scopul exportării lor ulterioare în Olanda împreună cu substanța

narcotică nominalizată, astfel prin acțiunile sale manifestate prin comunicarea cu

Savca Corneliu în dimineața zile de 20.03.2008, după ce Karalar Murat a fost reținut,

dar și participarea acestuia la percheziția efectuată în depozit, în vedere ascunderii

urmelor infracțiunii, ceea ce certifică realizarea condițiilor expuse mai sus privind

transportarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită în scop de înstrăinare, de un

grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, adică au săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a specificat prevederile art. 1 a Legii cu privire la

circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din

06.05.1999, Hotărârea Guvernului privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova

a substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor, nr. 216 din 27.02.2006, prin

care au fost aprobate Regulile privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a

substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor, Hotărârea Guvernului cu

privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și

precursorilor acestora, supuse controlului, nr. 1088 din 05.10.2004, prin care au fost

aprobate tabelele și listele substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor

acestora, supuse controlului, Hotărârea Guvernului privind aprobarea Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, nr. 79 din 23.01.2006, prin

care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora,

stabilind că, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) incontestabil a participat la

transportarea „heroinei” pe teritoriul Republicii Moldova, operațiune ilegală cu

151

substanțe narcotice, iar cantitatea de 199550 grame „heroină”, depistată la

20.03.2008, în circumstanțele expuse, reprezintă o cantitate deosebit de mare. De

aici și semnul calificativ incriminat inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg

Murat).

În continuare, instanța de apel, reieșind din cele analizate mai sus, din

prevederile legislației penale în vigoare a Republicii Moldova (art. 46 Cod penal), a

considerat că inculpatul Cerkez Murat, (Altîg Murat, Cernit Murat), dar și Karalar

Murat XXXXX, la momentul descoperirii infracțiunii făceau parte dintr-un grup

criminal organizat, format și consolidat de către cetățeni de origine turcă, cu

distribuirea strictă a rolurilor fiecăruia în autor (coautor) și organizator, cu

elaborarea unui plan detaliat de săvârșire a infracțiunii, cu aplicarea celor mai

sofisticate și ingenioase metode de săvârșire a infracțiunii, cu determinarea

comportării fiecărui membru într-o situație sau alta, inclusiv, retragerea

(îndepărtarea) de la locul faptei și mușamalizarea circumstanțelor săvârșirii

infracțiunii, cu acordarea de ajutor și sprijin reciproc multilateral atât în viața de

toate zilele, cât și în diferite situații, legate de scopul propus spre realizare, aceste

trăsături fiind reliefate prin acțiunile inculpatului care imediat după reținerea

automobilului cu heroină l-a telefonat pe Savca Corneliu, totodată, după reținere a

participat la efectuarea percheziției la depozit, toate acestea în scopul mușamalizării

circumstanțelor comiterii infracțiunii, dar și acordării de ajutor și sprijin.

Astfel, condițiile expuse supra se întrunesc în acțiunile inculpatului Cerkez

Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), or, acesta, imediat după reținerea automobilului

a fost informat de către Karalar Murat despre reținere, contactându-l pe Savca

Corneliu în scopul de a-i acorda ajutor autorului infracțiunii.

De asemenea, instanța de apel a reținut, că inculpatul a avut tangențe cu

substanțe narcotice, chiar și fiind tras la răspundere penală, or, însăși inculpatul pe

marginea învinuirii aduse lui pe art. 361 Cod penal, a relatat că în Germania a fost

atras la răspunde penală pentru faptul că asupra sa au fost depistate droguri, astfel,

instanța de apel a atestat apartenența inculpatului la circulația ilegală a substanțelor

narcotice.

16.43. Referitor la învinuirea adusă inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat,

Altîg Murat) pe art. 361 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, instanța de apel a indicat că, din

materialele cauzei s-a constatat următoarele.

Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), la 29.08.1998, deținând pașaportul

fals seria TR-J nr. XXXXX, eliberat la 10.09.1997, de SP Adana, Turcia pe numele lui

Altîg Murat, născut la XXXXX, în XXXXX, Turcia, tatăl XXXXX, mama XXXXX, valabil de

la 03.09.1997 până la 16.02.2002, având intenție de a solicita azil pe teritoriul

Republicii Moldova, care în perioada de referință nu numai că nu avea legislație

internă respectivă, dar nici nu ratificase Convenția privind statutul refugiaților din

28.07.1951 și Protocolul privind statutul refugiaților, adoptat la New York la

31.01.1967, a înregistrat căsătoria cu cetățeanca Republicii Moldova Cernit Taisia,

inițial păstrându-și numele de familie „Altîg”, iar ulterior luându-și numele de familie

al soției „Cernit”, schimbându-și, de asemenea, data, luna anul și locul nașterii.

Astfel, Cerkez Akbulut, prezentând intenționat pașaportul fals sus indicat

152

Ministerului Dezvoltării Informaționale și Biroului migrație și azil a Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a fost legitimat cu documente de identitate

atât pe numele Altîg Murat, cât și pe numele Cernit Murat, inclusiv, buletin de apatrid

seria CC nr. XXXXX și pașaportul apatridului seria C nr. XXXXX, eliberate la

09.10.2000 de SEDP sect. Rîșcani, mun. Chișinău, pe numele lui Altîg Murat; permisul

de conducere de tip nou nr. XXXXX, eliberat la 02.07.2004 de VIP SEET Chișinău pe

numele Cernit Murat; diplomă de studii superioare juridice, eliberată la 30.06.2004

de Academia de Drept din Moldova pe numele Cernit Murat; buletin de identitate

pentru refugiați seria A nr. XXXXX, eliberat la 16.12.2005 de VIP pe numele Cernit

Murat.

Paralel cu pașaportul fals nominalizat, inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat,

Altîg Murat) deținea asupra sa și pașaportul de cetățean al Turciei pe numele lui

Cerkez Akbulut, născut la XXXXX în XXXXX, tatăl XXXXX, mama XXXXX, c/p XXXXX,

care n-a fost identificat de către organul de urmărire penală.

Ulterior, prin diferite „metode” și „procedee” inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit

Murat, Altîg Murat) s-a identificat atât în țara sa de origine Republica Turcia, cât și în

Republica Moldova ca Cernit Murat, născut la XXXXX în Republica Turcia, cu o

singură deosebire: în Republica Moldova la documentarea acestuia au fost indicate

inițial locul nașterii și numele părinților săi adoptivi (XXXXX, Turcia, tatăl XXXXX,

mama Gazai), iar în Republica Turcia - a părinților biologici (XXXXX, tatăl XXXXX,

mama XXXXX), în prezent în actele de stare civilă fiind indicate ambele localități

(XXXXX și XXXXX).

În continuare, instanța de apel a stabilit că partea acuzării a pus la baza acuzării

următoarele probe: răspunsul nr. 33/6455 din 16.07.2008, parvenit de la Biroul

Național Central Interpol (f.d.-168, vol. V), conform căruia „Cernit Murat este

cunoscut organelor de drept ale Turciei pentru apartenența sa la o grupare teroristă

în anul 2001”, răspunsul Ambasadei Turciei în Republica Moldova, nr. 1402 din

21.12.2000, prezentat Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova

(f.d. 235, vol. VI, f.d. 45, 123, vol. VII, f.d. 97, vol. VIII, f.d. 36, vol. IX), conform căruia

„Certificatul de renunțare la cetățenia turcă prezentat de Murat Altîg autorităților

moldovenești n-a fost eliberat de autoritățile competente turce și este considerat un

certificat fals și nul”, răspunsul Ambasadei Turciei în Republica Moldova, nr. 162 din

13.02.2001, prezentat Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova (f.d. 80,

93, vol. VI, f.d. 50, 18, vol. VII, f.d. 98, vol. VIII, f.d. 208, vol. IX), conform căruia:

„1) Autoritățile din Turcia n-au înregistrat nici o solicitare din partea lui Murat Altîg

pentru renunțarea la cetățenia turcă; 2) Numărul de dosar care apare pe certificatul

fals prezentat de dl Murat Altîg aparține unei alte cereri de renunțare la cetățenia

turcă înaintată de dl Cetin Koc în anul 1998; 3) Dl Kadir Akin, semnătura căruia

figurează pe certificatul fals semnat în 1998, a părăsit Direcția Generală de Stare

Civilă și Cetățenie la data de 31.08.1992; 4) în rezultatul investigațiilor efectuate în

registrele secției consulare a Ambasadei, nu a fost găsit nici un certificat autentificat

de Ambasada Turciei pe numele dlui Murat Altîg. Reieșind din cele expuse mai sus, se

confirmă faptul că Murat Altîg a făcut uz de fals pentru obținerea statutului de

apatrid în Moldova”, informația Ambasadei Turciei în Republica Moldova, nr. 101 din

153

16.03.2001, prezentată Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova

(f.d. 29, 81, 91, vol. VI, f.d. 58-59, 130-131, vol. VII, f.d. 72, vol. VIII, f.d. 42, 99, 109,

vol. IX), conform căreia „documentul (Certificatul de renunțare la cetățenia turcă,)

prezentat de dl Murat Altîg nu este autentificat de către secția consulară a Ambasadei

din următoarele considerente, comparând specimenul de semnătură al dlui Kazim

Batmazoglu, secretarul III al Ambasadei, și specimenul de ștampilă al secției

consulare, este evident că acestea nu corespund cu semnătura și ștampila aplicate pe

documentul fals prezentat de Murat Altîg; în documentul fals nu se află mențiunea ce

arată numărul de înregistrare și taxa consulară percepută, data și numărul chitanței;

la documentele care urmează a fi trimise organelor moldovenești, Ambasada nu face

autentificări în limba engleză; în rezultatul investigațiilor efectuate în registrele

secției consulare a Ambasadei, nu a fost găsit nici un certificat autentificat de

Ambasada Turciei pe numele lui Murat Altîg. Așa cum a fost menționat în nota

verbală a Ambasadei nr. 162 din 13 februarie 2001, reiese clar că documentul în

cauză prezentat de Murat Altîg este fals în baza dovezilor indicate”, informația

Departamentului Ordine Publică a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova adresată Direcției generale documentare a populației a Departamentului

Tehnologii Informaționale al Republicii Moldova, nr. 6/3195 din 30.09.2004 (f.d. 86,

vol. VI, f.d. 154, vol. VII, f.d. 67, vol. VIII), conform căreia „Altîg Murat (actualmente

Cernit Murat) a fost anterior la 23.06.2000 judecat pe teritoriul Republicii Moldova

în baza art. 214 alin.(1) Cod penal. Conform informațiilor parvenite din BNC Interpol

Ankara, cetățeanul menționat a fost anterior condamnat de către autoritățile Turciei

pentru încălcarea legislației cu privire la cecuri, iar de către organele de drept ale

Germaniei pentru încălcarea legislației cu privire la droguri. Altîg Murat,

a.n. XXXXX, a fost identificat în baza fotografiei de sora sa ca fiind Akbulut Cerkez,

născut la 18.11.1965. Akbulut Murat continuă să fie cetățean al Turciei, pașaportul

său național nr. TR-J XXXXX a fost eliberat pe numele Altîg Murat, născut la XXXXX și

a expirat la 16.09.2002. La 19.07.2001 Akbulut Murat a fost reținut în or.

Edirne/Turcia în timp ce urma să se deplaseze în Republica Moldova, având în

posesia sa actele de identitate false pe numele lui Altîg Murat, născut la XXXXX și

arestat până la 20.10.2001. Nominalizatul a recunoscut, că a produs actele false pe

numele lui Altîg Murat, deoarece și-a pierdut actele proprii și intenționa să obțină

cetățenia Republicii Moldova. Totodată, Akbulut Cerkez (alias Dogan-Murat Oldi în

România și Moldova) conform informației parvenite pe canalele Interpol din Turcia

este recunoscut ca susținător al organizației teroriste „PKKJKONGRA-GEL (asociația

MALIKURDO)”, informația Ambasadei Turciei în Republica Moldova adresată

Departamentului Tehnologii Informaționale, nr. 161 din 23.02.2005 (f.d. 76, vol. VI,

f.d. 219, vol. VII), conform căreia „Cetățeanul turc Cerkez Akbulut trăiește în Moldova

cu pașaportul fals care aparținea unui alt cetățean turc Murat Altîg. Evident că

pașaportul la fel este fals ca și alte documente purtate asupra sa”, scrisoarea

Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, nr. DC/1507 din

22.05.2006 (f.d. 6-7, vol. VI, f.d. 187-188, vol. VII), conform căreia „numitul Altîg

Murat a fost identificat după amprentele digitale ca fiind cetățeanul acestui stat

Akbulut Cerkez, fiul lui XXXXX și Zuraf, născut la 18.11.1965, în loc. XXXXX , Turcia.

154

Persoana menționată figurează în fișierele organelor de drept ale Turciei pentru

încălcarea legislației cu privire la cecuri. Pentru această infracțiune Akbulut Cerkez,

la data de 02.01.1997 a fost condamnat la 1 an privațiune de libertate de către

instanța primară Beyoglu, Istanbul. Totodată, numitul Akbulut Cerkez a fost

identificat pozitiv și recunoscut după fotografie de sora sa Akbulut Saime. Potrivit

evidențelor polițienești, persoana menționată a fost semnalată și de către organele

competente ale Germaniei pentru trafic de droguri și intrare ilegală în țară cu

pașaport fals. Conform informației parvenite din partea BNC Interpol Wiesbaden,

Germania, cet. Akbulut Cerkez, consumator de droguri, a fost reținut în 1991

pentru încălcarea legislației cu privire la stupefiante, având asupra sa o cantitate de

240 grame heroină. La 15.07.1992, în baza sentinței definitive pronunțate de către

Tribunalul cantonai Kiel, cet. Akbulut Cerkez a fost condamnat la 2 ani privațiune de

libertate. A fost eliberat din detenție la 06.12.1993. La 17.07.2001, persoana dată a

fost arestată în or. Edirne în timp ce urma să se deplaseze în Republica Moldova,

având în posesie actele de identitate false pe numele lui Altîg Murat. Numitul a

recunoscut, că a produs aceste acte false, susținând, că a pierdut actele proprii și, că

intenționa să obțină cetățenia Republicii Moldova. Tot la acel moment, Akbulut

Cerkez a recunoscut, că este cunoscut cu numele Oldi Murat (Dogan) în România și

Moldova, ca susținător al organizației teroriste PKK/KONGRA-GEL. În rezultatul

măsurilor întreprinse, s-a stabilit, că străinul posedă și până la momentul actual

pașaportul său național adevărat pe numele lui Akbulut Cerkez, pe care-l utilizează

pentru traversarea frontierei de stat, fiind documentat faptul folosirii acestui

pașaport de către persoana dată pentru a-și perfecta viza de intrare în republică la

Ambasada Republicii Moldova în București”, informația Direcției Generale Poliție

Ordine Publică a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova adresată

Direcției generale documentare a populației a Departamentului Tehnologii

Informaționale al Republicii Moldova, nr. 6/870 din 15.03.2006 (f.d. 13, vol. VI,

f.d. 198, vol. VII), conform căreia, cu referire la comunicarea parvenită de la BNC

Interpol, Wiesbaden, „numitul figurează în registrele Germaniei cu următoarea

identitate: Akbulut Cerkez, născut la XXXXX în XXXXX , Turcia; de asemenea, sunt

cunoscute 2 alias-uri ale acestuia - Cerkez Akbulut, născut la XXXXXîn XXXXX și Altîg

Murat, născut la XXXXX, în Derik. Akbulut Cerkez, consumator de droguri, a fost

reținut în Germania pentru încălcarea legislației cu privire la droguri, având asupra

sa o cantitate de 240 grame heroină. Începând cu luna februarie până în septembrie

1991, a decurs ancheta împotriva persoanei nominalizate. La 15.07.1992, Akbulut

Cerkez a fost condamnat de către Judecătoria regiunii Kiel la 2 ani privațiune de

liberate și eliberat la 06.12.1993. Numitul Altîg Murat a fost identificat în baza

fotografiei de sora sa ca fiind Akbulut Cerkez, născut la XXXXX și a fost anterior

condamnat în Turcia pentru încălcarea legislației cu privire la cecuri. La 17.07.2001,

persoana menționată a fost arestată în or. Edirne în timp ce urma să se deplaseze în

Republica Moldova, având în posesia sa actele de identitate false pe numele lui Altîg

Murat, născut la XXXXX. Numitul a confirmat, că a călătorit peste hotarele țării sale în

baza pașaportului fals. El a recunoscut, că a produs actele false pe numele lui Altîg

Murat, deoarece și-a pierdut actele proprii și pentru că intenționa să obțină cetățenia

155

Republicii Moldova. Tot la acel moment, Akbulut Cerkez a recunoscut, că este

cunoscut cu numele Dogan-Murat Oldi în România și Moldova ca susținător al

organizației teroriste PKK/KONGRA-GEL, declarațiile martorilor Silvestru Ecaterina

Teodor, Neaga Ana Gheorghe și Roșca Ion Ștefan.

Astfel, analizând declarațiile martorilor indicați, actele și documentele

administrate în cadrul urmăriri penale, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor,

instanța de apel a conchis că inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a

comis infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal, adică

deținerea și folosirea documentului oficial fals, care acordă drepturi, referitor la un

document de importanță deosebită.

Totodată, instanța de apel a concluzionat, că în cadrul probatoriului nu și-a

găsit confirmare motivul invocat de către acuzare, care la determinat pe Cerkez

Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) să săvârșească această infracțiune.

De asemenea, reieșind din conținutul Ordonanței anchetatorului CPS Rîșcani,

mun. Chișinău, A. Bostan din 08.11.2001, Rezoluției din 13.04.2005, a procurorului

secției conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI, Valentin Balan,

precum și a Ordonanței din 15.01.2007, a Prim-adjunctului Procurorului General,

Valeriu Gurbulea, instanța de judecată a considerat că argumentul părții apărării

privind ilegalitatea ultimului document procesual nu poate fi reținut, întrucât nu se

încadrează în prevederile art. 287 alin.(4) Cod de procedură penală, fiindcă primele

două documente procesuale se referă la situații diferite (falsificarea certificatului de

renunțare la cetățenia turcă nr. 631.111.6073/2000 și, respectiv, deținerea și

folosirea pașaportului fals seria TR-J nr. XXXXX, eliberat la 10.09.1997 de SP Adana,

Turcia pe numele lui Altîg Murat, născut la XXXXX, în XXXXX, Turcia, tatăl XXXXX,

mama Gazai, valabil până la 16.02.2002, valabil până la 16.02.2002).

În continuare, notificând prevederile art. 7 alin.(1) Cod de procedură penală,

instanța de apel a considerat că în conformitate cu principiul autorității lucrului

judecat, atâta timp cât învinuirea în această parte păstrează conținutul faptic avut în

vedere la pronunțarea în privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg

Murat) a Sentinței Judecătoriei Edirne, Turcia din 16.02.2005, rămase definitive,

condamnarea nu poate avea loc, existând o prezumție de adevăr în ce privește fapta

inițial judecată (res judecata pro veritate habetur).

La fel, instanța de apel a indicat că, din conținutul art. 4 paragraful 1 din

Protocolul adițional nr. 7 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor

omului și libertăților fundamentale, adoptată la 4 noiembrie 1950 la Roma, care a

intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12 septembrie 1997, nimeni nu poate

fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași Stat pentru săvârșirea

infracțiunii pentru care a fost deja condamnat sau achitat printr-o hotărâre definitivă

conform legii și procedurii penale ale acestui stat.

De asemenea, instanța de apel a specificat art. 2 alin.(1) Cod de procedură

penală, art. 4 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova, art. 3 a Convenției privind

statutul refugiaților din 28.07.1951, în vigoare pentru Republica Moldova din 1 mai

2002, Legea privind azilul în Republica Moldova, nr. 270- XVI din 18.12.2008, în

156

vigoare din 13.03.2009 și a menționat că, aderând la Consiliul Europei și la Convenția

sus indicată, Republica Moldova și-a asumat obligația de a garanta drepturile și

libertățile proclamate de Convenție pentru toate persoanele aflate sub jurisdicția sa.

Astfel, instanța de apel a subliniat că, principiul non bis în idem nu-și găsește

aplicare decât în privința jurisdicțiilor aceluiași stat, având o aplicare strict

teritorială, ceea ce înseamnă că nu poate fi opus în cazul urmăririi sau al judecării

unei persoane pentru aceeași faptă penală pe teritoriul unor state diferite, instanța

de judecată a analizat și posibilitatea atragerii inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit

Murat, Altîg Murat) la răspundere penală pe acest capăt de învinuire, însă, având în

vedere că art. 1 din Acordul între Republica Moldova și Republica Turcia cu privire la

asistență juridică în materie civilă, comercială și penală din 22.05.1996, ratificat prin

Hotărârea Parlamentului nr. 1017-XIII din 03.12.1996, stipulează, că „cetățenii

oricărei Părți Contractante se vor bucura pe teritoriul celeilalte Părți Contractante,

de aceeași protecție juridică, pe care cealaltă Parte Contractantă o acordă propriilor

cetățeni”, instanța de judecată a considerat oportun de a aplica în privința ultimului

aceleași prevederi legale ca și pentru cetățenii Republicii Moldova.

Ținând cont de prevederile art. 275 pct. 7), 285 alin.(1) pct. 5), art. 332 alin.(1)

Cod de procedură penală, în viziunea instanței de apel, aspectele analizate mai sus,

exclud posibilitatea tragerii repetate la răspundere pentru una și aceeași faptă, de

aceia cauza penală de învinuire a lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) în

partea ce ține de învinuirea prevăzută de art. 361 alin.(2) lit. lit. a), c) Cod penal, a

fost încetată din motivul existenței unei hotărâri judecătorești definitive în legătură

cu aceeași acuzație.

Totodată, la adoptarea soluției pe acest capăt de învinuire, instanța de apel a

reținut și prevederile Legii pentru modificarea și completarea Codului penal al

Republicii Moldova nr. 277-XVI din 18.12.2008, în vigoare din 24.05.2009, conform

căreia din dispoziția alin. (2) art. 361 Cod penal, a fost exclusă lit. a).

De asemenea, instanța de apel a analizat și posibilitatea liberării inculpatului

Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) de răspundere penală în temeiul art. 60

alin.(1) lit. b) Cod penal (2002) sau art. 46 alin.(1) pct. 3) Cod penal (1961),

prescripția tragerii la răspundere penală și în acest sens a menționat că, potrivit

art. 46 alin.(1) pct. 3) Cod penal, (1961), persoana nu poate fi trasă la răspundere

penală, dacă au trecut cinci ani din ziua săvârșirii infracțiunii, pentru care, conform

prezentului Cod, poate fi aplicată privațiune de libertate până la cinci ani”. Art. 60

alin.(1) lit. b) Cod penal, (2002), de asemenea, prevede, că persoana nu poate fi trasă

la răspundere penală, dacă au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin

grave.

Din conținutul art. 16 alin.(3) Cod penal, (2002), reiese, că „infracțiuni mai

puțin grave se consideră faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă

cu închisoare pe un termen de până la 5 ani inclusiv”.

Atât, art. 209 alin.(2) Cod penal, (1961), cât și art. 361 alin.(2) Cod penal al RM,

(2002) prevedea și, respectiv, prevede pedeapsă maximă de privațiune de libertate

(închisoare) până la 5 ani. Pașaportul fals seria TR-J nr. 565W4, eliberat la

10.09.1997, de SP Adana, Turcia pe numele lui Altîg Murat, născut la XXXXX, în

157

XXXXX, Turcia, tatăl XXXXX, mama Gazai, a fost valabil de la 03.09.1997 până la

16.02.2002.

Prin urmare, începând cu data de 17.02.2002, pașaportul nominalizat nu se mai

putea de folosit după destinație nici chiar în condițiile, în care n-ar fi fost falsificat.

Deci, ultima zi, când în privința lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat)

putea fi pornită urmărirea penală era data de 16.02.2007, ea fiind pornită la

15.01.2007, adică în termenul prevăzut de lege.

La momentul finisării urmăririi penale intervenise prescripția pe acest capăt de

învinuire, dar întrucât inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) nu și-a

recunoscut vina și, respectiv, nu și-a dat acordul de a fi încetată urmărirea penală în

această parte pe acest temei, cauza penală a fost expediată în instanța de judecată, el

fiind pus sub învinuire și pe acest capăt, deoarece, potrivit art. 25 alin.(1) Cod de

procedură penală, justiția în cauzele penale se înfăptuiește în numele legii numai de

către instanțele judecătorești.

16.44. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților, instanța de

apel a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75 – 78 Cod penal, de gravitatea

infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de persoana celor vinovați, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestora, precum și de faptul că, pedeapsa trebuie să fie legală,

echitabilă și proporțională faptelor comise, care are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea și resocializarea condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii

de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

16.45. Referitor la pedeapsa aplicată în privința lui Savca Corneliu XXXXX

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d),

332 alin. (2) lit. c), 328 alin. (3) lit. c) și 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel

a reținut că, potrivit art. 16 Cod penal, faptele comise de inculpat, fac parte din

categoria infracțiunilor grave și deosebit de grave, care au fost săvârșite intenționat,

de persoana celui vinovat, care anterior nu a fost judecat, de lipsa circumstanțelor ce

atenuează pedeapsa și de stabilirea circumstanței agravante - săvârșirea infracțiunii

prin participație.

Ținând cont de circumstanțele cauzei enunțate, instanța de apel a ajuns la

concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului, precum și restabilirea echității

sociale, vor fi atinse prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, sub formă de

închisoare în cuantumul sancțiunilor normelor încriminate, cu aplicarea prevederilor

art. 84 Cod penal.

16.46. Referitor la pedeapsa aplicată în privința lui Moiseev Dumitru

XXXXX pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal,

instanța de apel a reținut că, potrivit art. 16 Cod penal, fapta comisă de inculpat, face

parte din categoria infracțiunilor grave, care a fost săvârșită intenționat, de persoana

celui vinovat, care anterior nu a fost judecat, de lipsa circumstanțelor atenuante și

agravante.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea

inculpatului, pot fi atinse prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, sub

158

formă de închisoare în cuantumul sancțiunii normei încriminate, cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, stabilindu-i un termen de probațiune, care va realiza

scopul indicat în art. 61 Cod penal.

16.47. Referitor la pedeapsa aplicată în privința lui Karalar Murat XXXXX

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b)

și d) Cod penal, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 16 Cod penal, fapta comisă

de inculpat, face parte din categoria infracțiunilor deosebit de grave, care a fost

săvârșită intenționat, de persoana celui vinovat, care anterior nu a fost judecat, de

lipsa circumstanțelor atenuante și de stabilirea circumstanței agravante - săvârșirea

infracțiunii prin participație.

Ținând cont de circumstanțele enunțate, instanța de apel a ajuns la concluzia că,

corectarea și reeducarea inculpatului, precum și restabilirea echității sociale, vor fi

atinse prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, sub formă de închisoare în

cuantumul sancțiunii normei încriminate.

16.48. Referitor la pedeapsa aplicată în privința lui Cerkez Akbulut

(Cernit Murat, Altîng Murat) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art.

42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, instanța de apel a reținut că, potrivit

art. 16 Cod penal, fapta comisă de inculpat, face parte din categoria infracțiunilor

deosebit de grave, care a fost săvârșită intenționat, de persoana celui vinovat, care

anterior a fost condamnat, de lipsa circumstanțelor atenuante și de stabilirea

circumstanței agravante - săvârșirea infracțiunii prin participație.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea

inculpatului, precum și restabilirea echității sociale, vor fi atinse prin aplicarea unei

pedepse privative de libertate, sub formă de închisoare în cuantumul sancțiunii

normei încriminate.

este atacată cu recursuri ordinare de avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului

Karalar Murat, de avocatul Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Cernit Murat, de

inculpatul Savca Corneliu și de avocatul Valah Alina în numele inculpatului Moiseev

Dumitru.

17.1. Avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Karalar Murat, care,

invocând temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală,

solicită casarea totală a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie achitat de sub învinuirea imputată, invocând aceleași motive expuse

în cererea de apel declarată de avocatul Babără Marian și în recurs ordinar declarat

de avocatul Nagacevschi V.

Apărarea consideră că, sentința instanței de fond și decizia instanței de apel

privind condamnarea lui Karalar Murat sunt arbitrare, deoarece a fost condamnat fără

nici o probă, care ar confirma vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate.

17.2. Avocatul Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Cernit Murat, invocând

temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, în partea condamnării inculpatului Cernit Murat în baza art. 42, 46,

2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, precum și a sentinței primei instanțe, prin care

inculpatul respectiv a fost condamnat în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, cu

159

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.

În susținerea solicitării sale, invocă ilegalitatea hotărârii, deoarece instanța de

apel nu a apreciat probele prin prisma art.101 Cod de procedură penală, respectiv,

faptei lui Cernit Murat i s-a dat o încadrare juridică greșită, acțiunile lui Cernit Murat

lipsind semnele constitutive ale infracțiunii.

Totodată, apărarea menționează că, Cernit Murat a solicitat instanței de apel

audierea martorului Cosovan Ghenadii, pe motiv că sunt circumstanțe noi de

declarat în urma unui reportaj televizat efectuat pe marginea dosarului „Heroina”,

însă cererea a fost respinsă, iar cererea părții acuzării privind audierea pentru a

3 oară a martorilor Poiană V., și Vozian I., a fost admisă. Respectiv, instanța de apel a

fost părtinitoare și nu a examinat obiectiv cauza penală.

În acest sens, subliniază că, potrivit Hotărârii CtEDO, pe cauza Miși vs România,

din 16 septembrie 2014, Curtea a reținut, că nu se admite condamnarea în apel, după

o sentință de achitare, fără a administra probe noi care să răstoarne probatoriul pus

la baza hotărârii primei instanțe. Respectiv, apărarea consideră, că probe noi nu au

fost administrate, acestea fiind doar reinterpretate, condamnând inculpatul în baza

aceluiași probatoriu pe baza căruia prima instanță a pronunțat soluții de achitare.

Astfel, în opinia apărării, au fost încălcate prevederile art. 6.1 CEDO, deoarece

instanța de apel a examinat cauza în baza acelorași circumstanțe examinate de către

prima instanță, care a considerat că acestea nu sunt suficiente pentru a fi condamnat,

achitându-l.

În opinia apărării, prima instanță, examinând probele, a ajuns corect la

concluzia că Cernit Murat nu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 217/1 Cod

penal, recalificând acțiunile acestuia la art. 323 alin.(1) Cod penal.

Totodată, apărarea susține, că probe noi nu au fost ulterior administrate în

instanța de apel, probatoriul rămânând același, respectiv, un Colegiu al Curții de Apel

Chișinău l-a achitat pe Cernit Murat în 2010, iar alt Colegiu al Curții de Apel a

menținut condamnarea instanței de fond în baza prevederilor alin. (1) art. 323 Cod

penal și încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție.

Respectiv, apărarea invocă faptul, că decizia Colegiului Penal al Curții de Apel

din data de 12.01.2018, este unica decizie, care în absența noilor probe, îl condamnă

pe Cernit Murat în baza prevederilor alin.(4) art. 217/1 Cod penal.

La fel avocatul Ciuchitu V. notifică și art. 6.3 d) al Convenției CEDO, care

prevede situația în care învinuitul are dreptul la solicitarea audierii martorilor în

egală măsură a celor ce fac declarații atât împotriva sa cât și în favoarea sa.

În acest sens apărătorul atrage atenția și la faptul că, în data de 29.12.2017, a

fost depusă o cerere în Procuratura Generală privind necesitatea intervenției

acesteia în vederea obținerii pe căi oficiale a procesului-verbal al ședinței de judecată

din data de 07.12.2017 a Judecătoriei din or.Istanbul Turcia, a declarațiilor lui

Karalar Murat, Boztepe Omer, Mustafa Ersoy, Ramazan Kocadag (Salih Kaya),

deoarece în Turcia este pornită cauză penală pe același fapt, iar ultimii au dat

declarații în instanța de judecată și toți au declarat că nu îl cunosc pe Cernit Murat.

Respectiv, avocatul Yildiz Edip care a participat în calitate de apărător al lui Cernit

Murat a transmis ultimului copia proceselor - verbale, însă acestea conform

160

legislației nu pot purta sigiliul apostilei și respectiv nu au valoare juridică la anexarea

acestora la prezenta cauză penală în RM și nu pot avea valoare probantă, deși aceste

persoane audiate de Judecătoria din Turcia au legătură cauzală directă cu prezenta

cauză penală.

Persoanele care ar fi avut implicație în infracțiune din declarațiile lui Karalar

Murat din instanțele de judecata din RM au fost stabilite de către organele de drept

din Turcia și totodată au fost audiate în instanța de judecată.

Respectiv, la 24.01.2018 a parvenit răspuns la cererea din data de 29.12.2017,

de la Procuratura Generală, prin care se face trimitere la art. 536-540 Cod de

procedură penală, potrivit căreia în urma examinării cererii de către Procuratură, să

ne adresăm în vederea înaintării comisiei rogatorii Curții Supreme de Justiție,

deoarece decizia pe prezenta cauză penală a fost emisă de către Curtea de Apel

Chișinău.

Cât privește imputarea de către acuzare săvârșirii de către Cernit Murat a

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(2) Cod penal, apărarea consideră că, instanța

de apel corect a ajuns la concluzia că procesul penal urmează a fi încetat în legătură

cu existența hotărârii judecătorești definitive asupra aceleiași persoane pentru

aceeași faptă, însă aceste prevederi sunt stipulate în alin. (2) al art. 7 Cod penal, și nu

alin.(1) art. 7 Cod penal, după cum e scris în partea descriptivă a sentinței. De

asemenea, atrage atenția că, în partea dispozitivă se face trimitere la art. 60 Cod

penal, care prevede încetarea procesului penal pe motivul expirării termenului de

prescripție pentru atragerea la răspundere penală. Astfel, instanța de apel încetează

procesul penal în baza a două prevederi diferite, ceea ce este inadmisibil.

La fel, indică și asupra unei erori în partea descriptivă a deciziei atacate, și

anume, că data reținerii lui Cernit Murat este indicată data 26.03.2008, însă în partea

dispozitivă la pag. 341 este indicată data de 26.06.2008, iar termenul aflării în arest

al lui Cernit Murat este indicat până la 21.10.2009, deși Cernit Murat s-a aflat în arest

până la data de 21.06.2010.

17.3. Inculpatul Savca Corneliu, în recursurile ordinare și în recursurile

suplimentare declarate, invocă temeiurile de drept prevăzute în art.427 alin. (1)

pct. 2), 6), 8), 9), 12), 15) și 16) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a

acesteia, precum și a sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie achitat de sub învinuirea imputată, invocând aceleași motive expuse în

cererea de apel declarată de avocatul Suveică Tudor (f.d.2-17, vol. XX) și în apelul

suplimentar depus la 30 martie 2015 (f.d.212-239, vol. XXXVIII).

Recurentul consideră că, instanța de apel a pronunțat o nouă sentință, contrar

prevederilor art. 413 alin.(1) Cod de procedură penală (la judecarea apelului se

aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță) și art. 414 alin.

(5) Cod de procedură penală (instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel), și a evitat să se expună asupra tuturor motivelor și argumentelor

invocate prin apel și apelului suplimentar, limitându-se doar la critica și enumerarea

acestora, fără a motiva soluția de respingere a acestora.

161

Astfel, în opinia recurentului, prin neexpunerea asupra legalității și excluderi

din lista probelor a documentelor și actelor procesual penale enumerate în apelul

suplementar al apărării, a fost viciată soluția instanței de apel.

La fel, recurentul Savca C. menționează că, condamnarea și motivarea

condamnării nu a fost făcută în limitele rechizitoriului adus recurentului, iar

argumentele instanței de apel în susținerea soluției pronunțate sunt pripite, lipsind o

analiză a învinuirii aduse la etapa urmăririi penale, fapt ce grav încalcă procedura

procesual-penală și anume prevederile art. 384-397 Cod de procedură penală.

În opinia recurentului instanța de apel a ignorat totalmente proba adusă de

apărare - decizia CtEDO nr.17963/08 din 15.03.2016. În acest sens a indicat, că

Înalta Curtea de la Strasbourg a avut la dispoziție și a examinat toate probele din

dosar și a concluzionat că, motivele invocate de procurori și reflectate în toate actele

judecătorești privind arestarea preventivă aplicată în privința lui Savca Corneliu, nu

sunt suficiente și relevante: lipsește o bănuială rezonabilă. CtEDO a adoptat

Hotărârea în dosarul nr.17963/08 în baza probelor din dosar acumulate până la

29.03.2015, atunci când partea apărării a expediat către înalta Curte ultimele probe

și comentarii. De atunci și până la momentul actual acuzarea nu a prezentat instanței

nici o altă probă în afară de interogarea în fața instanței a unui nou martor Vasile

Chirilov, care în declarațiile sale a confirmat nevinovăția lui Corneliu Savca în acest

dosar. Prin urmare, recurentul consideră, că constatarea CtEDO: lipsa unei bănuieli

rezonabile, făcută prin actul judecătoresc internațional, urma să fie luat în

considerație și de către instanța de apel la adoptarea soluției.

La fel, menționează că, instanța de apel contrar prevederilor alin. 1 art. 6 CEDO

și prevederilor alin. (3), (4) art. 413 Cod de procedură penală, a respins audierea

martorilor Coadă Valeriu, Grabazei Veaceslav, Puiu Albert, Nedelcov Sergiu,

persoanele care puteau detaliza evenimente principale ale cauzei penale de învinuire

adusă recurentului potrivit art. 42, 46, lit. b), d) al.4 art.2171 Cod penal.

În opinia recurentului Corneliu Savca învinuirile înaintate lui au fost efectuate

în baza unui dosar fabricat artificial, acestea sunt iluzorii și chiar absurde, astfel că

condamnarea recurentului a avut loc pentru faptul că dânsul a contribuit la reținerea

unei cantități semnificative de substanțe narcotice și consideră, că acuzarea nu

deține probe întru a se putea justifica aplicarea consecințelor legii penale.

Totodată, recurentul subliniază că, instanța de apel judecând apelul, nu a

respectat întocmai prevederile procesuale obligatorii, or, atât prima instanță, cât și

instanța de apel în cauza dată n-au individualizat pedeapsa potrivit prevederilor

art. 61, 75 Cod penal, ce a dus la stabilirea unei pedepse neechitabile (subsemnatul a

fost condamnat pentru fapte ce nu le-a comis) și se consideră eroare de drept

prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de

drept, comisă de aceasta, atunci când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

De asemenea, recurentul atrage atenția că, instanța de apel prin decizia

contestată a dispus ca termenul executării pedepsei inculpatului Savca Corneliu

XXXXX de calculat din data reținerii cu includerea în acest termen a duratei aflării

162

inculpatului în stare de arest de la data de 26.08.2008 până la 21.06.2010. Instanța a

dispus excluderea termenului de 5 luni, începând din 26.03.2008, când recurentul a

fost reținut, iar în privința recurentului C. Savca a fost dispusă măsura preventivă în

formă de arest începând cu data reținerii: 26.03.2008, menținută până la 21.06.2010.

Astfel, recurentul consideră că, instanța de apel, prin excluderea termenului de

5 luni, grav a încălcat drepturile fundamentale, ce manifestă o neglijență și

superficialitate în examinarea acestei cauze și emiterea deciziei.

Recurentul Savca C., considerând: că partea acuzării a prezentat așa numite

probe fără a face analiza lor, fără a indica concret care din aceste probe dovedesc

vinovăția lui Corneliu Savca; că abuzurile comise de procurorul Lilian Cociu în acest

dosar, precum și alte infracțiuni analogice comise de el în alte dosare, pentru care

este trimis în judecată și are statut de inculpat; că prin Hotărârea CtEDO în dosarul

nr. 17963/08 Savca vs Moldova, în care Republica Moldova este condamnată conform

art. 3 și 5§1; solicită achitarea sape toate capete de învinuire, pe motiv că nu a

săvârșit faptele incriminate.

Consideră, că circumstanțele expuse atestă, că instanța de apel nu a judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția, iar că recursul ordinar este întemeiat.

În suplimentarea recursului din 07.03.2018 recurentul invocă faptul că,

judecătorul L.Brînza urma să se abțină de la examinarea prezentei cauze și în acest

sens, menționează că, prin hotărârea judecătoriei Centru mun. Chișinău nr.3-950/14

din 28.10.2014, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de către

C.Savca către MAI RM, privind anularea ordinului MAI nr.368 din 15.10.2013 despre

concedierea, restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru perioada de absență

forțată de la muncă, iar completul de judecată pe cauza penală nr.la-2096/14, în

cadrul căreia a fost pronunțată decizia contestată din 12.01.2018 a fost constituit din

judecătorul : O.Robu, L.Brînza (raportor), S.Vrabii.

Consideră că, prin respingerea cerințelor în cadrul cauzei civile nr. 3-950/14,

judecătorul L. Brinza s-a expus opinia față de decizia Curții Supreme de Justiție RM

din 24.07.2014: act juridic în baza căruia s-a dispus rejudecarea prezentei cauze

penale în instanța de apel.

Prin urmare, judecătorul L. Brînza indirect s-a expus opinia vizavi de indicațiile

expuse prin decizia Curții Supreme de Justiție RM din 24.07.2014, astfel că, contrar

prevederilor pct.4 alin.(2) art.33, art.34 Cod de procedură penală, a participat la

examinarea apelului în cadrul prezentei cauze penale, deși prin hotărârea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău nr. 3-950/14 din 28.10.2014 și-a expus opinia

asupra vinovăției recurentului C. Savca.

De asemenea, inculpatul în recursul suplimentar supra, precum și

suplimentarea recursului depus la data de 04 mai 2018, invocă aceleași argumente

care sunt expuse în recursurile ordinare, precum și date referitor la procurorul

Cociu L., care, în opinia recurentului, a prezentat probe false în cauza dedusă

judecății, precum și în cauza penală de învinuirea a altei persoane.

17.4. Avocatul Valah Alina în numele inculpatului Moiseev Dumitru, indicând

temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală,

163

solicită casarea parțială a acesteia de condamnare a lui Moiseev Dumitru pentru

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b), art. 332 alin. (1),

art. 328 alin. (1) Cod penal, rejudecarea cauzei cu pronunțarea în această parte a

unei noi hotărâri, prin care să se dispună achitarea lui Moiseev Dumitru, în rest sa fie

menținută decizia în partea clientului său.

În susținerea solicitării sale, invocă aceleași motive expuse în cererea de apel

(f. d. 1-7, vol. XXV), considerând că, instanța de apel s-a expus neclar, fără o motivare

întemeiată de ce a ajuns la concluzia de condamnare a lui Moiseev Dumitru.

Consideră, de asemenea, că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor

motivelor invocate de către avocați în cererile de apel în favoarea lui Moiseev

Dumitru. Iar în ceea ce privește infracțiunea falsul în acte publice, adică înscrierea de

către o persoană cu funcție de răspundere, precum și de către un funcționar al

autorității publice, care nu este o persoană cu funcție de răspundere, în documentele

oficiale, dacă aceste acțiuni au fost comise din interes material sau din alte interese

personale, infracțiune prevăzută de art. 332 Cod penal, încriminată lui Moiseev

Dumitru, instanța de apel a dat o încadrare juridică greșită faptelor și incorect a

dispus încetarea procesului penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție

de atragere la răspundere penală.

declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestora din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Cazacu Dumitru în

numele inculpatului Karalar Murat

19.1. Colegiul penal consideră că, alegațiile părții apărării sunt nefondate,

deoarece, analizând decizia atacată, conchide că temeiul invocat de recurent

prevăzut în pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului declarat, și în acest sens, se menționează că,

potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Instanța de recurs reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

164

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Karalar Murat a fost pus sub

învinuire de către procuror, recunoscut vinovat și condamnat de instanța de apel în

baza art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, care, analizând

obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a conchis că,

probele administrate de organul de urmărire penală și prezentate de către

acuzatorul de stat în sprijinul învinuirii imputate vinovatului, confirmă indubitabil

vinovăția acestuia.

Prin urmare, analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de

apel legal și întemeiat a pronunțat o hotărâre de condamnare în privința inculpatului

Karalar Murat, prin verificarea legalității și temeiniciei hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa

cum este indicat în pct. 16.40-16.42 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de

recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Mai mult ca atât, instanța de recurs menționează faptul că, argumentele

invocate de recurent privind reaprecierea probelor, au constituit obiect al examinării

la rejudecarea cauzei în instanța de apel, cu respectarea prevederilor art. 436 Cod de

procedură penală, iar asupra acestora instanța judecătoreasă s-a expus argumentat

în hotărârea pronunțată (pct. 16.21-17.42, pag. 315-343 al deciziei).

Totodată, Colegiul penal relevă că, instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o

altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuțiile

exclusive al instanțelor de fond.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența

în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c. Finlandei).

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Ciuchitu Vitalie în

numele inculpatului Cernit Murat

19.2. Analizând recursul declarat de avocat, Colegiul penal constată, că acesta

invocă temeiul prescris în art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, potrivit

căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

165

drept comise de instanțele de fond și de apel, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită, însă în motivarea solicitărilor sale recurentul nu indică în baza cărei

norme penale urmează a fi încadrate acțiunile inculpatului, or, acesta solicită casarea

hotărârii primei instanțe și decizia instanței de apel, considerând că, în acțiunile

inculpatului lipsesc elementele infracțiunii imputate acestuia, care în opinia instanței

de recurs se încadrează în temeiul de drept prevăzut de pct. 8) al normei citate

supra.

Mai mult ca atât, Colegiul penal menționează că poziția părții apărării expusă în

recurs nu este clară, or, acesta indică inițial, că concluzia primei instanțe privind

recalificarea acțiunilor inculpatului din art. 217/1 Cod penal la art. 323 alin. (1) Cod

penal este una corectă, ca în final să solicite, casarea acesteia cu dispunerea achitării

inculpatului (f. d. 46 verso).

Astfel, Colegiul penal consideră că în aceste condiții, urmează să se expună

asupra temeiului prescris de pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și

asupra temeiului de drept prescris în pct. 12) al normei sus-citate, deoarece în recurs

nu se solicită recalificarea acțiunilor inculpatului și nu este indicată norma penală în

baza căreia urmează a fi recalificate acțiunile acestuia.

Instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se

consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

Reieșind din analiza deciziei atacate, Colegiul penal consideră că, instanța de

apel la rejudecarea cauzei a ținut cont de prevederile art. 414-419, art. 436

alin. (2),(3) Cod de procedură penală și analizând totalitatea de probe administrate

la cauza penală supusă judecării și apreciindu-le, respectându-se prevederile art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor,

a constatat, că acțiunile inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) au

fost corect încadrate juridic de către acuzatorul de stat în baza art. 42 alin.(5), 46,

2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, iar soluția pronunțată de către instanța de apel fiind

argumentată în acest sens, așa cum este indicat în pct.16.42 din prezenta decizie,

soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră

necesară.

Mai mult ca atât, instanța de recurs menționează și faptul că, argumentele

invocate de recurent privind reaprecierea probelor, au constituit obiect al examinării

la judecarea cauzei în instanța de apel, iar asupra acestora instanța judecătoreasă s-a

expus argumentat în hotărârea pronunțată (pct. 17.43-18.50, pag. 343-370).

Totodată, Colegiul penal relevă că, instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o

166

altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuțiile

exclusive al instanțelor de fond.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența

în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c. Finlandei).

19.3. Referitor la alegațiile părții apărării privitor la faptul că instanța de apel a

pronunțat hotărâre de condamnare în privința lui Cernit Murat după o hotărâre de

achitare, bazându-se pe aceleași probe, nefiind cercetate probe noi, Colegiul penal le

consideră nefondate, or, în speță, instanța de fond nu a pronunțat sentință de

achitare, dar de condamnare, fiind reîncadrate acțiunile inculpatului din art. art. 42

alin. (5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, iar

în ce privește decizia Colegiului penal al Curții de Apel din 21 iunie 2010, la care se

referiră apărarea, instanța de recurs reamintește că aceasta a fost casată prin decizia

Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2011 și a fost dispusă rejudecarea cauzei de

către instanța de apel.

Prin urmare, cu referire la examinarea în apel a cauzei în privința inculpatului

Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), nu este aplicabilă norma procesual

penală prevăzută de art. 414 alin. (21) Cod penal, care prevede că, judecând apelul

declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să

pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a

martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în

care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-

un mod substanțial condamnarea inculpatului.

Totodată, Colegiul penal menționează faptul că, în conformitate cu art. 414

alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, iar alin. (4) la normei date, indicată că, în vederea

soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor, reieșind din

faptul că, la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor

în primă instanță, cu excepțiile prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV

secțiunea 1 și ținând cont de prevederile art. 436 Cod de procedură penală.

19.4. La fel, Colegiul penal consideră că, în speță nu au fost încălcate drepturile

inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), prevăzute de art. 6 parag. 3

lit. d) CEDO, or, dreptul înscris în această normă constă în posibilitatea ce trebuie să-i

fie acordată acuzatului de a contesta o mărturie făcută în defavoarea sa, de a putea

167

cere să fie audiați martori care să-l disculpe, în aceleași condiții în care sunt audiați și

interogați martorii acuzării; el constituie o aplicație a principiului

contradictorialității în procesul penal și, în același timp, o componentă importantă a

dreptului la un proces echitabil.

Instanța europeană a subliniat că noțiunea de „martor” are, în sistemul

Convenției, un sens „autonom”. Astfel, din moment ce o depoziție - fie că ea este

făcută de un martor, stricto sensu, sau de către un coinculpat, este susceptibilă să

fundamenteze, în mod substanțial, condamnarea celui trimis în judecată. Ea

constituie „o mărturie în acuzare”, fiindu-i aplicabile garanțiile prevăzute de art. 6

parag. 1 și parag. 3 lit. d) a Convenției.

Totodată, la rândul ei, Curtea a arătat că, atunci când instanța supremă

națională, competentă să judece potrivit normelor de procedură aplicabile un anumit

litigiu pe fond a decis să nu asculte doi martori propuși de reclamant cu motivarea că

mărturiile acestora nu aveau nici o semnificație cu privire la problemele asupra

cărora ea avea a se pronunța, iar condamnarea reclamantului s-a întemeiat pe probe

scrise, cunoscute de el și pe depozițiile a 42 de martori, dintre care unii propuși de

apărare, nu se poate reține că neascultarea celor doi martori ar fi fost hotărâtă în

mod arbitrar sau că el a fost condamnat pe baza unor elemente de probă insuficiente,

astfel că dispozițiile art. 6 parag. 3 lit. d) nu au fost încălcate. (CEDH, decizia din

18 mai 1999, Ninn-Hansen c/Danemark)

În speță, potrivit procesului-verbal din 20 iunie 2017 întocmit în instanța de

apel, avocatul inculpatului Cernit Murat - Ciuchitu Vitalie a înaintat demers, prin care

a solicitat să fie audiat martorul Cosovan Ghenadie, menționând că, la ședințele

precedente clientul său a înaintat cerere în acest sens. Necesitatea audierii acestuia, a

rezultat din declarațiile făcute de martor la o emisiune televizată, unde s-a expus

referitor la circumstanțele acestui caz. Inculpatul Cernit Murat a susținut demersul

înaintat, totodată, indicând că acest martor a fost audiat în prima instanță.

Ceilalți participanți la proces, precum inculpații Savca C., Țopa R., Moiseev D.,

Ohladciuc V. și avocații inculpaților, au susținut demersul înaintat, însă procurorul a

considerat că nu este necesară audierea acestui martor, or, acest a fost audiat în

prima instanță, iar careva divergențe în declarațiile acestuia nu sunt.

Astfel, audiind opiniile părților asupra demersului înaintat, instanța de apel

corect a dispus respingerea acestuia, ca fiind nefondat (f.d.13-14, vol. XXXXI).

În această ordine de idei, Colegiul penal relevă că, potrivit art. 414 alin. (3) Cod

de procedură penală, în cazul în care declarațiile persoanelor care au fost audiate în

prima instanță se contestă de către părți, la solicitarea acestora, persoanele care

le-au depus pot fi audiate în instanța de apel conform regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță.

Prin urmare, din solicitarea avocatului Ciuchitu Vitalie și inculpatului Cernit

Murat, instanța de recurs atestă că, aceștia nu au contestat declarațiile martorului

Cosovan Ghenadie, care a fost audiat în prima instanță, fiindu-i puse întrebări pe

marginea cauzei supuse judecării de către participanții la proces, însă au solicitat să

fie audiat în legătură cu o emisiune televizată, deci demersul înaintat fiind unul

nemotivat și lipsit de careva suport legal.

168

Mai mult ca atât, Colegiul penal atrage atenția la faptul că, declarațiile

martorului solicitat supra de a fi audiat nu constituie „o mărturie în acuzare”, în

sensul art. 6 parag. 1 și parag. 3 lit. d) a Convenției, or, inculpatul Cernit Murat a fost

condamnat pe baza unor elemente de probă suficiente, indicate de către instanța de

apel în hotărârea sa.

19.5. Cu referire la alegațiile părții apărării, precum că nu este clară norma

legală în baza căreia a fost încetat procesul penal în privința lui Cerkez Akbulut

(Cernit Murat, Altîg Murat) învinuit în baza art. 361 alin.(2) lit. a), c) Cod penal,

Colegiul penal consideră că indicarea în dispozitiv a art.60 Cod penal este o greșeală

mecanică, care nu este un motiv de a casa hotărârea, or, motivul încetării procesului

penal este unul corect „..în legătură cu existența hotărârii judecătorești definitive

asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă.”, mai mult ca atât, instanța de apel și-a

motivat soluția sa anume în acest sens (pct.18.69-18.98, f. d. 377-380).

Iar referitor la art. 60 Cod penal, instanța de apel a indicat că „...a analizat și

posibilitatea liberării inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) de

răspundere penală în temeiul art. 60 alin.(l) lit. b) CP al RM, (2002) sau art. 46 alin.(1)

pct. 3) CP al RM, (1961), prescripția tragerii la răspundere penală.” (pct.1900,

pag.381), însă concluzia corectă adoptată în final este „…de a înceta procesul penal în

privința lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), pe art. 361 alin. (2) lit. a), c) CP

al RM, în legătură cu existența hotărîrii judecătorești definitive asupra aceleiași

persoane, pentru aceeași faptă.” (pct.19.10, pag. 382).

19.6. În ce privește indicarea incorectă, în opinia părții apărării, a termenului

aflării în arest al lui Cernit Murat în cauza dată, Colegiul penal consideră că, nu este

un temei de casare a hotărârii instanței de judecată, or, această chestiunea este

posibilă de a fi soluționată în conformitate cu prevederile art. 469-471 Cod de

procedură penală.

Referitor la recursurile ordinare și cele suplimentare declarate de

inculpatul Savca Corneliu

19.7. Analizând recursurile declarate de inculpatul recurent, în raport cu

decizia atacată, Colegiul penal consideră că, alegațiile acestuia sunt nefondate, or,

temeiurile prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 8), 9), 12), 15) și 16) Cod de

procedură penală, invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursurilor declarate, deoarece instanța de apel la examinarea cauzei a ținut cont de

procedura de rejudecare a cauzei după casarea hotărârii în recurs, prevăzută în art.

436 Cod de procedură penală, a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417

alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

În această ordine de idei, Colegiul remarcă faptul, că potrivit normelor art. 414

alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

169

prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței

de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

19.8. Referitor la temeiul prevăzut în pct. 8) al normei indicate supra, invocat

de către recurent, Colegiul penal menționează că, potrivit prevederilor art. 113

alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și

semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Savca Corneliu a fost

recunoscut vinovat și condamnat de instanța de apel în baza art. 42, 46, 217/1

alin. (4) lit. b) și d), 332 alin. (2) lit. c), 328 alin. (3) lit. c) și art. 329 alin. (2) lit. b) Cod

penal, care, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, a conchis, că vinovăția acestuia a fost dovedită pe deplin prin probele

administrate de organul de urmărire penală și prezentate de către acuzatorul de stat

în sprijinul învinuirii, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea

căreia nu o consideră necesară, deoarece aceasta pe larg a fost reflectată în hotărârea

contestată (pct. 9.34-9.64, f.d. 156-163 deciziei; pct. 10.53-13.98, f.d. 183-261

deciziei).

Mai mult ca atât, instanța de recurs menționează faptul, că argumentele

invocate de recurent privind reaprecierea probelor, care sunt aceleași cu motivele

expuse în cererea de apel și cererea de apel suplimentară (f.d. 2-17, vol. XX;

f.d. 212-239, vol. XXXVIII) au constituit obiect al examinării la rejudecarea cauzei în

instanța de apel, cu respectarea prevederilor art. 436 Cod de procedură penală, iar

asupra acestora instanța judecătoreasă s-a expus argumentat în hotărârea

pronunțată.

Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c. Finlandei).

19.9. Colegiul penal consideră că, în speță nu a fost încălcat dreptul inculpatului

Savca C. prevăzut de art. 6 CEDO, prin respingerea de către instanța de apel a

170

cererilor înaintate de către avocatul Suveică Tudor în ședința instanței de apel din 23

iunie 2017, de audiere a martorilor Coadă Valeriu, Grabazei Veaceslav, Puiu Albert,

Nedelcov Sergiu, persoane, care, în opinia recurentului, puteau detaliza evenimentele

principale ale cauzei penale pe învinuirea adusă în baza art. 42, 46, art. 217/1 alin.

(4) lit. b), d) Cod penal, însă nu a motivat din punct de vedere legal demersul înaintat.

În acest sens Colegiul penal atestă, că instanța de apel, soluționând demersul

apărării, a respectata prevederile legale prevăzute de art. 413 alin. (3), (4) Cod de

procedură penală, potrivit cărora instanța de apel, la cererea părților, poate cerceta

suplimentar probele administrate în primă instanță și poate administra probe noi,

iar în cazul în care se invocă necesitatea administrării de noi probe, părțile trebuie să

indice aceste probe și mijloacele cu ajutorul cărora pot fi administrate, precum și

motivele care au împiedicat prezentarea lor în primă instanță.

Astfel, ascultând opiniile părților asupra demersului înaintat, instanța de apel

corect a dispus respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat (f.d.22-23, vol. XXXXI).

19.10. Referitor la alegația recurentului, precum că, în speța dată se constată

eroarea de drept prevăzută la pct. 2) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală -

instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și

33, Colegiul penal consideră că este nefondată și subliniază că, art. 34 alin. (2) Cod de

procedură penală, prevede că: „…judecătorul poate fi recuzat și de către părțile în

proces. Recuzarea trebuie să fie motivată și poate fi propusă, de regulă, înainte de

începerea cercetării judecătorești. Cererea de recuzare poate fi făcută mai tîrziu numai

în cazurile dacă cel care face propunerea de recuzare a aflat motivul recuzării abia

după începerea cercetării judecătorești.”

În speță, se constată că, în baza încheierii președintelui Curții de Apel Chișinău

din 30 ianuarie 2017, s-a dispus examinarea cauzei penale cu nr. 1a-2096/14, în

completul de judecată compus din președintele ședinței, judecătorul Oxana Robu și

judecătorii Silvia Vrabii (raportor) și Liubovi Brînză (f.d. 185, vol. 39), și potrivit

procesului-verbal din 31 ianuarie 2017 întocmit în instanța de apel, președintele

ședinței a anunțat completul de judecată și a precizat dacă nu sunt formulate cereri

de recuzare, iar toți participanții la proces, inclusiv inculpatul Savca Corneliu și

avocatul acestuia, Suveică Tudor, au declarat că recuzări nu au, iar drepturile și

obligațiile le sunt clare (f.d. 186, vol. 39).

Prin urmare, participanții la proces nu au declarat recuzare completului de

judecată sau unuia din judecători, pentru a fi examinată în conformitate cu

prevederile art. 35 Cod de procedură penală, astfel, fiind de acord ca dosarul penal să

fie examinat de completul sus-indicat.

19.11. Colegiul penal consideră neîntemeiate și argumentele recurentului cu

referire la prevederile pct. 15) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală - instanța

de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel

național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză.

Astfel, în opinia inculpatului recurent Hotărârea CtEDO din 15 martie 2016 în

cauza Savca c. Republicii Moldova (Cererea nr. 17963/08) constituie temei de

achitare a inculpatului, deoarece aceasta ar fi constatat lipsa unei bănuieli

rezonabile la aplicarea măsurii preventive în privința lui Savca C.

171

În acest sens Colegiul penal atenționează, că instanța de apel s-a expus privitor

la acest argument în pct. 13.80- 13.81 (f.d. 257 deciziei), menționând: „…Colegiul nu

poate reține ca plauzibile argumentele inculpatului Savca Corneliu, fundamentate pe

Hotarîrea CtEDO, în dosarul nr. 17963/08 Savca vs Moldova, or însăși inculpatul

reiterează că Republica Moldova în această cauză a fost condamnată conform art. 3 și

5, circumstanțe care se referă la măsura preventivă, condițiile de aflare în arest a

inculpatului.

Prin urmare, hotărîrea CEDO invocată este străină de obiectul de studiu al

instanței de apel, neavând careva tangențe cu învinuirea adusă în cauza penală

respectivă, probele cercetate și apreciate de instanța de judecată, necăzând sub

incidența hotărîrii invocate.”

Totodată Colegiul penal consideră necesar de a sublinia, că în hotărîrea CtEDO

indicată supra, în pct. 41, Curtea a indicat următoarele: „În ceea ce privește plângerea

privind absența unei suspiciuni rezonabile, Curtea constată aceasta a fost depusă de

către reclamant, pentru prima dată, în observațiile sale privind admisibilitatea și

fondul cauzei din aprilie 2015. În același timp, Curtea constată că detenția preventivă a

reclamantului s-a încheiat pe 21 octombrie 2009, atunci când acesta a fost găsit

vinovat și condamnat. În acest sens, Curtea amintește că detenția preventivă se încheie

în momentul în care persoana deținută este eliberată și/sau îi este stabilită pedeapsa,

fie și de către o instituție juridică de primă instanță (a se vedea, printre ale autorități,

Wemhoff c. Germaniei, 27 iunie 1968, p. 23, § 9, Seria A nr. 7; Labita c. Italiei [GC],

nr.26772/95, § 147, CEDO 2000-IV; Kalashnikov c. Rusiei, nr. 47095/99, § 110, CEDO

2002-VI; și Solmaz c. Turciei, nr. 27561/02, §§ 23-24, 16 ianuarie 2007).

Nu există nici un indiciu care ar sugera faptul, că autoritățile au împiedicat

reclamantul, într-un fel anume, să prezinte plângerea privind lipsa de suspiciuni

rezonabile, timp de șase luni după încetarea detenției sale provizorii. Prin urmare,

plângerea trebuie declarată drept inadmisibilă în temeiul art. 35 §§ 1 și 4 din

Convenție.”

De asemenea potrivit pct. 42 al aceleiași hotărâri Curtea a indicat că: „În măsura

în care sunt vizate, plângerea depusă în temeiul art. 5§1 privind art. 25 din Constituție

și plângerea depusă în temeiul art. 5§3, Curtea constată că acestea ridică chestiuni de

fapt și de drept suficient de serioase pentru ca soluționarea acestora să depindă de o

examinare pe fond, și în acest sens, nu au fost identificate motive în baza cărora

acestea să fie declarate drept inadmisibile. Prin urmare, Curtea le-a declarat drept

admisibile.”

Prin urmare, CtEDO în dosarul nr. 17963/08 Savca vs Moldova nu s-a expus

asupra suficienței sau insuficienței probelor administrate de organul de urmărire

penală în baza cărora inculpatul a fost condamnat, mai mult decât atât Curtea nici nu

dispune de asemenea competențe.

19.12. Referitor la alegațiile recurentului precum că în speță se costată

temeiurile de casare, prevăzute la pct. 9) - inculpatul a fost condamnat pentru o faptă

care nu este prevăzută de legea penală, pct. 12) - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită și pct. 16) alin. (1) ale art. 427 Cod de procedură penală - norma de

drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași

172

norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, Colegiul penal constată, că

inculpatul nu și-a motivat recursul în acest sens, lipsind careva argumente în

susținerea invocării normelor indicate supra, în aceste condiții instanța de recurs nu

se expune asupra acestora.

19.13. Colegiul penal de asemenea atestă, că inculpatul Savca C. în recursul

depus doar menționează faptul că condamnarea, dar și motivarea condamnării au

fost înfăptuite de către instanța de apel cu depășirea limitelor învinuirilor formulate

în rechizitoriu în privința sa, dar acest argument al recursului nu conține careva

motivare, fiind considerat de către Colegiul penal declarativ, din care motiv nu se

expune asupra acestuia.

19.14. Totodată, Colegiul penal reține și faptul că, recurentul Savca C. consideră

că în cauză i-a stabilită o pedeapsă contrar prevederilor legale, invocând prevederile

p.10) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală – s-au aplicat pedeapsă

individualizată contrar prevederilor legale, considerând, că această eroare de drept

constă în aplicarea unei pedepsei pentru o faptă care nu a săvârșit-o.

În acest sens, Colegiul penal menționează, că argumentarea oferită de către

recurent contravine sensului legii invocate, iar din analiza deciziei atacate instanța

de recurs conchide că la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de apel

a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, precum și de scopul

pedepsei penale, având restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane. Astfel că, pedeapsa aplicată inculpatului Savca

Corneliu este una echitabilă, legală și proporțională infracțiunilor comise, stabilită în

corespundere cu prevederile art. 61, 75 Cod penal.

19.15. În ce privește indicarea incorectă a termenului aflării în arest preventiv

al lui Savca Corneliu în cauza dată, Colegiul penal consideră că, nu este un temei de

casare a hotărârii instanței de judecată, or, această chestiunea este posibilă de a fi

soluționată în conformitate cu prevederile art. 469-471 Cod de procedură penală.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Valah Alina în numele

inculpatului Moiseev Dumitru

19.16. Analizând recursul declarat de avocatul recurent, Colegiul penal

constată, că acesta invocă temeiurile prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod

de procedură penală, solicitând casarea deciziei atacate, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Moiseev Dumitru pe capetele de

învinuire în baza art. 329 alin. (2) lit. b), art. 332 alin. (1), art. 328 alin. (1) Cod penal,

totodată, însă, considerând că instanța de apel greșit a încadrat acțiunile inculpatului

în baza prevederilor art. 332 Cod penal, fără a argumenta recursul în acest sens.

Astfel, reieșind din contradictorialitatea recursului depus în partea invocării

temeiurilor pentru recurs și motivarea susținută, Colegiul penal consideră că

urmează să se expună asupra temeiurilor prescrise de pct. 6) și pct. 8) alin. (1) al

art. 427 Cod de procedură penală, nu și asupra temeiului de drept prescris în pct.12)

al normei sus-citate.

173

Analizând decizia atacată sub aspectele indicate de recurent, Colegiul penal

conchide, că temeiurile invocate prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și pct. 8) Cod

de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, dat fiind

faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat procedura de rejudecare

a cauzei după casarea hotărârii în recurs, prevăzută în art. 436 Cod de procedură

penală, precum și prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură

penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate

în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

În această ordine de idei, Colegiul remarcă faptul, că potrivit normelor art. 414

alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței

de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Referitor la temeiul prevăzut în pct. 8) al normei indicate supra, invocat de

către recurent, Colegiul penal menționează, că potrivit prevederilor art. 113 alin. (1)

Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Moiseev Dumitru a fost

recunoscut vinovat și condamnat de instanța de apel în baza art. 332 alin.(1), art. 328

alin.(1) Cod penal și art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, care, analizând obiectiv

cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a conchis, că acțiunile

inculpatului urmează a fi reîncadrate din art. 332 alin.(2) lit. a), c) în baza art. 332

alin. (1) Cod penal și din art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal în art. 328 alin. (1) Cod

penal, motivându-și soluția în acest sens așa cum este indicat în pct.13.82-14.15,

pag.257-263 deciziei; pct.14.28-14.88, pag.265-283 deciziei; pct. 14.99-15.48,

pag. 285-293 deciziei), soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea

căreia nu o consideră necesară, fapt ce determină și corectitudinea soluției instanței

de apel în privința condamnării inculpatului în baza art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal,

or, instanța de apel corect a constatat că vinovăția acestuia a fost dovedită pe deplin

prin probele administrate de organul de urmărire penală și prezentate de către

acuzatorul de stat în sprijinul învinuirii.

174

Mai mult ca atât, instanța de recurs menționează și faptul că, argumentele

invocate de recurent sunt identice motivelor expuse în cererea de apel (f.d. 1-7,

vol. XXV), au constituit obiect al examinării la rejudecarea cauzei în instanța de apel,

cu respectarea prevederilor art. 436 Cod de procedură penală, iar asupra acestora

instanța judecătoreasă s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată.

Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c. Finlandei).

19.17. În aceste condiții, reieșind din cele expuse supra, instanța de recurs

consideră că în speța examinată n-a fost constatată prezența a unor erori de drept,

care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 414-419, 436 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare declarate

de avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Karalar Murat, de avocatul

Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Cernit Murat, de inculpatul Savca Corneliu, de

avocatul Valah Alina în numele inculpatului Moiseev Dumitru se declară

inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Cazacu Dumitru

în numele inculpatului Karalar Murat, de avocatul Ciuchitu Vitalie în numele

inculpatului Cernit Murat, de inculpatul Savca Corneliu, de avocatul Valah Alina în

numele inculpatului Moiseev Dumitru împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Savca Corneliu

XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX, Karalar Murat XXXXX și Cerkez Akbulut

(Cernit Murat, alias Altîg Murat), ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 06 iulie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecător Gafton Luiza

Judecător Burduh Victor

175

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-10-18
0,94
1ra-1031/2018 — art. 186 alin. 2 lit. b,c,d, 187 alin.2 lit. b,e, 287 alin.2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1031/2018 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 18 septembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir J
CSJ 2017-04-05
0,94
1ra-496/2017 — art. 362/1 al.2 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-496/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 05 aprilie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir, Toma N
CSJ 2018-05-18
0,94
1ra-608/2018 — art.27, 145 alin.2 lit.d CP
Dosarul nr. 1ra-608/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 18 aprilie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte Toma Nadejda judecători Bejenaru Iurie Mardari Dumitru examinând admisibilitatea în principi
CSJ 2019-07-11
0,93
1ra-730/2019 — art. 217/1 alin. 3 lit. b, f, alin. 4 lit. d; 217 alin. 2, 3 lit. c CP
Dosarul nr.1ra-730/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 11 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Ţur
CSJ 2018-04-27
0,93
1ra-364/2018 — art. 264/1 alin. 4, art. 264/1 alin. 4, art. 264/1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-364/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 03 aprilie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Ursache Petru, Judecători – Timofti Vladimir,
Sursă