1ra-629/2018 — Art.42 alin.5, 46, 217-1 alin.4 lit.b,d, 332 alin.2 lit. c, 328 alin.3 lit.c, 329 alin.2 lit.b, 361 alin.2 lit.a,c CP

Prima instanță: 09.09.2008 – 21.10.2009;

Instanța de apel: 15.11.2009 – 21.06.2010; Rejudecare: 1) 25.05.2011 – 03.06.2013; 2) 14.11.2014 - 28.11.2017;

Instanța de recurs: 1) 03.12.2010 – 12.04.2011, dispusă rejudecarea; 2) 23.10.2013 – 24.07.2014, dispusă rejudecarea; 3) 19.02.2018 – 30.05.2018. 1 C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 21 octombrie 2009 a fost încetată cauza penală de învinuire a lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, în legătură cu existența hotărârii judecătorești definitive asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă. Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a fost condamnat în baza art. 323 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Karalar Murat a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Savca Corneliu a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 5 ani; - în baza art. 323 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare; - în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 4 ani; - în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 4 ani; - în baza art. 332 alin. (1) Cod penal la 1 an 9 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 4 ani. În temeiul art. 84 alin. (1), (2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa definitivă lui Savca Corneliu i-a fost stabilită de 5 ani 9 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 5 ani. Moiseev Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 5 ani; - în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 4 ani; - în baza art. 332 alin. (1) Cod penal la 1 an 9 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 4 ani. În temeiul art. 84 alin. (1), (2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa definitivă lui Moiseev Dumitru i-a fost 2 stabilită de 5 ani 6 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 5 ani. Arestarea preventivă, aplicată în calitate de măsură preventivă în privința lui Savca Corneliu, Moiseev Dumitru, Karalar Murat și Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a fost lăsată fără modificări până la intrarea sentinței în vigoare. Prin aceiași sentință, Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu au fost achitați de sub învinuirea imputată, însă în privința acestora hotărârile nu se contestă. 2. Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat că: Deținerea și folosirea de către Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a documentului oficial fals de importanță deosebită 2.1. Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) la 29 august 1998, deținând pașaportul fals seria TR-J nr. XXXXX, eliberat la 10.09.1997 de SP Adana, Turcia pe numele lui Altîg Murat, născut la XXXXX, în XXXXX, tatăl XXXXX, mama XXXXX, valabil de la 03.09.1997 până la 16.02.2002, având intenție de a solicita azil pe teritoriul Republicii Moldova, care în perioada de referință nu numai că nu avea legislație internă respectivă, dar nici nu ratificase Convenția privind statutul refugiaților din 28.07.1951 și Protocolul privind statutul refugiaților, adoptat la New York la 31.01.1967, a înregistrat căsătoria cu cetățeanca Republicii Moldova Cernit Taisia, inițial păstrându-și numele de familie „Altîg”, iar ulterior luându-și numele de familie al soției „Cernit”, schimbându-și, de asemenea, data, luna anul și locul nașterii. Astfel, Cerkez Akbulut, prezentând intenționat pașaportul fals sus indicat Ministerului Dezvoltării Informaționale și Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a fost legitimat cu documente de identitate atât pe numele Altîg Murat, cât și pe numele Cernit Murat, inclusiv: - buletin de apatrid seria CC nr. XXXXX și pașaportul apatridului seria C nr. XXXXX, eliberate la 09.10.2000 de SEDP sect. Rîșcani, mun. Chișinău, pe numele lui Altîg Murat; - permisul de conducere de tip nou nr. XXXXX, eliberat la 02.07.2004 de VIP SEET Chișinău pe numele Cernit Murat; - diplomă de studii superioare juridice, eliberată la 30.06.2004 de Academia de Drept din Moldova pe numele Cernit Murat; - buletin de identitate pentru refugiați seria A nr. XXXXX, eliberat la 16.12.2005 de VIP pe numele Cernit Murat. Paralel cu pașaportul fals nominalizat, inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) deținea asupra sa și pașaportul de cetățean al Turciei pe numele lui Cerkez Akbulut, născut la XXXXX în XXXXX, tatăl XXXXX, mama XXXXX, c/p XXXXX, care n-a fost identificat de către organul de urmărire penală. Ulterior, prin diferite „metode” și „procedee” inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) s-a identificat atât în țara sa de origine Republica Turcia, cât și în Republica Moldova ca Cernit Murat, născut la XXXXX în Republica Turcia, cu o singură deosebire: în Republica Moldova la documentarea acestuia au fost indicate inițial locul nașterii și numele părinților săi adoptivi (XXXXX, Turcia, tatăl XXXXX, mama XXXXX), iar în Republica Turcia - a părinților biologici (XXXXX, tatăl XXXXX, 3 mama XXXXX), în prezent în actele de stare civilă fiind indicate ambele localități (XXXXX și XXXXX). Neglijența în serviciu, săvârșită de către Savca Corneliu XXXXXși Moiseev Dumitru XXXXX 2.2. Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, fiind numiți, prin Ordinul Ministrului MAI nr. 68 ef. din 03 martie 2006 în funcția de Comisar al CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău și, respectiv, prin Ordinul Ministrului MAI nr. 106 ef. din 14 aprilie 2006 în funcția de inspector superior al Secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, astfel fiind abilitați în mod permanent cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a acțiunilor administrative de dispoziție, fapt care le atribuia ambilor calitatea de persoane cu funcție de răspundere, au comis neglijență în serviciu în următoarele circumstanțe: La 05 și 06 septembrie 2006 de către colaboratorii Secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, printre care și inculpatul Moiseev Dumitru, cu acordul și sub supravegherea inculpatului Savca Corneliu, a fost petrecut controlul inopinat și concomitent a secției comerciale nr. 37 și depozitului, care aparțin SRL „Selani Lux”, amplasate, respectiv, pe str. Alecu Russo, 1, mun. Chișinău (în centrul comercial „Soiuz”) și str. XXXXX, mun. Chișinău. În rezultatul controlului secției comerciale sus indicate, la 06 septembrie 2006 de către inculpatul Moiseev Dumitru, în privința directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu Iachim a fost întocmit procesul-verbal BB Nr. 0049929 cu privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 161 2 CCA (red. 1985) în legătură cu depistarea lipsei documentelor de proveniență a mărfii (123 unități de produse piscicole, conform anexei pe 4 file) aflată în vânzare în secția comercială menționată. La 06 septembrie 2006, prin Hotărârea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, Savca Corneliu, pentru contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (red. 1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicându-i-se o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale în sumă de 500 (cinci sute) lei cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul contravenției. La 11 septembrie 2006 de către inculpatul Moiseev Dumitru, în privința directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu Iachim, a fost întocmit procesul-verbal f/n cu privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (red. 1985) în legătură cu depistarea la 06 septembrie 2006 în urma controlului petrecut la depozitul menționat a păstrării și realizării icrei roșii în cantitate de 170,5 kg în lipsa documentelor respective. La 11 septembrie 2006, prin Hotărârea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, Savca Corneliu, pentru contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (red. 1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicându-i-se o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale în sumă de 500 (cinci sute) lei cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul contravenției. 4 Întrucât bunurile confiscate în baza ambelor hotărâri făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen de păstrare limitat, în conformitate cu atribuțiile aferente funcției, stabilite în pct. 19 a fișei postului, potrivit cărora inspectorul secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău întocmește procese- verbale pe contravenții administrative, asigură păstrarea și predarea bunurilor materiale sechestrate, confiscate, Moiseev Dumitru urma să asigure păstrarea și predarea acestor bunuri în conformitate cu prevederile pct. 6 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11 septembrie 2001. Însă, contrar acestor prevederi, în lipsa controlului din partea inculpatului Savca Corneliu XXXXX, care potrivit pct. pct. 5 și 8 a Regulamentului-tip al Comisariatului de Politie sectorul Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP mun. Chișinău, urma să organizeze activitatea subdiviziunilor comisariatului în vederea prevenirii, curmării și descoperirii la timp a infracțiunilor, contravențiilor administrative și să exercite controlul asupra respectării necondiționate a legislației de către colaboratorii comisariatului de poliție și asupra legalității acțiunilor lor în exercițiul de funcție, iar potrivit cerințelor pct. 13 a Instrucțiunii privind modul de efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 276 din 31.07.2006, urma să exercite supravegherea efectuării controalelor operative ale agenților economici, Moiseev Dumitru împreună cu Vîrlan Veaceslav XXXXX, cauza penală în privința căruia a fost încetată pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, cu încălcarea prevederilor pct. pct. 7, 20 lit. d), e) a aceleiași Instrucțiuni, fiind subiect al controlului operativ și obligat în virtutea acestui fapt să ia măsuri pentru asigurarea neamânată a integrității averii confiscate până la transmiterea ei în administrarea autorităților fiscale în conformitate cu legislația în vigoare, să asigure integritatea bunurilor predate sau ridicate în cadrul controalelor operative, să ia măsuri pentru restituirea lor posesorilor legitimi sau pentru realizarea lor în modul stabilit, cu încălcarea prevederilor pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 319-144 din 01 februarie 2005, au organizat ridicarea și predarea la păstrare a bunurilor confiscate la SRL „Slavena Lux”, conform facturilor de expediție seria DM nr. XXXXX din 06.09.2006 și seria DM nr. XXXXX din 07.09.2006, unde aceste bunuri au fost păstrate fără careva temei legal. La 29 noiembrie 2006, în cadrul petrecerii examinării și inventarierii produselor confiscate de către colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău, au fost depistate încălcările de lege nominalizate, alterarea din cauza condițiilor neadecvate de păstrare a produselor din pește cu costul total de 13411,20 lei, precum și alterarea icrelor roșii în cantitate de 119,37 kg cu costul total de 112800,87 lei. Astfel, acțiunile inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru au fost încadrate în baza art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal - îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană cu funcție de răspundere a obligațiilor de serviciu ca rezultat al 5 unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, care au provocat urmări grave intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. Însă, instanța de fond, reținând în sarcina inculpaților faptele incriminate lor prin rechizitoriu, a exclus din învinuirea lui Savca Corneliu a prevederilor art. art. 201 și 268 CCA (1985), a probei privind încălcarea de către acesta a pct. 14 a Regulamentului-tip al Comisariatului de Poliție sectorul Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP mun. Chișinău, întrucât acest argument nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești, deoarece, conform pct. 19 a fișei postului, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX urma să asigure păstrarea și predarea bunurilor materiale sechestrate, confiscate, prevederile art. art. 201 și 268 CCA (1985), iar în privința ambilor inculpați, Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, instanța de fond a exclus prevederile art. 210 CCA (1985). Complicitate la circulația ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită de către Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX, Karalar Murat XXXXX, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc Valeriu XXXXX 2.3. La 20.03.2008, organizându-se în prealabil cu două persoane identificate de către organul de urmărire penală, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea lor, precum și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, într-o reuniune stabilă de persoane, distribuind strict între ei rolurile, urmărind scopul transportării pe teritoriul Republicii Moldova cu ulterioara comercializare ilegală în Olanda a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, inculpatul Karalar Murat XXXXX, la propunerea și împreună cu una din aceste persoane, la indicația celei de-a doua persoane, aproximativ la ora 0630, aflându-se pe str. Izmail, mun. Chișinău, s-a urcat la volanul automobilului de modelul „Hyundai H-100”, n/î XXXXX, deja încărcat cu saci cu fasole, în care erau deghizate brichete de heroină în cantitate de 199550 grame, introdusă în țară ilegal, în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, pentru a fi transportate în or. Vatra, mun. Chișinău, unde închiria un depozit pentru acumularea și ambalarea fasolelor, în scopul exportării lor ulterioare în Olanda împreună cu substanța narcotică nominalizată. Deplasându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, aproximativ la orele 0640, automobilul sus indicat, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP, mun. Chișinău, Ceban Ion XXXXXși Poiană Vasile XXXXX, care depistând că lipsesc actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus- menționat în CPS Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar, dat fiind faptul că ei, conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, necesitau în timpul indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev – str. Maria Cibotari, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului Republicii Moldova, s-au deplasat împreună cu automobilul nominalizat și inculpatul Karalar Murat XXXXX la intersecția menționată, unde, intenționând să întocmească raportul 6 de reținere și numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschisă în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce imediat au informat conducerea poliției rutiere. În momentul stopării automobilului, cea de-a doua persoană, cauza penală în privința căreia a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea ei, a coborât din automobil și a plecat de la fața locului într-o direcție necunoscută, iar inculpatul Karalar Murat XXXXX, neavând această posibilitate fiindcă actele de identitate și pe automobil erau deja predate colaboratorului poliției rutiere, prin intermediul telefoniei mobile i-a comunicat inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), care anterior i-a mai acordat diferite servicii de asistență juridică, despre faptul reținerii și conținutul „mărfii”, tot odată, comunicându-i locul aflării și cerându-i ajutorul la eliberarea sa și a automobilului cu „marfă”. Ultimul, fiind jurist de profesie și deținând funcția de specialist pe dosare penale în cadrul BAA „InterAvo”, înțelegând caracterul acțiunilor inculpatului Karalar Murat XXXXX, dându-și perfect seama că implicarea sa va îngreuna atât descoperirea tuturor acțiunilor ilegale ale ultimului, cât și a persoanelor împreună cu care le-a săvârșit și dorind acest rezultat, l-a contactat la telefonul mobil pe inculpatul Savca Corneliu XXXXX, Șeful-interimar al Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, pe care-l cunoștea personal, după ce, în cadrul întâlnirii imediat avute cu acesta, l-a informat despre reținerea de către colaboratorii poliției rutiere a inculpatului Karalar Murat XXXXX și a automobilului nominalizat cu substanțe narcotice, solicitându-i implicarea în eliberarea ultimului și a automobilului cu „marfă”. La rândul său, inculpatul Savca Corneliu XXXXX, de asemenea, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor inculpatului Karalar Murat XXXXX, pe care-l cunoștea anterior, dându-și perfect seama că prin acțiunile sale va îngreuna descoperirea infracțiunii săvârșite de către ultimul și complicii săi și dorind un asemenea rezultat, folosind intenționat situația de serviciu în detrimentul intereselor de serviciu, urmărind și scopul de a-i acorda susținere inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), pe care anterior, la 03.01.2006, l-a racolat în calitate de „agent” al său (al organelor afacerilor interne) cu denumirea convențională „XXXXX”, care intenționa să-și restabilească statutul de refugiat, anulat la 02.07.2007 prin Decizia Șefei Direcției refugiați a Biroului migrație și azil a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, precum și scopul de a-și ascunde neajunsurile admise în serviciu privind organizarea activității de analiză a fenomenului infracțional al țării și combaterii criminalității, i-a dat indicații acestuia de a-l telefona și sfătui pe inculpatul Karalar Murat XXXXX să le spună colaboratorilor Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova la sosirea acestora la fața locului la intersecția str. Șciusev – str. Maria Cibotari, mun. Chișinău, că „marfa” nu-i aparține, iar cei doi colaboratori ai poliției rutiere, după depistarea pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău a substanțelor narcotice, au extorcat sume bănești pentru eliberarea lui și a automobilului cu „marfă” reținut, în așa mod împiedicând colaboratorii poliției rutiere să-și exercite legal atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii 7 săvârșite. După aceasta, continuându-și acțiunile ilegale, fără a le comunica intențiile sale, inculpatul Savca Corneliu XXXXXi-a contactat telefonic pe subalternii săi, inculpații Moiseev Dumitru XXXXXși Ohladciuc Valeriu XXXXX, care dețineau funcțiile de, respectiv, Șef Secție misiuni speciale și Șef Secție „Alfa” a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, precum și pe alți colaboratori ai acestei Direcții, cărora le-a dat indicații de a se deplasa personal, precum și de a-i orienta pe subalternii și colegii lor să se deplaseze la intersecția str. Șciusev – str. Maria Cibotari, mun. Chișinău, pentru a-i reține pe colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXXși Poiană Vasile XXXXX, care, chipurile, extorcau bani pentru eliberarea automobilului cu „marfă” fără documente de proveniență, în care au fost depistate substanțe narcotice. Inculpații Ohladciuc Valeriu XXXXX și Țopa Ruslan XXXXX au ajuns la fața locului printre primii și au discutat cu cei doi colaboratori ai poliției rutiere în privința circumstanțelor și motivelor reținerii automobilului sus indicat, după ce, convingându-se că în sacii cu fasole din acest automobil au fost depistate substanțe narcotice, atât ei, precum și alți colaboratori ai Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova sosiți la fața locului, au întreprins măsuri pentru a înștiința unitatea de gardă a CPS Buiucani, mun. Chișinău, precum și pe Comisarul Valeriu Galiț personal, pentru a organiza deplasarea la fața locului a grupei operative pentru documentarea cazului. Ulterior, după sosirea grupei operative, în timpul efectuării cercetării la fața locului, inculpatul Țopa Ruslan XXXXX, la indicația inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX, s-a deplasat la sediul CPS Buiucani, mun. Chișinău, unde a înregistrat raportul respectiv privind documentarea de către colaboratorii Secției misiuni speciale a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a cazului de tranziție a substanțelor narcotice în cantitate de aproximativ 200 kg pe teritoriul Republicii Moldova cu automobilul menționat și reținerea șoferului acestuia, cetățeanului Republicii Turcia, inculpatului Karalar Murat XXXXX. Depășirea atribuțiilor de serviciu, săvârșită de către Savca Corneliu și Moiseev Dumiru 2.

Tot ei, Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, stabilind că actele de favorizare întreprinse la rugămintea lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) nu l-au ajutat efectiv pe Karalar Murat XXXXX din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXXși Poiană Vasile XXXXX, precum și alți colaboratori de poliție sosiți la fața locului, din răzbunare, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, Savca Corneliu, care deținea conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 655 EF. din 26 decembrie 2007 funcția de Șef-interimar al Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, 8 astfel fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, a dat indicații lui Moiseev Dumitru, care deținea conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne m. 596 EF. din 23 noiembrie 2007 funcția de Șef al Secției misiuni speciale a Direcției Misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel, de asemenea, fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, iar acesta, la rândul său, înțelegând greșit interesele de serviciu, dorind să facă pe plac lui Savca Corneliu, care era șeful lui nemijlocit pe linie de serviciu, acționând în același mod, cauzând aceleași daune, a dat indicații subalternilor săi, ca să fie escortați colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXXși Poiană Vasile XXXXXîn incinta Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova unde, sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lor, manifestând violență și înjosindu-le demnitatea, i-au influențat psihic de a da explicații, ce nu corespund adevărului, precum că depistând în dimineața zilei de 20.03.2008 substanțe narcotice în automobilul de model „Hyundai H-100”, cu n/î XXXXX, condus de către Karalar Murat XXXXX, au extorcat de la acesta bani în schimbul eliberării automobilului cu „marfă”, în acest scop eliberând-o pe cea de-a doua persoană, totodată, impunându-i să scrie rapoarte privind eliberarea din inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu ziua precedentă. Ceban Ion XXXXXși Poiană Vasile XXXXXau refuzat categoric de a face explicații, ce nu corespund realității, însă au depus rapoarte privind eliberarea din inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu 19.03.2008, în baza cărora la 28.03.2008 au fost eliberați din funcțiile deținute. Acțiunile inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru au fost reîncadrate din art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal în baza art. 328 alin.(1) Cod penal conform indicilor calificativi: săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Episodul privind falsul în acte publice, săvârșit de către Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX 2.

După reținerea la 20.03.2008 în circumstanțele descrise mai sus de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX a camionului de model „Hyundai H 100”, cu n/î XXXXX, în care au fost depistate 199550 grame de heroină, din intenții carieriste, urmărind scopul de a fi menționați pe linie de serviciu, de a-și ascunde acțiunile ilegale, întreprinse împotriva primilor doi, îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, precum și în scopul de a-și justifica indicațiile date subalternilor lor în dimineața și pe parcursul zilei de 9 20.03.2008, inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX au comis falsul în acte publice în următoarele circumstanțe: Folosind purtătorul de informații electronice (Flash Card) de model „hp” cu nr. 372889-001, capacitatea 256 mb, care aparținea inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX, cu participarea nemijlocită a ultimului, inculpatul Savca Corneliu XXXXX a falsificat în Dosarul de lucru nr. XXXXX cu denumirea convențională „XXXXX” (dosar strict secret), care-l avea în gestiunea sa, „Notă agenturistică nr. 59ss”, datată cu data de 08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu data de 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”, datată cu data de 22.03.2008, înscriind în fiecare din ele date vădit false, precum că el a primit informație operativă de la agentul „XXXXX” despre o posibilă tranzitare a unei mari cantități de heroină pe teritoriul Republicii Moldova cu destinație în țările Uniunii Europene de către cetățeanul Republicii Turcia Karalar Murat, precum și alte persoane, membri ai unei organizații criminale internaționale, totodată, atribuindu-i „notei agenturistice” din 08.02.2008 „nr. 59ss”, care anterior i-a fost atribuit unei „note agenturistice” cu alt conținut. După aceasta, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, folosindu-se de situația incertă la serviciu, determinată de faptul că la 20.03.2008 Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Papuc Gheorghe, împreună cu întreg Guvernul Republicii Moldova demisionase, printre alte documente i le-a prezentat acestuia spre semnare, după ce și-a asigurat o aparentă întocmire legală a acestora. 3. Sentința a fost atacată de către procuror, de avocatul Babără Marian în numele inculpatului Karalar Murat, de avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu, avocații Spînu Oleg și Cernit Taisia în numele inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Ailîg Murat) și avocații Valah Alina și Cerga Ion în numele inculpatului Moiseev Dumitru. 3.1 Procurorul în apelul declarat a invocat că, vinovăția inculpaților de săvârșirea infracțiunilor imputate se confirmă incontestabil prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, cărora instanța nu le-a dat aprecierea cuvenită, făcând trimitere la declarațiile martorilor audiați la urmărirea penală și în instanța de fond, precum și un șir de documente, procese verbale anexate la materialele cauzei penale, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia: Savca Corneliu să fie recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 42 alin (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani închisoare; - în baza art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal la 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani; - în baza art. 332 alin. (2) lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 4 ani; - în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, pedeapsa definitivă lui Savca Corneliu să-i fie stabilită de 15 ani închisoare, în 10 penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani. Moiseev Dumitru să fie recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani închisoare; - în baza art. 328 alin. (3) lit.c) Cod penal la 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani; - în baza art. 332 alin. (2) lit.c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 4 ani; - în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani; În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, pedeapsa definitivă lui Moiseev Dumitru să-i fie stabilită de 15 ani închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani. Cerchez Akbulut (alias Cernit Murat, Altîg Murat) să fie recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani închisoare; - în baza art. 361 alin. (2) lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite pedeapsa definitivă lui Cerchez Akbulut (alias Cernit Murat, Altîg Murat) să-i fie stabilită de 15 ani închisoare, în penitenciar de tip închis. Lui Karalar Murat în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal de stabilit 15 ani închisoare. 3.2. Avocatul Babără Marian în numele inculpatului Karalar Murat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare pe episodul de acuzare adus lui Karalar Murat. În motivarea apelului a invocat faptul că, sentința de condamnare a lui Karalar Murat este neîntemeiată, fiind bazată în exclusivitate pe presupuneri și deducții logice. La pronunțarea sentinței instanța s-a redus doar la enunțarea unor termeni teoretici, făcând o amplă analiză a acestora, dar nu a analizat cumulul de probe ce s-au examinat în ședința de judecată și care dovedesc vinovăția s-au nevinovăția lui Karalar Murat pe capetele de acuzare aduse lui. Astfel, instanța de fond, făcând o analiză amplă a trăsăturilor caracteristice obligatorii a unui grup criminal organizat și anume: gradul înalt de organizare, stabilitatea activului de bază a grupului și structurii lui organizaționale, existența unor metode și forme de activitate individuale după caracterul lor, stabilitatea (constanța) formelor și metodelor activității criminale; nu a constatat nici într-un fel legătura cauzală dintre acțiunile lui Karalar Murat și trăsăturile caracteristice obligatorii ale grupului criminal organizat, existența căruia l-a stabilit instanța de fond. Toți martorii audiați în ședința de judecată au arătat direct asupra faptului că, Karalar Murat pentru prima dată s-a ocupat cu colectarea fasolelor și a făcut-o la rugămintea lui Kaya Salih, căruia nu i-a putut refuza, deoarece îi datora bani. Astfel nu se poate conchide asupra stabilității 11 activului de bază a grupului, stabilitatea formelor activității criminale ș.a. în raport cu acțiunile lui Karalar Murat. La fel, instanța de fond, fără a constata care acțiuni ale lui Karalar Murat dovedesc incontestabil implicarea ultimului în traficul de droguri, îi atribuie calitatea de autor al infracțiunii, în sentință, analizându-se doar noțiuni de autor, coautor și organizator. De asemenea, instanța de fond, în sentința de condamnare a lui Karalar Murat, nu a combătut nici într-un mod versiunea de apărare a inculpatului și multiplele probe și argumente aduse în confirmarea acesteia și anume, nu a stabilit cum este posibil ca inculpatul să fi participat la camuflarea substanțelor narcotice în sacii cu fasole și expertiza dactiloscopică să nu găsească nici o amprentă digitală al acestuia pe ambalajul brichetelor cu narcotice; de ce nu s-a dispus expertiza dactiloscopică a aparatului de cusut saci în vederea stabilirii dacă acest aparat a fost folosit de inculpat. Totodată, instanța nu a stabilit de ce nu s-a dispus înfăptuirea experimentului la fața locului în vederea confirmării s-au combaterii declarațiilor la fața locului a lui Ceban Ion și Poiană Vasile și anume că ultimii au observat prin fereastra automobilului stopat că în salonul acestuia sa aflau saci cu fasole, conținutul acestora, adică a fasolelor, fiind stabilit de polițiști fără a descoase sau a rupe vreunul. La fel, nu s-a stabilit de ce așa și nu a fost anexat la materialele cauzei raportul lui Ceban Ion sau Poiată Vasile referitor la cele descoperite și nu a stabilit de ce nu s-a primit un răspuns clar asupra faptului neanunțării de către aceștia a secției de serviciu despre marfa fără documente sau după caz a substanțelor narcotice presupuse. Apărarea a atras atenția că, acțiunile acestora nu au fost întreprinse spre curmarea infracțiuni de trafic de droguri și documentarea ulterioară a cazului, dar până în ultimul moment încercau să primească banii promiși de Omer Boztepe pentru eliberarea cantității de droguri depistate de ei. În astfel de circumstanțe, nu se poate vorbi despre o reținere a inculpatului Karalar Murat, fapt care ar face imposibilă eliberarea lui de răspundere penală conform alin. (5) al art. 217 Cod penal. Prin urmare, respingând acest argument al apărării, instanța de fond respinge circumstanțe demonstrate prin hotărâri definitive, și anume, încheierile instanței de fond, prin care s-a dispus de mai multe ori prelungirea termenului de arest preventive în privința lui Karalar Murat, în care de fiece dată instanța menționa că termenul reținerii lui Karalar Murat urmează de socotit de la ora 20.00, data de 20.03.2008, astfel, faptul reținerii automobilului cu saci cu fasole și circumstanțele acestei rețineri de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile, au rămas neelucidate, urmând a fi calificate ca dubii și ca urmare se interpretează în favoarea inculpatului. 3.3. Avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Savca Corneliu să fie declarat nevinovat și achitat pentru episoadele de învinuire ce i se aduc. 12 În apelul său avocatul a indicat că, sentința este ilegală și urmează a fi casată din motiv că, Savca Corneliu a fost învinuit ilegal și neîntemeiat pentru faptul că, exercitând funcția de comisar al CPS Rîșcani, mun. Chișinău, fiind persoană cu funcții de răspundere, urma nemijlocit să aducă la îndeplinire decizia de confiscare a bunurilor materiale, să le transmită IFS pentru utilizare tehnică. Drept rezultat a netransmiterii bunurilor materiale confiscate IFS a adus un prejudiciu material în valoare de 126 122 lei. Instanța de judecată, la examinarea cauzei, contrar prevederilor art. 57 Cod de procedură penală, a apreciat greșit probele administrate. În opinia părții apărării, învinuirea înaintată lui Savca Corneliu nu este concretă, deoarece nu conține date despre persoana fizică sau juridică căreia i s-a cauzat prejudiciu material, or, din circumstanțele stabilite, prejudiciul material nu i s-a cauzat proprietarului SRL „Selani-Lux”, deoarece marfa a fost legitim confiscată conform deciziei comisarului CP s.Rîșcani, mun. Chișinău C. Savca, recunoscută legală de către instanțele judecătorești Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău, devenite definitive. Prejudiciul material nu i s-a cauzat nici statului, deoarece bunurile materiale confiscate nu au intrat în posesia lui. Conform concluziei expertului sanitar veterinar nr. 127 (f.d.-26, vol. III (II)), ultimul, în prezența inspectorului Secției Delicte Informaționale a CPs. Rîșcani al CGP mun. Chișinău, Dumitru Moiseev și directorului SRL „Selani-Lux”, Vioreliu Iachim, a efectuat expertiza sanitară veterinară, conform căreia lotul de produse „Icre roșii de pește” în cantitate totală de 170,5 kg, era depozitată în camera frigoriferică din str. XXXXX, mun. Chișinău la temperatura de -5o C, fără a fi însoțită de certificate veterinare și certificate de conformitate, ce ar confirma proveniența și calitatea lor și era ambalată în 11 vase de plastic, dintre care numai patru erau marcate, iar în antreul camerei frigoriferice, în condiții neautorizate, cu încălcarea cerințelor sanitare veterinare avea loc reambalarea produselor menționate pentru distribuirea lor ulterioară în rețeaua de comerț; la examenul organoleptic a depistat abateri de culoare a produsului; în urma celor constatate întreaga cantitate de icre roșii de pește a declarat-o improprie consumului uman cu recomandarea de a fi expediată pentru utilizare tehnică la SFT „Carvit” SRL, situată pe str. Muncești, 121, mun. Chișinău, sub supravegherea Serviciului Sanitar Veterinar de Stat. Anume costul produsului final obținut în urma utilizării tehnice a bunurilor confiscate trebuia considerat drept prejudiciu cauzat statului. Care ar fi fost costul acestui produs nu s- a stabilit, dar indiscutabil că costul acestui produs era mult mai mic, în cazul când acestea erau calitative și nici într-un caz nu constituia un prejudiciu considerabil pentru stat. Deci, reieșind din aceste prevederi legale și concluziile expertului, se constată că nu a fost cauzat un prejudiciu material considerabil, dat fiind faptul că icrele trebuiau mai degrabă nimicite decât prelucrate. Este greu de imaginat ce produs putea fi obținut în urma prelucrării tehnice a acestor produse și care era costul lui. Astfel, concluzia instanței de fond a fost considerată nefondată, deoarece nu se bazează pe materialele cauzei penale, or, nici în cadrul urmăririi penale și nici în ședința judiciară n-a fost obținută absolut nici o probă că Savca Corneliu, personal, 13 ori prin intermediul subalternilor săi, i-ar fi dat inculpatului Karalar Murat sfaturi în scopul ca acesta să evite tragerea la răspundere penală. Apelantul a menționat că, instanța de judecată, pronunțând sentința de condamnare a lui Savca Corneliu, n-a dat nici o apreciere juridică încălcărilor flagrante, stabilite cu certitudine în ședința judiciară, comise de colaboratorii poliției rutiere Ceban și Poiană. Ultimii, conform atribuțiilor de serviciu, la depistarea bunurilor materiale fără documente de însoțire erau obligați să cheme la fața locului grupul operativ din comisariatul de poliție teritorial, în cazul dat al sect. Rîșcani, însă contrar legislației în vigoare și actelor normative departamentale, ei au început cercetarea autocamionului și mărfii aflate în el, fără a întocmi un proces-verbal în acest scop. La fel, contrar atribuțiilor de serviciu Ceban și Poiană nu au raportat în secția de gardă și superiorilor săi despre reținerea autocamionului cu marfă fără documente de însoțire și a conducătorului auto, dar s-au deplasat cu această marfă prin teritoriul administrativ a trei sectoare din mun. Chișinău, au permis plecarea însoțitorului mărfii reținute fără acte de însoțire, Omer Bostepe și nelegitim l-au încătușat pe conducătorul a/m Karalar Murat. Acțiunile colaboratorilor DMS, îndreptate la reținerea și verificarea legalității acțiunilor colaboratorilor poliției rutiere Poiană și Ceban, până la sosirea grupului operativ au fost legitime, se încadrau în prevederile legilor cu privire la poliție și operative de investigații, altor acte normative. După sosirea la fața locului a grupului operativ chemat de către colaboratorii DMS, inclusiv șefului-interimar al Direcției Corneliu Savca, responsabilitatea privind legalitatea acțiunilor ulterioare o purta ofițerul de urmărire penală, care a efectuat cercetarea la fața locului și a organizat activitatea lucrătorilor operativi. Reieșind din aceste prevederi legale și probe administrate în ședința judiciară, apărarea a considerat, că Savca C., după preluarea cazului de către grupul operativ, a activat în strictă conformitate cu indicațiile conducătorului acestui grup, a Ministrului și Prim viceministrului MAI, cărora regulat le raporta faptele noi stabilite. La fel, partea apărării a indicat că, Savca Corneliu a fost pus sub învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, adică depășirea atribuțiilor de serviciu, săvârșită în interesul unui grup criminal organizat, și potrivit acestui capăt de învinuire instanța a constatat, că organul de urmărire penală n-a indicat nici în ordonanța de punere sub învinuire, nici în rechizitoriu, care legi sau acte normative au încălcat inculpații Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, întrucât acestora li se incriminează comiterea unor acțiuni, care nu pot fi săvârșite nici de o persoană cu funcții de răspundere în nici o circumstanță sau împrejurare, nemaivorbind de dânșii care dețineau funcții înalte în cea mai importantă subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne, fiind investiți cu drepturi și atribuții de serviciu, speciale (pe lângă cele generale), unele dintre care constituie secret de stat și de serviciu. Mai apoi, instanța judiciară, contrar propriilor concluzii, menționează că pe parcursul probatoriului s-a stabilit, că inculpații Savca Corneliu și Moiseev Dumitru depășindu-și vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin Lege în privința colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile îndreptată la impunerea 14 acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, fiind nestăpâniți, conduși de mînie, au manifestat impulsivitate, brutalitate și chiar agresiune față de aceștia. Presiunile psihice aplicate în privința ultimilor le-au produs profunde suferințe morale, întrucât ei nu numai au fost insultați și calomniați cu cuvinte înjositoare, dar au fost speriați atât cu întreprinderea unor fapte păgubitoare asupra rudelor apropiate, cât și amenințați cu aplicarea loviturilor în privința lor. Aceste concluzii ale instanței de fond sunt nefondate, nu reiese din materialele cauzei, sunt bazate doar pe unele declarații ale martorilor Ceban I. și Poiană V., însă acestea necesită a fi apreciate critic, deoarece acțiunile lor anterioare au fost vădit contrar legislației și ei au făcut astfel de declarații în scopul de a se apăra și a evita răspunderea pentru încălcările comise. Aceste declarații pe lângă faptul că sunt contradictorii, au fost combătute integral de martorii Cuciuc Alexandru, Sargheliu Vitalie, ș.a. Anume din aceste considerente nici Ceban I. și nici Poiană V. n-au contestat acțiunile inculpatului Savca, n-au solicitat și n-au fost recunoscuți în calitate de părți vătămate pe cauza penală. Necătînd la faptul că aceeași faptă declarativă, care nu este fondată și nu se bazează pe materialele cauzei penale, contrar prevederilor alin. (1) art. 22 Cod de procedură penală, de mai multe ori i se incriminează lui Savca C., instanța de fond a reîncadrat acțiunile de la alin. (3) la alin. (1) art. 328 Cod penal, l-a recunoscut vinovat de comiterea acestei infracțiuni și a adoptat o sentință de condamnare și pe acest capăt de învinuire. Apărarea a subliniat că, la baza sentinței au fost puse doar declarațiile martorilor Ceban Ion, căruia i-au fost cauzate daune considerabile, dar el nici n-a fost recunoscut în calitate de parte vătămată. Ultimul a declarat că, tot atunci inculpatul Savca Corneliu l-a întrebat, dacă nu are ani destui, pentru a fi pensionat și i-a propus să scrie raport pentru a fi pensionat din organele afacerilor interne. Când a refuzat să scrie un asemenea raport, a fost adus în biroul, în care a fost chestionat. Astfel, apărarea a conchis că Savca Corneliu la indicația Ministrului MAI efectua cercetarea de serviciu și era în drept să ceară explicații, iar propunerea de a scrie cerere de concediere cu pensionarea, nu este confirmată prin alte probe și constituie o infracțiune de serviciu chiar dacă și-ar fi găsit confirmarea. Apelantul a atras atenția la faptul că, colaboratorii poliției rutiere I. Ceban și V. Poiană nu au fost recunoscuți ca părți vătămate și nici nu s-au adresat organelor competente pentru a fi recunoscuți ca victime a abuzurilor de serviciu sau a depășirii atribuțiilor de serviciu, chipurile comise de C. Savca. În așa mod, I. Ceban și V. Poiană nu au considerat necesar de a se folosi de prevederile art. 58 alin. (2), alin. (3) pct. 5) Cod de procedură penală. La rândul său, nici procurorul nu i-a recunoscut pe I. Ceban și V. Poiană în calitate de părți vătămate după cum prevede art. 59 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală. Apărarea a indicat că sentința nominalizată este ilegală, deoarece martorii audiați în ședința judiciară: Bobu Gh., Zubic V., Papuc Gh., Galiț V., Todica A. au combătut integral versiunea precum că colaboratorii DMS, inclusiv C. Savca urmăreau scopul de a transporta marfa în incinta DMS, pentru ca mai apoi aceasta să 15 fie expediată în Olanda. Totodată nimeni n-a confirmat faptul că Poiană și Ciobanu au fost impuși de către Savca C. să scrie lămuriri care nu corespund adevărului și rapoarte la concediere din organele MAI din proprie inițiativă, contrar prevederilor legislației în vigoare. De asemenea, a considerat ilegală condamnarea lui Savca C. și în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, pentru fals în acte publice, și anume, falsificarea și introducerea datelor vădit false în fișa personală a agentului „XXXXX” și Angajamentul în scris al agentului, din același dosar, precum că membrul grupului criminal organizat, Cernit Murat este agentul „XXXXX”, care furnizează informație operativă, menționând că, acțiunile inculpatului au fost reîncadrate de prima instanță de la alin.(2) lit. a) și c) art.332 Cod penal. Apărarea a considerat că ansamblul de probe cercetate în ședința judiciară demonstrează cu certitudine nevinovăția lui Savca C. și în privința lui nu putea fi adoptată sentință de condamnare, deoarece atât pe parcursul urmăririi penale cât și în instanță de către procuror și de instanța de judecată flagrant au fost încălcate multiple drepturi inculpatului C. Savca, în special, dreptul de a nu fi reținut și deținut în lipsa unor temeiuri suficiente (vezi în materialele prezentate instanței de judecată, procesul verbal de reținere a lui C. Savca (motivul reținerii nu este prevăzut de art. 166 și demersul procurorului privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest lui C. Savca, care nu este bazat pe nici o probă), dreptul de a nu fi supus torturii sau tratamentelor degradante sau inumane (într-o formă supunerea torturii sau tratamentelor degradante sau inumane lui C. Savca de procuror au fost constatate de instanța judiciară în sentință), de a avea acces la o instanță de judecată echitabilă, drept la un proces public și hotărâri motivate (vezi materialele prezentate instanței de fond inclusiv sentința), de a fi prezumat nevinovat declarațiile lui V. Gurbulea, ex-procuror General și V. Pascari Prim-adjunct al Procurorului General în ședința Parlamentului și în mass-media, internet), de a avea un proces într-un termen rezonabil. 3.4. Avocații Spînu Oleg și Cernit Taisia în numele inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Ailîg Murat), au solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Cernit Murat să fie achitat. În motivare au invocat ilegalitatea sentinței de condamnare a lui Cernit Murat în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, deoarece se bazează pe presupuneri, care urmau să fie tratate în favoarea inculpatului, or, nici o probă nu indică la faptul că Cernit Murat ar fi săvârșit infracțiunea de favorizare. În această ordine de idei, au menționat că, prima instanță a constatat că, inculpații Savca Corneliu XXXXX și Cernit Murat prin acțiunile lor intenționate au săvârșit o infracțiune și acțiunile lor necesită a fi reîncadrate juridic din prevederile art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d) Cod penal în prevederile art. 323 Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave din următoarele considerente. Instanța de judecată reiterează, că în cadrul cercetării judecătorești a fost probată săvârșirea de către inculpatul Karalar Murat XXXXX a infracțiunii prevăzute 16 de art. art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal. Astfel, apelanții au indicat că, instanța de judecată, făcând trimitere la prevederile art. 49 Cod penal, s-a contrazis singură pe ea din simplu considerent că în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedit contrariu și anume, Cernit Murat a fost cel care a informat poliția, în persoana lui Savca Corneliu, despre infracțiunile comise, mă refer la estorcarea de mită de către colaboratorii poliției rutiere de la cetățenii turci aflați în microbuz, precum și faptul convingerii lui Karalar Murat de a recunoaște vina, de a indica asupra proprietarilor adevărați ai substanțelor narcotice și de a conlucra cu organul de urmărire penală în vederea descoperirii cât mai rapide infracțiunii date, fapt recunoscut și de către unii martori prezenți în acel moment. În aceste circumstanțe, apărarea a conchis că prin acțiunile sale Cernit Murat nicidecum nu a îngreuiat descoperirea infracțiunii sau identificarea persoanei vinovate. Totodată, au atras atenția că, instanța de judecată prin această recalificare s-a redus doar la indicarea prevederilor articolului precitat, delimitând formele favorizării nepromise din timp: favorizarea nepromisă din timp a infractorului (a autorului sau a altui participant), tăinuirea mijloacelor sau instrumentelor de săvârșire a infracțiunii, tăinuirea urmelor infracțiunii, tăinuirea obiectelor dobândite pe cale criminală. În aceeași ordine de idei, fără a se baza pe careva dovezi, instanța a presupus că „astfel s-au creat posibilități de al favoriza atât pe inculpatul Karalar Murat cât și fapta lui”, fără a efectua transpunerea raportului dintre teorie și practică - în acțiunile concrete ale lui Cernit Murat, care s-ar încadra în învinuirea adusă ultimului. În continuare, prima instanță în mod artificial, iarăși, bazându-se pe presupuneri susține că „ajutorul a fost dat lui Karalar Murat în formă de - sfaturi, cum să procedeze pentru a se sustrage de la răspundere penală , care nu doar a acceptat acest sfat ci l-a susținut până în prezent, iar versiunea a fost inventată de către Savca Corneliu și Cernit Murat”. Cu referire la cele expuse instanța a considerat că vina lui Cernit Murat a fost dovedită, acțiunile lui întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de alin.(1) art. 323 Cod penal și anume, favorizarea, dinainte nepromisă. Tot în acest context, apărarea a considerat că, urma a fi reținut de către instanța de judecată că Cernit Murat are studii juridice, la acel moment fiind ajutor de avocat în BAA „InterAvo” concomitent biroul în cauză presta asistență juridică lui Karalar Murat anterior reținerii lui. În mod cert, instanța nu poate învinui o persoană, bazându-se pe presupuneri, deoarece în suportul acestora nu există nici o probă directă sau indirectă a faptului că Cernit Murat l-a favorizat într-un fel sau altul pe Karalar Murat, fapt expres prevăzut de către art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, care prevede că „concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se întemeiază în favoarea inculpatului”. Prin acțiunile sale în dimineața de 20.03.09, Cernit Murat imediat a contactat 17 reprezentantul din organele de drept, Savca Corneliu, pentru a comunica despre infracțiunea dublă a estorcării de mită și despre transportarea drogurilor și nicidecum favorizarea acestei infracțiuni. În continuare, apărarea a indicat că în instanța de judecată s-a demonstrat că atât captura de droguri, cât și Karalar Murat au fost reținuți rapid în acea dimineață, de 20.03.09, deja la indicațiile și ordinul lui Savca Corneliu, prin urmare nu este clar despre care favorizare se menționează. Or, instanța a făcut doar o afirmație ipotetică, ceea ce nu poate fi admisă într-un proces penal echitabil. De asemenea, instanța nu a luat în considerație și faptul că Cernit Murat, la acel moment avea angajament cu Savca Corneliu de prestare a informației, că primind apelul telefonic de la Karalar Murat la ora 06:42, imediat l-a contactat pe Savca Corneliu, cu toate că descifrările telefonice au fost prezentate în instanță. Totodată, prima instanță nu a ținut cont de faptul că anterior contactării telefonice lui Savca Corneliu, l-a contactat pe Cosovan Ghenadie pe atunci Șeful D.S.O. al R.M., pentru ai comunica despre infracțiunea dată, însă deoarece nu a răspuns la apel, l-a contactat deja pe Savca Corneliu. De asemenea, în instanța de judecată, de către Gh. Cosovan, a fost confirmat faptul că Cernit Murat cunoștea numărul său de telefon și că deseori ultimul furniza informații privind unele infracțiuni care ulterior se adevereau, că n-au fost prezentate nici o interceptare telefonică dintre Cernit Murat și Savca Corneliu privind favorizarea lui Karalar Murat. Mai mult, nici un martor nu a declarat că a auzit sau i-au fost cunoscute intențiile de favorizare ale lui Karalar Murat, de către Cernit Murat și Savca Corneliu, iar din toți martorii acuzării nici unul nu-l cunoștea pe Cernit Murat, cu atât mai mult nu au avut de comunicat instanței nimic nici pe capul de acuzare - favorizare a infracțiunii. Totodată, prima instanță nu a ținut cont nici de faptul că în calitate de translator Cernit Murat, invitat la cerința lui Savca Corneliu la Ministerul Afacerilor Interne al RM, el i-a explicat lui Karalar Murat, că dacă va identifica persoanele implicate, atunci aceasta va servi drept circumstanță atenuantă pentru ultimul, ceea ce de asemenea considerăm că nu se încadrează în prevederile infracțiunii-favorizare. 3.5. Avocații Valah Alina și Cerga Ion în numele inculpatului Moiseev Dumitru, au solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care inculpatul Moiseev Dumitru să fie achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 328 alin. (3) lit. c), art. 332 alin. (2) lit. a), c) și art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal. În motivare apelanții au invocat că, vinovăția inculpatului Moiseev Dumitru de săvârșirea infracțiunilor imputate, în cadrul examinării cauzei în fond, nu și-a găsit confirmare și în această ordine de idei, au menționat că, pe capătul de învinuire în baza art. 329 alin. (1) lit. b) Cod penal - neglijența în serviciu, au fost prezentate probe care confirmă nevinovăția acestuia, iar instanța de fond pe acest capăt de acuzare eronat a apreciat faptele și circumstanțele de fapt stabilite în cadrul examinării cauzei. 18 Apelanții au subliniat că, inculpatul Moiseev Dumitru s-a condus de actul de expertiză nr. 127 din 06.09.2009 întocmit de către inspectorul Serviciului Sanitar Veterinar de Stat mun. Chișinău, Ion Toma, care a stabilit că marfa confiscată era recunoscută improprie consumului uman și necesita a fi nimicită. În același timp, la materialele cauzei penale a fost anexat și răspunsul prim adjunctului Procurorului General nr. 11/8320 din 06.11.2006 adresat Secretarului Consiliului Suprem de Securitate conform căruia icra roșie depistată, conform raportului de expertiză a fost recunoscută improprie consumului uman. Instanța de fond nu a luat în considerație ordonanța din 18.07.2008 de scoatere de sub urmărirea penală a lui Toma Ion, din motiv că fapta lui nu întrunea elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) Cod penal, întrucât lipsea legătura cauzală între fapta lui și consecințele survenite. Din aceleași motive urma și Moiseev Dumitru să fie scos de sub urmărirea penală, or, acesta a procedat corect, respectând legislația în vigoare, ordinile Comisarului CPS Rîșcani, Savca Corneliu, care erau obligatorii pentru el. Totodată, au menționat că, executarea deciziei privind transmiterea mărfii confiscate de la SRL „Slavena Lux” la 06.09.2006 a fost suspendată în legătură cu contestarea hotărârii în instanța de judecată, fiind respectate prevederile art. 277 CCA (red. 1985), care prevedeau că depunerea în termenul stabilit a plângerii suspendă executarea cu privire la aplicarea sancțiunii administrative până la examinarea plângerii sau a protestului cu excepția deciziilor cu aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 25 și 31 CCA (red. 1985). Astfel, colaboratorii poliției în drept au fost limitați de a continua acțiunile procesuale pe cazul contravenției administrative, având și predarea bunurilor ridicate, or, potrivit scrisorii în formă de răspuns eliberată de IFS Chișinău (f.d.87, vol. II), se confirmă că, în lipsa unei decizii a organului de drept nu poate fi efectuată primirea bunurilor confiscate. După ce, hotărârea Judecătoriei sect. Rîșcani a întrat în vigoare și a fost redactată, cet. D. Moiseev a întreprins măsuri de urgență în vederea predării bunurilor confiscate, astfel, la data de 29.11.2006 a fost primit materialul cu hotărârea judecătorească din 07.11.2006, la data de 29.11.2006, a fost depusă cererea la IFS Chișinău privind darea-primirea bunurilor confiscate și la data de 05.12.2006 colaboratorii IFS Chișinău s-au prezentat la CP s. Rîșcani pentru primirea bunurilor ridicate. În opinia părții apărării, prin decizia comisarului CPs. Rîșcani din 11.09.2006 (f.d. 104-106 vol. I (2)), hotărârea judecătoriei sect. Rîșcani nr.5-184/06 din 07.11.2006 (f.d.90 vol. II (2)) și decizia instanței de recurs a fost confirmat faptul că produsul ridicat la data de 06.09.06 de la SRL „Selani Lux” a fost plasat pe piață în lipsa certificatelor de calitate, certificatelor sau declarațiilor de conformitate, eliberate conform legislației în vigoare, iar D. Moiseev a efectuat acțiuni în conformitate cu legislația în vigoare, care prevedea nimicirea produselor alimentare care nu dispun de documente de proveniență. Totodată, apărarea a indicat că instanța de fond urma să argumenteze respingerea probelor aduse de apărare, dar s-a limitat numai la o respingere a lor 19 sub pretextul existenței survenirilor grave și dispunerea funcției de răspundere a condamnatului. Or, acuzatorul de stat nu a prezentat probe, iar instanța de judecată nu a constatat factorii de decizie a survenirii urmărilor grave: a survenit urmări grave în urma depozitării la SRL „Selani Lux”, or, în urma păstrării necorespunzătoare din partea depozitarului. Aici de menționat că, la momentul controlului efectuat de martorul R. Dodica marfa ridicată de la SRL „Selani Lux” se păstra în condiții favorabile (f.d. 32-42 Vol. I (II)). De asemenea, apelanții au indicat că, nici depășirea atribuțiilor de serviciu de către Moiseev Dumitru, faptă incriminată acestuia, prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, nu și-a găsit confirmare, menționând că, pentru a determina dacă există în acest caz depășirea atribuțiilor de serviciu de către Moiseev Dumitru urma ca acțiunile lui să depășească limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, în mod vădit, adică indiscutabil, fără dubii, circumstanță neîndoielnică și pentru făptuitor. Au considerat că, instanța de judecată la pronunțarea sentinței de condamnare pe acest capăt de acuzare și-a întemeiat concluzia pe dubii, care nu au fost înlăturate. Instanța de judecată, la stabilirea vinovăției lui Moiseev Dumitru în această parte, urma să stabilească cercul și caracterul funcțiilor, atribuțiile de serviciu a persoanei cu funcții de răspundere, legătura cauzală dintre abaterile comise de către Moiseev Dumitru și urmările survenite. Totodată, nici organul de urmărire penală nu a indicat în ordonanța de punere sub învinuire și nici în rechizitoriu, care legi sau acte normative au fost încălcate de către inculpatul Moiseev Dumitru, întrucât acestuia i se încrimina comiterea unor acțiuni care nu puteau fi săvârșite nici de o persoană cu funcție de răspundere în nici o circumstanță sau împrejurare, cu toate că acesta deținea o funcție înaltă într-o subdiviziune a MAI, fiind investit cu drepturi și atribuții de serviciu speciale pe lângă cele generale, unele dintre ele constituind secret de stat sau de serviciu. În cadrul cercetării judecătorești, martorii acuzării Poiană Vasile XXXXX și Ceban Ion XXXXX (fiind persoane direct interesate), colaboratori ai poliției rutiere, și-au schimbat declarațiile indicând că Moiseev Dumitru personal nu i-a presat să scrie lămuriri referitor la faptul că Ceban Ion ar fi cerut bani de la șoferul microbuzului pentru a-l elibera împreună cu șofer, însă nu a încercat să oprească alți colaboratori din poliție care îi influențau să facă acest lucru. Fiind audiați în cadrul urmării penale, atât Poiană, cât și Ceban nu menționau nimic despre Moiseev Dumitru. Ambele procese verbale de audiere a acestor persoane în calitate de martor erau identice, trase la indigo. Nici o probă a acuzării nu indică direct că Moiseev Dumitru ar fi depășit atribuțiile de serviciu, cauzând daune considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor persoanelor fizice sau juridice. Nici în cadrul urmăririi penale și nici la examinarea cauzei în fond nu a fost stabilit cui i-au fost aduse prejudicii considerabile, iar instanța de judecată în mod arbitrar a stabilit că aceștia ar fi Poiană Vasile XXXXX și Ceban Ion XXXXX, interesele cărora au fost lezate de către Moiseev Dumitru, precum și interesele generale ale 20 societății. Însă, în dosar lipsește ordonanța de recunoaștere a acestora în calitate de părți vătămate, or, Poiană și Ceban au fost audiați în calitate de martori. Astfel că, declarațiile acestor martori urmau a fi apreciate critic, din motiv că erau persoane direct interesate în finalul cauzei precum și din motiv că erau contradictorii. Cu atât mai mult, cei care i-au determinat direct pe Ceban și Poiană să depună rapoarte de concediere au fost șefii lor - Vozian Ion și Gatman Gheorghe, care, fiind audiați în judecată au recunoscut că i-au sfătuit pe Ceban și Poiană să scrie rapoarte de concediere. Astfel, instanța de judecată unilateral a apreciat declarațiile martorilor I.Ceban și V.Poiană, fără a lua în considerație declarațiile martorilor A.Gatman, A.Cuciuc, V.Sargheliu prin ce a ajuns la o concluzie eronată în vederea calificării și aprecierii acțiunilor cet. D.Moiseev. În aceeași ordine de idei, apărarea a menționat că în ședința de judecată prin declarațiile martorilor I. Ceban și V. Poiană nu au fost stabilit modul și forma impulsivității, brutalității și agresivitatea presupusă a fi comise din partea D. Moiseev. Iar, producerea suferințelor morale profunde, despre care se menționează prin sentința contestată, sunt o concluzie instanței de fond fără a fi confirmate în ședință de judecată de către martorii I.Ceban și V.Poiană. În prezența acestor circumstanțe, având în vedere că nici la urmărirea penală și nici în cadrul examinării în fond a cauzei nu a fost constatată comiterea de către Moiseev Dumitru a unor fapte ilegale ce ar duce la încriminarea lui în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal, avocații au solicitat achitarea și pe acest capăt de acuzare. Referitor la falsul în acte publice, adică înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere precum și de către un funcționar al autorității publice care nu este o persoană cu funcție de răspundere, în documentele oficiale, dacă aceste acțiuni au fost comise din interes material sau din alte interese personale, infracțiune prevăzută de art. 332 Cod penal, încriminată lui Moiseev Dumitru, avocații au menționat, că nici acest capăt de acuzare nu și-a găsit confirmarea. În acest sens, au subliniat că, nota agenturistică, și faptul că cet. D. Moiseev ar fi efectuat în ea înscrisuri a unor date vădit false sau falsificată integral, nu prezintă un document oficial document scris care urmează să fie confirmat, adoptat sau perfectat de către un organ al autorităților publice, al administrației publice centrale sau de către organele de drept, organizații, instituții sau întreprinderi de stat, un document menit să certifice evenimentele și faptele care provoacă sau au urmări juridice. Nota agenturistică prezintă un document de uz intern a colaboratorilor operativ în cadrul MAI. Potrivit declarațiilor martorilor V.Zubic, Gh.Papuc și a inculpaților C.Savca, D.Moiseev acest document poartă un caracter informativ și urmează a fi verificat prin metode operative și de investigații. Nota agenturistică nu prezintă nici probă în procesul penal, potrivit prevederilor alin.(2) art.93 Cod de procedură penală. Ca urmare „Nota agenturistică” nu prezintă un document, iar în concluzie: lipsește obiectul infracțiunii prevăzute de art. 332 alin.(2) din Cod penal. Din acest punct de vedere, instanța nu a stabilit în ședința de judecată un 21 document oficial falsificat sau în care sa efectuat înscrisuri a unor date vădit false. Astfel, concluzionând, apărarea a menționat că, fiind achitat de sub învinuirea în baza art. 2171 Cod penal, dispare și învinuirea adusă cet. D.Moiseev în baza art. 328 Cod penal, deoarece potrivit învinuirii imputate scopul infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal, este legat de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 Cod penal, însă, însăși instanța de judecată întru a susține acuzatorul de stat și ieșind din limitele învinuirii aduse cet. D. Moiseev, formează circumstanțe noi întru a-și motiva sentința de condamnare potrivit art. 328 Cod penal. 4 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2010 au fost respinse ca nefondate apelurile procurorului din secția de exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale, Cociu Lilian și a avocatului Babără Marian în numele inculpatului Karalar Murat. Au fost admise apelurile declarate de avocații Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu, de avocații Spînu Oleg și Cernit Taisia în numele inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Ailîg Murat), de avocații Valah Alina și Cerga Ion în numele inculpatului Moiseev Dumitru. A fost casată sentința în privința inculpaților Savca Corneliu, Moiseev Dumitru, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Ailîg Murat) și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care : Savca Corneliu învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d), art. 328 alin.(3) lit. c), art. 332 alin.(2) lit. a), c) și art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal; Moiseev Dumitru, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d), art. 328 alin.(3) lit. c), art. 332 alin.(2) lit. a), c) și art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal; Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal au fost achitați din lipsa elementelor infracționale. Sentința în privința inculpaților Țopa Ruslan, Ohladciuc Valeriu și Karalar Murat a fost menținută fără modificări. Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2010 a fost înlăturată omisiunea strecurată, fiind inclus în textul dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2010 fraza sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 21 octombrie 2009 în privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), prin care a fost încetat procesul penal intentat în baza art. 361 alin. (2) lit. a), c) Cod penal se menține fără modificări. 5. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, în privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) instanța de judecată corect a ajuns la concluzia despre necesitatea încetării procesului penal pe art. 361 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, în legătură cu existența hotărârii judecătorești definitive asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă. Referitor la învinuirea în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, instanța de apel a concluzionat, că din toate împrejurările săvârșirii faptelor incriminate lui Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX, 22 Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc Valeriu XXXXX nu rezulta, că ei își dădeau seama, că ajută la pregătirea ori săvârșirea a careva infracțiune de persoanele, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea lor sau de inculpatul Karalar Murat XXXXX. În ședință judiciară s-a dovedit incontestabil, că inculpații Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX, Cernit Murat și Ohladciuc Valeriu XXXXX n-au contribuit la săvârșirea infracțiunii de către inculpatul Karalar Murat XXXXX prin careva acte de complicitate sau favorizare. Însă, participarea lui Karalar Murat XXXXX la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal a fost probată în cadrul cercetării judecătorești. Referitor la condamnarea în baza art. 328 alin.(3) lit. c), art. 332 alin.(2) lit. a), c) și art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a enunțat, că nu a fost probată vinovăția inculpaților în comiterea neglijenței în serviciu, depășirii atribuțiilor de serviciu și a falsului în acte publice, astfel învinuirea negăsindu-și confirmarea în acest sens.

Hotărârile nominalizate au fost atacate cu recursuri ordinare de procurori și de avocatul Nagacevschi Vitalie în numele inculpatului Karalar Murat. 6.1. Acuzatorii de stat în recursul declarat au invocat temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și au solicitat casarea deciziei în privința lui Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), Karalar Murat XXXXX și Ohladciuc Valeriu XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu putea fi corectată de către instanța de recurs. Întru argumentarea recursului, procurorii au invocat următoarele motive. Referitor la învinuirea adusă lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) pentru deținerea și folosirea documentului oficial fals de importanță deosebită (art. 361 alin. (2) lit. a), c) Cod penal) din conținutul celor două circumstanțe ale cauzelor penale constatate prin sentințe diferite s-a stabilit că, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a folosit pașaportul pe numele Murat Altîg fals în două cazuri diferite, în perioade diferite (în primul caz în 1997, iar în al doilea caz la 09.10.2000), în țări diferite și întru acordarea diferitor drepturi, respectiv era incorectă decizia instanței de a înceta procesul penal pe motiv că existau hotărâri judecătorești definitive asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă. Însăși instanța de fond nu avea încrederea în veridicitatea soluției alese în această cauză, deoarece a folosit expresii cum ar fi: „Reieșind din necesitatea aplicării în privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a celei mai favorabile soluții legale, instanța de judecată a ajuns la concluzia despre necesitatea încetării procesului penal în privința lui pe acest capăt de învinuire”. Mai mult, ținând cont de faptul că inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) nu și-a recunoscut vina în această parte nici în ședința judiciară și a solicitat să fie achitat, instanța de judecată a considerat, că încetarea procesului pe temeiul invocat de partea apărării este unica soluție justă și pasibilă aplicării în privința primului în cazul dat. 23 Respectiv, instanța de fond nu a motivat în sentință care necesitate a apărut de a aplica în privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a celei mai favorabile soluții legale și din ce considerente temeiul invocat de partea apărării era unica soluție justă. Decizia instanței de apel în această parte era la fel una neîntemeiată, deoarece se descriau aceleași circumstanțe și concluzii, precum că atât apelul acuzatorului de stat, nu conținea nici un motiv, care ar da temei pentru casarea hotărârii adoptate. În partea achitării lui Savca Corneliu și Moiseev Dumitru pe învinuirea adusă în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal instanța de apel și-a bazat decizia sa, pe probele cercetate în ședința instanței de fond și după modul de apreciere descris în sentință, fără a le da o nouă apreciere, întru justificarea soluției adoptate de către Colegiul penal, care era opusă celei adoptate de către prima instanță. Instanța de apel nu a analizat circumstanțele cauzei și n-a stabilit faptul că inculpatul Savca Corneliu nu era acuzat în aceea că a luat „unele” măsuri în scopul executării hotărârii adoptate, prin expedierea interpelării, solicitând delegarea unui specialist pentru stabilirea calității mărfii ridicate, ci pentru faptul, că încălcând prevederile pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 3/19-144 din 01 februarie 2005 a organizat ridicarea și predarea la păstrare a bunurilor confiscate la SRL „Slavena Lux”, conform facturilor de expediție seria DM nr. XXXXX din 06.09.2006 și seria DM nr. XXXXX din 07.09.2006, unde aceste bunuri au fost păstrate fără careva temei legal, fapt care a dus la alterarea, din cauza condițiilor neadecvate de păstrare a produselor din pește cu costul total de 13411,20 lei, precum și alterarea icrelor roșii în cantitate de 119,37 kg cu costul total de 112800,87 lei. Astfel, deși produsele din pește și icrele roșii ce au fost confiscate prin hotărârea adoptată de către Savca Corneliu erau ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, ultimul, contrar prevederilor Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate, ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor și a pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 3/19-144 din 01.02.2005 (cu același conținut), nu a transmis bunurile sechestrate autorităților fiscale, ci le-a predat ilegal la păstrate în depozitul SRL „Slavena Lux”, adică, fără supraveghere, preîntâmpinare de răspundere a unei persoane fizice sau juridice pentru păstrare neadecvată a bunurilor, fără negocierea termenului de păstrare și a plății pentru serviciile acordate neadecvat la păstrarea bunurilor. Instanța de apel în nici un mod nu a motivat în decizia sa din ce cauză a considerat că probele de vinovăție a inculpaților, precum declarațiile martorilor Iachim Vioreliu, Coliban Andrei, Dodica Ruslan, Ciuhriii Veaceslav, nu puteau servi ca probe pe acest capăt de acuzare. Pe episodul privind complicitatea la circulația ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită de către Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX, Karalar Murat XXXXX, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc Valeriu XXXXX, instanța de apel a ignorat prevederile art. 101 Cod de 24 procedură penală și a constatat prin transcrierea cuvânt cu cuvânt (filele 64-99 a deciziei), din partea descriptivă a sentinței, toate declarațiile inculpaților și martorilor, care au fost interogați în instanța de fond și fără o apreciere a acestora, declarativ invocă, precum că inculpații Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc Valeriu XXXXX n-au contribuit la săvârșirea infracțiunii de către inculpatul Karalar Murat XXXXX, prin careva acte de complicitate și că nu făceau parte din grupul criminal organizat. Reieșind din descrierea repetată în decizie a declarațiilor inculpaților, martorilor, făcute în instanța de fond, instanța de apel a preluat circumstanțele reținute de către prima instanță, ca ulterior să facă trimitere la un șir de puncte ale Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 12 din 27.03.1997, a Legii cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, Hotărârea Guvernului nr. 216 din 27.02.2006, precum și un șir de articole din Codul penal, după modelul interpretat de către prima instanță în partea descriptivă a sentinței. Contrar prevederilor art. 414 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, instanța de apel, pe acest capăt de acuzare, nu a dat o nouă apreciere probelor cercetate în ședința de judecată a instanței de fond și nu s-a expus asupra motivelor invocate de acuzator în apelul său, deși probele au fost verificate, iar motivele apelului susținute în ședința instanței de apel. Instanța de apel în partea a treia, de constatare a circumstanțelor pe episodul privind complicitate la circulația ilegală a substanțelor narcotice, a deciziei (filele 105-107) critică soluția adoptată de către instanța de fond privind recalificarea acțiunilor lui Savca Corneliu și Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) de la art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal la art. 323 alin. (1) Cod penal, fără a se referi la inculpatul Moiseev Dumitru, acțiunile căruia, potrivit sentinței, la fel, au fost recalificate în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, cu condamnarea acestuia. De asemenea, partea acuzării a considerat că, concluzia instanței de apel privind menținerea hotărârii primei instanțe în partea recalificării acțiunilor inculpaților Savca Corneliu, Moiseev Dumitru și Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) de la art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal la art. 323 alin. (1) Cod penal, este incorectă, or, instanța a de apel contrar legii procesual penale nu a dat o nouă apreciere probelor ce au stat la baza sentinței de condamnare a lor, ci a analizat declarațiile ultimilor. Totodată, considerând că acuzarea n-a prezentat nici o probă, referitor la mesajul trimis la telefonul Taisei Cernit și că nu a fost constatat autorul mesajului. Mai mult ca atât, au atras atenția că, la examinarea cauzei penale respective de către instanța de apel a fost admisă o încălcare a prevederilor art. 72 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală prin admiterea apărătorului Cernit Taisia întru apărarea soțului ei Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), deoarece în această cauză Cernit Taisia, cu acordul acesteia a fost interogată în cadrul urmăririi penale în calitate de martor. 25 Instanța de apel incorect a indicat în decizie precum că: „Referitor la interpelările telefonice a lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) cu Olanda, acuzatorul de stat a infirmat această probă”, deoarece această probă nu a fost infirmată, ci corectată, indicându-se corect țara cărei aparține abonatul dat, indicând în loc de Olanda, Danemarka. La fel, instanța de apel neîntemeiat a indicat că procurorul a susținut, precum că mesajul lui Savca Corneliu privind cantitatea heroinei reținute a fost expediată la data de 20.03.2008, ora 0551, deoarece procurorul nici în ședința instanței de fond cât și în cea de apel nu a făcut referire la acesta, dat fiind faptul că descifrările indică ora de 815. Decizia instanței de apel în partea achitării lui Moiseev Dumitru pe art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal a fost considerată absolut ilegală, deoarece în partea descriptivă a acesteia, Colegiul penal nu a invocat cel puțin un argument ce ar justifica adoptarea soluției respective. Pe faptul acuzării lui Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru privind depășirea atribuțiilor de serviciu, apelanții au indicat că, concluzia instanța de fond privind reîncadrarea acțiunilor acestora de la art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal la art. 328 alin. (1) Cod penal, fiind exclus semnul calificativ: săvârșite în interesul unui grup criminal organizat, este una ilegală, iar instanța de apel în argumentarea soluției sale a descris constatarea și concluzia instanței de fond cuvânt cu cuvânt (filele 108-115 a deciziei), iar în partea constatării instanței de apel s-au descris declarațiile inculpaților Savca Corneliu XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Ohladciuc Valeriu XXXXX, martorilor Ceban Ion XXXXX, Arsene Ion XXXXX, Cuciuc Alexandru XXXXX, Sargheliu Vitalie XXXXX, Gatman Gheorghe XXXXX, Margină Andrian XXXXX, Bulgaru Igor XXXXX, Galiț Valeriu XXXXX, Todica Andrei XXXXX, fără a le da, ulterior o apreciere juridică. Instanța de apel neîntemeiat în decizie și-a pus întrebarea retorică, că nu-i este clar, din care motive acuzarea și instanța de fond au considerat veridice declarațiile lui Ceban și Poiană, suspectați de estorcarea banilor, știind că Poiană anterior a fost condamnat pentru corupere. În opinia acuzatorilor de stat, această modalitate de apreciere a probelor de către o instanță de judecată este inadmisibilă, cu atât mai mult că depozițiile martorilor Ceban și Poiană puteau fi admise ca probe, deoarece au fost făcute sub jurământ atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată, acestea fiind consecutive și nu se contraziceau una cu alta. Mai mult decât atât, Ceban și Poiană au fost suspectați de estorcarea banilor doar de către Savca C., care la rândul său a avut statut de inculpat, iar astfel de infracțiune privind estorcare de bani de către Ceban și Poiană de la cetățenii turci nu a fost înregistrată în modul prevăzut de legea procesual penală, nefiind pornită o cauză penală pe acest fapt. Din motivul că instanța de apel nu a apreciat probele care au fost prezentate de partea acuzării pe acest capăt de acuzare, iar una din probe cum ar fi: mesajul primit de Taisia Cernit pe telefonul ei mobil, i-a fost atribuit calificativul de probă ce nu avea atribuții la acest capăt de acuzare, neîntemeiat s-a dat apreciere și s-a pus la baza soluției și deciziei de achitare, fapt care demonstrează că instanța de apel nu a 26 pătruns în esența învinuirii înaintate inculpaților și a adoptat o decizie neîntemeiată, bazându-se pe presupuneri. Pe faptul acuzării lui Țopa Ruslan XXXXX și Ohladciuc Valeriu XXXXX privind depășirea atribuțiilor de serviciu, apelanții au menționat că, deși în apelul acuzatorului de stat s-a solicitat ca instanța de apel să dea o nouă apreciere probelor cercetate în instanța de fond, care au fost prezentate în ședința instanței de apel pentru verificare, instanța de apel din nou a repetat eroarea admisă de către prima instanță prin neaprecierea probelor. Astfel, instanțele de judecată au ignorat declarațiile martorilor Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX făcute sub jurământ, fiind consecutive, similare, ce se completau una pe alta, nu a respins ca probe aceste declarații, ci retoric s-a indignat pe partea acuzării cum putea să le prezinte, totodată învinuind ilegal martorii, precum că sunt persoane interesate și suspectate de estorcarea banilor. A fost exprimată nedumerirea asupra rezumatului instanței de apel în decizie (fila 130 din decizie), care a concluzionat că colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile, „i-au permis persoanei de origine turcă, care însoțea marfa, să plece, iar pe șoferul Karalar Murat l-au reținut și s-au deplasat la locul de destinație, la intersecția str. Șciusev - M.Cibotari”, deoarece astfel de declarații nu au fost făcute, iar martorii Ceban Ion și Poiană Vasile au stopat automobilul și au verificat actele prezentate de șoferul microbuzului și nu aveau nimic cu pasagerul acestuia, care ieșind din microbuz a părăsit locul stopării acestuia. Referitor la învinuirea adusă lui Savca Corneliu și Moiseev Dumitru XXXXX pentru săvârșirea falsului în acte publice, partea acuzării nu a fost de acord cu soluția instanței de fond privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru de la art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod penal la art. 328 alin. (1) Cod penal, fiind exclus semnul calificativ ,,în interesul unui grup criminal organizat”, or, instanța de apel, pronunțând decizia pe acest capăt de acuzare n-a ținut cont de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și întru motivarea soluției pronunțate pe acest capăt de acuzare, a transcris din sentință, în decizie cuvânt cu cuvânt concluziile instanței de fond (filele 131-136 a deciziei), iar în partea constatatoare a instanței de apel s-au transcris declarațiile inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, martorilor Papuc Gheorghe, Zubic Valentin, Cosovan Ghenadie, Hîncu Tudor, fără a le fi dată o apreciere juridică. Folosirea cuvintelor ca „așa numită notă agenturistică" de către instanța de apel la motivarea soluției privind achitarea inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru de acuzarea adusă pentru falsul în acte publice, era inacceptabilă, deoarece prin aceasta în genere s-a pus la îndoială existența actului „nota agenturistică”. Instanța de apel, fără a face trimitere la vreo probă, act normativ, a presupus neîntemeiat că: „nota agenturistică ” se întocmea de către inculpatul Savca Corneliu, care din propria inițiativă și considerentele sale personale putea să o modifice, să o schimbe, să o păstreze sau să o lichideze, dacă găsea de cuviință și aceasta nu putea fi considerat ca o falsificare sau distrugere. 27 Aceste și alte presupuneri ale instanței de apel au stat la baza deciziei de achitare a inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru de învinuirea adusă în baza art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, fapt care denotă că aceasta este ilegală. Prima instanță neîntemeiat a considerat că n-a fost probată existența unui „grup criminal organizat" și că din aceste motive - semnul calificativ „în interesul unui grup criminal organizat"- nu putea fi incriminat inculpaților în învinuirile înaintate cu acest semn calificativ. Deși prima instanță a luat poziția inculpaților, precum că nu cunoșteau despre existența unei organizații criminale internaționale specializate în tranzitarea drogurilor din care ar putea face parte cel puțin unii din inculpați, aceasta contrazice însăși conținutul notelor agenturistice din dosarul de lucru cu denumirea convențională „XXXXX”, care au fost semnate de către inculpatul Savca Corneliu, din care rezultă că exista o așa organizație, denumind-o ca organizație criminală internațională care este specializată în tranzitarea drogurilor din Turcia și Afganistan în țările UE. Instanța de apel la rândul său la fel, ca și prima instanță, nu a analizat aceste probe deși în ședința instanței de apel din nou au fost prezentate și verificate, fapt care a dus la adoptarea unei decizii ilegale. Totodată, apelanții au atras atenția și la procedura de repartizare a prezentei cauze penale pentru examinarea în ordine de apel, indicând că, au fost admise unele erori, care nu puteau fi corectate în instanța de recurs. Astfel, pe data de 16.11.2009 președintele Curții de Apel Chișinău A. Doga, prin dispoziția din 16.11.2009, a repartizat judecătorului raportor D. Panov spre examinare, în ordine de apel, cauza penală de acuzare a lui Corneliu Savca, Moiseev Dumitru, Țopa Ruslan, Ohladciuc Valeriu, Cerkez Akbulut și Karalar Murat în baza art. 42. alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d), art. 328 alin. (3) lit. (c), art. 332 alin. (2) lit. c) și art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal. În ședința din 25.01.2010, de către judecătorul D. Panov a fost anunțat completul de judecată: președintele ședinței - D. Panov, judecătorii D. Rotarciuc și V. Gurin, însă din considerente că cauza penală nominalizată a fost repartizată contrar prevederilor art. 412 alin. (1) și art. 344 Cod de procedură penală unui singur judecător, iar completul de judecată a fost format fără a fi prezentată o încheiere în acest sens, s-a solicitat prezentarea acesteia. Fiind făcută întrerupere pe 20 minute și revenind în sală, de către judecătorul D. Panov a fost anunțat că a fost emisă încheierea despre formarea completului: președintele D. Panov, judecătorii D. Rotarciuc și V.Gurin. Dat fiind faptul că, despre formarea completului de judecată procurorul a fost informat în ședința de judecată din 25.01.2010, acesta a solicitat termen pentru a verifica compatibilitatea judecătorilor la judecarea cauzei penale respective. Instanța de apel a amânat începerea examinării cauzei penale pentru data de 28.01.2010. În ședința de judecată din 28.01.2010, instanța de apel a anunțat că prin încheiere a fost modificat completul de judecată, din motivul că judecătorul D. Rotarciuc s-a autorecuzat, cu înlocuirea cu judecătorul M. Buruian. Potrivit încheierilor de repartizare din 16.11.2009 și 25.01.2010, președintele Curții de Apel Chișinău A. Doga a repartizat spre examinare, în ordine de apel cauza 28 penală conform art. 412 alin. (1) și art. 344 Cod de procedură penală de două ori și nu este clar după care listă și principiu a fost repartizată aceasta cauză, de a revenit spre examinare unuia și aceluiași judecător D. Panov. Pe data de 21.06.2010 în conformitate cu prevederile art. 413 alin. (6) și 336 alin. (4), (5) Cod de procedură penală, de la președintele Colegiului penal D. Panov s-a solicitat înștiințarea procurorilor participanți în instanța de apel, în scris, despre redactarea deciziei și semnarea procesului-verbal al ședinței, întocmit integral, cât și asigurarea posibilității de a lua cunoștință cu acesta. Din înștiințarea cu nr. 1a-150/10 din data 03.08.2010 s-a constatat că, contrar legii procesual penale, procesul-verbal al ședinței instanței de apel n-a fost redactat de către grefier în termen de 48 de ore de la terminarea ședinței și nici semnat de președintele ședinței și de grefier. Procesul-verbal putea fi întocmit și pe părți, care, la fel ca și procesul-verbal integral, se semnează de președintele ședinței și grefier. Deși s-a solicitat în scris ca partea acuzării să fie informată despre întocmirea și semnarea procesului-verbal integral al ședinței de judecată, președintele ședinței n-a înștiințat în scris părțile și n-a asigurat posibilitatea de a lua cunoștință cu procesul-verbal, în termen de 5 zile de la data înștiințării despre redactarea și semnarea lui. Mai mult, deși procurorii au fost informați în scris despre data întocmirii și semnării procesului-verbal integral al ședinței de judecată, data de 03.08.2010 care a coincis cu redactarea integrală a deciziei, dosarul penal nu a fost predat în cancelaria Curții de Apel Chișinău, iar judecătorul D. Panov se afla în concediu, fapt care a împiedicat părțile de a face cunoștință cu procesul-verbal al ședinței instanței de apel. 6.2. Avocatul Nagacevschi Vitalie în numele inculpatului Karalar Murat, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și deciziei, cu achitarea inculpatului. În argumentarea recursului a invocat următoarele motive: - instanța de apel în privința lui Karalar Murat a motivat soluția sa pe 63 de pagini (paginile 44-107 din decizie) și din 63 de pagini de motivare, 60 sunt copiate cuvânt cu cuvânt din sentința primei instanțe, astfel, numai 3 pagini din decizia instanței de apel (paginile 105-107 din decizia Curții de Apel), care se referă la episodul cu drogurile, au fost scrise de judecătorii care au judecat cauza în Curtea de Apel, în rest totul a fost copiat din sentință. În asemenea circumstanțe nu poate fi vorba despre judecarea apelului declarat în folosul lui Karalar Murat. Reieșind din conținutul deciziei Curții de Apel se concluziona, că apelul enunțat nici nu a fost observat de către judecători, nemaivorbind despre respectarea de către aceștia a prevederilor articolului 414 alin. (3) Cod de procedură penală, care obligă instanța de apel să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel; - în speță a fost neglijată și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului pe articolul 6 paragraful 1 din CEDO, care obliga instanțele judecătorești să-și motiveze hotărârile sale (vezi hotărârile Curții Europene pe cauzele Helle versus Finlanda din 19 decembrie 1997, paragraful 60, Hadjianastassiou versus Greciei din 16 decembrie 1992, paragraful 33 etc.). 29 - sentința instanței de fond în ceea ce privește condamnarea lui Karalar Murat și, implicit, decizia Curții de Apel, au fost arbitrare, deoarece îl condamnau pe respectivul fără nici o probă; - nici o instanță nu a combătut versiunea înaintată de Karalar Murat, însă în sentință și în decizie s-a încercat aprecierea critică a respectivei versiuni, dar această critică era bazată pe niște argumente imaginare, ipotetice. Nu a fost adusă nici o probă, care ar justifica criticile aduse; - în dosar nu există nici o probă, care ar confirma că Karalar Murat știa că în sacii cu fasole se aflau droguri, menționând că, comportamentul lui Karalar Murat se înscria perfect în versiunea sa, conform căreia el nu știa nici cu spatele ce era în sacii cu fasole: astfel, din momentul opririi microbuzului și până când polițiștii rutieri l-au încătușat, el a putut să fugă de la locul faptei de mai multe ori, însă nu a făcut-o. De altfel și ulterior, când a fost percheziționat depozitul din or. Vatra, Karalar Murat a participat la percheziție, nefiind încătușat, dar nu a încercat să fugă. Un asemenea comportament poate fi explicat prin faptul că dumnealui nu se simțea vinovat și avea toată speranța că nevinovăția lui va fi constatată fie de organul de urmărire penală, fie de procuratură, fie de instanța de judecată. Nu e de neglijat faptul că din start Karalar Murat a comunicat polițiștilor toate datele în privința celeilalte persoane, căreia, posibil, îi aparținea „marfa” (drogurile) și care a fugit de la locul faptei; - pe tot parcursul urmăririi penale, dar și în cadrul examinării dosarului de către instanțele judecătorești, Karalar Murat a repetat aceleași argumente, fără ca să se încurce, fără contraziceri, ceea ce demonstrează că declarațiile lui erau veridice și descriau realitatea. Este notoriu faptul că în cazul declarațiilor mincinoase, când persoana este interogată de mai multe ori asupra acelorași evenimente, aceasta până la urmă se încurcă și prezintă situația pe alocuri contradictoriu, încurcat, alogic etc.; - nu e de neglijat și faptul că în cazul în care Karalar Murat ar fi participat la ambalarea fasolelor și drogurilor, atunci pe saci, pe ambalajul brichetelor cu droguri și pe aparatul de cusut sacii trebuia obligatoriu să fie amprentele lui digitale, or, în speță expertiza dactiloscopica nu a depistat așa ceva.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2011 recursurile declarate au fost admise, casată decizia atacată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

În motivarea soluției sale instanța de recurs a constatat că, instanța de apel a ignorat cerințele din art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală și jurisprudența CtEDO, deoarece a examinat pur formal apelurile declarate, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, s-a pronunțat superficial- arbitrar, fără argumentarea cuvenită, ce echivalează cu erori judiciare, care se rezumau la următoarele: - soluția în privința lui Karalar Murat, prin care el a fost condamnat în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal nu coincidea cu motivarea soluției din sentință, copiată în decizie (vol. XXVIII, f.d. 107), unde el era recunoscut ca autor al acestei infracțiuni; - Cu referire la episodul de învinuire în baza art. 2171 alin. (4) Cod penal înaintat inculpaților, instanța de apel de trei ori în decizie a indicat „constatarea 30 instanței de apel” (vol. XXVIII, f.d. 68, 104, 110), fiind copiată în majoritate sentința și numai la (f.d. 110-112) instanța de apel a motivat soluțiile de achitare în privința inculpaților Savca Corneliu și Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), indicând ca motiv, că nu-i dovedită vina și în acțiunile lor lipsesc elementele infracțiunii imputate, iar inculpații Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu corect au fost achitați pe acest capăt de acuzare. Astfel, în decizia adoptată nici nu s-a indicat care element al infracțiunii a lipsit, nu a fost efectuată o analiză a probelor sub aspectul verificării versiunilor acuzării (care se rezumă la faptul că inculpații fiind colaboratori MAI asigurau transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari în scop de înstrăinare) și al apărării (care se rezumă la filarea substanțelor narcotice pe teritoriul Republicii Moldova și reținerea, concedierea colaboratorilor corupți ai Poliție Rutiere, Ceban I. și Poiană V., care cereau mită de la Karalar Murat). Conform sentinței, prima instanță a evitat să răspundă cine totuși a descoperit infracțiunea prevăzută de art. 2171 Cod penal și practic a constatat o a treia versiune (goana după indici de descoperire, documentare a infracțiunilor), ceea ce urma a fi analizat, verificat și apreciat de instanța de apel, dar nu s-a realizat; - instanța de apel a respins ilegal, fără nici o motivare demersul înaintat de procuror cu referire la participarea avocatului Cernit Taisia ca apărător a inculpatului Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), care a fost interogată cu acordul ei în calitate de martor în cadrul urmăririi penale; - nu a verificat corespunderea sentinței prevederilor art. 394 Cod de procedură penală, care statuează ce trebuie să cuprindă o sentință cum de condamnare, așa și de achitare; - nu s-a pronunțat la modul cuvenit și asupra concluziei primei instanțe expuse în sentință (vol. XIX, f.d. 109) cu referire că nu este posibilă tentativa de complicitate la acordarea ajutorului inculpatului Karalar Murat. De aici pornesc niște concluzii care urmau a fi atent analizate și apreciate de către instanța de apel, dar aceasta nu s-a realizat; - nu a verificat la modul cuvenit legalitatea sentinței cu referire la soluția adoptată pe episodul din învinuire înaintat lui Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) în baza art. 361 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, astfel a rămas fără motivare argumentul procurorului în care se invocă, că sentința Judecătoriei Edirne, Turcia din 16.02.2005 (vol. XIX, f.d. 25-26) nu cuprinde folosirea și utilizarea actelor falsificate pe teritoriul R. Moldova; - nu și-a argumentat la modul cuvenit soluția pe învinuirea înaintată inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindcă nu era răspuns în decizia adoptată la întrebarea: „Cum neindicarea „părților vătămate” în învinuire a afectat dreptul la apărare a inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru?”. Achitarea lor din motivul lipsei elementelor infracțiunii a fost pur declarativă și neargumentată, fiindcă nu a fost indicat nici măcar care anume element al infracțiunii lipsea. S-a considerat inacceptabilă și constatarea din decizia atacată a vinei SRL „Slavena-Lux” de alterarea mărfii, căreia nu i-a fost măcar înaintată o astfel de învinuire; 31 - nu a argumentat la modul cuvenit soluția pe învinuirea înaintată inculpaților-polițiști în două episoade separate în baza art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindcă nu a fost răspuns la întrebarea: „Cum neindicarea Legilor încălcate și neindicarea „părților vătămate” a afectat dreptul la apărare a inculpaților?”. Achitarea lor din motivul lipsei elementelor infracțiunii a fost pur declarativă și neargumentată, fiindcă nu s-a indicat care anume element al infracțiunii lipsea, nu s-au analizat și apreciat la modul cuvenit probele pe aceste episoade. Eronat în motivarea soluției pe aceste episoade s-a făcut referire la „mesajul SMS” transmis de către o persoană necunoscută prin telefonul mobil lui Cernit Taisia (vol. XXIII, f.d. 129), care nu era relevant pentru acest episod; - nu și-a motivat la modul cuvenit soluția nici pe învinuirea înaintată inculpaților Savca Cornelui și Moiseev Dumitru în baza art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, or, pe acest episod instanța de apel nu a adus motive convingătoare, care ar combate cele constatate de prima instanță, indicând pur declarativ și formal că „nota agenturistică” nu-i document oficial, punând la îndoială existența actului „nota agenturistică”, care se semna și de către însuși Ministrul Afacerilor Interne. La fel, instanța de recurs a constatat că instanța de apel nu fost respectat procedura prevăzută de art. 35 Cod de procedură penală cu referire la soluționarea cererii de abținere a judecătorului Dina Rotarciuc, circumstanțe ce au provocat mari dubii și neclarități la formarea legală a completului de judecată în instanța de apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2013, au fost respinse ca nefondate apelurile avocaților Spînu Oleg și Cernit Taisia în numele inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), avocaților Valah Alina și Cerga Ion în numele inculpatului Moiseev Dumitru și admise în parte apelurile procurorului în secția de exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale Cociu Lilian, avocatului Babără Marian în numele inculpatului Karalar Murat, avocatului Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu, casată, inclusiv din oficiu, sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează: Karalar Murat XXXXX a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a dispus încetarea procesului penal pe numele lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) pe art. art. 361 alin. (2) lit. a) și 323 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal - expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. S-a dispus încetarea procesului penal pe numele lui Savca Corneliu XXXXX pe art. art. 323 alin. (1), 328 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 (1) lit. b) Cod penal și pe art. 332 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal - expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Savca Corneliu XXXXX a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i 2 (doi) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții 32 de răspundere în organele MAI pe un termen de 2 (doi) ani, pedeapsa, considerându-se executată. Moiseev Dumitru XXXXX a fost achitat pe art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c) și d) Cod penal, conform art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, pe motiv, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. S-a dispus încetarea procesului penal pe numele lui Moiseev Dumitru XXXXX pe art. 328 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal și pe art. 332 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal - expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Moiseev Dumitru XXXXX a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele MAI pe un termen de 2 (doi) ani, pedeapsa, considerându-se executată.

În motivarea deciziei sale, instanța de apel a reținut următoarele: În primul rând, sentința a fost una contrară prevederilor art. 394 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, nefiind descrisă fapta criminală ca fiind constatată, pe toate episoadele de acuzare, astfel, încât prin prisma art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, care expres indică, că în limitele prevederilor alin. (1) art. 409 Cod de procedură penală instanța de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația apelantului, s-a impus rejudecarea cauzei potrivit ordinii prevăzute pentru prima instanță . În al doilea rând, instanța de fond pripit și nemotivat a concluzionat despre nevinovăția inculpaților pe unele capete de acuzare și absolute nefondat a achitat unii inculpați, pe când probele acumulate de organul de urmărire penală și verificate inclusiv în instanța de apel dovedeau incontestabil vinovăția. Sub acest aspect instanța de apel a constatat: I. Pe episodul privind deținerea și folosirea de către Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a documentului oficial fals de importanță deosebită, instanța de apel, ascultând declarațiile inculpatului, martorilor, având în vedere circumstanțele cauzei stabilite în cadrul cercetării judecătorești, ținând cont de argumentele și considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate în susținerea poziției lor, atât în cadrul instanței de fond, cât și în cadrul celei de apel, a ajuns la concluzia, că inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a săvârșit infracțiunea și acțiunile lui urmează a fi încadrate juridic conform prevederilor art. 361 alin.(2) lit. c) Cod penal, adică deținerea și folosirea documentului oficial fals, care acordă drepturi, săvârșite referitor la un document de importanță deosebită. Din start a fost exclus din învinuire calificativul „repetat", incriminat de către acuzare conform lit. a) al art. 361 alin. (2) Cod penal, deoarece acest indice a fost exclus prin Legea nr.277- XVI din 18 decembrie 2008 (M.O. nr.41-44 din 2009). Totodată, în urma aprecierii fiecărei probe prezentate de partea acuzării în această parte, prin prisma art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar a tuturor probelor în 33 ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a concluzionat că în cadrul probatoriului și-a găsit confirmare motivul invocat de către acuzare, care l-a determinat pe Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) să săvârșească această infracțiune. S-a mai considerat, că instanța de fond incorect și neîntemeiat a încetat procesul pe acest capăt de acuzare invocând principiul dublei condamnări „non bis în idem", deoarece acest principiu nu-și găsește aplicare decât în privința jurisdicțiilor aceluiași stat, având o aplicare strict teritorială, ceea ce înseamnă că nu poate fi aplicat în cazul urmăririi sau al judecării unei persoane pentru aceeași faptă penală pe teritoriul unor state diferite. În același timp, cu toate că vinovăția inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. (c) Cod penal, a fost dovedită pe deplin, procesul penal pe acest capăt de acuzare a fost încetat pe motivul expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. II. Pe episodul neglijenței în serviciu, săvârșit de către Savca Corneliu XXXXXși Moiseev Dumitru XXXXX, instanța de apel a constatat că aceștia, fiind numiți, respectiv, prin Ordinul Ministrului MAI nr. 68 ef. din 03 martie 2006 în funcția de Comisar al CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău și prin Ordinul Ministrului MAI nr. 106 ef. din 14 aprilie 2006 în funcția de inspector superior al Secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, astfel fiind abilitați în mod permanent cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a acțiunilor administrative de dispoziție, fapt care le atribuia ambilor calitatea de persoane cu funcție de răspundere, au comis neglijență în serviciu în următoarele circumstanțe: La 05.09.2006 și 06.09.2006 de către colaboratorii Secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, printre care și inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX, cu acordul și sub supravegherea inculpatului Savca Corneliu XXXXX, a fost petrecut controlul inopinat și concomitent a secției comerciale nr. 37 și depozitului, care aparțin SRL „Selani Lux”, amplasate, respectiv, pe str. Alecu Russo, 1, mun. Chișinău (în centrul comercial „Soiuz”) și str. XXXXX, mun. Chișinău. În rezultatul controlului secției comerciale sus indicate, la 06.09.2006 de către inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX, în privința directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu Iachim a fost întocmit procesul-verbal BB Nr. 0049929 cu privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 161 2 CCA (1985) în legătură cu depistarea lipsei documentelor de proveniență a mărfii (123 unități de produse piscicole, conform anexei pe 4 file) aflată în vânzare în secția comercială menționată. La 06.09.2006, prin Hotărârea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, Savca Corneliu XXXXX, pentru contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicându-i-se o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale în sumă de 500 (cinci sute) lei cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul contravenției. La 11.09.2006 de către inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX, în privința directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu Iachim, a fost întocmit procesul-verbal f/n cu 34 privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) în legătură cu depistarea la 06.09.2006 în urma controlului petrecut la depozitul menționat a păstrării și realizării icrei roșii în cantitate de 170,5 kg în lipsa documentelor respective. La 11.09.2006, prin Hotărârea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, Savca Corneliu XXXXX, pentru contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicându-i-se o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale în sumă de 500 (cinci sute) lei cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul contravenției. Întrucât bunurile confiscate în baza ambelor hotărâri făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen de păstrare limitat, în conformitate cu atribuțiile aferente funcției, stabilite în pct. 19 a fișei postului, potrivit cărora inspectorul secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău întocmește procese- verbale pe contravenții administrative, asigură păstrarea și predarea bunurilor materiale sechestrate, confiscate, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX urma să asigure păstrarea și predarea acestor bunuri în conformitate cu prevederile pct. 6 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001. Însă, contrar acestor prevederi, în lipsa controlului din partea inculpatului Savca Corneliu XXXXX, care potrivit pct. pct. 5 și 8 a Regulamentului-tip al Comisariatului de Poliție sectorul Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP mun. Chișinău, urma să organizeze activitatea subdiviziunilor comisariatului în vederea prevenirii, curmării și descoperirii la timp a infracțiunilor, contravențiilor administrative și să exercite controlul asupra respectării necondiționate a legislației de către colaboratorii comisariatului de poliție și asupra legalității acțiunilor lor în exercițiul de funcție, iar potrivit cerințelor pct. 13 a Instrucțiunii privind modul de efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 276 din 31.07.2006, urma să exercite supravegherea efectuării controalelor operative ale agenților economici, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX împreună cu Vîrlan Veaceslav XXXXX, cauza penală în privința căruia a fost încetată pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, cu încălcarea prevederilor pct. pct. 7, 20 lit. d), e) a aceleiași Instrucțiuni, fiind subiect al controlului operativ și obligat în virtutea acestui fapt să ia măsuri pentru asigurarea neamânată a integrității averii confiscate până la transmiterea ei în administrarea autorităților fiscale în conformitate cu legislația în vigoare, să asigure integritatea bunurilor predate sau ridicate în cadrul controalelor operative, să ia măsuri pentru restituirea lor posesorilor legitimi sau pentru realizarea lor în modul stabilit, cu încălcarea prevederilor pct. 2 și pct. 3 alin.(2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 3/19-144 din 01 februarie 2005, au organizat ridicarea și predarea la păstrare a bunurilor confiscate la SRL „Slavena Lux”, conform facturilor de expediție seria DM 35 nr. XXXXX din 06.09.2006 și seria DM nr. XXXXX din 07.09.2006, unde aceste bunuri au fost păstrate fără careva temei legal. La 29.11.2006, în cadrul petrecerii examinării și inventarierii produselor confiscate de către colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău, au fost depistate încălcările de lege nominalizate, alterarea din cauza condițiilor neadecvate de păstrare a produselor din pește cu costul total de 13411,20 lei, precum și alterarea icrelor roșii în cantitate de 119,37 kg cu costul total de 112800,87 lei. Acțiunile inculpaților încadrându-se în prevederile art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal - îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană cu funcție de răspundere a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, care au provocat urmări grave intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. În urma audierii opiniei participanților la proces, analizei materialelor cauzei prezentate atât în instanța de fond, cât și cea de apel, ținând cont de argumentele și considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate în susținerea poziției lor, instanța de apel a constatat, că învinuirea inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru în această parte și-a găsit confirmare deplină. Întru confirmarea acestei concluzii s-a reținut că inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX erau persoane cu funcții de răspundere în perioada de referință și pe lângă alte obligații de serviciu, le aveau și pe cele invocate de către acuzare. Analiza circumstanțelor cauzei în speță indica, că atât inculpatul Savca Corneliu XXXXX, cât și inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX și-au îndeplinit necorespunzător obligațiunile de serviciu, puse în seama lor, adică altfel decât era prevăzut în regulamentele și instrucțiunile de serviciu, în actele normative privind activitatea lor ca persoane cu funcție de răspundere. Executarea unor acțiuni de funcție cu abateri de la normele de conduită prescrise au fost admise de către inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, exprimate prin indiferență și iresponsabilitate, delăsare și supraapreciere a persoanei lor, neseriozitate și incorectitudine. Îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor de serviciu de către inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX au provocat urmări grave intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. Calificând acțiunile incriminate inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX(neglijența în serviciu) după semnele calificative „cu provocarea unor urmări grave intereselor publice", „cu provocarea unor urmări grave drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice", instanțele de fond și apel au reieșit din faptul: În primul rând, acțiunile acestora au fost orientate asupra unor obiective care contravin intereselor generale ale societății: încălcarea ordinii de drept de către persoanele, care sunt chemate să întreprindă măsuri pentru menținerea ei, știrbirea imaginii funcționarilor, care reprezintă autoritățile publice, împiedicarea organelor abilitate (în speță, organele fiscale) de a valorifica în condițiile legii bunurile trecute 36 în proprietate publică ca rezultat al confiscării lor și transferarea mijloacelor obținute prin comercializarea lor la contul bugetar; În al doilea rând, au fost aduse atingeri drepturilor și intereselor persoanelor juridice, pe care ultimele le au în concordanță cu interesele generale ale societății, pe care legea le recunoaște și le garantează - dreptul la proprietate, la libera concurență, ratarea posibilității de a obține un profit în conformitate cu scopurile fondării lor, în condițiile legii, de către diferiți subiecți economici, inclusiv, SRL „Selani Lux”, în cadrul realizării-achiziționării, în condițiile legii, a bunurilor confiscate. Astfel, pe acest capăt de acuzare, instanța de apel a considerat absolut nefondate argumentele apelanților din următoarele considerente. Așadar, a fost respins ca nefondat argumentul avocatului Suveică T. potrivit căruia, era imposibilă incriminarea inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX săvârșirii infracțiunii prin participație. În acest sens, fără a nega faptul, că infracțiunea de neglijență în serviciu este una din imprudență (culpă), care în viziunea părții apărării exclude participația, s-a constatat că inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX au săvârșit- o în coautorat, întrucât consecințele produse sunt rezultatul neîndeplinirii de către fiecare dintre ei nu numai a obligațiunilor de serviciu strict determinate în legătură cu funcțiile deținute în perioada de referință, dar și în rezultatul neîndeplinirii unor obligațiuni de serviciu comune pentru ambii, invocate de către partea acuzării și analizate mai sus. S-au respins ca nefondate argumentele apărătorului Suveică Tudor, precum că prin fapta inculpatului Savca Corneliu XXXXX, n-a fost cauzat careva prejudiciu material, întrucât mărimea acestui prejudiciu a fost stabilită în timpul urmăririi penale de către organele abilitate, precum și poziția apărătorului Cerga Ion, conform căreia venitul ratat prin alterarea a 119,37 kg icre roșii cu costul de 112800,87 lei nu putea fi apreciat drept cauzare a unor urmări grave intereselor publice și incriminat inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX, întrucît prin noțiunea de „daune patrimoniale" se are în vedere nu numai „prejudiciul real cauzat", dar și „venitul ratat". La acest capitol s-a indicat, că ambilor inculpați li se incriminează cauzarea unor urmări grave nu numai „patrimoniale”, dar și „nepatrimoniale", apreciind faptele acestora, pornindu-se de la impactul lor asupra situației economice, mediului de afaceri și treburilor publice, infrastructurii, precum și consecințele generale nefaste expuse mai sus. A fost respins ca declarativ și nefondat argumentul apărării, conform căruia punerea lui Savca Corneliu sub învinuire, precum și a subalternilor lui, a fost o răfuială cu ei în legătură cu activitatea lor de contracarare a activității ilegale de antreprenoriat, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nici în instanța de fond și nici în cea de apel n-a fost demonstrat, că prezenta cauză penală este o modalitate de soluționare a chestiunilor de business pe teritoriul Republicii Moldova de către oamenii de afaceri, protejați de către funcționari din diferite structuri de stat, după cum se afirma de către primul în susținerea acestui argument, relațiile la care făceau referire atât inculpatul Savca, cât și apărătorul său erau niște afirmații fără suport, 37 expuse în vederea ameliorării situației inculpatului, or având o tentă politică nu au avut nici o relevanță pentru cazul din speță. Au fost considerate neîntemeiate și argumentele apărătorilor Suveică Tudor și Cerga Ion, precum că pct. 6 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001, nu era aplicabil în speța dată, deoarece el nu stabilea și modul de evidență a bunurilor confiscate care necesita utilizare tehnică, iar la etapa adoptării deciziei de confiscare a bunurilor materiale Savca Corneliu avea la dispoziția sa Actul de expertiză sanitară veterinară nr. 127 din 06.09.2006. De aceea el nici nu cunoștea și nici nu putea să prevadă, că o altă expertiză a produselor alimentare va face altă concluzie contradictorie celei dintâi, că acest act a fost efectuat de către organul abilitat cu evaluarea, încercările de laborator și eliberarea deciziilor de expertiză, cum este indicat și Serviciul veterinar, în persoana specialistului Ion Toma, că ultimul, spre deosebire de primii doi, a fost scos de sub urmărire penală, deoarece fapta lui nu întrunea elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 329 alin. (2) Cod penal, întrucât lipsea legătura cauzală între fapta lui și consecințele survenite, că faptele ambilor inculpați erau în concordanță cu prevederile art. 5 alin. (4) lit. g) și alin.(5), art. 25 alin.(1) a Legii privind produsele alimentare, nr. 78-XV din 18.03.2004, că prin răspunsul Prim-adjunctului Procurorului General, nr. 11/8320 din 06.11.2006 adresat Secretarului Consiliului Suprem de Securitate (f.d.-162, vol. XIV), icra roșie depistată, conform concluziei expertului, a fost recunoscută improprie consumului uman, întrucât inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX nu erau învinuiți în careva încălcării de lege la intentarea procedurilor administrative sau la adoptarea hotărârilor de sancționare pe aceste proceduri, ci la etapa de executare a acestor hotărâri. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a menționat, că pentru tragerea la răspundere penală a persoanei cu funcție de răspundere pentru neglijență în serviciu, urmează a fi stabilite : a) obligațiunile concrete de serviciu, care în mod corespunzător i-au fost încredințate persoanei cu funcție de răspundere; b) obligațiunile care nu au fost îndeplinite sau îndeplinite în modul necorespunzător; c) cauzarea de către persoana respectivă a daunelor în proporții mari (sau a urmărilor grave) intereselor publice sau drepturilor și intereselor legale ale persoanelor fizice sau juridice; d) prezența legăturii de cauzalitate între faptă și urmările prejudiciabile; e) dacă a avut persoana cu funcție de răspundere posibilitatea reală, atât obiectiv, cât și subiectiv, pentru îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor de serviciu și preîntâmpinarea survenirii urmărilor prejudiciabile. Prin urmare, neglijența în serviciu a persoanei cu funcție de răspundere se consideră a fi săvârșită numai în cadrul exercitării atribuțiilor funcționale. 38 Reieșind din cele expuse, s-a concluzionat, că organul de urmărire penală corect a procedat, când l-a scos pe Toma Ion de sub urmărire penală, invocând că dânsul neglijent și-a îndeplinit acțiunile cu caracter profesional, acțiuni ce nu pot fi considerate drept neglijență în serviciu, deoarece ele nu constituiau neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a funcțiilor administrative sau organizatorico- economice. În același timp, au fost respinse argumentele apelanților conform cărora inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX au fost limitați și în fapt, și în drept de a-și continua acțiunile procesuale pe acest caz, inclusiv, transmiterea către organele fiscale a bunurilor confiscate, deoarece toate cele trei hotărâri au fost contestate în termen de către conducerea SRL „Selani Lux”. La acest capitol s-au reținut câteva condiții importante stabilite în speță și anume: 1. Modalitatea de asigurare a integrității, precum și a transmiterii bunurilor confiscate reiese nu numai din prevederile „Regulamentului” nominalizat, în vigoare la momentul indicat, dar și din prevederile pct. pct. 13 și 20 lit. d), e) a Instrucțiunii privind modul de efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 276 din 31.07.2006, precum și din prevederile pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 3/19-144 din 01 februarie 2005, prevederi, care inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX erau obligați să le cunoască în virtutea obligațiunilor de serviciu în legătură cu funcțiile, care le dețineau și pe care, după cum reiese din caracteristicile lor de serviciu, „le cunoaște la perfecție și le aplică în practică" (f.d.-90, vol. IV(II), caracteristica de serviciu a inculpatului Savca Corneliu XXXXX) și, respectiv, „le cunoaște la nivelul cuvenit și sunt aplicate în practică în spiritul corectitudinii și obiectivității" (f.d.-94, vol. IV (II), caracteristica de serviciu a inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX); 2. Instanței de apel, ca și celei de fond nu i-au fost prezentate careva probe, potrivit cărora cineva din inculpații Savca Corneliu XXXXX sau Moiseev Dumitru XXXXX au încercat să predea bunurile confiscate organelor fiscale, dar ultimele au refuzat să le primească pe motiv, că documentele prezentate n-ar corespunde prevederilor pct. 12 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001; 3. Instanței de apel, ca și celei de fond nu i-au fost prezentate nici careva probe, că cineva din cei doi inculpați s-au adresat către Președintele Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău pentru eliberarea, fie a originalului documentelor necesare pentru transmiterea bunurilor confiscate către inspectoratul fiscal de stat, fie a copiilor acestora autentificate în modul cuvenit, iar dânsul dintr-un motiv sau altul le-ar fi refuzat; 39 4. La momentul depunerii plângerilor împotriva hotărârilor menționate (la 18 și 20.09.2006), bunurile confiscate conform actelor normative indicate mai sus trebuiau deja să fie predate organelor fiscale. Reieșind din cele enumerate, instanța de apel a ajuns la concluzia că argumentul nominalizat nu putea fi apreciat ca absență a posibilității reale din cauza unor factori obiectivi de a executa în modul corespunzător obligațiile de serviciu, circumstanță care ar exclude tragerea la răspundere penală pentru neglijență în serviciu a persoanei cu funcție de răspundere. Mai mult ca atât, îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu din cauza lipsei de experiență, lipsei de calificare, cunoștințelor în domeniu, adică a posibilității reale din cauza unor factor subiectivi, circumstanță care, de asemenea, ar exclude tragerea la răspundere penală pentru neglijență în serviciu a persoanei cu funcție de răspundere, nu putea fi aplicabilă inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX, atât din considerentele analizate mai sus (profesionalismul lor care se desprinde din caracteristicele de serviciu și funcțiile deținute), cât și din considerentele că dânșii, după cum a fost indicat anterior, au manifestat atitudine neglijentă și neconștiincioasă față de îndeplinirea obligațiilor de serviciu. Era indubitabil faptul, că întrucât bunurile confiscate făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen limitat de păstrare și necesitau a fi păstrate în condiții speciale, Moiseev Dumitru urma să ia măsuri pentru asigurarea neamânată a integrității averii confiscate până la transmiterea lor în administrarea autorităților fiscale, în conformitate cu legislația în vigoare și să ia măsuri pentru (...) realizarea lor în modul stabilit și în termenul stabilit de art.6 al Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate, ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.972 din 31.09.2001. Obligația de transmitere a bunurilor era prevăzută de art.6 al Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.972 din 31.09.2001, de pct.2 și de pct.3 alin.2 din Dispoziția MAI nr.3/19-144 din 01.02.2005, precum și de pct.13 și de pct.20 lit.(d), (e) din Instrucțiunea privind modul de efectuare a controalelor operative, aprobată prin Ordinul ministrului de Interne nr.276 din 31.07.2006. La 07.09.2006, Moiseev Dumitru împreună cu alți colaboratori ai SDI a CPs. Rîșcani au transmis bunurile confiscate, icra roșie în căldări, pentru păstrare la depozitul „ Slavena Lux” SRL. În acest loc de depozitare bunurile confiscate au fost păstrate fără nici un temei legal până pe data de 29.11.2006 când au intervenit colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău, care verificau legalitatea acțiunilor colaboratorilor SDI a CPs. Rîșcani în cadrul controlului efectuat la „Selani Lux" SRL. Deși, având posibilitatea reală de a preda bunurile confiscate colaboratorilor IFS, mun. Chișinău, care se prezentau periodic la CPs. Rîșcani pentru evaluarea și ridicarea bunurilor confiscate, conform solicitărilor din 02.10.2006, 15.11.2006, 29.11.2006 prin scrisorile nr.13121, 14694, 15106, Moiseev Dumitru nu a predat așa cum prevedea legea bunurile confiscate, care făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen limitat de păstrare. 40 La 29.11.2006, a fost efectuată inventarierea produselor confiscate. Concomitent, de faptul dat a fost informat Inspectoratul Fiscal de Stat al mun. Chișinău și doar la 05.12.2006 bunurile confiscate au fost predate Inspectoratului Fiscal pentru preluare la evidență. Conform rapoartelor de expertiză nr.0187070 din 19.01.2007 și nr.0192340 din 15.03.2007, efectuate de experții Camerei de Comerț și Industrie, s-a constat că valoarea totală inițială a bunurilor confiscate, icră roșie în căldări, în cantitate de 172,74 kg constituia 163 235,52 lei. La 29.11.2006, în cadrul examinării și al inventarierii produselor confiscate colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău au constatat că produse piscicole erau păstrate în frigiderul SRL „Slavena Lux” la temperatura - 40C, inițiindu-se intervenția Serviciului de Standardizare și Metrologie pentru prelevare eșantioanelor de icră roși. Ulterior, la 30.11.2006, în cadrul prelevării de către inspectorii Inspectoratului Principal de Stat în Standardizare și Metrologie a eșantioanelor dintr-un set de icră roșie confiscată, s-a stabilit că temperatura de păstrare a produselor menționate era de -1,1° C. În condițiile în care GOST162997 prevede păstrarea icrei roșii la temperatura de la -5° C până la -6° C, nerespectarea acestui regim de temperatură a dus la alterarea a 119,37 kg de icră roșie cu valoarea totală de 112 800, 87 lei. În acest context, afirmațiile expuse deja în cadrul apelului, după audierea martorului Mancuș Liviu XXXXX (reprezentantul IFS) erau doar declarative, fiindcă ultimul a făcut niște concluzii proprii pe seama documentelor deja găsite și întocmite de către alte persoane, or, după cum afirmă ultimul, el personal nu a avut careva atribuție la acest caz. Cu referire la alte argumente ale apelanților, instanța de apel le-a respins, ca fiind neîntemeiate, precum faptul, că de către acuzatorul de stat n-a fost probat că inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX i-a fost adusă la cunoștință contra semnătură Instrucțiunea privind modul de efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 276 din 31.07.2006 - în prezența calificării profesionale pe care o deținea, era un motiv formal. De asemenea și faptul, că la punerea lui Savca Corneliu sub învinuire nu s-a ținut cont de prevederile art. 14 alin. (2) Cod penal, nici de prevederile art. 20 Cod penal, întrucât ele nu numai că nu și-au găsit confirmare în cadrul probatoriului, dar aplicarea lor concomitentă este imposibilă din punct de vedere juridic, deoarece, deținând cea mai înaltă funcție în cadrul CPs. Rîșcani al CGP mun. Chișinău, inculpatul Savca Corneliu era factor de decizie, de aceea, luând în considerație, că la 06.12.2006 de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Victor Muruziuc, a fost emisă ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința factorilor de decizie ai CPs. Rîșcani al CGP mun. Chișinău. Astfel că, instanța de apel a considerat absurd argumentul apărătorului Suveică Tudor, conform căruia în privința lui Savca Corneliu XXXXX n-a fost pornită urmărirea penală, din care considerente dânsul a fost pus sub învinuire ilegal, cu încălcarea prevederilor art. 279 alin.(1) Cod de procedură penală, circumstanță care atrage după sine consecințele prevăzute de art. 251 alin.(1) Cod de procedură penală. 41 În același timp, instanța de apel a statuat asupra corectitudinii poziției instanței de fond, potrivit căreia, s-a considerat necesar a admite argumentul apărătorului și a exclude din învinuirea inculpatului Savca Corneliu XXXXX a probei privind încălcarea de către acesta a pct. 14 a Regulamentului-tip al Comisariatului de Poliție sectorul Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP mun. Chișinău, fiindcă acest argument nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești, deoarece, conform pct. 19 a fișei postului, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX urma să asigure păstrarea și predarea bunurilor materiale sechestrate, confiscate, or această circumstanță a fost invocată și în procesul-verbal de consemnare a constatărilor cu privire la infracțiune din 06.12.2006, întocmit de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Victor Muruziuc, întrucât inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX, deținând funcția de inspector superior, era factor de decizie în Secția Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, dar nu în ordonanța de pornire a urmăririi penale, la care greșit a făcut referire apelantul. De asemenea, atât în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, cât și în cea de apel nu și-au găsit confirmare argumentele acuzării, conform cărora inculpatul Savca Corneliu în exercitarea obligațiilor de serviciu ar fi încălcat prevederile art. art. 201 și 268 CCA (1985), iar ambii inculpați, Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, prevederile art. 210 CCA (1985), de aceea ele au fost excluse ca probe din învinuirea adusă acestora. Astfel, reieșind din cumulul celor analizate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat totalmente dovedită vinovăția inculpaților pe acest capăt de acuzare. III. Pe episodul de complicitate la circulația ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită de către Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX, Karalar Murat XXXXX, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc Valeriu XXXXX, instanța de apel a constatat că la 20.03.2008, organizându-se în prealabil cu două persoane identificate de către organul de urmărire penală, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea lor, precum și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, într-o reuniune stabilă de persoane, distribuind strict între ei rolurile, urmărind scopul transportării pe teritoriul Republicii Moldova cu ulterioara comercializare ilegală în Olanda a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, inculpatul Karalar Murat XXXXX, la propunerea și împreună cu una din aceste persoane, la indicația celei de-a doua persoane, aproximativ la ora 0630, aflându-se pe str. Izmail, mun. Chișinău, s-a urcat la volanul automobilului de model „Hyundai H-100”, cu numărul de înregistrare XXXXX, deja încărcat cu saci cu fasole, în care erau deghizate brichete de heroină în cantitate de 199550 grame, introdusă în țară ilegal, în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, pornind în direcția or. Vatra, mun. Chișinău, unde închiria un depozit pentru acumularea și ambalarea fasolelor în scopul exportării lor în Olanda împreună cu substanța narcotică nominalizată. Deplasându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, aproximativ la orele 0640, automobilul sus indicat, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP, 42 mun. Chișinău, Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, care depistând că lipsesc actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus menționat în CPS Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar, dat fiind faptul că ei, conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, necesitau în timpul indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - str. Maria Cibotari, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului Republicii Moldova, s-au deplasat împreună cu automobilul nominalizat și inculpatul Karalar Murat XXXXX la intersecția menționată, unde, intenționând să întocmească raportul de reținere și numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschisă în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce imediat au informat conducerea poliției rutiere. În momentul stopării automobilului, cea de-a doua persoană, cauza penală în privința căreia a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea ei, a coborât din automobil și a plecat de la fața locului într-o direcție necunoscută, iar inculpatul Karalar Murat XXXXX, neavând această posibilitate, fiindcă actele de identitate și pe automobil erau deja predate colaboratorului poliției rutiere, prin intermediul telefoniei mobile i-a comunicat inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), care anterior i-a mai acordat diferite servicii de asistență juridică, despre faptul reținerii și conținutul „mărfii”, tot odată, comunicându-i locul aflării și cerându-i ajutorul la eliberarea sa și a automobilului cu „marfă”. Astfel, inculpatul Karalar Murat XXXXX a comis infracțiunea prevăzută de art. art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, adică transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi: de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), care anterior i-a mai acordat inculpatului Karalar Murat XXXXX diferite servicii de asistență juridică și căruia i-a comunicat despre faptul reținerii și conținutul „mărfii”, tot odată, comunicându-i și locul aflării, i-a cerut ajutorul la eliberarea sa și a automobilului cu „marfă”. În continuarea activității criminale, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), fiind jurist de profesie și deținând funcția de specialist pe dosare penale în cadrul BAA „InterAvo”, înțelegând caracterul acțiunilor inculpatului Karalar Murat XXXXX, dându-și perfect seama că implicarea sa va îngreuna atât descoperirea tuturor acțiunilor ilegale ale ultimului, cât și a persoanelor împreună cu care le-a săvârșit și dorind acest rezultat, l-a contactat la telefonul mobil pe inculpatul Savca Corneliu XXXXX, Șeful-interimar al Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, pe care-l cunoștea personal, după ce, în cadrul întâlnirii imediat avute cu acesta, l-a informat despre reținerea de către colaboratorii poliției rutiere a inculpatului Karalar Murat XXXXX și a automobilului nominalizat cu substanțe narcotice, solicitându-i implicarea în eliberarea ultimului și a automobilului cu „marfă”. Inculpatul Savca Corneliu XXXXX, deținând conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 655 EF din 26.12.2007, funcția de șef- interimar al Direcției Misiuni Speciale a MAI, la rândul său, după ce, în cadrul 43 întâlnirii imediat avute cu, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), a fost informat despre reținerea de către colaboratorii poliției rutiere a inculpatului Karalar Murat XXXXX și a automobilului nominalizat cu substanțe narcotice, solicitîndu-i implicarea în eliberarea ultimului și a automobilului cu „marfă”, de asemenea, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor inculpatului Karalar Murat XXXXX, pe care-l cunoștea anterior, dându-și perfect seama că prin acțiunile sale va îngreuna descoperirea infracțiunii săvârșite de către ultimul și complicii săi și dorind un asemenea rezultat, folosind intenționat situația de serviciu în detrimentul intereselor de serviciu, urmărind și scopul de a-i acorda susținere inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), pe care anterior, la 03.01.2006, l-a racolat în calitate de „agent” al său (al organelor afacerilor interne) cu denumirea convențională „XXXXX”, care intenționa să-și restabilească statutul de refugiat, anulat la 02.07.2007 prin Decizia Șefei Direcției refugiați a Biroului migrație și azil a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, precum și în scopul de a-și ascunde neajunsurile admise în serviciu privind organizarea activității de analiză a fenomenului infracțional al țării și combaterii criminalității, i-a dat indicații acestuia de a-l telefona și sfătui pe inculpatul Karalar Murat XXXXX să le spună colaboratorilor Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova la sosirea acestora la fața locului la intersecția str. Șciusev - str. Maria Cibotari, mun. Chișinău, că „marfa” nu-i aparține, iar cei doi colaboratori ai poliției rutiere, după depistarea pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău a substanțelor narcotice, au extorcat sume bănești pentru eliberarea lui și a automobilului cu „marfă” reținut. În așa mod, împiedicând colaboratorii poliției rutiere să-și exercite legal atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvârșite. După aceasta, continuându-și acțiunile ilegale, fără a le comunica intențiile sale, inculpatul Savca Corneliu XXXXX i-a contactat telefonic pe subalternii săi, inculpații Moiseev Dumitru XXXXX și Ohladciuc Valeriu XXXXX, care dețineau funcțiile de Șef Secție misiuni speciale și, respectiv, Șef Secție „Alfa” a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, precum și pe alți colaboratori ai acestei Direcții, cărora le-a dat indicații de a se deplasa personal, precum și de a-i orienta pe subalternii și colegii lor să se deplaseze la intersecția str. Șciusev - str. Maria Cibotari, mun. Chișinău, pentru a-i reține pe colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, care, chipurile, extorcau bani pentru eliberarea automobilului cu „marfă” fără documente de proveniență, în care au fost depistate substanțe narcotice. Astfel, inculpații Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Savca Corneliu au comis infracțiunea prevăzută de art. 323 Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave. De către Organul de Urmărire penală inculpații Moiseev Dumitru, Ohladciuc Valeriu XXXXX și Țopa Ruslan XXXXX se învinuiau de faptul că, fiind persoane cu funcție de răspundere au comis infracțiunea prevăzută de prevederile art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d), Cod penal în următoarele circumstanțe: 44 Activând în cadrul Direcției Misiuni Speciale MAI RM, fiind persoane cu funcție de răspundere, cărora li s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, aproximativ în anul 2007, au devenit membri activi al unui grup criminal internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și cetățenii Republicii Moldova: Corneliu Savca - șef interimar al Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, Dumitru Moiseev - șef Secție Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI RM, Valeriu Ohladciuc - șef Secție „Alfa” din cadrul DMS MAI RM, și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr-o înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avându-și rolul său strict stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorilor Direcției Misiuni Speciale a MAI RM Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moisev Dumitru, Ohladciuc Valeriu, la data de 20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30 Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu produse agricole - fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de 199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor” cu numărul de înmatriculare XXXXX, remorca XXXXX, cu sacii în care era ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda, pentru comercializare ilegală. Deplasându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, aproximativ la orele 06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului susmenționat în CPs. Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de 45 reținere și numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere. În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborât din automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavând această posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul telefoniei mobile l-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerând acordarea serviciilor de acoperire, la ce ultimul l-a contactat pe Savca Corneliu, informându-l despre reținerea automobilului. Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității de heroină a comunicat celorlalți membri ai grupării criminale și anume lui Moiseev Dumitru, Ohladciuc Valeriu și lui personal despre faptul reținerii, ultimii acționând conform planului criminal stabilit s-au deplasat la locul reținerii pentru lichidarea obstacolelor apărute. La fața locului constatând că nu au influență asupra lucrătorilor poliției rutiere și nu pot tăinui cazul dânsul folosind contrar prevederilor Legii, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, aplicând forța fizică asupra colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, în interesul unui grup criminal, i-a forțat legitimația de serviciu, deteriorându-i ambalajul și fără careva motive legale i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană Vasile și Ciobanu Ion. Ohladciuc Valeriu în scopul realizării rolului său, s-a apropiat de Karalar Murat, care se afla pe scaunul pasagerului în automobilul menționat, în scopul favorizării tăinuirii acțiunilor ilegale a grupării criminale i-a transmis ultimului să declare precum că lucrătorii poliției rutiere au extorcat sume bănești pentru eliberarea automobilului reținut, în așa mod, împiedicând colaboratorii poliției rutiere să-și exercite atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvârșite. Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ale MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au înscenat o operațiune de filare și reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrâns de a transporta automobilul „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, cu restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare la locul destinației - Olanda, însă la intervenția și insistența Comisarului și ofițerului de urmărire penală a CPs. Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața locului nu și-au putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea întregii cantități de heroină, fiind depistată de ultimul. De fapt, inculpații Moiseev Dumitru, Ohladciuc Valeriu XXXXX și Țopa Ruslan XXXXX, necunoscând intențiile șefului lor - inculpatului Savca Corneliu, ajungând la fața locului printre primii au discutat cu cei doi colaboratori ai poliției rutiere în privința circumstanțelor și motivelor reținerii automobilului sus indicat, după ce, 46 convingându-se că în sacii cu fasole din acest automobil au fost depistate substanțe narcotice, atât ei, precum și alți colaboratori ai Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova sosiți la fața locului, au întreprins măsuri pentru a înștiința unitatea de gardă a CPS Buiucani, mun. Chișinău, precum și pe Comisarul Valeriu Galiț personal, pentru a organiza deplasarea la fața locului a grupei operative pentru documentarea cazului. Ulterior, după sosirea grupei operative, în timpul efectuării cercetării la fața locului, inculpatul Țopa Ruslan XXXXX, la indicația inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX, s-a deplasat la sediul CPS Buiucani, mun. Chișinău, unde a înregistrat raportul respectiv privind documentarea de către colaboratorii Secției misiuni speciale a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a cazului de tranziție a substanțelor narcotice în cantitate de aproximativ 200 kg pe teritoriul Republicii Moldova cu automobilul menționat și reținerea șoferului acestuia, cetățeanului Republicii Turcia, inculpatului Karalar Murat XXXXX. Acțiunile inculpaților Moiseev Dumitru Ohladciuc Valeriu XXXXX și Țopa Ruslan XXXXX au fost calificate de către organul de urmărire penală în baza art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d), Cod penal. Astfel, în urma audierii opiniei participanților la proces, analizei materialelor cauzei prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, veridicității și în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a concluzionat despre: 1. Calificarea faptelor inculpatului Karalar Murat XXXXX conform art. art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal - adică transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi: în proporții deosebit de mari și de un grup criminal organizat; 2. Calificarea faptelor inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Cernit Murat conform art. 323 Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave; 3. Achitarea inculpaților Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX și Ohladciuc Valeriu XXXXX pe art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal - contribuirea la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestări de informații, acordare de mijloace, înlăturarea obstacolelor la procurarea, transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi: de un grup criminal organizat, cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari, conform art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, pe motiv, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Întru susținerea poziției nominalizate, instanța de apel a notificat prevederile art. 42 alin.(2), (3) Cod penal, art.1, art. 2 alin. (2), art.4 al Legii cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din 06.05.1999, Regulile privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor, nr. 216 din 27.02.2006, Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, 47 supuse controlului, nr. 1088 din 05.10.2004, Hotărârea Guvernului privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, nr. 79 din 23.01.2006, și a constatat că transportarea „heroinei” pe teritoriul Republicii Moldova este o operațiune ilegală cu substanțe narcotice, iar cantitatea de 199550 grame „heroină”, depistată la 20.03.2008 în circumstanțele expuse supra, reprezentă o cantitate deosebit de mare, de aici și semnul calificativ incriminat inculpatului Karalar Murat XXXXX. Scopul înstrăinării substanțelor narcotice, urmărit de către ultimul prin transportarea ilegală pe teritoriul Republicii Moldova era confirmat nu numai prin declarațiile martorilor expuse mai sus, prin faptul că dânsul nu consumă substanțe narcotice, dar și prin cantitatea însemnată a lor, precum și prin pregătirea comodă pentru desfacere (brichete, plastine). Tot odată, reieșind din cele expuse, cât și din considerentul că „punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice" nu este prevăzută ca operațiune distinctă în circulația substanțelor narcotice în Legea cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din 06.05.1999 sau ca operațiune ilegală cu substanțe narcotice în dispoziția art. 2171 alin. (1) sau (2) Cod penal, instanța de judecată a considerat necesar de a exclude din învinuirea lui Karalar Murat XXXXX semnul calificativ „punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice", incriminat acestuia de către organul de urmărire penală. La fel, instanța de apel a specificat și prevederile art. 46 Cod penal, cu desfășurarea noțiunii de grup criminal organizat și trăsăturile caracteristice obligatorii ale acestui grup, potrivit teoriei dreptului penal, și a conchis că, în speță, activitățile, comportamentul și modul de viață ale inculpatului Karalar Murat XXXXX, precum și a celor două persoane identificate de către organul de urmărire penală, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea lor, anterioare zilei de 20.03.2008, în această zi, cât și ulterioare, se înscriau perfect în prevederile analizate mai sus. Mai mult ca atât, prin declarațiile completate de către inculpatul Karalar Murat în cadrul examinării apelului ce țin anume de activitatea concetățenilor lui, se dovedește odată în plus consecutivitatea acțiunilor infracționale. Reieșind din cumulul celor analizate, instanța de apel a subliniat că, toți cei trei sus indicați, la momentul descoperirii infracțiunii făceau parte dintr-un „grup criminal organizat”, format și consolidat de către cetățeni de origine turcă, cu distribuirea strictă a rolurilor fiecăruia în autor (coautor) și organizator, cu elaborarea unui plan detaliat de săvârșire a infracțiunii, cu aplicarea celor mai sofisticate și ingenioase metode de săvârșire a infracțiunii, cu determinarea comportării fiecărui membru într-o situație sau alta, inclusiv, retragerea (îndepărtarea) de la locul faptei și mușamalizarea circumstanțelor săvârșirii infracțiunii, cu acordarea de ajutor și sprijin reciproc multilateral atât în viața de toate zilele, cât și în diferite situații, legate de scopul propus spre realizare. Cu referire la apelul declarat pe acest capăt de acuzare de către avocatul Babără Marian și inculpatul Karalar Murat XXXXX privind versiunea de apărare, înaintată, 48 potrivit căreia ultimul ar urma să fie liberat de răspundere penală în temeiul predării benevole la 20.03.2008 a substanțelor narcotice, instanța de apel a verificat-o și a considerat că este nefondată, și menționând norma penală prevăzută la alin.(5) art. 217 Cod penal, precum și practica judiciară constatată în acest sens, a concluzionat că, în speță, comportamentul inculpatului Karalar Murat XXXXX nici într-un fel nu confirma această versiune de apărare, dimpotrivă, refuzul de a da răspunsuri la întrebările colaboratorilor poliției rutiere în momentul stopării microbuzului și verificării conținutului „mărfii” transportate, încercările lui de a apela la ajutorul unor terțe persoane (în speță la inculpatul Cernit Murat) pentru soluționarea situației cu orice preț în favoarea lui, indica asupra intențiilor sale de a găsi ieșire din situație și a-și realiza intențiile personale, precum și a-și executa obligațiunile, conform rolului ce-i revenea în componența acestui „grup criminal organizat”, îndreptate la atingerea obiectivelor comune propuse. Deci, versiunea de apărare nominalizată prezenta în sine doar o încercare a inculpatului Karalar Murat XXXXX de a se eschiva de la răspundere penală sau, în cel mai rău caz, de a diminua rolul său în cadrul acestui „grup criminal organizat” în contextul săvârșirii infracțiunii date. La fel, s-a mai constatat că acțiunile inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Cernit Murat urmau a fi reîncadrate de la art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal la art. 323 Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave, considerând că, organul de urmărire penală incorect și ilegal a incriminat, mai întâi, lui Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX, Cernit Murat și Ohladciuc Valeriu XXXXX complicitate (art. 42 alin.(5) Cod penal) la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal, iar, după aceasta, persoanelor, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură aparte în legătură cu căutarea lor, precum și inculpatului Karalar Murat XXXXX, săvârșirea infracțiunilor menționate, întrucât complicitatea nu este o infracțiune distinctă, ci doar contribuie la săvârșirea infracțiunii. Din cumulul circumstanțelor reținute, instanța de apel a constatat că, în speță s-a dovedit incontestabil, că inculpații Savca Corneliu XXXXX, Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX, Cernit Murat și Ohladciuc Valeriu XXXXX n-au contribuit la săvârșirea infracțiunii de către inculpatul Karalar Murat XXXXX, prin careva acte de complicitate, or, din faptele incriminate lui Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru, Cernit Murat și Ohladciuc Valeriu XXXXX nu rezultă, că ei își dădeau seama, că ajută la pregătirea ori săvârșirea a careva infracțiune persoanele, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură aparte în legătură cu căutarea lor sau pe inculpatul Karalar Murat XXXXX. Reieșind din condițiile existente, s-a constatat că, în asemenea situație nu există nici complicitate și nici complici, însă s-a stabilit că, atât inculpatul Cernit Murat, cât și inculpatul Savca Corneliu au favorizat atât inculpatul Karalar Murat XXXXX, ca subiect al executării infracțiunii, cât și fapta lui. Astfel, prin acțiunile săvârșite de către ultimii doi în dimineața zilei de 20.03.2008, s-au creat posibilități de a-l favoriza atât pe inculpatul Karalar Murat XXXXX, cât și fapta lui. Ajutorul acordat ultimului în formă de sfaturi, cum să procedeze pentru a se sustrage de la 49 răspundere penală, constituiau, acte de favorizare intelectuală a acestuia ca infractor. Mai mult, ajutorul oferit nu numai că a fost acceptat la acel moment de către inculpatul Karalar Murat XXXXX, dânsul până în prezent îl utilizează, susținându-și integral versiunea de apărare, „inventată” de inculpații Savca Corneliu și Cernit Murat, conform căreia el nu are nimic comun cu drogurile depistate la data și circumstanțele menționate. Instanța de apel a conchis că, inculpații Savca Corneliu și Cernit Murat prin acțiunile lor intenționate au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 323 Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave, menționând că, în cadrul cercetării judecătorești a fost probată săvârșirea de către inculpatul Karalar Murat XXXXX a infracțiunii prevăzute de art. art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal. Sancțiunea art. 2171 alin.(4) Cod penal în prezent, după modificările operate prin Legea privind modificarea și completarea Codului penal al Republicii Moldova, nr. 277-XVI din 18.12.2008, prevede pedeapsă maximă de închisoare pe un termen de 15 ani, iar la momentul săvârșirii de către inculpații Savca Corneliu XXXXX și Cernit Murat a acțiunilor incriminate, prevedea pedeapsa maximă de închisoare pe un termen de 20 ani. Totodată, instanța de apel a menționat că, potrivit art. 16 alin.(5) Cod penal „infracțiuni deosebit de grave se consideră infracțiunile săvârșite cu intenție pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depășește 12 ani”,iar la momentul comiterii infracțiunii de către inculpații Savca Corneliu XXXXXși Cernit Murat, art. 16 alin.(5) Cod penal prevedea, că: „infracțiuni deosebit de grave se consideră infracțiunile săvârșite cu intenție pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depășește 15 ani”. Astfel, în speță a fost dovedit faptul, că inculpații Savca Corneliu și Cernit Murat au favorizat infracțiunea deosebit de gravă comisă de către inculpatul Karalar Murat XXXXX și complicii săi, or, la momentul înștiințării de către ultimul a lui Cernit Murat și ulterior de către Cernit Murat a lui Corneliu Savca, despre stoparea automobilului și descoperirea de către polițiștii poliției rutiere a „mărfii”, infracțiunea privind circulația ilegală a substanțelor narcotice era deja consumată, astfel încât momentul consumării infracțiunii era limita inițială de la care au intervenit acțiunile active de favorizare (implicarea la infracțiune) a inculpaților nominalizați. La acest capitol instanța de apel a considerat incorectă și ilegală reîncadrarea de către instanța de fond a acțiunilor inculpatului Savca C. de la art. 2171 alin.(4) Cod penal inclusiv și la art. 327 alin.(1) CP RM, fapt prin care instanța a depășit limitele învinuirii aduse de către acuzare. În altă ordine de idei, acuzarea nici în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și nici în cea de apel nu a prezentat probe, potrivit cărora la data și circumstanțele expuse mai sus, inculpații Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu ar fi comis careva fapte, care ar nimeri în raza de acțiune a infracțiunii incriminate acestora. După cum a fost constatat în cadrul probatoriului, acțiunile lor - deplasarea și aflarea la fața locului, au fost întreprinse în strictă conformitate cu legislația în 50 vigoare, cu atribuțiile lor de serviciu, precum și indicațiile verbale primite prin telefon direct de la inculpatul Savca Corneliu XXXXX, cât și transmise lor de către acesta prin intermediul altor colaboratori ai Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a cărei Șef era ultimul. În afară de aceasta, reieșind din declarațiile martorilor făcute în ședință judiciară, din cumulul probelor prezentate în cadrul cercetării judecătorești, atât în instanța de fond cât și cea de apel, instanța de apel a ajuns la concluzia, că acțiunile inculpaților Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX și Ohladciuc Valeriu XXXXX au fost îndreptate la documentarea corespunzătoare generală a cazului transportării de către inculpatul Karalar Murat XXXXX a drogurilor, depistate la data de 20.03.2008 de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX. În speță, reieșind din acțiunile întreprinse de către inculpații Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu în circumstanțele expuse, având în vedere atitudinea lor psihică față de cele întreprinse la fața locului, au determinat instanța de judecată să conchidă, că nici o eventuală constatare a ilegalității acțiunilor acestora, n-ar face pasibilă pedepsirea lor conform art. 2171 alin.(4) sau 323 alin.(1) Cod penal. Deci, instanța de apel a conchis că, inculpații Țopa Ruslan XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX și Ohladciuc Valeriu XXXXX urmează a fi achitați, au fost achitați pe art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal, întrucât fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii, după cum deja s-a menționat mai sus. Revenind la apelurile declarate pe acest capăt de acuzare, instanța de apel a menționat următoarele: - Argumentul procurorului privind existența componenței de infracțiune prevăzută de art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal în acțiunile inculpaților Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru, Cernit Murat și Ohladciuc Valeriu era pur formal, or, nici în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și nici în apel nu au fost prezentate probe pertinente în acest sens, iar declarând apelul, procurorul a enumerat aceleași probe, care au stat la baza emiterii sentinței, fără a expune careva contraargumente plauzibile; - Argumentul procurorului, avocatului Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu, avocaților Spînu Oleg și Cernit Taisia în numele inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), potrivit cărora era ilegală reîncadrarea acțiunilor inculpaților Savca Corneliu și Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) pe art. 323 alin. (1) Cod penal, de asemenea, a fost absolut nefondat, or, probele cercetate prin cumulul lor confirmă implicarea ultimilor în cazul din speță prin sfaturi, asistență etc., dinainte nepromisă, adică la etapa când infracțiunea traficului de droguri era deja consumată. Implicarea nemijlocită a lui Cernit Murat și Savca Corneliu, era vădită și activată nemijlocit din momentul reținerii drogurilor de către lucrătorii poliției rutiere, or, chiar însăși Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), care nu avea nimic comun cu organele de drept, a apărut la MAI în momentul reținerii lui Karalar Murat. Mai mult decât atât, s-a deplasat și la depozitul din or. Vatra, pentru a traduce cele 51 relatate de către Karalar, cu toate că, ultimul cunoștea foarte bine limba rusă, iar lucrătorul DMS Sargheliu Vitalie poseda limba turcă. Din aceleași considerente, Boztepe Omer a adus geanta lui Karalar Murat în oficiul lui Cernit Murat, dar nu spre exemplu la barul lui Karalar Murat. Cernit Murat, depistând geanta „chibzuind că în ea se află exploziv”, îl contactează pe Savca Corneliu, dar nu la CPS Centru, CGP mun. Chișinău, sau 902, doar este angajat ca „specialist în dreptul penal”, ultimul, la rândul său, dispunând de așa o informație, precum că posibil în geantă se află un exploziv, nu expediază la fața locului colaboratorii secției tehnice din cadrul DTC MAI RM, dar 3 lucrători, subordonați lui, din cadrul DMS, fapt confirmat de către ultimii, audiați în calitate de martori. Atât din declarațiile inculpaților, cât și a martorilor, rezulta, că Savca Corneliu a dat indicații subalternilor să se deplaseze la fața locului (necunoscut), pentru a „documenta” un caz de extorcare de bani de către lucrătorii poliției rutiere de la un cetățean turc, dar nimeni din cei veniți la fața locului nu întreprind careva măsuri privind reținerea lor în flagrant, nimeni nu avea careva aparataj pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală pe așa fel de infracțiuni, nu s-a pornit vreo cauză penală pe acest fapt, sau măcar să se întocmească un proces-verbal de constatare. De asemenea, de către colaboratorii DMS nu s-a înregistrat nici un raport (atât înainte cât și după sosirea lor la fața locului) de autosesizare privind estorcarea de bani de către colaboratorii de poliție rutieră de la un cetățean turc. Mai mult, sosind la fața locului colaboratorii poliției DMS al MAI, nu i-au perchiziționat pe Poiană Vasile și Ceban Ion, nu au verificat automobilul lor de serviciu, în vederea depistării banilor, nu au înregistrat sau așteptat momentul transmiterii banilor; - Argumentul expus de către avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu, potrivit căruia era incorectă recalificarea acțiunilor lui C. Savca și la 327 alin. (1) Cod penal a fost admis de către instanța de apel, motiv, inclusiv și pentru care s-a admis parțial apelul; - Argumentul expus de către avocatul Suveică Tudor referitor la faptul, precum că reținerea și pornirea cauzei penale împotriva inculpatului Savca Corneliu urmărea ca scop discreditarea lui, întrucât în virtutea funcției era considerat „persoana Ministrului Afacerilor Interne Papuc Gheorghe”, iar ultimul, de asemenea, discreditat în așa mod, să fie împiedicat de a ocupa funcție în noul Guvern, era una declarativă și absolut nefondată, or numirea sau nenumirea unui funcționar - în speță Ministrul MAI este o chestiune inclusiv politică ce nu are tangență cu careva acțiuni ilegale sau de oricare alt gen a unor subalterni. Instanța de apel a constatat că vinovăția inculpaților Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Corneliu Savca în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal, a fost dovedită pe deplin, însă a încetat procesul pe acest capăt de acuzare din motivul expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. IV. Episodul privind falsul în acte publice, săvârșit de către Savca Corneliu și Moiseev Dumitru 52 Instanța de apel a constatat că, după reținerea la 20.03.2008 în circumstanțele descrise mai sus de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile a camionului de model „Hyundai H 100”, cu n/î XXXXX, în care au fost depistate 199550 grame de heroină, din intenții carieriste, urmărind scopul de a fi menționați pe linie de serviciu, de a-și ascunde acțiunile ilegale, întreprinse împotriva primilor doi, îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, precum și în scopul de a-și justifica indicațiile date subalternilor lor în dimineața și pe parcursul zilei de 20.03.2008, inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX au comis falsul în acte publice în următoarele circumstanțe: Folosind purtătorul de informații electronice (Flash Card) de model „hp” cu nr. 372889-001, capacitatea 256 mb, care aparținea inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX, cu participarea nemijlocită a ultimului, inculpatul Savca Corneliu XXXXX a falsificat în Dosarul de lucru nr. XXXXX cu denumirea convențională „XXXXX” (dosar strict secret), care-l avea în gestiunea sa, „Notă agenturistică nr. 59ss”, datată cu 08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”, datată cu 22.03.2008, înscriind în fiecare din ele date vădit false, precum că el a primit informație operativă de la agentul „XXXXX” despre o posibilă tranzitare a unei mari cantități de heroină pe teritoriul Republicii Moldova cu destinație în țările Uniunii Europene de către cetățeanul Republicii Turcia Karalar Murat, precum și alte persoane, membri ai unei organizații criminale internaționale, totodată, atribuindu-i „notei agenturistice” din 08.02.2008 „nr. 59ss”, care anterior i-a fost atribuit unei „note agenturistice” cu alt conținut. După aceasta, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, folosindu-se de situația incertă la serviciu, determinată de faptul că la 20.03.2008 Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Papuc Gheorghe, împreună cu întreg Guvernul Republicii Moldova demisionase, printre alte documente i le-a prezentat acestuia spre semnare, după ce și-a asigurat o aparentă întocmire legală a acestora. Acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 332 alin.(1) Cod penal - înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente săvârșite din interes personal. În urma audierii opiniei participanților la proces, analizând materialele cauzei, luând în considerație circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și cea de apel, ținând cont de argumentele și considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate în susținerea pozițiilor lor, inclusiv în apelurile declarate, instanța de apel a ajuns la concluzia de fapt stabilită deja de către instanța de fond și anume, că învinuirea inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX în această parte și-a găsit confirmare parțială, faptele lor, urmând a fi încadrate conform art. 332 alin. (1) Cod penal - înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente săvârșite din interes personal, reîncadrând astfel, acțiunile inculpaților de la art. 332 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, adică înscrierea de 53 către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente săvârșite din interes personal, conform indicilor calificativi: săvârșite în mod repetat și în interesul unui grup criminal organizat incriminat de OUP. Instanța de apel a reținut că, în cadrul cercetării judecătorești atât în instanța de fond, cât și cea de apel de către acuzatorul de stat n-a fost probat faptul, că falsul în acte publice a fost săvârșit de către inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX în interesul unui „grup criminal organizat”, de aceea, semnul calificativ „în interesul unui grup criminal organizat" nu putea fi incriminat acestora și urma a fi exclus din învinuire. Asupra acestui fapt instanța de apel s-a expus și în argumentarea efectuată mai sus pe alte capete de acuzare. În același timp, la adoptarea soluției pe acest capăt de învinuire instanța de apel a considerat corectă soluția instanței de fond și în privința excluderii „lit.a)” alin. (2) al articolului respectiv, or, potrivit Legii pentru modificarea și completarea Codului penal al Republicii Moldova nr. 277-XVI din 18.12.2008, în vigoare din 24.05.2009, din dispoziția alin.(2) art. 332 Cod penal a fost exclusă lit. a). În această ordine de idei, instanța de apel a considerat nefondat apelul procurorului pe acest capăt de acuzare, mai mult formal, din moment ce nu conținea careva contraargumente la concluziile instanței de fond, indicând că, în cadrul apelului solicitările apelantului nu au fost însoțite de prezentarea unor probe suplimentare întru susținerea poziției invocate, motiv pentru care a fost respins. Instanța de apel a relevat că, calificarea sus indicată reieșea din următoarele: a) Potrivit art. 123 Cod penal ambii inculpați Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX erau considerați „persoane cu funcție de răspundere”, deoarece activau conform Ordinelor Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu nr. 655 EF din 26.12.2007 în funcția de Șef-interimar al Direcției Misiuni Speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și, respectiv, cu nr. 596 EF din 23.11.2007, Șef Secție Misiuni Speciale a Direcției Misiuni Speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, acordându-li-se în virtutea acestor funcții drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție; b) „Nota agenturistică”, este un act public („document oficial”), adoptat prin activitatea organului de poliție, în conformitate cu art. 3.3 pct. (5) lit. b) a Regulamentului privind activitatea operativă de investigații a organelor afacerilor interne (Anexa nr. 1 (strict secretă) la Ordinul M.A.I. Nr. 005 din 25 septembrie 2001(strict secret)), care are menirea să certifice evenimentele și faptele care provoacă, încetează sau au alte urmări juridice (anexa nr. 1.51(strict secretă) la acest Regulament); c) Inculpații au înscris în aceste documente date vădit false: fie că faptele și împrejurările expuse nu au avut loc, după cum este consemnat în „Notă agenturistică nr. 59ss”, datată cu 08.02.2008, fie că au avut loc în alt mod, decât s-a făcut consemnarea în „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”, datată cu 22.03.2008; 54 d) Inculpații au urmărit scopul de a fi menționați pe linie de serviciu, de a-și ascunde acțiunile ilegale, întreprinse împotriva colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, precum și în scopul de a-și justifica indicațiile date subalternilor lor în dimineața și pe parcursul zilei de 20.03.2008. Calificând acțiunile incriminate inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX(falsul în acte publice) după semnul calificativ „falsificarea documentelor oficiale", care presupune contrafacerea sau alterarea acestora, instanța de apel a menținut poziția instanței de fond, care a reținut că, atribuindu-i „notei agenturistice” din 08.02.2008 „nr. 59ss”, care anterior i-a fost atribuit unei „note agenturistice” cu alt conținut, după cum reiese din Registrul nominalizat mai sus, au falsificat integral acest document. Mai mult că, la înregistrarea ultimului document, au fost încălcate și prevederile art. 3.3 pct.(6) a Regulamentului nominalizat. Instanța de apel a menționat că, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXXîn cadrul audierii suplimentare în ședința judiciară din 09.09.2009 (f.d.-211, vol. XVII), declarații susținute și în apel a confirmat faptul, că conținutul acestor trei „note agenturistice” sus indicate din Dosarul de lucru nr. XXXXX cu denumirea convențională „XXXXX” coincide cu conținutul acelora imprimate de pe „Flash Card”-ul, ridicat de la dânsul (f.d.-230-235, vol. III), și astfel a fost considerat irelevant argumentul acestuia, precum că acest purtător de informații electronice (Flash Card) de model „hp” cu nr. 372889-001, capacitatea 256 mb, a fost ridicat de la dânsul cu încălcări procesuale. De asemenea, după cum s-a constatat în cadrul verificării corpurilor delicte, conținutul mapei în care se aflau aceste trei documente a fost modificat ultima oară la data de 24.03.2008, ora 1438, pe când Moiseev Dumitru XXXXX a fost reținut conform procesului-verbal de reținere (f.d.-171, 172, vol. III), la 26.03.2008, ora 1710, adică cu două zile mai târziu. Așadar, la acest capitol se exclude versiunea ultimului privind posibilitatea introducerii unor modificări privind timpul întocmirii acestor documente, după ridicarea de la dânsul a acestui Flash Card. Revenind la argumentele avocaților pe acest capăt de acuzare, instanța de apel, de asemenea, le-a respins drept nefondate, or, motivele invocate în apeluri au constituit obiectul cercetării în instanța de fond, însă nu și-au găsit confirmarea. Astfel, s-a respins ca nefondat argumentul potrivit căruia, nu s-a efectuat careva expertiză, care să confirme falsificarea acestor „note agenturistice”, iar instanței de judecată, inclusiv celei de apel nu i-au fost prezentate „note agenturistice” perfectate cu aceeași dată, dar cu alt conținut, întrucât în cadrul audierii suplimentare în ședința judiciară din 09.09.2009 (f.d.-208, vol. XVII) și ulterior în apel inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și-a confirmat declarațiile sale făcute la 09.06.2008 în cadrul urmăririi penale în calitate de învinuit (f.d.-82, vol. IV), conform cărora, el nu i-a furnizat inculpatului Savca Corneliu XXXXX careva informații legate de drogurile (heroina) reținute la 20.03.2008. Mai mult, inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a confirmat că în perioada 01.09.2006 - 03.01.2008 nu a fost pe teritoriul Republicii Moldova, dar 55 s-a aflat în Germania, fiindcă trebuia să se afle în mod obligatoriu pe teritoriul acestei țări în legătură cu acordarea statutului de refugiat, pe care-l solicitase, de aceea nu i-a furnizat inculpatului Savca Corneliu XXXXX informațiile inserate în „notele agenturistice" nr. 253ss, datată cu 03.01.2007 (f.d.-7), nr. 252ss, datată cu 01.02.2007 (f.d.-8), nr. 836ss, datată cu 03.03.2007 (f.d.-9), nr. 837ss, datată cu 11.05.2007 (f.d.-10), nr. 838ss, datată cu 12.06.2007 (f.d.-11), nr. 839ss, datată cu 14.07.2007 (f.d.-12) din Dosarul de lucru nominalizat, iar în cadrul audierii lui în calitate de învinuit la data de 09.06.2008 (f.d.-82, vol. IV), Cernit Murat a declarat, că el, în general, nu i-a furnizat careva informații legate de comiterea omorurilor, tâlhăriilor, jafurilor și furturilor, inserate în notele menționate, dar informațiile furnizate țineau doar de falsificarea documentelor, traficul de ființe umane și proxenetism. Ultimele circumstanțe se confirmau obiectiv și din conținutul pct. pct. 13 și 14 din Fișa personală a agentului (Anexa 1.1 (strict secretă) la Instrucțiune), conform căreia sunt indicate direcțiile de lucru și scopul racolării agentului „XXXXX”. Din aceleași considerente (aflarea lui Cernit Murat în perioada de referință după hotarele țării) nici inculpatul Savca Corneliu XXXXX nu putea să-i transmită agentului „XXXXX”, iar acesta nu putea să însușească „misiunile” cu nr. XXXXX (f.d.-13), nr. XXXXX (f.d.-14), nr. XXXXX (f.d.-15), nr. XXXXX (f.d.-16), nr. XXXXX (f.d.-17) din același Dosar de lucru. Reieșind din cele descrise, instanța de apel a ajuns la concluzia, că declarațiile inculpatului Savca Corneliu XXXXX, făcute în ședința judiciară din 09.09.2009 (f.d. 209, vol. XVII) privind primirea informațiilor și transmiterea misiunilor sus indicate în cadrul convorbirilor telefonice cu inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) aflat după hotarele țării în perioada de referință nu numai că nu erau convingătoare și veridice, dar ele denotă faptul, că au fost falsificate de către acesta marea majoritate a documentelor din acest Dosar de lucru, fiind o metodă de lucru a primului în cadrul acestui Dosar. Un alt argument, de asemenea a fost respins de către instanța de apel ca nefondat, argument invocat atât în prima instanță, cât și în apelurile apărării, potrivit căruia „nota agenturistică” nu este document oficial, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, că „notele agenturistice” sunt reglementate de ordinele interne ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și sunt recunoscute de Ministru și Vice-miniștri ca documente de uz intern, dar nu ca documente oficiale, cu trimitere la declarațiile martorilor Zubic Valentin Alexandru, Cosovan Ghenadie Stelian și Hîncu Tudor Mihail în această parte. În acest sens, instanța de apel a reținut că, „notele agenturistice” făceau parte din categoria „documentelor oficiale”, deoarece acestea atestau fapte care au relevanță juridică, erau create de către persoane împuternicite de stat (funcționari, având atribuții speciale, statut special și situație de serviciu specială), erau expuse într-o formă stabilită de lege, erau introduse în circuit în cadrul unui sistem de înregistrare, evidență strictă și control al circulației, determinat de domeniul de aplicabilitate și restricțiile impuse, reglementate prin Legea privind activitatea operativă de investigații, nr. 45-XIII din 12.04.1994, Legea cu privire la secretul de 56 stat, nr. 245-XVI din 27.11.2008 (până la aceasta prin Legea cu privire la secretul de stat, nr. 106-XIII din 17.05.1994), Ordinul MAI nr. 005 (strict secret) din 25.09.2001 „Despre aprobarea Regulamentelor și Instrucțiunilor privind organizarea și efectuarea activității operative de investigații a organelor afacerilor interne”. Instanța de apel a conchis că, în acțiunile inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 332 alin.(1) Cod penal și urmează a fi trași la răspundere penală pe acest capăt de acuzare, însă procesul penal a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. V. Pe episodul de depășire a atribuțiilor de serviciu, săvârșită de către Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, instanța de apel a constatat următoarele: Stabilind că actele de favorizare întreprinse de către el la rugămintea inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) nu l-au ajutat efectiv pe inculpatul Karalar Murat XXXXX din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, precum și alți colaboratori de poliție sosiți la fața locului, din răzbunare, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, inculpatul Savca Corneliu, care deținea conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 655 EF din 26 decembrie 2007 funcția de Șef-interimar al Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel, fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, a dat indicații inculpatului Moiseev Dumitru, care deținea conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 596 EF din 23 noiembrie 2007 funcția de Șef al Secției misiuni speciale a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel, de asemenea, fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, iar acesta, la rândul său, înțelegând greșit interesele de serviciu, dorind să îndeplinească necondiționat indicațiile inculpatului Savca Corneliu XXXXX, care era șeful lui nemijlocit pe linie de serviciu, acționând în același mod, cauzând aceleași daune, a dat indicații subalternilor săi, ca să fie escortați colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX în incinta Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, unde, sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lor, manifestând violență și înjosindu-le demnitatea, i-au influențat psihic de a da explicații, ce nu corespund adevărului, precum că depistând în dimineața zilei de 20.03.2008 substanțe narcotice în automobilul de model „Hyundai H-100”, cu n/î XXXXX, condus de către inculpatul Karalar Murat XXXXX, au extorcat de la acesta bani în schimbul eliberării automobilului cu „marfă”, în acest scop eliberând-o pe cea 57 de a doua persoană, totodată, impunându-i să scrie rapoarte privind eliberarea din inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu ziua precedentă. Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX au refuzat categoric de a face explicații, ce nu corespund realității, însă au depus rapoarte privind eliberarea din inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu 19.03.2008, în baza cărora la 28.03.2008 au fost eliberați din funcțiile deținute. Acțiunile inculpaților au fost reîncadrate de la art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, adică săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a acțiunilor ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege a persoanelor fizice, conform indicilor calificativi: săvârșite în interesul unui grup criminal organizat, incriminat de organul de urmărire penală în baza art. 328 alin.(1) Cod penal, adică săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. Audiind declarațiile inculpaților, analizând declarațiile martorilor și materialele cauzei, ținând cont de circumstanțele cauzei stabilite în cadrul cercetării judecătorești atât în cadrul instanței de fond, cât și celei de apel, luând în considerație argumentele și considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate în susținerea pozițiilor lor, inclusiv invocate în apeluri, instanța de apel a ajuns la concluzia, că învinuirea inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru în această parte și-a găsit confirmare parțială în ședință judiciară. În această odine de idei, instanța de apel a subliniat că, organul de urmărire penală n-a indicat nici în ordonanțele de punere sub învinuire, nici în rechizitoriu, care legi sau acte normative au încălcat inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX, or, acestora li se incrimina comiterea unor acțiuni, care nu pot fi săvârșite nici de o persoană cu funcție de răspundere în nici o circumstanță sau împrejurare, nemaivorbind de dânșii care dețineau funcții înalte în cea mai importantă subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne, fiind investiți cu drepturi și atribuții de serviciu speciale (pe lângă cele generale), unele dintre care constituie secret de stat și de serviciu. Totodată, instanța de apel s-a expus și asupra indicilor calificativi: a) „cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice”, indicând ca și instanța de fond, că acțiunile acestora au fost orientate asupra unor obiective care contravin intereselor generale ale societății: discreditarea imaginii organelor de drept și a puterii de stat, încălcarea drepturilor constituționale ale cetățenilor, încălcarea ordinii de drept, tăinuirea și acoperirea infracțiunilor săvârșite; b) „cu cauzarea de daune în proporții considerabile drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice”, indicând ca și instanța de fond, că au fost aduse atingeri drepturilor lui Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, care derivă din drepturile pe care ultimii le au în concordanță cu interesele generale ale societății, pe care legea 58 le recunoaște și le garantează - dreptul la apărare, dreptul la siguranță personală, dreptul la libera circulație. De asemenea, instanța de apel a exclus din învinuire calificativul „săvârșite în interesul unui grup criminal organizat", menționând că, în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cât și în cea de apel de către acuzatorul de stat n-a fost probat faptul că inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX au săvârșit acțiunile nominalizate în interesul unui „grup criminal organizat". Mai mult ca atât, a indicat că, apelul acuzatorului pe acest capăt de acuzare a fost unul formal ce cuprindea doar o enumerare a probelor cercetate în instanța de fond, fără careva contraargumente și fără prezentarea cărorva probe noi. Totodată, instanța de apel a relevat că, contrar afirmațiilor apărării, de către organul de urmărire penală le-a fost asigurat lui Savca Corneliu XXXXXși Moiseev Dumitru XXXXX dreptul la apărare, astfel fiind respectate prevederile art. 64 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, precum și prevederile art. 66 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală. Instanța de apel a notificat că, potrivit legislației Republicii Moldova, toate persoanele cu funcție de răspundere trebuie să aibă o comportare corectă și cuviincioasă față de persoanele, cu care intră în legătură în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Este interzis ca un funcționar aflat în funcție de serviciu să folosească un limbaj violent sau acte de violență psihică (sau fizică) împotriva unei persoane. În speță s-a stabilit cu certitudine, că inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX, depășindu-și vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege în privința colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, fiind nestăpâniți, conduși de mânie, au manifestat impulsivitate, brutalitate și chiar agresiune față de aceștia. Presiunile psihice aplicate în privința ultimilor le-au produs profunde suferințe morale, întrucât ei nu numai că au fost insultați și calomniați cu cuvinte înjositoare, dar au fost speriați, atât cu întreprinderea unor fapte păgubitoare asupra rudelor apropiate, cât și amenințați cu aplicarea loviturilor în privința lor. Necătînd la aceasta, nici Ceban Ion Simion, nici Poiană Vasile XXXXX n-au depus careva rapoarte, plângeri sau contestații în legătură cu concedierea lor din organele afacerilor interne după cele întâmplate la 20.03.2008, de aceea n-au fost recunoscuți în calitate de părți vătămate, nici în timpul urmăririi penale, nici în cadrul cercetării judecătorești, de aceea, acțiunile inculpaților nu pot fi calificate conform alin. (2) art. 328 lit. a), c) Cod penal, ca săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, însoțite de aplicarea violenței, care înjosesc demnitatea părții vătămate, ci la alin. (1) al aceluiași articol, după cum a fost menționat mai sus și la acest capitol s-au reținut inclusiv și argumentele părții apărării. 59 Revenind la apelurile declarate de către avocați în numele inculpaților, instanța de apel a mai menționat că: - argumentul potrivit căruia, „aceleași acțiuni au fost calificate și ca circulație ilegală a substanțelor narcotice, și ca depășirea atribuțiilor de serviciu”, s-a respins ca nefondat, or, potrivit art. 33 alin. (4) Cod penal, „concursul ideal există atunci când persoana săvârșește o acțiune (inacțiune) care întrunește elementele a mai multor infracțiuni"; - nu putea fi reținut nici argumentul, precum că, „colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX n-au fost înlăturați de la îndeplinirea obligațiunilor de serviciu în momentul reținerii drogurilor, activând în continuare și asigurând securitatea și trecerea liberă a automobilului de serviciu a Prim-ministrului Republicii Moldova la intersecția str. Șciusev - str. Maria Cibotari, mun. Chișinău”, întrucât inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX li s-a incriminat săvârșirea infracțiunii după îndeplinirea de către primii doi a atribuțiilor de serviciu sus indicate, după escortarea lor în incinta Ministerului Afacerilor Interne; - s-a respins ca nefondat și argumentul potrivit căruia „colaboratorii Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova au luat explicații de la Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX în baza materialului de acumulare pentru pornirea cauzei penale potrivit raportului depus de inculpatul Țopa Ruslan și examinat în conformitate cu art. 274 CPP”, or, instanța de apel nu a negat faptul, că inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX urmau să-și îndeplinească aceste atribuții de serviciu, dar fără a depăși limitele împuternicirilor acordate unei persoane cu funcție de răspundere în general și lor în particular; - un alt argument, conform căruia „martorii Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXXau depus explicații în incinta Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova la data de 20.03.2008 după ora 1000, adică după expirarea timpului aflării lor în exercițiul funcțiunii”, instanța de apel l-a considerat nefondat, deoarece motivul și scopul, precum și locul și timpul săvârșirii infracțiunii incriminate inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX nu are relevanță pentru existența infracțiunii, dar urmează a fi luat în vedere doar la individualizarea pedepsei; - s-a respins ca irelevant și un alt argument, precum că, „dacă au fost depistate de către organul de urmărire penală careva constrângeri asupra lui Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX din partea altor colaboratori de poliție ai Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Moiseev Dumitru XXXXX nu putea răspunde pentru acțiunile altor persoane”, or, în acest caz, de fapt partea apărării admite comiterea infracțiunii în privința primilor doi, dar de către alți colaboratori ai Direcției misiuni speciale, numai nu de către inculpatul Moiseev Dumitru. Instanța de apel a notificat prevederile pct. 10 alin. (1), (3) a Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne și la acest capitol, a reținut, că instanțelor de judecată nici la examinarea în fond și nici în apel nu le-au fost prezentate careva 60 probe, conform cărora, după executarea de către inculpatul Moiseev Dumitru a ordinului inculpatului Savca Corneliu (indicațiilor verbale) privind luarea în modul expus la data de 20.03.2008 de la Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX a explicațiilor, precum și a rapoartelor de concediere, datate cu 19.03.2008, primul ar fi contestat într-un mod sau altul legitimitatea lui. Mai mult, după aceasta, împreună cu ultimul, și-a continuat acțiunile în acest sens. Astfel, instanța de apel a conchis că, totalitatea probelor cercetate pe capătul respectiv de acuzare indică incontestabil la existența în acțiunile inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru a componenței de infracțiune prevăzută de art. 328 alin.(1) Cod penal - săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, însă procesul penal urmează a fi încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, și anume: de gravitatea infracțiunilor săvârșite de inculpați:  Karalar Murat XXXXX a săvârșit o infracțiune intenționată deosebit de gravă;  Savca Corneliu și Moiseev Dumitru au săvârșit o infracțiune gravă din imprudență; de persoana inculpaților:  Karalar Murat XXXXX, anterior n-a fost judecat, este bolnav;  Savca Corneliu și Moiseev Dumitru XXXXX anterior n-au fost judecați, se caracterizau pozitiv la locul de muncă; de circumstanțele agravante (pentru toți inculpații nominalizați):  săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație; circumstanțe atenuante n-au fost stabilite; de influența pedepselor aplicate asupra corectării și reeducării lor, având în vedere pericolul social care-l prezintă pentru societate ca urmare a:  gravității celor comise, de către Karalar Murat XXXXX;  discreditării funcțiilor importante deținute în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, pentru Savca Corneliu și Moiseev Dumitru; de condițiile de viață ale familiilor acestora:  Karalar Murat XXXXX are la întreținerea sa împreună cu fratele pe mama de o vârstă înaintată, soția și un copil minor, născut deja după pronunțarea sentinței;  Savca Corneliu are la întreținere doi copii minori și mama de o vârstă înaintată;  Moiseev Dumitru are la întreținerea un copil minor și mama de o vârstă înaintată. Reieșind din cele enunțate mai sus, instanța de apel a ajuns la concluzia, că corectarea și reeducare inculpatului Karalar Murat XXXXX e posibilă doar în 61 condițiile izolării lui de societate prin aplicarea pedepsei cu închisoare. În același timp, ținând cont de agravarea stării sănătății ultimului, de apariția în familia sa a copilului minor, luând în considerație și comportamentul pozitiv în timpul cercetării judecătorești, instanța de apel a considerat posibilă stabilirea unui termen de detenție mai mic decât cel numit prin sentința instanței de fond, cu executarea pedepsei conform art. 72 alin. (4) Cod penal în penitenciar de tip închis. Inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru le-au fost stabilite pedepse cu închisoare pe termen minimal prevăzut de lege, însă ținând cont de faptul, că inculpații Savca Corneliu și Moiseev Dumitru s-au aflat în arest din 26.03.2008 până la 21.06.2010, instanța de apel a concluzionat că pedepsele s-au considerat executate, fără a fi puse în executare. Referitor la argumentele inculpaților și apărătorilor acestora privind maltratarea și aplicarea tratamentelor inumane și degradante în privința inculpaților, instanța de apel a subliniat că, acestea au fost invocate în cadrul cercetării judecătorești, în instanța de fond, fără a reveni la ele în cadrul apelului, de aceea, instanța de apel a reținut în acest sens răspunsul nr. 18-22/08-967, parvenit de la Șeful secției exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale, Igor Popa (f.d.157, vol. XIV), conform căruia „Procuratura Generală, în temeiul Încheierii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, din 05.05.2009, a efectuat un control cu referire la declarațiile inculpaților Corneliu Savca, Ruslan Țopa, Murat Karalar și Akbulut Cerkez, depuse în ședința de judecată. În cadrul controlului menționat, nu au fost constatate cazuri de maltratare și aplicare a tratamentelor inumane și degradante în privința persoanelor nominalizate, de către procurori sau colaboratori ai Serviciului de Informații și Securitate, în procesul exercitării urmăririi penale în cauza penală nr. 2008030382”.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către procurori, depus la 02 august 2013, de avocatul Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Cernit Murat, depus la 18 iulie 2013, de avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului Karalar Murat, depus la 02 august 2013, de avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu, depus la 07 august 2013, de avocatul Valah Alina în numele inculpatului Moiseev Dumitru, depus la 09 august 2013, de inculpatul Savca Corneliu, depus la 09 august 2013 și suplimentar la 20 iunie 2014. 11.1. Procurorul secției exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale, Cociu Lilian și procurorul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Lupașco Artur, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, au solicitat casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanța de recurs. În motivarea recursului înaintat acuzatorii de stat au indicat că nu contestă decizia în partea constatării vinovăției inculpatului Cerkez Akbulut în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. c) Cod penal. La fel, nu s-a contestat nici în partea stabilirii vinovăției inculpaților Savca C. și Moiseev D. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, aceasta, contestându-se doar în partea individualizării pedepsei pe acest capăt de 62 acuzare, or, pedepsele stabilite inculpaților nu au fost apreciate în coroborare cu faptele comise și consecințele acestora, deoarece nu s-a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii comise. Astfel, considerând că soluția instanței de fond privind aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 5 ani, a fost corectă și echitabilă. În continuare au menționat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar pe episodul de complicitate la circulația ilegală a substanțelor narcotice, deși îi achită pe unii inculpați, cât și recalifică acțiunile infracționale ale altora la una mai blândă, admite, contrar legii unele formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția inculpaților Savca C., Țopa R., Moiseev D., Cerkez Akbulut și Ohladciuc V. în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Din aceste motive procurorii au considerat că motivarea soluției contrazice cu dispozitivul hotărârii, fapt pentru care cauza pe acest capăt de acuzare ar urma să fie supusă rejudecării în instanța de apel. Pe episodul comiterii falsului în acte publice de către inculpații Savca C. și Moiseev D. (art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod penal), recurenții au contestat soluția de reîncadrare a acțiunilor inculpaților în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, prin care a fost exclus semnul calificativ „în interesul unui grup criminal organizat”, de recalificare a acțiunilor inculpaților Savca C. și Moiseev D. de la art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal la cele ale art. 328 alin. (1) Cod penal cu excluderea semnului calificativ „în interesul unui grup criminal organizat”, precum și soluția adoptată în privința inculpaților Ohladciuc V. și Țopa R., fiind aceiași. Procurorii au relevat că, prezența semnului calificativ menționat a fost pe deplin confirmat prin probe administrate în faza de urmărire penală (indicând probele în acest sens), însă atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au apreciat probele în corespundere cu art.101 Cod de procedură penală și astfel incorect au ajuns la concluzia că, nu a fost probată existența unui „grup criminal organizat” și din aceste motive semnului calificativ „în interesul unui grup criminal organizat” nu putea fi incriminat inculpaților în învinuirile înaintate. 11.2. Avocatul Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Cernit Murat, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și deciziei în privința inculpatului, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Cernit Murat să fie achitat de sub învinuirile imputate acestuia. În motivare a menționat că procurorul nu avea dreptul de a intenta cauza penală în privința inculpatului în baza art. 361 alin. (2) Cod penal, deoarece pe acest fapt există o hotărâre definitivă și irevocabilă a instanței judecătorești din Turcia, precum și ordonanță de încetare a urmăririi penale din 08.11.2001, care a fost ilegal anulată în anul 2007. La fel, a criticat soluția instanței de apel privind recunoașterea vinovăției inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) lit. a), c) Cod penal, or, învinuirea pe acest capăt de acuzare se bazează pe presupuneri, deoarece în suportul acestora nu există nici o probă directă sau indirectă. 63 11.3. Avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului Karalar Murat, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia în privința inculpatului, cu dispunerea achitării ultimului. În motivare a criticat modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond, care, în opinia părții apărării, demonstrează nevinovăția inculpatului, or, în dosar nu există nici o probă care ar confirma că, Karalar Murat știa că în sacii cu fasole se aflau droguri. Totodată, a menționat că, pe tot parcursul urmăririi penale și în cadrul examinării dosarului de către instanțele judecătorești, inculpatul Karalar Murat a dat aceleași declarații, fără contraziceri, ce demonstrează că ele sunt veridice și redau realitatea. La fel, a reținut că, în cazul în care Karalar Murat ar fi participat la ambalarea fasolelor și drogurilor, atunci pe saci pe ambalajul brichetelor cu droguri și pe aparatul de cusut sacii trebuia obligatoriu să fie amprentele lui digitale, or, în speță, expertiza dactiloscopică nu a depistat așa ceva. 11.4. Avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia în privința inculpatului Savca Corneliu, cu dispunerea achitării acestuia. În motivare a criticat soluția instanței de apel pe capătul de învinuire privind neglijența în serviciu (art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal), din motiv că aceasta, contrar prevederilor art. 57 Cod de procedură penală a apreciat greșit probele administrate. Totodată, indicând și faptul, că învinuirea înaintată inculpatului nu este concretă, deoarece nu conține date despre persoana căreia i-a fost cauzat un prejudiciu. Partea apărării a subliniat că, reieșind din concluziile expertului sanitar veterinar nr. 127 (vol. III (II) f.d. 26) și potrivit prevederilor art. 5 alin. (4) al Legii din 18.03.2004 „Privind produsele alimentare” nu a fost cauzat un prejudiciu material considerabil, fapt care rezultă și din declarațiile martorului Malcuș Liviu. La fel, s-a invocat și lipsa încălcării Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 31.09.2001, or, acesta nu se referă la cazul dat. Pe capătul de acuzare în baza art. 323 Cod penal, avocatul a indicat că nu au fost administrate careva probe care ar proba vina inculpatului. De asemenea, în opinia recurentului nu a fost dovedită nici vinovăția inculpatului în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, deoarece lipsește obiectul material al infracțiunii, odată ce notele agenturistice nu constituie document oficial. Referitor la capătul de acuzare în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, partea apărării a atras atenția la faptul că, instanța de apel mai întâi constată că organul de urmărire penală n-a indicat în actul de învinuire care legi sau acte normative au încălcat inculpații Savca C. și Moiseev D., însă, ulterior, contrar propriilor concluzii, constată vinovăția lor. Totodată, fiind criticate și declarațiile martorilor Ceban I. și Poiană V. A mai fost expusă critica și asupra unui șir de încălcări procesuale, precum ilegalitatea anexării la materialele cauzei a descifrărilor convorbirilor telefonice, examinarea telefonului mobil ce aparținea inculpatului, în lipsa acestuia, prezentarea 64 inculpatului spre recunoaștere după fotografie, anexarea declarațiilor martorilor, care au fost audiați cu încălcări procesuale. 11.5. Avocatul Valah Alina în numele inculpatului Moiseev Dumitru, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. pct. 6), 8) și 15) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia în partea ce ține de recunoașterea vinovăției inculpatului în baza art. art. 328 alin. (1), 332 alin. (1) și 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat, cu recunoașterea dreptului la reabilitarea acestuia. În motivare a indicat că, învinuirea în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal nu și-a găsit confirmare, deoarece instanța de fond urma să argumenteze respingerea probelor aduse de apărare, însă s-a limitat doar la respingerea lor sub pretextul existenței urmărilor prejudiciabile și calitatea de persoană cu funcție de răspundere a inculpatului. La fel sunt criticate acțiunile instanței de fond, fiind exprimat dezacordul cu modul de apreciere a probelor de către aceasta. Pe capătul de acuzare privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, recurentul a relevat că, instanța de fond și-a întemeiat concluziile pe dubii, care nu au fost înlăturate, deoarece nu a stabilit cercul și caracterul funcțiilor inculpatului, atribuțiile de serviciu ale acestuia, legătura cauzală dintre abaterile comise și urmările prejudiciabile. La fel, nici din declarațiile martorilor Poiană V. și Ceban I. nu rezultă comiterea acestei fapte. În aceeași ordine de idei soluțiile instanțelor de fond și apel sunt criticate sub aspectul încălcării art. 6 din CEDO, odată ce nu sunt argumentate. Pe capătul de acuzare în baza art. 332 Cod penal, avocatul a criticat soluția instanțelor de fond și apel, considerând că lipsește obiectul material al infracțiunii, odată ce notele agenturistice, care presupus au fost falsificate de către inculpat nici nu constituie document oficial. La fel este indicat că toată contribuția sa la perfectarea acestor note, s-a limitat doar la culegerea textului dictat de către inculpatul Savca C. 11.6. Inculpatul Savca Corneliu, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct.pct. 2), 6), 8), 9), 12) și 16) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei și sentinței, cu dispunerea achitării sale, sau rejudecării cauzei de către instanța de apel. În motivarea recursului înaintat, pe episodul de învinuire în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, inculpatul a indicat că instanța de apel nu a făcut o analiză a laturii subiective și obiective a infracțiunii, limitându-se la concluzii de ordin general. La fel, a menționat că nu s-a luat în considerație faptul că produsele confiscate erau improprii consumului uman, existau proceduri administrative și norme contravenționale, care suspendau executarea deciziilor de confiscare și determinau imposibilitatea efectuării oricărei operațiuni cu aceste produse (art. 277 CCA în red. an. 1985), lipsea un prejudiciu cauzat statului și cărorva persoane. A criticat și faptul neluării în considerație că reglementările interne ale MAI nu au fost aduse la cunoștință inculpatului. Recurentul a menționat că, învinuirea s-a axat în mare parte pe declarațiile martorului Dodica Ruslan, care este procuror în Procuratura mun. Chișinău și care 65 s-a ocupat de examinarea acestui caz, ceea ce este interzis de prevederile art. 90 alin. (3) pct. 3) Cod de procedură penală. De asemenea, inculpatul a subliniat că, acțiunile incriminate s-au petrecut în anul 2006, iar învinuirea a fost prezentată abia în anul 2008, astfel că, în opinia acestuia, toate acțiunile procesuale efectuate până la această perioadă au fost ilegale, încălcându-se prevederile art. 6 din CEDO. Referitor la episodul de învinuire în baza art. 323 Cod penal, inculpatul a considerat că, soluția instanței este declarativă și nemotivată, or, aceasta a denaturat faptele, constatând comiterea faptei incriminate, pe când, în acest sens nu au fost administrate careva probe. Pe capătul de acuzare în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, inculpatul a indicat că lipsește obiectul material al infracțiunii, odată ce notele agenturistice, care presupus au fost falsificate, nu se consideră document oficial. La fel, s-a criticat și respingerea demersurilor de audiere a unui șir de martori și efectuării expertizei grafologice, care ar putea elucida circumstanțe importante pentru caz, precum ar fi faptul lipsei obiectului material al infracțiunii. S-a mai contestat și faptul probării vinovăției pe acest capăt de acuzare prin conținutul de pe flash-ul ridicat cu încălcări procesuale, recunoscut indirect și de către instanța de apel, care nu poate fi admis ca probă. În partea recunoașterii vinovăției în baza art. 328 Cod penal, inculpatul a indicat că declarațiile martorilor Poiană și Ceban, care au fost puse la baza condamnării sale, trebuiau să fie apreciate critic, or, acestea au fost combătute prin declarațiile martorilor T. Hîncu, A. Nicolaev, V. Leahu, Iu Lupov, V. Sargheliu, A. Cuciuc, V. Railean, V. Nastas, I. Prisacaru și alții. Totodată, inculpatul a atras atenția și asupra încălcărilor ce țin de compunerea instanței, odată ce modificările din Colegiul penal al Curții de Apel din care făcea parte judecătorul Catan Liliana au fost efectuate fără a fi motivată schimbarea judecătorilor Grib și Buruian cu judecătorii Traciuc Nina și Pahopol Anatol, care au fost antrenați din Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău. La fel, a menționat că, cauza nu a fost repartizată prin intermediul programului electronic de gestionare a dosarelor, fapt ce contravine art. 61 din Legea privind organizarea judecătorească. La 20 iunie 2014 inculpatul Savca C. a depus un recurs suplimentar, în care a menționat că, de către Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău au fost pornite cauzele penale nr. 2014038092 și nr. 2014038094 pe faptul abuzului de serviciu și fals în actele publice comise de către colaboratorii laboratorului de încercări a Institutului Național de Standardizare și Metrologie și experții Camerei de Comerț și Industrie, care depășind atribuțiile sale de serviciu, au falsificat conținutul rapoartelor de încercări nr. 6246-S până la 6253-S din 12.12.2006 și expertizele nr. 0187070 din 17.02.2007 și nr. 0192340 din 04.04.2007, care au stat la baza condamnării sale în baza art. 329 Cod penal. În așa mod, considerând netemeinicia învinuirii pe acest capăt de acuzare, odată ce se întemeiază pe probe falsificate. La fel, de către recurent au mai fost indicate următoarele argumente în susținerea solicitării sale de casare a hotărârilor de condamnare în speță, cu adoptarea unei noi hotărâri de achitare, precum: 66 - indicarea eronată de către instanța de apel a datelor rapoartelor de expertiză efectuate de către Camera de Comerț și Industrie, fiind la fel, efectuată o interpretare greșită a conținutului acestora; - ilegalitatea aplicării și prelungirii măsurii preventive sub formă de arest preventiv, or, acestea au fost dispuse fără a fi anexate careva probe; - efectuarea unor presupuse presiuni asupra martorilor, în scopul susținerii acuzării și neluării în considerație a mărturiilor unui șir de colaboratori de poliție; - neluarea în considerație a declarațiilor martorilor Nedelcov Serghei și Puiu Albert; - lipsa probelor privind favorizarea inculpatului Karalar Murat de către inculpatul Savca C.; - încălcarea dreptului la egalitatea armelor prin refuzul de a audia martorii apărării, precum și motivarea insuficientă a hotărârilor instanțelor de fond și apel; - participarea unui judecător incompatibil la judecarea cauzei în instanța de apel.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 24 iulie 2014 au fost admise recursurile declarate de procurorii Cociu Lilian și Lupașco Artur, de inculpatul Savca Corneliu și apărătorul său Suveică Tudor, de apărătorul Ciuchitu Vitalie și inculpatul Cernit Murat, de apărătorul Valah Alina în numele inculpatului Moiseev Dumitru, de apărătorul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului Karalar Murat, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2013, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel.

Pentru a pronunța soluția dată, instanța de recurs, verificând argumentele recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, a constatat că, instanța de apel nu a respectat prevederile art. 409 alin. (2), art.414 Cod de procedură penală, încălcând art. 6§1 CEDO, deoarece nu s-a expus asupra motivelor relevante invocate de părți în proces. Totodată, a atras atenția că, instanța de apel a comis erorile, expuse anterior în decizia instanței de recurs din 12 aprilie 2011, și anume, în punctele 7.2-7.4 (Vol. 29, f.d. 187-215), indicând necesitatea analizei probelor acuzării, care nu au fost suficient luate în considerație în cadrul examinării cauzei în apel. Astfel că, instanța de apel prematur a concluzionat lipsa complicității tuturor inculpaților aflați în fața instanței, la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) Cod penal. La fel, s-a menționat că, nu s-au luat în considerație probele prezentate de învinuire în acțiunile „prompte” efectuate pentru înlăturarea obstacolelor în circulația spre destinație a substanțelor narcotice, acțiunile întreprinse pentru a „legaliza” activitatea coordonatorului din MAI după implicarea altor subdiviziuni a MAI și asta în lipsa conlucrării cu organele Interpolului, dacă se afirmă că corpurile delicte erau preconizate pentru străinătate și activitatea traficanților acolo urma să fie curmată. Nu au fost apreciate nici declarațiile martorului, că Savca C. i-a propus ajutor cu orice întrebare ce ține de transport internațional, precum și „întrebări” contrar legii (Vol. 29, f.d. 197). 67 Instanța de recurs a subliniat că, au rămas fără apreciere și următoarele circumstanțe:  din ce motiv, deja după descoperirea de către colaboratorii poliției rutiere Poiană V. și Ciobanu I. a substanțelor narcotice, în automobilul condus de către Karalar Murat, inculpatul Țopa Ruslan, care a venit la fața locului, a aplicat forța fizică asupra lui Poiană V.;  la întrebările apărării, adresate martorilor, privind cunoașterea despre existența unei organizații criminale internaționale din care fac parte inculpații, toți au răspuns negativ, dar însăși din notele agenturistice din dosarul de lucru cu denumirea convențională „XXXXX”, care sunt semnate de către inculpatul Savca Corneliu rezulta existența acesteia, pe care dânsul o denumise ca organizație criminală internațională care este specializată în tranzitarea drogurilor din Turcia și Afganistan în țările UE;  neclaritățile ce se conțin în dosarul de lucru sus menționat și care sunt expuse pe larg în apelul procurorului;  scopul pentru care au fost falsificate notele agenturistice;  faptul de ce Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), care nu avea nimic comun cu organele de drept, a venit la MAI în momentul reținerii lui Karalar Murat și s-a deplasat și la depozitul din or. Vatra, sub pretextul necesității traducerii celor relatate de către Karalar Murat, cu toate că, ultimul cunoaște foarte bine limba rusă, iar lucrătorul DMS Sargheliu Vitalie posedă limba turcă;  declarațiile inculpaților, cât și a martorilor, despre faptul că Savca Corneliu a dat indicații subalternilor să se deplaseze la fața locului pentru a documenta un caz de estorcare de bani de către lucrătorii poliției rutiere de la un cetățean turc. Aceasta, în contextul în care, nimeni din cei veniți la fața locului nu a întreprins careva măsuri privind reținerea lor în flagrant, nu a pregătit careva aparataj pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală pe așa fel de infracțiuni, nefiind nici măcar dispusă efectuarea vreunui control pe acest caz în ordinea art. 274 Cod de procedură penală. Acțiunile necesare nu au fost întreprinse, Poiană Vasile și Ceban Ion nu au fost percheziționați, automobilul lor de serviciu, de asemenea, nefiind verificat ș.a.;  descifrările convorbirilor telefonice pentru a urmări legăturile dintre inculpați, a căror analiză a fost expusă detaliat în apelul procurorului;  divergențele între depozițiile date de către Ohladciuc Valeriu la urmărirea penală și în instanța de judecată, esența cărora la fel este pe larg desfășurată în apelul procurorului;  nu au fost luate în considerație declarațiile martorului Saleh Agaibi, potrivit cărora nu era clară necesitatea procurării de fasole pentru barul lui Karalar Murat, odată ce acolo se aflau fasolele aduse de către ultimul;  la constatarea vinovăției inculpaților în baza art. 328 Cod penal, instanța de apel a omis să indice care atribuții concret au fost depășite de către aceștia;  s-a omis efectuarea unei analize a declarațiilor părților, date atât în faza urmăririi penale, cât și judecării cauzei, pentru a fi apreciat faptul a cui acțiuni cad sub incidența Codului penal. 68 În aceeași ordine de idei, instanța de recurs a considerat prematură recalificarea acțiunilor lui Savca C. și Cernit M. în baza art. 323 Cod penal, care, împreună cu acțiunile celorlalți inculpați, urmau să fie apreciate în limitele învinuirii formulate, să se aprecieze asupra prezenței sau lipsei în acțiunile inculpaților a formelor de participație incriminate, calificarea acțiunilor fiecărui inculpat să fie efectuată în dependență de stabilirea cine a fost complice la circulația ilegală a unei asemenea cantități de heroină, cine a executat ordine a superiorilor, a fost sau nu încălcată legea la executare. La fel, s-a menționat că admiterea recursurilor apărării este dictată de necesitatea verificării și argumentelor expuse de către aceștia, la rejudecarea cauzei de către instanța de apel, precum și verificarea amplă a argumentelor inculpaților Savca C. și Moiseev D. precum că, învinuirea în baza art. 329 Cod penal este bazată pe probe contradictorii.

Instanța de apel, primind cauza la rejudecare, a menționat că, pe parcursul judecării cauzei în ordine de apel, la data de 30 martie 2015, avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu, dar și inculpatul Savca Corneliu au depus prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău, cerere în vederea susținerii nevinovăției inculpatului Savca Corneliu, invocând următoarele argumente. La 26.03.2008, în lipsa unor motive și cu încălcarea legii, a fost efectuată privarea de libertate prin reținerea lui Savca Corneliu - Șeful Direcției Misiuni Speciale, iar la data de 29.03.2008, în privința acestuia, în absența unor probe și doar din considerentul că se bănuiește în comiterea unei infracțiuni prevăzute de art. 42 alin. (5) (complicitate la comiterea infracțiunii) și 2171 alin. (4) Cod penal, a fost dispus arestul preventiv, care de mai multe ori a fost prelungit pe un termen de 30 zile. Astfel, considerând că reținerea lui Savca Corneliu este ilegală. La fel, a menționat că, nu este necesară mare diligentă examinând materialele cauzei pentru a desluși că componența de infracțiune în baza art. 42 alin. (5) (complicitate la comiterea infracțiunii) și 2171 alin. (4) Cod penal, nu pot fi incriminate lui Savca Corneliu, fiindcă nu pot fi probate și nici nu au fost probate cel puțin comiterea acțiunilor specificate la aceste norme penale, și nici nu se încadrează în aportul dlui Savca Corneliu la capturarea automobilului cu substanțe narcotice. Astfel, nici o acțiune din cele descrise în învinuire nu au avut loc, ba din contra prin materialele dosarului se confirmă că, Savca Corneliu în calitate de Șef a Direcției Misiuni Speciale în interesele legii și întru curmarea faptelor social periculoase a întreprins toate măsurile cerute de lege (a informat conducerea MAI, a dispus deplasare grupei operative la fața locului, împreună cu subalternii au informat și invitat la locul de aflare a automobilului cu substanțe narcotice Securitatea internă al MAI, Comisarul de sector și municipal). Prin urmare este cert că Corneliu Savca din contra a contribuit ia reținerea automobilului cu substanțe narcotice. De asemenea, probele din dosar, atestă că la fața locului de captare a automobilului cu substanțe narcotice, Savca Corneliu s-a apropiat deja când erau prezente persoanele informate de el sau subalternii lui, precum și Vice-ministrul MAI, astfel acuzatorul nu putea să incrimineze careva acțiuni ilegale apelantului fiindcă nici juridic și chiar logic nu era posibil să le comită, anume din aceste 69 considerente a încercat să prezinte circumstanțele în așa mod pentru a învinui de complicitate conform art. 42 alin. (5) Cod penal, intenționând să condamne o persoană nevinovată. Totodată, s-a menționat că incriminarea art. 2171 Cod penal față de apelant este condiționată de art. 42 alin. (5) Cod penal (complicitate la comiterea infracțiunii), astfel că, în opinia apelanților în cazul în care lipsesc semnele prevăzute de art. 42 alin. (5) Cod penal, aplicarea alin. (2) a art. 2171 Cod penal, nu poate avea loc, cu atât mai mult nici alin. (4) a art. 2171 Cod penal. Partea apărării a relevant că, până la moment este neclar, de ce reclamantul a fost considerat ca fiind făptașul chiar de la începutul investigației și înainte de a fi obținută orice probă, or, acesta nu a fost niciodată acuzat că a tolerat activități ilegale similare, care ar fi putut explica învinuirea sa, și nici nu a coparticipat personal la comiterea faptei specificate de art. 2171 Cod penal. Acest fapt a întărit susținerea apelantului potrivit căreia anchetatorii nu au verificat cu adevărat dacă existau motive rezonabile de a-l suspecta de comiterea unei infracțiuni. sau mai degrabă urmăreau învinuirea sa, din interese particulare. Este demn de notat că autoritățile care au condus ancheta au cerut și au obținut arestarea, reținând participarea apelantului la activități ilegale înainte ca orice instanță să stabilească vinovăția sau în lipsa probelor (a se vedea procesul-verbal de reținere din 26.03.2008). De altfel este o realitate absolută că instanțelor în cazul dat nu i-au fost prezentate și nici nu puteau fi prezentate careva probe, în sensul condamnării lui Savca Corneliu în baza art. art. 42 alin. (5) și 2171 alin. (4) Cod penal, or, în opinia apelanților, învinuirea poartă un caracter de incriminare doar pur formal și lipsit de sens. Apărarea a menționat că, jurisprudența CtEDO a reținut violarea art. 5 al Convenției, arestările persoanelor, când singurul motiv rezidă în existența unei învinuiri fără dispunerea unor probe de rigoare, or, cazul dedus judecății denotă lipsa dovezilor, care să susțină îndoiala rezonabilă că Savca Corneliu a comis vreo infracțiune. Astfel considerând că, toate cele de mai sus au creat o îngrijorătoare impresie că Savca Corneliu a constituit o țintă în mod deliberat. Cu referire la învinuirea pe art. 328 Cod penal, excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu pentru felul cum Savca Corneliu a discutat cu doi colaboratori ai Poliției rutiere, și învinuirea în absența unei bănuieli rezonabile cu privire la comiterea acțiunii, apelantul a menționat că, deși mai mult de 5 martori au declarat că în comportamentul lui Savca Corneliu nu au existat acțiuni ilegale, instanța de judecată greșit și nemotivat a susținut poziția acuzatorului, de fapt, neavând nici o probă și pe acest capăt de acuzare. La fel, apărarea a indicat că potrivit acestui capăt de învinuire, instanța a constatat, că organul de urmărire penală n-a indicat nici în ordonanța de punere sub învinuire, nici în rechizitoriu, care legi sau acte normative au încălcat inculpații Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, întrucât acestora li se incriminează comiterea unor acțiuni, care nu pot fi săvârșite nici de o persoană cu funcții de răspundere în nici o circumstanță sau împrejurare, mai ales de dânșii, care dețineau funcții înalte în cea mai importantă subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne, fiind investiți cu 70 drepturi și atribuții de serviciu, speciale (pe lângă cele generale), unele dintre care constituie secret de stat și de serviciu. Mai apoi, instanța de judecată, contrar propriilor concluzii, menționează că pe parcursul probatoriului s-a stabilit, că inculpații Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, depășindu-și vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege în privința colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile îndreptată la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, fiind nestăpâniți, conduși de mânie, au manifestat impulsivitate, brutalitate și chiar agresiune față de aceștia. Presiunile psihice aplicate în privința ultimilor le-au produs profunde suferințe morale, întrucât ei nu numai au fost insultați și calomniați cu cuvinte înjositoare, dar au fost speriați atât cu întreprinderea unor fapte păgubitoare asupra rudelor apropiate, cat și amenințați cu aplicarea loviturilor în privința lor. Aceste concluzii ale primei instanțe, partea apărării le-a considerat nefondate, deoarece nu reiese din materialele cauzei, sunt bazate doar pe unele declarații ale martorilor Ceban I. și Poiană V., care necesită a fi apreciate critic, fiindcă acțiunile lor anterioare au fost vădit contrar legislației și ei au făcut astfel de declarații în scopul de a se apăra și a evita răspunderea pentru încălcările comise. Aceste declarații pe lângă faptul că sunt contradictorii, au fost combătute integral de martorii Cuciuc Alexandru, Sargheliu Vitalie, ș.a. Anume din aceste considerente nici Ceban I. și nici Poiană V. n-au contestat acțiunile inculpatului Savca Corneliu, n-au solicitat și n-au fost recunoscuți în calitate de părți vătămate pe cauza penală. Totodată, s-a subliniat că, deși aceeași faptă declarativă, care nu este fondată și nu se bazează pe materialele cauzei penale, contrar prevederilor alin. (1) art. 22 Cod de procedură penală, de mai multe ori i se incriminează lui Savca C., instanța de fond a reîncadrat acțiunile de la alin. (3) la alin. (1) art. 328 Cod penal, l-a recunoscut vinovat de comiterea acestei infracțiuni și a adoptat o sentință de condamnare și pe acest capăt de învinuire, la baza căreia au fost puse doar declarațiile martorilor Poiană Vasile și Ceban Ion, cărora, chipurile, le-au fost cauzate daune considerabile, dar ei nici n-au fost recunoscuți în calitate de părți vătămate. În acest sens a notificat prevederile art. 23 alin. (2) Cod de procedură penală, și a menționat că, colaboratorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ceban Ion nu au fost recunoscuți ca părți vătămate și nici nu s-au adresat organelor competente pentru a fi recunoscuți ca victime a abuzurilor de serviciu sau a depășirii atribuțiilor de serviciu, chipurile, comise de Savca Corneliu. În așa mod, Poiană Vasile și Ceban Ion nu au considerat necesar de a se folosi de prevederile art. 58 alin. (2), alin. (3) pct. 5) Cod de procedură penală. La rândul său, nici procurorul nu i-a recunoscut pe Poiană Vasile și Ceban Ion în calitate de părți vătămate, după cum prevede art. 59 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală. La fel, s-a atras atenția că, în declarațiile sale Poiană Vasile și Ceban Ion au recunoscut că au fost invitați în biroul de serviciu al lui Savca Corneliu o singură dată și la acel moment în birou se aflau mai multe persoane, fapt expus și în ultimul său cuvânt de către Savca Corneliu, anexat în scris la materialele cauzei, care a menționat că în biroul său de serviciu, când s-au prezentat Poiană Vasile și Ceban Ion se aflau 71 Hîncu T., Nicolaev A. și alții, care pot confirma instanței de judecată că Savca Corneliu nu i-a impus să scrie rapoarte de concediere din organele MAI, ci a cerut explicații referitor la caz. Însă instanța nu a interogat acești martori, astfel, ignorând prevederile art. 66 alin. (2) pct. 17, art. 314 alin. (1) și (2), art. 389 alin. (2) Codului de procedură penală. În opinia apelanților, sentința de condamnare este ilegală și urmează a fi casată din motivele expuse supra, menționând și faptul că, martorii audiați în ședința judiciară: Bobu Gh., Zubic V., Papuc Gh., Galiț V., Todica A. au combătut integral versiunea, precum că colaboratorii DMS, inclusiv Savca Corneliu urmăreau scopul de a transporta marfa în incinta DMS, pentru ca mai apoi aceasta să fie expediată în Olanda. Totodată, nimeni nu a confirmat faptul că Poiană și Ciobanu au fost impuși de către Savca C. să scrie lămuriri, care nu corespund adevărului și rapoarte la concediere din organele MAI din proprie inițiativă, contrar prevederilor legislației în vigoare. Cu referire la învinuirile în baza art. 329 Cod penal, neglijența în serviciu, pentru faptul că în 2006 a confiscat 170 kg de icre roșii, care erau alterate și improprii consumului potrivit raportului de expertiză și fără documente de proveniență, cu atât mai mult că contravenția prevăzută de art. 161 CCA al RM, a făcut obiectul de examinare în instanțele de judecată și care au menținut decizia lui Savca Corneliu de aplicare a sancțiunii administrative în privința unui agent economic. Este de reținut și acel fapt că acțiunile pe marginea acestui capăt de acuzare au avut loc în anul 2006, urmărirea penală a fost pornită tot în anul 2006, și până la reținerea drogurilor la 20.03.2008, lui Savca Corneliu nu i-au fost înaintate careva învinuiri, el mereu a acordat disponibilitatea de a contribui la realizarea măsurilor în cadrul urmăririi penale (a prezentat materialele necesare, a dat explicații, etc.). Prin urmare pe parcursul a doi ani nu au existat careva temei pentru învinuiri pe marginea acestui caz, acordând mereu disponibilitatea după necesitate să acorde explicațiile de rigoare și să participe la măsurile procesuale, astfel nu există logică de ce după 2 ani ar urma să apară acestea învinuiri. Astfel, învinuirile aduse lui Savca Corneliu și în privința acestui capăt de acuzare, au fost considerate de apelanți lipsite de rațiune și nu sunt justificate. Această învinuire este absurdă și fictivă, fiindcă nu au fost cauzate prin produse alterate daune, din contra, un număr mare de oameni au fost protejați de la consumul unui aliment alterat, astfel s-a urmărit un interes public ocrotit de lege, cu atât mai mult în dosar nu figurează o parte vătămată și nici nu este înaintată o acțiune civilă în acest sens, atât din partea statului cât și din partea întreprinzătorului ce dorea să înstrăineze producția improprie consumului. De altfel, se observă că și acest capăt de acuzare este unul inventat întru a fabrica un dosar și a condamna o persoană nevinovată cu atât mai mult, că acțiunile respective au avut loc în 2006 și nu are nimic comun juridic și nici logic cu capturarea substanțelor narcotice. Deși la originea dispunerii acestei învinuiri, prima instanță nu a ținut cont în situația încriminării transmiterii tardive a produselor la Inspectoratul Fiscal, de 72 faptul că organul de urmărire penală chiar din 2006, poseda scrisori semnate de Comisarul CPS Rîșcani, prin care se solicita desemnarea reprezentantului pentru organizarea transmiterii produselor alterate. În aceeași ordine de idei, s-a menționat că recent de către Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău au fost pornite 2 cauze penale (nr. 2014038092, 2014038094) pe abuz de serviciu și fals în actele publice comise de către colaboratorii laboratorului de încercări a Institutului National de Standardizare și Metrologie și experții Camerei de Comerț și Industrie care depășind atribuțiile sale de serviciu, au falsificat conținutul Rapoartelor de încercări nr.6246-S, 6247-S, 6248-S, 6249-S, 6250-S, 6251-S, 6252-S, 6253-S din 12.12.2006. Expertizele nr. 0187070 din 17.02.2007 și nr. 0192340 din 04.04.2007, (expres acestea rapoarte si expertize au stat la baza condamnării lui Savca Corneliu conform art.329 Cod penal, (neglijența în serviciu), neavând în posesia sa actele de proveniență a icrei roșii, care ar confirma proveniența produselor alimentare respective, locul unde au fost produse, întreprinderea care le-a produs, data producerii, termenul de valabilitate etc., fiind menționat în rapoartele de încercări un punctaj că ar corespunde normelor și standardelor prevăzute și aflate în vigoare până în anul 2009. Ulterior, în baza rapoartelor de încercări sus-menționate au fost efectuate expertizele nr. 0187070 din 17.02.2007 și nr. 0192340 din 04.04.2007, care au fost prezentate în lista probelor și în baza cărora a fost condamnat d-nul Savca Corneliu de către Judecătoria Botanica. Recent la 03.06.2014 prin ordonanța Procuraturii s. Buiucani mun. Chișinău, Corneliu Savca a fost recunoscut în calitate de parte vătămată. Deci suntem în fața unei realități și anume că, Savca Corneliu a fost condamnat în baza unor acte și documente false. Astfel, este o realitate că pe de o parte suntem în prezența unei condamnări din partea instanțelor de judecată, iar pe de altă parte organul procuraturii găsește justificate și întrunite faptele de abuz și fals în acte publice comise de responsabilii pentru efectuarea Rapoartelor de încercări și Expertizelor asupra icrei roșii care au și dus la nemijlocita condamnare a lui Savca Corneliu. Prin urmare, probele în baza căror a fost pronunțată sentința de condamnare sunt contrafăcute și au determinat o condamnare ilegală și viciată, bazată pe o încadrare și apreciere juridică greșită și în opinia apelanților, eroarea de drept admisă de instanțe urmează a fi corectată de instanța de apel pentru a se face față exigențelor dreptului la un proces echitabil. La fel, deși instanța a reținut fals în aceiași sentință că conform Raportului de expertiză nr. 0187070 și nr. 0192340, s-a constatat că valoarea total inițială a bunurilor confiscate, icră roșie de 172,74 kg. constituie 163 235,52 lei, or, conform Rapoartelor specificate o astfel de valoare nu este specificată, din contra este indicat expres, că valoarea de piață a produselor confiscate nu este posibil de identificat (pag. 12 a Raportului). Mai mult, în raport s-a atestat că potrivit art. 5 alin. (4) a Legii privind produsele alimentare, se interzice plasarea pe piață a alimentelor care nu corespund cerințelor reglementărilor în domeniul alimentar aplicabile și nu au fost aprobate în modul stabilit, etc. 73 De asemenea, instanța intenționat a denaturat concluzia expertului expusă în Rapoartele de expertiză nr. 0187070 și nr. 0192340, indicând direct că nerespectarea regimului de temperatură a dus la alterarea a 119,37 kg de icră roșie cu valoarea totală de 112800,87 lei, deși în rapoartele de expertiză nu este indicat acest lucru. Prin urmare, instanța nemotivat a efectuat astfel de rețineri, care greșit au determinat condamnarea pe caz. Astfel, referitor la neglijența în serviciu, art. 329 Cod penal, s-a menționat că conform pct. 16 din fișa de post a inspectorului superior BIF, aceste persoane cu funcții de răspundere sunt împuternicite să: „întocmească procese-verbale de contravenții administrative, asigure păstrarea și predarea bunurilor materiale sechestrate, confiscate”. La fel s-a indicat că organizarea activității secției, controlul asupra executării hotărârilor adoptate în baza proceselor verbale a inspectorilor secției ține de atribuțiile șefului SDI. Reieșind din cele menționate, transmiterea bunurilor confiscate Inspectoratului Fiscal de Stat, nimicirea lor, nu ține de competența personală a comisarului de poliție, ci a subalternilor lui care au depistat încălcările legislației, întocmit procesul- verbal respectiv și l-au prezentat spre examinare. În continuare, apărarea a subliniat că, învinuirea înaintată lui Savca Corneliu nu este concretă, deoarece nu conține date despre persoana fizică sau juridică căreia i s-a cauzat prejudiciu material, or, în circumstanțele stabilite, prejudiciu material nu i s-a cauzat proprietarului SRL „Selani-Lux”, fiindcă marfa a fost legitim confiscată conform deciziei comisarului CPs. Rîșcani, mun. Chișinău Savca Corneliu, recunoscută legală de către instanțele judecătorești Rîșcani și Curtea de Apel, devenite definitive. Prejudiciu material nu i s-a cauzat nici statului, deoarece bunurile materiale confiscate nu au intrat în posesia lui. Conform concluziei expertului sanitar veterinar nr. 127 (f.d.-26, vol. III (II)), ultimul, în prezența inspectorului Secției Delicte Informaționale a CPs. Rîșcani al CGP mun. Chișinău, Dumitru Moiseev, și directorul SRL „Selani-Lux”, Vioreliu Iachim, a efectuat expertiza sanitară veterinară, conform căreia lotul de produse „Icre roșii de pește” în cantitate totală de 170,5 kg, era depozitată în camera frigoriferică din str. XXXXX, mun. Chișinău la temperatura de -5°C, fără a fi însoțită de certificate veterinare și certificate de conformitate ce ar confirma proveniența și calitatea lor și era ambalată în 11 vase de plastic, dintre care numai patru erau marcate, iar în antreul camerei frigoriferice, în condiții neautorizate, cu încălcarea cerințelor sanitare veterinare avea loc reambalarea produselor menționate pentru distribuirea lor ulterioară în rețeaua de comerț, și la examenul organoleptic a depistat abateri de culoare a produsului. În urma celor constatate întreaga cantitate de icre roșii de pește a declarat-o improprie consumului uman cu recomandarea de a fi expediată pentru utilizare tehnică la SFT „Carvit” SRL, situată pe str. Muncești, 121, mun. Chișinău, sub supravegherea Serviciului Sanitar Veterinar de Stat. Apelantul a relevat că, reieșind din prevederile art. 5 alin. (4) al Legii 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare legale și concluziile expertului indicate supra, se constată că nu a fost cauzat un prejudiciu material considerabil, dat fiind faptul, că icrele trebuiau să fie nimicite sau prelucrate. Astfel că, în fața instanței a 74 fost ridicată întrebarea, care produs putea fi obținut în urma prelucrării tehnice a mărfii confiscate și costul produsului prelucrat tehnic. Totodată, notificând prevederile art. 20 Cod penal, partea apărării a menționat că, în ordonanța de punere sub învinuire a lui Savca Corneliu, este indicată încălcarea pct. 6 al Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor materiale confiscate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 31.09.2001, însă acest Regulament nu stabilește și modul de evidență a bunurilor confiscate care necesită utilizare tehnică și nu poate fi aplicat în acest caz concret, cu atât mai mult că prevederile lui nu pot fi mai presus ca legea sus indicată. La fel, s-a reținut că, conform informației Centrului de Informație al MAI urmărirea penală a fost pornită la 06 decembrie 2006, conform prevederilor art. 329 alin. (1) Cod penal în privința factorilor de decizie a SDI CPs. Rîșcani, iar la 28 mai 2007 a fost pornită o altă cauză penală în privința expertului Ion Toma, pe fapta neglijenței în serviciu, conform prevederilor art. 329 alin. (2) Cod penal. Prin ordonanța procurorului din 06 iulie 2007, aceste cauze penale au fost conexate într-o procedură unică. Astfel, Savca Corneliu a fost pus sub învinuire de săvârșirea neglijenței în serviciu fără pornirea împotriva lui a cauzei penale și punerea acesteia la evidență conform prevederilor Instrucțiunii privind evidența unică a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, a rezultatelor examinării cauzelor penale, modul de completare și prezentare a actelor de evidență primară, aprobată prin Ordinul nr. 198/84/11/166/10/2-30/44 din 04 mai 2007 a Ministrului Justiției, Procurorului General, Ministrului Afacerilor Interne, Directorului Serviciului Vamal și Directorului CCCEC. Ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința factorilor de decizie a CPs. Rîșcani a fost anexată la materialele cauzei penale ulterior, după luarea de cunoștință cu materialele cauzei. Aceasta se demonstrează și prin lipsa informației la centrul de evidență a MAI. Apelantul a mai indicat că, cauza penală privind învinuirea de săvârșirea neglijenței în serviciu a fost în procedura procurorului Caraman A., care a finisat urmărirea penală cu întocmirea rechizitoriului și a expediat-o spre examinare în instanța de judecată, prezentând în ședința judiciară și probele, însă contrar prevederilor alin. (1) al art. 320 Cod de procedură penală, acuzarea de stat a fost susținută de procurorul Cociu Lilian, or, o decizie a procurorului ierarhic superior privind înlocuirea procurorului Caraman A. cu procurorul Cociu L., în legătură cu imposibilitatea primului de a participa în ședință n-a fost prezentată. Astfel, încălcările legislației procesuale menționate n-au primit din partea instanței de fond nici o apreciere, pe când acestea demonstrează faptul, că în privința inculpatului Savca Corneliu, nefiind pornită urmărirea penală, nu putea fi dispusă punerea sub învinuire și condamnarea, nu putea avea loc în lipsa susținerii acuzării de stat în modul stabilit. Referitor la condamnarea în baza art. 332 Cod penal, apărătorul a indicat că, este nefondată concluzia instanței de fond privind deținerea de către Notele agenturistice a calității de act public și sunt contrare argumentelor prezentate de partea apărării. Or, în cazul reținerii unui fals în acte, atunci urma să se prezinte cel puțin conținutul veridic și cel denaturat, lucru care la fel nu a fost realizat. La fel, 75 asupra actelor reținute drept false nu a fost efectuată o expertiză care să ateste că a avut loc în realitate un fals. De asemenea, instanța nu a examinat dacă data documentelor conținute în suportul de informație electronic a fost posibil de modificat artificial, deși acest lucru s-a solicitat. Toate acestea indică superficialitatea și aparența unei cauze penale inventate și depănate întru defăimare unei persoane nevinovate, care în realitate nu poate să se încadreze în conținutul normelor penale și care nu poate servi drept motiv pentru dispunerea arestului. În această ordine de idei, s-a notificat prevederile art. art. 6 pct. 1) Cod de procedură penală, alin. (2) art. 9, alin. (2) art. 10 al Legii privind activitatea operativă de investigații și s-a menționat că, prin document oficial, în sensul dispoziției art. 332 Cod penal, se înțelege un act în formă scrisă, care este adoptat, perfectat, confirmat și eliberat de către un organ al autorității publice, întreprindere, instituție, organizație de stat, destinat să confirme faptele ce au importanță juridică, însă în speța dată obiectul infracțiunii, precum și latura obiectivă a acesteia lipsesc, deoarece Nota agenturistică nu întrunește elementele enumerate, nu confirmă careva fapte și nu are nici o importanță juridică. Nota conține o informație operativă care poate fi verificată, sau poate fi lăsată fără control. Decizia de a efectua verificarea informației îi aparține colaboratorului operativ care a primit informația. Prin urmare, prima instanță, în absența unor probe pertinente și doar declarativ, pentru incriminarea art. 332 Cod penal (falsul în acte publice) a invocat înscrierea datelor false în „notele agenturistice” nr. 59ss din 08.02.2008, nr. 123ss din 19.03.2008 și nr. 127ss din 22.03.2008, fără a se prezenta acel presupus conținut care urma să fie înscris în acestea și a reținut doar declarativ că acestea au fost „contrafăcute sau alterate” prin atribuirea unui alt conținut, după cum reiese din Registrul de înregistrare a „notelor agenturistice”, care nu a fost examinat de către instanță. La fel, apărarea a menționat că, prima instanță, întru incriminarea lui Corneliu Savca art. 332 Cod penal, a invocat ca bază art. 3.3 pct. 5) lit. b) (anexa nr. 1), (anexa nr. 1.51 la Regulament) și art. 3.3 pct. 6) a Ordinului nr. 005ss din 25 septembrie 2001 „Cu privire la aprobarea regulamentului privind activitatea operativă de investigație a organelor afacerilor interne” (strict secret), însă acest ordin nu a fost cercetat în instanță în modul prevăzut de legislația procesual penală, astfel că, apărarea a considerat că prevederile conținutului ordinului specificat invocate și reținute de instanța de fond în sentința din 21.10.2009, sunt false și nu corespund realității. Deci, instanța a reținut prevederi care nu erau prescrise în acest ordin, or, acest ordin nu a fost cercetat conform principiului nemijlocirii. Prin urmare, instanța de apel, fiind investită să efectueze controlul ierarhic al ilegalității sentinței instanței de fond, urmează să verifice și prevederile Ordinului MAI nr. 005ss din 25 septembrie 2001. În acest sens a notificat prevederile art. 213 Cod de procedură penală și a indicat că, apărătorii și alți reprezentanți, precum și alte persoane cărora, în conformitate cu normele de procedură penală, le vor fi prezentate spre a lua act sau comunicate în alt mod date ce constituie secret de stat vor da în prealabil în scris o 76 declarație de nedivulgare a acestor date. Declarația de nedivulgare de la persoanele menționate în prezentul alineat se anexează la dosarul penal respectiv. Materialele cauzei penale (dosar nr. la-659/11), atestă faptul că prima instanță nu a examinat în conformitate cu art. 213 Cod de procedură penală, prevederile art. 3.3 pct. 5) lit. b) (anexa nr. 1), (anexa nr. 1.51 la Regulament) și art. 3.3 pct. 6) a Ordinului nr. 005ss din 25 septembrie 2001 „Cu privire la aprobarea regulamentului privind activitatea operativă de investigație a organelor afacerilor interne” (strict secret), circumstanță care determină excluderea acestui ordin pentru incriminarea art. 332 Cod penal. La fel, apărarea a subliniat că, pentru ca acest ordin să fie respectat de către d-nul Savca Corneliu, în mod normal urma să se verifice dacă conținutul documentului specificat a fost adus la cunoștință spre aplicare și respectare. În acest context, apărarea a solicitat de a cere Ministerului Afacerilor Interne expedierea către Curtea de Apel Chișinău a Ordinului nr. 005ss din 25 septembrie 2001 „Cu privire la aprobarea regulamentului privind activitatea operativă de investigație a organelor afacerilor interne” (strict secret) întru examinarea în conformitate cu art. 213 Cod de procedură penală, prevederilor art. 3.3 pct. 5) lit. b) (anexa nr. 1), (anexa nr. 1.51 la Regulament) și art. 3.3 pct. 6) a acestui ordin, precum și obligarea de a prezenta confirmarea scrisă dată de Savca Corneliu privind aducerea la cunoștință a Ordinului nr. 005ss din 25 septembrie 2001 sau confirmarea lipsei unei contrasemnări privind aducerea la cunoștință a ordinului specificat. Totodată, s-a solicitat, în cazul imposibilității de a soluționa cererile înaintate, în temeiul art. 94 alin. (1), p. 6) și 9) al Codului de procedură penală, a exclude din dosar și lista probelor a documentelor specificate. În acest context, apelanții au relevant că, exigențele dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 al CEDO, implică respectarea principiilor subsidiare acestui drept, și anume realizarea dreptului la apărare, contradictorialității procesului penal și asigurarea egalității armelor. Toate acestea au menirea de a determina stabilirea adevărului și neatragerea unei persoane nevinovate la răspundere penală. Astfel că, circumstanțele sus expuse nu au fost confirmate și justificate cu nimic de către instanță, iar aprecierea subiectivă a instanței este una nemotivată și nu poate persista întru reținerea unei învinuiri în baza componenței de infracțiune imputate, deoarece aceste rețineri sunt contrare art. 6 CEDO, și exigențelor stabilite de normele procesual penale privitor la principiul nemijlocirii, contradictorialității, prezumției nevinovăției și obligativității probării, or, la caz se reține că aceste rigori nu au fost respectate. Referitor la episodul favorizării dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave - art. 323 Cod penal, apelanții au menționat că, prima instanță a reținut doar declarativ că prin acțiunile săvârșite de către Savca Corneliu și colaboratorii săi în dimineața zilei de 20.03.2008, s-au creat posibilități de a-i favoriza atât pe inculpatul Karalar Murat XXXXX, cât și fapta lui. La fel, în lipsa unor probe instanța a reținut că ajutorul acordat ultimului în formă de sfaturi, cum să 77 procedeze pentru a se sustrage de la răspundere penală, constituie acte de favorizare intelectuală a acestuia ca infractor. Mai mult, instanța a refuzat să rețină circumstanțele faptice care indică că nici o acțiune din cele descrise mai sus nu au avut loc, ba din contra prin materialele dosarului (inclusiv depozițiile martorilor) se confirmă că Savca Corneliu în calitate de Șef a Direcției Misiuni Speciale în interesele legii și întru curmarea faptelor social periculoase a întreprins toate măsurile cerute de lege (a informat conducerea MAI, a dispus deplasare grupei operative la fața locului, împreună cu subalternii au informat și invitat la locul de aflare a automobilului cu substanțe narcotice Securitatea internă a MAI, Comisarul de sector și municipal). Prin urmare, este cert că Savca Corneliu din contra a contribuit la reținerea automobilului cu substanțe narcotice. De asemenea, probele din dosar, atestă că la fața locului de captare a automobilului cu substanțe narcotice, Savca Corneliu s-a apropiat deja când erau prezente persoanele informate de el sau la indicația lui de subalternii săi precum și Vice-ministrul MAI, astfel acuzatorul nu putea să incrimineze careva acțiuni ilegale apelantului, fiindcă nici juridic și chiar logic nu era posibil să le comită. Apărătorul a mai menționat că urmează a se reține apreciere juridică a încălcărilor flagrante, stabilite cu certitudine în ședința judiciară, comise de colaboratorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ceban Ion, care, conform atribuțiilor de serviciu, la depistarea bunurilor materiale fără documente de însoțire erau obligați să cheme la fața locului grupul operativ din comisariatul de poliție teritorial, în cazul dat al sect. Rîșcani. Contrar legislației în vigoare și actelor normative departamentale, ei au început cercetarea microbuzului și mărfii aflate în el fără a întocmi un proces-verbal în acest scop. La fel, contrar atribuțiilor de serviciu Poiană Vasile și Ceban Ion nu au raportat în secția de gardă și superiorilor săi despre reținerea microbuzului cu marfa fără documente de însoțire și a conducătorului auto, dar s-au deplasat cu această marfă prin teritoriul administrativ a trei sectoare din mun. Chișinău, au permis plecarea însoțitorului mărfii reținute fără acte de însoțire, Omer Bostepe și nelegitim l-au încătușat pe conducătorul a/m Karalar Murat. Toate cele menționate împreună, demonstrează interesele meschine ale colaboratorilor poliției rutiere Poiană Vasile și Ceban Ion, confirmă declarațiile inculpatului Karalar Murat și respectiv a inculpaților Cernit Murat, Savca Corneliu și a altor inculpați, precum și martorilor audiați în ședința judiciară, că acțiunile colaboratorilor DMS au fost îndreptate la documentarea procesuală a cazului, reținerea mărfii fără documente de însoțire, stabilirea și reținerea tuturor persoanelor implicate în organizarea transportării ilegale a drogurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Cu atât mai mult, declarațiile lui Poiană Vasile și Ceban Ion necesitau a fi verificate și apreciate critic din momentul în care în ședința judiciară s-a stabilit că anterior Poiană Vasile a fost condamnat pentru luare de mită, și respectiv activa nelegitim în organele MAI. Acțiunile colaboratorilor DMS, îndreptate la verificarea legalității acțiunilor colaboratorilor poliției rutiere Poiană Vasile și Ceban Ion, până la sosirea grupului 78 operativ au fost legitime, se încadrează în prevederile legilor cu privire la poliție și operative de investigații, altor acte normative. După sosirea la fața locului a grupului operativ chemat de către colaboratorii DMS, inclusiv șefului al Direcției Misiuni Speciale Corneliu Savca, responsabilitatea privind legalitatea acțiunilor ulterioare o poartă ofițerul de urmărire penală care a efectuat cercetarea la fața locului și a organizat activitatea lucrătorilor operativi. Reieșind din aceste prevederi legale și probe administrate în ședința judiciară, se constată că Savca Corneliu, atât până la, cât și după preluarea cazului de către grupul operativ, a activat în strictă conformitate cu legislația, cu indicațiile conducătorului acestui grup, a Ministrului și Prim viceministrului MAI, cărora regulat le raporta faptele noi stabilite. Astfel, concluziile instanței de fond sunt contradictorii, or, în primul caz se constată că acțiunile inculpatului Savca Corneliu constituie o favorizare a activității inculpatului Karalar Murat, iar în cazul doi, se constată că inculpații Țopa, Moiseev și Ohladciuc au acționat legal, documentând corespunzător cazul la indicația șefului lor, Savca Corneliu. În astfel de circumstanțe, când D. Moiseev, R. Țopa și V. Ohladciuc prin sentința instanței de fond au fost recunoscuți nevinovați și achitați, apelanții au considerat că, Savca Corneliu în lipsa probelor a fost ilegal recunoscut culpabil și condamnat în baza art. 323 Cod penal. În această ordine de idei, au menționat că, în primul rând, caracterul infracțional al favorizării infracțiunii constă în faptul, că ea împiedică descoperirea operativă a infracțiunilor săvârșite, identificarea rapidă a infractorilor și pedepsirea lor. În rândul doi, acțiunea de favorizare a infracțiunii constă din favorizarea infractorului și tăinuirea mijloacelor sau instrumentelor de săvârșire a infracțiunii, a urmelor acesteia sau a obiectelor dobândite pe cale criminală. În speță, în cadrul ședințelor judiciare s-a stabilit cu certitudine că anume colaboratorii de poliție rutieră Poiană Vasile și Ceban Ion au favorizat infractorul - însoțitorul drogurilor Omer Bostepe, să părăsească locul reținerii mărfii, pe când acțiunile lui Savca Corneliu și subalternilor săi au fost îndreptate spre descoperirea operativă a locului aflării tuturor persoanelor implicate în transportarea ilegală a drogurilor și reținerea lor, a microbuzului cu marfă și asigurarea păstrării urmelor infracțiunii până la sosirea grupului operativ. În rândul trei, Savca Corneliu, fiind persoană cu funcții de răspundere din cadrul MAI, nu este subiect al infracțiunii de favorizare a infracțiunii, iar în cazul în care ar fi avut loc circumstanțele stabilite de instanța de fond, atunci acțiunile lui Savca Corneliu necesitau a fi calificate ca infracțiune săvârșită de către o persoană cu funcții de răspundere (abuz de serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu). Totodată, apărarea a indicat că instanța de fond l-a recunoscut vinovat și l-a condamnat pe Savca Corneliu și pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, încadrarea acțiunilor în baza a două articole din Codul Penal, contravine prevederilor alin. (1) art. 22 din Codul de procedură penală, conform căruia, nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire penală, judecat sau pedepsit de instanța judecătorească de mai multe ori pentru una și aceeași faptă. Concluzia instanței judiciare privind calificarea acțiunilor prin concurs de infracțiuni 79 este greșită, deoarece acestea nu se încadrează în prevederile art. 33 alin. (1) Cod penal. Mai mult, legalitatea acțiunilor inculpatului Savca Corneliu au fost confirmate în ședința judiciară, inclusiv de către martorii acuzării: Bobu Gh. Margină A., Zubic V., Papuc Gh., Hîncu T., Cosovan Gh., Bulgaru I., Astafiev V., Galiț V., Torfică A., or, declarațiile inculpaților Savca C., Moiseev D., Țopa R., Ohladciuc V., Cernit Murat și Karalar Murat corespund cu declarațiile date de martorii audiați în ședința judiciară, și-au găsit confirmare la fața locului, imediat după finisarea cercetărilor. Toate acțiunile colaboratorilor DMS au fost îndreptate la documentarea cazului sub toate aspectele, stabilirea locului aflării însoțitorului mărfii, Omer Bostepe și asigurării pazei participanților la examinare, precum și a mărfii. Partea apărării, a remarcat faptul că, în ultimul cuvânt, anexat în scris la materialele cauzei, Savca Corneliu a declarat că i-a dat însărcinare lui Cernit Murat să-l convingă pe Karalar Murat să colaboreze cu organul de urmărire penală și să comunice tot ce cunoaște despre traficul de droguri și discuția dintre Cernit Murat cu Karalar Murat a avut loc nu numai în prezența sa, ci și în prezența lui T. Hîncu, A. Nicolaev, V. Leahu, Iu. Lupolov și a altor colaboratori ai MAI. Astfel, în opinia apelantului că, n-a fost nici o acțiune întreprinsă de Savca Corneliu îndreptată la favorizarea lui Cernit Murat sau a lui Karalar Murat și în materialele cauzei nu există nici o probă, care ar servi temei pentru învinuirea lui Savca Corneliu în favorizarea acțiunilor lui Cernit Murat sau Karalar Murat. Mai mult, instanța a încălcat flagrant nu prevederile art. art. 66 alin. (2) pct. 17), 314 alin. (1) și (2), 389 alin. (2) Cod de procedură penală, deoarece nu au fost audiați în calitate de martorii T. Hîncu, A. Nicolaev ș.a. Reieșind din cele enunțate supra partea apărării a solicitat: 1. Efectuarea unei expertize repetate asupra drogurilor cu soluționarea aspectelor expuse mai sus, deoarece contrar dispozițiilor art. 145 alin. (1), (3) Cod de procedură penală, organul de urmărire penală în cazul dispunerii expertizei drogurilor (vol. 1, f.d. 93-123), nu a efectuat citarea părții apărării, nu a adus la cunoștință obiectul expertizei și întrebările la care expertul trebuie să dea răspunsuri, nu a explicat dreptul părții apărării de a înainta obiecții și cereri organului de urmărire penală, de a cere modificarea sau completarea întrebărilor, dreptul de a cere numirea expertului recomandat din partea sa, precum și posibilitatea participării la efectuarea expertizei. Mai mult ca atât, procedura de inițiere și efectuarea expertizei s-a petrecut în absența totală a părții apărării, și nici nu au fost cel puțin informați despre derularea acesteia. La fel, în aceste cazuri nu s-a întocmit un proces-verbal. Toate încălcările expuse supra, creează îndoieli în privința concluziilor expertului, cu atât mai mult că, chiar și procurorul Cociu Lilian pe marginea cazului a declarat în ședința instanței de apel din 17.05.2012, că cantitatea drogurilor față de cea indicată în raportul de expertiză poate varia la zeci de kg. Astfel că, partea apărării are îndoieli fundamentate în privința concluziilor expertului formulate în raportul de expertiză, cu privire la aprecierea existenței substanțelor narcotice și cantității acestora. La fel, a indicat că, există și martori care pot confirma că 80 cantitatea substanței pretinsă că este droguri, nu corespunde semnificativ celei inițial declarate. În această ordine de idei, s-a notificat prevederile art.148 alin. (2) Cod de procedură penală, menționând totodată că, pe această problemă, la postul de televiziune Publika TV, a fost difuzată o emisiune, prin care s-a abordat problema lipsei cantității de droguri, confirmându-se îngrijorarea asupra alterării probei date. 2. Efectuarea expertizei psihiatrice obligatorii în privința lui Karalar Murat, iar în caz de imposibilitate de a efectua expertiză dată, în temeiul art. 94 alin. (1) pct. 1), 6), 8) și 9) Cod de procedură penală, a exclude din dosar toate declarațiile făcute de Karalar Murat, atât în faza urmăririi penale, cât și în instanță, necătând că declarațiile acestuia nu indică la comiterea de către Savca Corneliu a cărorva infracțiuni. În acest sens, au fost notificate dispozițiile art. 94 alin. (1) pct. 1), 8), art. 94 alin. (2), art. 143 Cod de procedură penală și s-a specificat că, după cum reiese din cererea din 17.05.2012 și înscrisurile anexate și prezentate instanței de avocatul Zamfir Pavel în numele lui Savca Corneliu, se atestă că Karalar Murat are epilepsie (a se vedea documentele eliberate de instituțiile medicale), a avut intervenție chirurgicală la creier (extragerea tumorii), la fel dânsul a susținut în instanță că a fost maltratat fizic și moral de către procurorul Cociu Lilian, fiindu-i aplicate multiple lovituri în cap, ce au avut urmări grave pentru sănătatea sa (plângerea lui Karalar Murat se află în dosar). Este cazul analogic celui răsunător cu Andrei Crăciun care a fost maltratat de procurorul Cociu Lilian și determinat să recunoască dublul omor din Durlești, pe care de fapt nu l-a săvârșit și pentru comiterea cărui din cauza lui Cociu Lilian și judecătorului Catan Liliana ilegal a fost condamnat la 21 de ani; după cinci ani de detenție ilegală a fost achitat, iar în privința lui Cociu Lilian este pornită o cauză penală pe faptul torturii aplicate față de A. Crăciun. Poziția formulată de apărare în acest aspect a fost fundamentată și de avizul Spitalului Clinic de Psihiatrie ca instituție de specialitate ce a expus în scrisoarea nr. 725 din 11.04.2012 necesitatea obligatorie de a se efectua expertiza psihiatrică Karalar M., fiindcă acesta a suferit intervenții chirurgicale la creier și este bolnav de epilepsie. La fel, prin răspunsul instituției medicale psihiatrice se atestă că: „Epilepsia se poate manifesta nu numai prin crize epileptice clasice, ci și prin alte forme cum ar fi stări disforice, crupusculare, psihotice ș.a.”, concomitent, prin răspuns s-a indicat concret că: „Epilepsia poate influința asupra modificării personalității până Ia demență, care la fel urmează a fi apreciată în cazul expertizei”. Partea apărării a menționat că, neavând careva prerogative conform normelor procesuale (interzicerea substituirii expertului de către instanță) judecătorul nu poate să-și asume competența de a decide că „inculpatul (M. Karalar) se simte într-o stare fizică și psihică bună, conștientizează perfect cele întâmplate cu el”, însă toate acestea nu pot fi reținute, contrar recomandărilor instituției de specialitate ce dispune de competențe și are cunoștințele necesare în domeniu. La fel, chiar M. Karalar la ședința din 13.04.2012 a confirmat că este bolnav de epilepsie și a avut o intervenție chirurgicală la creier. Suplimentar a specificat că una din ședințe pe cazul dat a fost amânată de M. Karalar ca rezultat al durerilor mari la cap. De asemenea, 81 personal a confirmat că pe parcursul cauzei penale a fost maltratat fizic și moral de către Cociu Lilian, fiindu-i aplicate multiple lovituri în cap, ce au avut urmări grave pentru sănătatea sa. Reieșind din dispoziția art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală, partea apărării a considerat că, proba specificată este lovită de nulitate și urmează a fi exclusă din dosar și din lista probelor prezentate de procuror, deoarece a fost obținută cu încălcarea normelor procesuale. 3. Efectuarea expertizei asupra „notelor agenturistice” nr. 59ss din 08.02.2008, nr. 23ss din 19.03.2008 și nr. 127ss din 22.03.2008, prin care să se stabilească dacă acestea au fost contrafăcute sau alterate (modificând conținutul actului, sau prin cele de perfectare), or, este de neînchipuit existența falsului în acte publice fără a se conține la dosar un raport de expertiză, care să stabilească falsul (contrafacere sau alterare). În acest sens a reiterat argumentele expuse referitor la condamnarea în baza art. 332 Cod penal (f.d.85 din prezenta decizie), totodată, notificând și prevederile art. 142 alin. (1) 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 4. Efectuarea expertizei grafoscopice, prin care să se determine dacă rezoluțiile și semnăturile aplicate în partea de sus a „notelor agenturistice” nr. 59ss din 08.02.2008, nr. 123ss din 19.03.2008 și nr. 127ss din 22.03.2008 sunt efectuate de Gh. Papuc și la ce dată acestea au fost aplicate, întrebări la care expertul urmează a da răspuns, iar în caz de imposibilitate de a efectua expertiză dată, în temeiul art. 94 alin. (1) pct. 1), 6), 8) și 9) Cod de procedură penală, a exclude din dosar această probă. În această ordine de idei, s-au menționat declarațiile date în calitate de martor de ex-ministrul MAI. Papuc Gh., care în principiu a confirmat legalitatea acțiunilor lui Savca Corneliu, însă nu a putut confirma instanței cu precizie la ce dată a aplicat pe „notele agenturistice” rezoluția referitor la verificarea informației din acea notă. Astfel, în opinia apărării, faptul descris perfect se încadrează în prevederile art. 94 alin. (1) pct. 10), art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală, și atestă violarea prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. 5. Excluderea procesului-verbal de examinare a telefonului ridicat de la Savca Corneliu (vol. 3, f.d. 156-164) din dosar și lista probelor prezentate instanței de acuzator, deoarece nu poate fi reținut ca probă, fiindcă a fost obținut cu încălcarea flagrantă a normelor procesuale, care potrivit art.251 Cod de procedură penală este lovită de nulitate, și deci, nu poate fi pusă la baza sentinței. În această ordine de idei, apelantul a menționat că, întocmirea procesului-verbal de examinare a telefonului mobil a fost efectuată în lipsa lui Savca Corneliu, ceea ce constituie încălcare gravă a prevederilor art. 64 alin.(2) pct. 11) și art. 66 alin. (2) pct. 12) al Codului de procedură penală, care acordă dreptul pentru bănuit, învinuit și inculpat să participe la efectuarea acțiunilor procesuale, de unul singur sau fiind asistat de apărător, ori să refuze de a participa la ele. Mai mult ca atât, prin probe concrete s-a demonstrat că ora expedierii și primirii SMS la telefonul mobil referitor la cantitatea substanțelor narcotice, abuziv a fost modificată de către Cociu L. De asemenea, descifrările efectuate (vol. 2, 82 f.d. 140-166), de la operatorul de telefonie mobilă incontestabil au confirmat, că SMS dat a fost expediat și primit la 08:51 și nicidecum la 05:51, după cum a fost indicat în procesul-verbal. La aceste încălcări, se adaugă și faptul că această probă nu a fost cercetată în modul stabilit în ședința de judecată, fiind totodată remarcat faptul, că în repetate rânduri s-a solicitat instanței de fond de a examina telefonul mobil cu SMS-ul respectiv, și prezenta explicațiile referitor la metoda de falsificare (prin modificarea orei) a acestei probe de către procurorul Cociu L., însă demersul dat nu a fost soluționat pozitiv de către instanță. 6. Excluderea din dosar și lista probelor prezentate de procuror, depozițiile martorului Saleh Ageabi (vol. 2, f.d. 86-87), deoarece nu pot fi reținute și puse la baza sentinței, fiindcă au fost obținute cu încălcarea flagrantă a normelor procesuale, care potrivit art.251 Cod de procedură penală este lovită de nulitate. În acest sens, apelantul a notificat prevederile art. 16 alin. (2) Cod de procedură penală și a reținut că, depozițiile martorului Saleh Ageabi, care fiind arab de origine, necunoscând grafia latină și limba română suficient, au fost introduse de Cociu Lilian în procesul-verbal de interogare a martorului fără participarea interpretului și traducătorului. Cu atât mai mult, în cadrul audierii ulteriore în instanța de judecată, Saleh Ageabi a declarat, că dânsul nu poate scrie și citi în grafia latină, iar cele scrise la f.d. 86-87, vol. 2, nu reprezintă explicațiile sale și au fost infirmate de către acesta. Prin urmare, procurorul i-a întocmit depozițiile martorului după cum aranjează partea acuzării și a insistat asupra semnării acestora, chiar dacă nu corespund realității. La fel, a menționat că, procurorul Cociu L. nu a fost în drept, potrivit art. 85 alin. (2) Cod de procedură penală, să-și asume obligații de interpret, traducător, chiar dacă posedă limbile și semnele necesare pentru traducere. Astfel, în opinia apelantului aceasta constituie încălcare esențială a legislației procesual penală (art. 94 alin. (2) Cod de procedură penală), iar conform art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale referitoare, la prezența interpretului, traducătorului, atrage nulitatea actului procedural. 7. Excluderea din dosar a depozițiilor bănuitului și ulterior învinuitului Ohladciuc Valeriu (f.d. 213-216, 223-224, vol. 4) și (f.d. 149-153, vol. 10), prezentate în această cauză de procuror în calitate de probe, deoarece au fost date sub amenințare și nu corespund realității, contravin probelor din dosar, fiind infirmate în instanțe de aceiași persoană. În această odine de idei, apărarea a notificat clauzele art. 11 alin. (1), (9) Cod de procedură penală și a menționat că, pe parcursul urmăririi penale, Ohladciuc Valeriu, fiind interogat în calitate de bănuit și ulterior, învinuit, prin abuz, a fost amenințat de procurori cu arest și constrâns psihologic de a face declarații convenabile procurorilor ce instrumentau cazul dedus instanței, totuși acestea au fost acordate, deși nu corespundeau realității. Însă, în toate instanțele în care a fost examinat cazul, Ohladciuc Valeriu a comunicat că declarațiile sale făcute în calitate de bănuit și învinuit au fost date sub amenințări, infirmând categoric de fiecare dată autenticitatea acestora și comunicând faptele reale pe caz. 83 Suplimentar, a fost reținut că alte probe deținute la dosar cât și declarațiile martorilor indicau asupra faptului că declarațiile lui Ohladciuc Valeriu (în calitate de bănuit și ulterior învinuit), erau lipsite de logică și nu se circumscriu în șirul evenimentelor din speța cazului. Drept exemplu care atestă incorectitudinea declarațiilor servește și depozițiile martorilor Todică Andrei, Sarghiliu Vitalie, Bulgaru Igor, Nicolaev Anatolie, etc. Deși în declarațiile sub amenințare Ohladciuc Valeriu a susținut că în dimineața zilei de 20.03.2008, a fost telefonat de Savca Corneliu, însă descifrările telefonice ridicate atestă că Savca Corneliu nu a avut discuții telefonice inițial cu această persoană, ci cu alți colaboratori din subordine, fapte confirmate și prin declarațiile martorilor (martorul Todica Andrei a confirmat în instanță că în dimineața zilei de 20.03.2008, indicațiile de a documenta cazul conform legii au fost transmise lui Ohladciuc Valeriu prin intermediul său și nu la direct de Savca Corneliu). Astfel, în opinia apelantului aceasta constituie încălcare esențială a legislației procesual penală (art. 94 alin. (2) Cod de procedură penală), iar conform art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale referitoare, la prezența interpretului, traducătorului, atrage nulitatea actului procedural. 8. De asemenea, partea apărării a reținut că, în lista probelor prezentate instanței de acuzator se conțin depozițiile fostului viceministru de interne, Zubic V. (f.d. l18-121 vol. 5), care în principiu a confirmat legalitatea acțiunilor lui Savca Corneliu, însă nu a putut confirma instanței careva date concrete. Astfel, a considerat că, faptul descris perfect se încadrează în prevederile art. 8 alin (3), art. 94 alin. (1) pct. 9) Cod de procedură penală și se atestă violarea prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. 9. Excluderea din dosar și lista probelor prezentate de procuror, cererea lui Cernit Murat privind acordul la desecretizarea dosarului de lucru nr. XXXXX cu denumirea convențională „XXXXX” (f.d. 115, vol. 16), deoarece nu poate fi reținut ca probă, fiindcă a fost obținută cu încălcarea flagrantă a normelor procesuale, care potrivit art.251 Cod de procedură penală este lovită de nulitate, și deci, nu poate fi pusă la baza sentinței, precum și excluderea încheierii privind scoaterea de la secret nr.277ss din 13.06.2008 (f.d. 114 vol.16). În acest sens, apelantul a notificat prevederile art. 16 alin. (2) Cod de procedură penală și a reținut că, cererea lui Cernit Murat privind acordul la desecretizarea dosarului de lucru nr. XXXXX cu denumirea convențională „XXXXX” (f.d. 115, vol. 16), care fiind curd de origine, nu cunoaște limba română și rusă suficient, a alcătuit această cerere fără participarea interpretului și traducătorului. Cu atât mai mult, că în cadrul audierii ulteriore în instanța de judecată Cernit Murat a declarat, că dânsul nu poate scrie și citi în limba română sau rusă, iar declarațiile de la f.d. 115, vol. 16, au fost scrise sub dictarea lui Cociu L. și conținutul lor nu era înțeles pentru el, și nu este de acord cu acest conținut, deoarece desecretizarea dosarului de lucru pune în pericol viața și sănătatea lui. La fel, apelantul a subliniat că procurorul Cociu L. nu a fost în drept, potrivit art. 85 alin. (2) Cod de procedură penală, să-și asume obligații de interpret, traducător, chiar dacă posedă limbile și semnele necesare pentru traducere. 84 În consecință, în opinia apărării, încheierea privind scoaterea de la secret nr.277ss din 13.06.2008 (f.d.114 vol.16) a fost adoptată ilegal, deoarece grav încalcă prevederile art. 94 alin (1) pct. 8) Cod de procedură penală. 10. Excluderea din dosar și din lista probelor prezentate de procuror, procesele-verbale de ridicare și de examinare a dosarului de lucru nr. XXXXX, cu denumirea convențională „XXXXX” și fișa personală a agentului „XXXXX” ridicate din DMS MAI RM (f.d. 214-216 vol. 2), registrele de evidență a comunicărilor agenturistice ridicate din DMS MAI RM ridicate din DMS MAI RM și raportul de expertiză nr. 1380-1382 din 26.06.2008 f.d. 252-262 în care se conțin „Notele agenturistice” nr. 59ss din 08.02.2008, nr. 123ss din 19.03.2008 și nr. 127ss din 22.03.2008 (f.d. 217-226, vol. 2), dat fiind faptul că actele specificate nu realizează confirmarea sau infirmarea falsului în acte publice și nu conțin calificativul de probă conform art. 93 alin. (1) Cod de procedură penală, iar invocarea acestora drept probe reprezintă o încălcare esențială a normelor legislației procesual penale. Apelantul a indicat că, Notele agenturistice nr. 59ss din 08.02.2008, nr. 123ss din 19.03.2008 și nr. 127ss din 22.03.2008, care la rândul său fără un raport de expertiză, prin care să se stabilească dacă acestea au fost contrafăcute sau alterate, nu pot fi considerate ca elemente de fapt dobândite în modul stabilit de Cod de procedură penală, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei. 11. Excluderea din dosar și din lista probelor prezentate de procuror a procesului-verbal de ridicare a telefonului mobil de model „Samsung SGH-E720” de la Cernit Taisia din data de 15.05.2008 (f.d. 104, vol. 2) și procesului-verbal de examinare a obiectului indicat supra (f.d.105, vol. 2), care nu poate fi reținut ca probă, fiindcă a fost obținut cu încălcarea flagrantă a normelor procesuale, iar potrivit art.251 Cod de procedură penală este lovită de nulitate, și deci, nu poate fi pusă la baza sentinței. Apelantul a menționat că, datele introduse de procuror în procesul-verbal de examinare a telefonului mobil de model „Samsung SGH-E720” nu corespund realității și contravin probelor din dosar. Mai mult ca atât, a atras atenția că, de nenumărate ori inculpații și instanța au cerut procurorului Cociu L. să stabilească sursa de la care a parvenit SMS-ul pe telefonul mobil a lui Cernit T., însă de fiecare dată, procurorul declara că nu a putut stabili aceasta sursa. Astfel, faptul descris perfect se încadrează în prevederile art. 94 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 12. Excluderea declarațiilor martorului Dodica Ruslan, și notificând prevederile art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, apărarea a indicat că, la baza învinuirii pe art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, partea acuzării în mare parte s-a axat pe declarațiile martorului Dodica Ruslan, care activează în Procuratura mun. Chișinău și care inițial nemijlocit a examinat materialele pe acest capăt de învinuire. Astfel, procurorii grosolan au încălcat prevederile art. 90 alin. (3) pct. 3) Cod de procedură penală, care expres stipulează că nu pot fi citați și ascultați ca martori, persoanele care cunosc o anumită informație referitoare la cauză în legătură cu 85 exercitarea de către ele a atribuțiilor de reprezentanți ai părților. Prin urmare, este evident că prin acțiunile sale procurorii au admis încălcarea prevederilor art. 6 a Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului. Din circumstanțele expuse supra și solicitările înaintate, apelanții subliniază că, prin componențele de infracțiune încercate de a fi incriminate este lesne de înțeles că nu și-au găsit justificare, ne mai vorbind de alte laturi obiective și subiective ale componențelor de infracțiune, care arată lipsa săvârșirii faptelor imputate. Este ciudată și poziția acuzării care pe de o parte dorește condamnarea lui Savca Corneliu pentru faptul că dânsul nu a permis consumarea produselor alterate (pește și icre), iar, pe de altă parte ar fi complice la transportarea substanțelor narcotice, poziții fără nici o legătură între ele, însă este cert, că procurorii au fabricat o cauză penală întru distrugerea imaginii lui Savca Corneliu și condamnarea unei persoane nevinovate. Or, acuzarea nu a prezentat concret ce acțiuni ale apelantului derivă din articole specificate, iar sub pafosul creat de reținere a drogurilor s-a recurs la condamnarea de prima instanță a unei persoane nevinovate. După cum se vede din materialele cauzei,în opinia apelantului, toate capetele în care se încearcă să fie învinuit și condamnat apelantul sunt declarative, și nu presupune o condamnare pentru careva acțiuni ale lui Savca Corneliu, iar instanței i se încearcă să i se creeze o impresie cantitativă și nu calitativă prin jocul de cuvinte și de circumstanțe care sunt prezentate denaturat de către organul de acuzare și care pot duce la judecăți greșite. Cu atât mai mult, că instanțele nici nu au dispus condamnarea după cum s-a cerut de partea acuzării, iar instanța de apel a reușit să emită și o decizie de achitare la 21.06.2010. În această ordine de idei, au indicat că este important de atras atenția asupra faptului că Cociu Lilian probează învinuirile aduse prin declarațiile persoanelor dubioase și certate cu legea, precum sunt Saleh Ageabi (anterior condamnat pentru proxenetism), Vasile Poiană (anterior condamnat la 5 ani cu suspendarea pedepsei pentru un act de corupție), Grigore Gatman (condamnat pentru un act de corupție) etc. Declarațiile acestor martori sunt contradictorii între ele, cu atât mai mult, că sunt combătute de mai mulți martori cel puțin necertați cu legea, credibili, deoarece au merite în societate precum sunt: Cosovan Ghenadie, Hîncu Tudor, Nicolaev Anatol, Leahu Vladimir, Lupolov Iurie, Cuciuc Alexandru, Bulgaru Igor, Sargheliu Vitalie, Prisacaru Igor etc., care chiar aritmetic sunt mai mulți decât condamnații lui Cociu Lilian, nemaivorbind de aspect calitativ. Examinând minuțios declarațiile făcute de acești martori se înțelege că Cociu Lilian nu a făcut altceva decât fals, minciuna și manipulare. Ce se referă la SMS, pe care l-a primit Cernit Taisia de pe un număr turcesc cu amenințări, chipurile, transmise soțului ei Murat Cernit și unui oarecare Said este important de reținut faptul că, Cociu Lilian nu a ridicat celularul cu acest SMS, ci acest celular a fost imediat predat benevol de Cernit Taisia pentru a fi stabilită persoana care l-a transmis și alte circumstanțe. Doar peste câțiva ani la cererea Taisiei Cernit, Lilian Cociu a fost obligat de instanța de apel de a solicita autorităților turce și de a stabili autorul SMS-ui dat și până în ziua de azi nu are nici o informație 86 relevantă la acest subiect. În acest caz este demascat faptul manipulării cu așa numite probe. Referitor la declarațiile lui Ohladciuc Valeriu făcute de el în faza urmăriri penale, s-a indicat de către apărare, că nu o dată acest martor a comunicat instanțelor că ele au fost făcute sub amenințări, că va fi arestat și au fost infirmate în instanțe cu vehemență de el. Ciudat este faptul că, Ohladciuc Valeriu inițial nici nu a vorbit cu Savca Corneliu prin telefon (se confirmă prin descifrările telefonice) și indicația de a se deplasa la fața locului a primit-o prin intermediul lui Todica Andrei, care a confirmat în instanță acest fapt. La fel, s-au menționat și declarațiile lui Gatman Grigore, ce nu corespund adevărului, deoarece sunt combătute de declarațiile martorilor Hîncu Tudor, Nicolaev Anatol, Leahu Vladimir etc., care au declarat că au fost martorii discuției telefonice între Savca Corneliu și Gatman Grigore și că Savca Corneliu în nici un fel nu a indicat la eliberarea microbuzului cu droguri, precum și persoanei reținute, ci invers a rugat pe Gatman Grigore să acorde ajutor de a documenta acest caz. Mai mult, este absurd de a cere eliberarea capturii și infractorilor după ce ai raportat cazul Ministrului, care la rândul său a raportat Președintelui Moldovei. Și ultimul aspect, este faptul că, Gatman Grigore nu era subalternul lui Savca Corneliu și nu era obligat să execută indicațiile ultimului. În partea ce ține de declarațiile ofițerului de urmărire penală Bobu, confirmă că toate acțiunile colaboratorilor DMS au fost legale fără a crea careva obstacole sau piedici, însă nu este clar ce anume a văzut acuzarea în declarațiile lui Bobu, care ar confirma vinovăția lui Savca Corneliu. Martorul Stepuleac Anatol a declarat instanței că nu are nici-o probă în privința lui Savca Corneliu și că la faza urmăririi penale când a fost interogat de către procuror, ultimul imprima textul mai repede decât el vorbea. Altă probă prezentată instanței este răspunsul Serviciului de Grăniceri, unde se indică că Savca Corneliu a părăsit Moldova în ultimii zece ani până la reținerea drogurilor de trei ori. Este necesar de concretizat că Corneliu Savca în această perioadă odată a fost în deplasare de serviciu în or. Roma, Italia și de două ori cu familia în or. Odesa, Ucraina la piața kilometru 7, odată înainte de botezul fiicei sale pentru a procura niște pleduri pentru cumătrie și a doua oară pentru a procura îmbrăcăminte, în ambele cazuri cu soția sa Rodica. De asemenea, a fost criticată și poziție acuzatorului, precum că Savca Corneliu și alți colaboratori al DMS nu erau investiți de a se ocupa cu astfel de cazuri, or, acțiunile lui Savca Corneliu și subalternelor săi se încadrează în prevederile Legii cu privire la poliție, CPP și CP. Acest fapt a fost confirmat de declarațiile martorilor Cosovan Ghenadie, Vasile Nastas, Tudor Hîncu, Gheorghe Papuc, Vladimir Leahu, Alexandru Cuciuc, Iurie Lupolov, Andrei Todica și mulți alții. Alt aspect important este faptul că peste aproximativ 5 ani din ziua reținerii Murat Karalar și-ar fi reamintit niște date care pe parcursul a cinci ani nu le-a ținut aminte. Deși aceste declarații nu sunt confirmate prin nici-o altă probă sunt declarative, luând în considerație că inculpatul Karalar Murat a suferit mai multe operații la creier și suferă de epilepsie, care conform răspunsului medicului-șef al 87 Spitalului Republican de Psihiatrie (este anexat la dosar anterior) duce la demență, schimbarea personalității și multe alte complicații, care ne aduce la o concluzie că aceste declarații nu pot fi credibile cu atât mai mult că nu au un suport factologic. Totodată, nu este clar de ce acuzatorul nu a stabilit legăturile telefonice lui Omer Bozdepe, cu cine concret a discutat cu o zi înainte de reținere și cu cine a discutat în ziua reținerii drogurilor. De ce foarte mult timp Omer Bozdepe și Kaya Selih nu au fost anunțați în urmărire Interpol. De ce la propunerea conducerii SIS acuzatorul a refuzat să traducă dosarul în limba engleză și să-l transmită Turciei pentru cercetarea lui Kaya Selih și Omer Bozdepe. De ce acuzarea se împotrivește ca instanța să dispună efectuarea contraexpertizei drogurilor, deși sunt destule suspiciuni că procurorul la caz ar fi sustras cel puțin o parte din droguri și posibil și le-a realizat. Analizând practica judiciară inclusiv și mai multe decizii CA Chișinău, apărarea a reținut că în cazul dedus judecății de către procurorul Cociu Lilian au fost comise mai multe încălcări de procedură, care perfect se încadrează în prevederile art. 94 Cod de procedură penală, iar potrivit art. 251 Cod de procedură penală încălcările atrag nulitatea actelor procedurale. Întru respectarea aplicării uniforme a legislației, apărarea a considerat necesar de atras atenție instanței și la faptul că unul dintre membrii colegiului precedent al Curții de Apel Chișinău, și anume judecătorul Liliana Catan într-un caz analogic și cu încălcări analogice din partea organului de urmărire penală, precum este cazul depistării heroinei asupra cet. Gluh Reghina în Decizia sa din 21 noiembrie 2012, pe dosarul nr. la-1457/12 corect a aplicat prevederile art. 94 și 251 Cod de procedură penală și a încetat procesul penal pe numele Reghinei Gluh (copia Deciziei se anexează la dosar). Având în vedere cele expuse, apelanții au solicitat aplicarea uniformă a legislației și excluderea din dosar a probelor care au fost obținute cu încălcări procesuale. De asemenea, au menționat că ordinul MAI nr. 005ss din 25 septembrie 2001, actualmente este abrogat și nu este valabil, iar de mai mult timp notele agenturistice nici nu se regăsesc în circuitul de documente, fapt care de la sine indică asupra lipsei importanței publice a acestora pentru conferirea statutului de acte publice și reconfirmă după cum a reținut și instanța de apel la prima judecare în apel caracterul de uz intern al acestora. Au considerat apelanții că, este strict necesar de a menționa că unul din procurori, care susține învinuirile aduse lui Savca Corneliu este procurorul Cociu Lilian, implicat în mai multe scandaluri, începând cu cazul când a fost găsit într-un bordel din Chișinău în compania prostituatelor, interceptarea ilegală a celularului avocatului Babără Marin, cazul evadării lui Baghirov implicat în dosarul 7 aprilie, falsificarea probelor și aplicarea torturii în dosarul Crăciun Andrei, care fiind nevinovat a fost condamnat la 21 de ani pentru omorul din Durlești pe care nu l-a săvârșit, sustragerea heroinei din sediul SIS și multe altele. Cel mai recent caz al ilegalităților procurorului indicat pe dosarul în speță, sunt scoaterile ilegale din penitenciar a inculpatului Karalar Murat, care fiind grav bolnav (afectat creierul de o 88 tumoare, epilepsie etc.) ulterior fiind determinat să dea declarațiile mincinoase, neconfirmate de nici o altă probă. Mai mult ca atât, în privința acestuia sunt efectuate mai multe cercetări, inclusiv penale, (la moment procurorul respectiv este retrogradat de la Procuratura Generală). Subsidiar, partea apărării a menționat și faptul că în conformitate cu prevederile art. 60 alin.(1) lit. b) Cod penal, termenul de prescripție a infracțiunilor prevăzute de art. 323 alin. (1), 327 alin. (1), 328 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal, în baza cărora Savca Corneliu a fost condamnat de instanța de fond, actualmente este depășit, iar în acest caz persoana conform prevederilor art. 53 lit. g) Cod penal, este liberată de răspundere penală. Totodată, instanța de fond a reținut faptul aplicării în privința lui Savca Corneliu a tratamentului degradant sau inuman și a indicat asupra necesității aplicării prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, care prevede expres că, dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări ale drepturilor inculpatului, precum și s-a stabilit din vina cui au fost comise aceste încălcări, instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept recompensă pentru aceste încălcări, însă instanța de fond în partea dispozitivă a sentinței a uitat să le aplice. Concluzionând cele expuse supra, apelanții au reiterat că soluția instanței, adoptată pe marginea cazului dat este una contrară legislației și practicii uniforme stabilite de către CSJ, deoarece sentința Judecătoriei Botanica nu este una motivată, nici bazată pe probe, este una contradictorie și declarativă, instanța nu s-a expus asupra normelor și circumstanțelor invocate de partea apărării, pronunțând o decizie prin negarea totală a poziției apărării, fapt care contravine dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017 s-au respins ca nefondate cererile de apel declarate de avocatul Babără Marian în numele inculpatului Karalar Murat, de avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Corneliu Savca, de avocații Spînu Oleg și Cernit Taisia în numele inculpatului Cernit Murat. S-au admis apelurile declarate de procurorul în secția exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale, Cociu Lilian, de avocații Valah Alina și Cerga Ion în numele inculpatului Moiseev Dumitru, casată total sentința Judecătoriei sect. Botanica, mun. Chișinău din 21.10.2009, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează: Savca Corneliu XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 332 alin. (2) lit. c) Cod penal la 6 (șase) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI pe un termen de 8 (opt) ani; - art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal la 7 (șapte) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI pe un termen de 10 ani; - art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal la 8 (opt) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în cadrul MAI, pe un termen de 5 (cinci) ani; 89 - art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în cadrul MAI, pe un termen de 5 (cinci) ani. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) și (2)Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilit lui Savca Corneliu XXXXX pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 14 (paisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de ocupa funcții de răspundere în cadrul MAI, pe un termen de 10 (zece) ani. Termenul executării pedepsei inculpatului Savca Corneliu XXXXX, calculându-se din data reținerii cu includerea în acest termen a duratei aflării inculpatului în stare de arest de la data de 26.08.2008 până la 21.06.2010. Moiseev Dumitru XXXXX a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. Procesele penale în privința lui Moiseev Dumitru XXXXX pe art. 332 alin. (1) și art. 328 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 Cod penal, au fost încetate din motivul expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspunderea penală. Moiseev Dumitru XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în cadrul MAI, pe un termen de 5 (cinci) ani. În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX, cu stabilirea unui termen de probațiune de 4 ani. Karalar Murat XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal la 13 (treisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții de gestionare a bunurilor din domeniul farmaceutic pe un termen de 5 (cinci) ani. Termenul executării pedepsei inculpatului Karalar Murat XXXXX, calculându-se din data reținerii inculpatului cu includerea în acest termen a duratei aflării inculpatului în stare de arest de la data de 20.03.2008 până la data de 09.06.2014. Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal la 8 (opt) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții de gestionare a bunurilor din domeniul farmaceutic pe un termen de 5 (cinci) ani. Termenul executării pedepsei inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), calculându-se din data reținerii cu includerea în acest termen a duratei aflării inculpatului în stare de arest de la data de 26.06.2008 până la data de 21.10.2009. Procesul penal în privința lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) pe art. 361 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, conform art. 60 Cod penal, a fost încetat, în legătură cu existența hotărârii judecătorești definitive asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel, analizând și apreciind 90 probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, referitor la învinuirea adusă lui Savca Corneliu XXXXX, a constatat următoarele: Savca Corneliu XXXXX, activând conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 655 EF din 26.12.2007, în funcția de șef-interimar al Direcției Misiuni Speciale, fiind astfel persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia, Kaya Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia, Omer Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr-o înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, folosind contrar Legii atribuțiile sale de serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI, asigurau transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avându-și rolul său strict stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorul Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, Savca Corneliu, la data de 20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30 Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu produse agricole – fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de 199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor” numărul de înmatriculare XXXXX, remorca XXXXX, cu sacii în care era ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda, pentru comercializare ilegală. Deplasându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, aproximativ la orele 06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP mun. Chișinău, Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc actele de proveniență a mărfii (fasole), au decis transportarea automobilului sus-menționat în CPs. Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de reținere și 91 numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere. În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborât din automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavând această posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul telefoniei mobile l-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerând acordarea serviciilor de acoperire, la ce ultimul l-a contactat pe Savca Corneliu, informându-l despre reținerea automobilului. Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității de heroină a comunicat lui Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu despre faptul reținerii, iar ultimii fiind în subordonarea lui Savca Corneliu XXXXX s- au deplasat, la indicația lui Savca Corneliu la locul reținerii pentru lichidarea obstacolelor apărute. Ulterior, Savca Corneliu, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ale MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile, nu poate fi soluționată pozitiv, a înscenat o operațiune de filare și reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrâns de a transporta automobilul „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, cu restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare la locul destinației – Olanda, însă la intervenția și insistența Comisarului și ofițerului de urmărire penală a CPs. Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața locului nu și-a putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea întregii cantități de heroină, fiind depistată de ultimul. În continuare, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu în folosul unui grup criminal organizat, a escortat forțat lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde Savca Corneliu i-a influențat psihic și moral de a da lămuriri ce nu corespund adevărului, impunându-i să scrie rapoarte la eliberare din organele MAI, datate cu ziua precedentă. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Savca Corneliu XXXXX a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. art. 42. alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, adică contribuirea la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestări de informații, acordare de mijloace de înlăturarea obstacolelor la procurarea, transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi, de un grup criminal, în proporții deosebit de mari. 16.1. Instanța de apel a indicat că inculpatului Savca Corneliu XXXXX, de către acuzare i s-a imputat comiterea excesului de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, infracțiune prevăzută la art. 328 Cod penal, prin urmare, instanța de apel a considerat necesar de a reitera că conform Hotărârii Curții Constituționale nr.22 din 27.06.2017, în vigoare 27.06.2017, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin.(1) art.328 Cod penal, prin urmare, având în vedere modificările operate, menționate mai sus, constatând fapta inculpatului, instanța de apel a exclus 92 acest indice calificativ. Astfel, instanța de apel a constatat, că Savca Corneliu XXXXX, activând conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 655 EF din 26.12.2007б, în funcția de șef-interimar al Direcției Misiuni Speciale, fiind astfel statut de persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia, Omer Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr-o înțelegere prealabila, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Conform participării lui nemijlocite, referitor la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Savca Corneliu XXXXX la data de 20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30 Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu produse agricole – fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de 199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor” numărul de înmatriculare XXXXX, remorca XXXXX, cu sacii în care era ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda, pentru comercializare ilegală. Deplasându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, aproximativ la orele 06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus-menționat în CPs. Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de reținere și numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la 93 orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere. În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborât din automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavând această posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul telefoniei mobile l-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerând acordarea serviciilor de acoperire, la ce ultimul l-a contactat pe Savca Corneliu, informându-l despre reținerea automobilului. Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității de heroină a dat indicații lui Dumitru Moiseev - șef Secție Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI RM, Valeriu Ohladciuc - șef Secție „Alfa” din cadrul DMS MAI RM, Țopa Ruslan - inspector superior al Secției Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI RM, despre faptul reținerii, comunicându-le ultimilor să se deplaseze la locul reținerii pentru lichidarea obstacolelor apărute. Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ai MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, Savca Corneliu a fost nevoit de a înscena o operațiune de filare și reținerea a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrâns de a transporta automobilul „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, cu restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare la locul destinației – Olanda, însă la intervenția și insistența ofițerului de urmărire penală a CPs. Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața locului nu au putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea toatei cantități de heroină, fiind depistată de ultimul. În continuare, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu în folosul unui grup criminal, cauzând daune în proporții considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și discreditarea imaginii organelor de drept și a puterii de Stat, lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ciobanu Ion au fost escortați în incinta DMS MAI RM, unde sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lui Savca Corneliu au fost influențați psihic și moral de a da lămuriri, ce nu corespunde adevărului, impunându-i să scrie rapoarte la eliberare din organele MAI, datate cu ziua precedentă, pentru ulterioara înscenare a operațiunii de filaj, de descoperire și reținere a filierei de substanțe narcotice. Prin acțiunile sale intenționate, Savca Corneliu XXXXX a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, adică săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a acțiunilor ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în proporții considerabile drepturilor ocrotite de lege a persoanelor fizice, conform indicilor calificativi: săvârșite în interesul unui grup criminal organizat. 16.2. Tot, Savca Corneliu stabilind, că acțiunile lui criminale ca membru activ și ale altor membri ai grupului criminal organizat nominalizat, exprimate prin acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit 94 de mari, din interese personale, pot fi demascate din motivul implicării a mai multor organe de drept a Republicii Moldova, împreună și printr-o înțelegere prealabilă cu Moiseev Dumitru, având scopul eschivării lui și a altor membri de la răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită, în mod repetat, în interesul unui grup criminal organizat, la data de 24.03.2008, prin intermediul unui purtător de informație electronice –FlashCard de model „hp” falsifică din dosarul de lucru cu denumirea convențională „XXXXX”, nr. XXXXX (dosar strict secret), „Notă agenturistică nr. 59ss” datată cu data de 08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss” datată cu data de 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss” datată cu data de 22.03.2008, ulterior, tot atunci înscrie în fiecare din ele date vădit false, precum că el a primit informație operativă de la agentul „XXXXX” și a organizat operațiunea de filaj, de descoperire și de reținere a filierei de substanțe narcotice. Mai mult ca atât, a falsificat și a introdus date vădit false în fișa personală a agentului „XXXXX” și Angajamentul în scris al agentului, din același dosar, precum că membru grupului criminal organizat, Cernit Murat este agentul „XXXXX”, care furnizează informație operativă. Prin acțiunile sale intenționate, Savca Corneliu XXXXX a săvârșit falsul în actele publice, infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor date vădit false, precum și falsificare unor astfel de documente săvârșite din interes personal, conform indicilor calificativi, săvârșite în interesul unui grup criminal organizat. 16.3. Tot, Savca Corneliu XXXXX, fiind numit prin Ordinul Ministrului MAI nr. 68 ef din 03 martie 2006, în funcția de comisar al CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău și Moiseev Dumitru XXXXX fiind numit prin Ordinul Ministrului MAI nr. 106 ef. din 14 aprilie 2006, în funcția de inspector superior al Secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, fiind abilitați în mod permanent cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a acțiunilor administrative de dispoziție, fapt care le atribuia ambilor calitatea de persoane cu funcție de răspundere, a comis neglijență în serviciu în următoarele circumstanțe. La 05.09.2006 și 06.09.2006, de către colaboratorii Secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, printre care și inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX cu acordul și sub supravegherea inculpatului Savca Corneliu XXXXX, a fost petrecut controlul inopinat și concomitent a secției comerciale nr. 37 și depozitului, care aparțin SRL „Selani Lux”, amplasate respectiv, pe str. Alecu Russo, 1, mun. Chișinău (în centrul comercial „Soiuz”) și str. XXXXX, mun. Chișinău. În rezultatul controlului secției comerciale sus-indicate, la 06.09.2006 de către inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX, în privința directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu Iachim a fost întocmit procesul verbal BB Nr. 0049929 cu privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) în legătură cu depistarea lipsei documentelor de proveniență a mărfii (123 unități de produse piscicole, conform anexei pe 4 fie), aflată în vânzare în secția comercială menționată. La data de 06.09.2006, prin Hotărârea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, Savca Corneliu XXXXX pentru contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985), Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicându-i-se o pedeapsă 95 sub formă de amendă în mărime de 25 unități convenționale în sumă de 500 lei cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul contravenției. La 11.09.2006, de către inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX în privința directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu Iachim, a fost întocmit procesul verbal f/n cu privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) în legătură cu depistarea la 06.09.2006, în urma controlului petrecut la depozitul menționat a păstrării și realizării icrei roșii în cantitate de 170,5 kg în lipsa documentelor respective. La 11.09.2006, prin Hotărârea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, Savca Corneliu XXXXX, pentru contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicându-i-se o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 25 unități convenționale în sumă de 500 lei, cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul contravenției. Întrucât bunurile confiscate, în baza ambelor hotărâri făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen de păstrare limitat, în conformitate cu atribuțiile aferente funcției stabilite în pct. 19 a fișei postului, potrivit cărora inspectorul secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, întocmește procese-verbale pe contravenții administrative, asigură păstrarea și predarea bunurilor materiale sechestrate, confiscate, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX, urma să asigure păstrarea și predarea acestor bunuri în conformitate cu prevederile pct. 6 a Regulamentului cu privire la modul de evidentă, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001. Însă, contrar acestor prevederi, în lipsa controlului din partea inculpatului Savca Corneliu XXXXX, care potrivit pct. pct. 5 și 8 a Regulamentului-tip al Comisariatului de Poliție sectorul Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP mun. Chișinău, urma să organizeze activitatea subdiviziunilor comisariatului în vederea prevenirii, curmării și descoperirii la timp a infracțiunilor, contravențiilor administrative și să exercite controlul asupra respectării necondiționate a legislației de către colaboratorii comisariatului de poliție și asupra legalității acțiunilor lor în exercițiul de funcție, iar potrivit cerințelor pct. 13 a Instrucțiunii privind modul de efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 276 din 31.07.2006, urma să exercite supravegherea efectuării controalelor operative ale agenților economici, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX împreună cu Vîrlan Veaceslav XXXXX, cauza penală în privința căruia a fost încetată pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, cu încălcarea prevederilor pct. pct. 7, 20 lit. d), e) a aceleiași Instrucțiuni, fiind subiect al controlului operativ și obligat în virtutea acestui fapt să ia măsuri pentru asigurarea neamânată a integrității averii confiscate pînă la transmiterea ei în administrarea autorităților fiscale în conformitate cu legislația în vigoare, să asigure integritatea bunurilor predate sau ridicate în cadrul controalelor operative, să ia măsuri pentru 96 restituirea lor posesorilor legitimi sau pentru realizarea lor în modul stabilit, cu încălcarea prevederilor pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 3 19-144 din 01 februarie 2005, au organizat ridicarea și predarea la păstrare a bunurilor confiscate la SRL „Slavena Lux” conform facturilor de expediție seria DM nr. XXXXX din 06.09.2006 și seria DM nr. XXXXX din 07.09.2006, unde aceste bunuri au fost păstrate fără careva temei legal. La data de 29.11.2006, în cadrul înfăptuirii examinării și inventarierii produselor confiscate de către colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău, au fost depistate încălcările de lege nominalizate, alterarea din cauza condițiilor neadecvate de păstrare a produselor din pește cu costul total de 13411,20 lei, precum și alterarea icrelor roșii în cantitate de 119,37 kg, cu costul total de 112800,87 lei. Astfel, inculpatul Savca Corneliu XXXXX, prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea prevăzută la art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică, îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană cu funcție de răspundere a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, care au provocat urmări grave intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. 16.4. Referitor la învinuirea adusă lui Moiseev Dumitru XXXXX, instanța de apel a reiterat că inculpatului, de către acuzare i s-a imputat comiterea excesului de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, infracțiune prevăzută la art. 328 Cod penal, prin urmare, instanța de apel a considerat necesar de a reitera că conform Hotărârii Curții Constituționale nr.22 din 27.06.2017, în vigoare 27.06.2017, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin.(1) art.328, prin urmare, având în vedere modificările operate, menționate mai sus, constatând fapta inculpatului, instanța de apel a exclus acest indice calificativ, subsecvent, instanța de apel, a constatat următoarele: Moiseev Dumitru XXXXX, activând conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 596 EF din 23.11.2007, în funcția de șef Secție Misiuni Speciale din cadrul Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, fiind astfel persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, la data de 20.03.2008, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu, cauzând daune în proporții considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, a participat la escortarea forțată a lucrătorilor poliției rutiere Poiană Vasile și Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lui Savca Corneliu i-au influențat psihic și moral de a da lămuriri ce nu corespund adevărului, impunându-i să scrie rapoarte la eliberare din organele MAI, datate cu ziua precedentă, pentru ulterioara înscenare a operațiunii de filaj, de descoperire și reținere a filierei de substanțe narcotice. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Moiseev Dumitru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal, adică săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a acțiunilor ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în proporții considerabile drepturilor ocrotite de lege a persoanelor fizice. 97 16.5. Tot el, Moiseev Dumitru XXXXX, împreună și printr-o înțelegere prealabilă și la indicația membrului grupului criminal organizat Savca Corneliu, la data de 24.03.2008, prin intermediul unui purtător de informație electronice –FlashCard de model „hp” falsifică din dosarul de lucru cu denumirea convențională „XXXXX”, nr. XXXXX (dosar strict secret), „Notă agenturistică nr. 59ss” datată cu data de 08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss” datată cu data de 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss” datată cu data de 22.03.2008, ulterior, tot atunci Savca Corneliu înscrie în fiecare din ele date vădit false, precum că el a primit informație operativă de la agentul „XXXXX” și a organizat operațiunea de filaj, de descoperire și de reținere a filierei de substanțe narcotice. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Moiseev Dumitru XXXXX a săvârșit falsul în actele publice, infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, adică înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor date vădit false, precum și falsificare unor astfel de documente săvârșite din interes personal. 16.6. Tot el, Moiseev Dumitru XXXXX, fiind numit prin Ordinul Ministrului MAI nr. 106 ef. din 14 aprilie 2006, în funcția de inspector superior al Secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău și Savca Corneliu XXXXX, fiind numit prin Ordinul Ministrului MAI nr. 68 ef din 03 martie 2006, în funcția de comisar al CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, fiind abilitați în mod permanent cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a acțiunilor administrative de dispoziție, fapt care le atribuia ambilor calitatea de persoane cu funcție de răspundere, au comis neglijență în serviciu în următoarele circumstanțe. La 05.09.2006 și 06.09.2006, de către colaboratorii Secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, printre care și inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX cu acordul și sub supravegherea inculpatului Savca Corneliu XXXXX, a fost petrecut controlul inopinat și concomitent a secției comerciale nr. 37 și depozitului, care aparțin SRL „Selani Lux”, amplasate respectiv, pe str. Alecu Russo, 1, mun. Chișinău (în centrul comercial ,,Soiuz”) și str. XXXXX. mun. Chișinău. În rezultatul controlului secției comerciale sus indicate, la 06.09.2006 de către inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX, în privința directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu Iachim a fost întocmit procesul-verbal BB Nr. 0049929 cu privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) în legătură cu depistarea lipsei documentelor de proveniență a mărfii (123 unități de produse piscicole, conform anexei pe 4 fie), aflată în vânzare în secția comercială menționată. La data de 06.09.2006, prin Hotărârea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, Savca Corneliu XXXXX pentru contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985), Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicându-i-se o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 25 unități convenționale în sumă de 500 lei cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul contravenției. La 11.09.2006, de către inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX în privința directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu Iachim, a fost întocmit procesul verbal f/n cu privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) în legătură cu depistarea la 06.09.2006, în urma controlului petrecut la depozitul menționat a 98 păstrării și realizării icrei roșii în cantitate de 170,5 kg în lipsa documentelor respective. La 11.09.2006, prin Hotărârea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, Savca Corneliu XXXXX, pentru contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicându-i-se o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 25 unități convenționale în sumă de 500 lei, cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul contravenției. Întrucât bunurile confiscate, în baza ambelor hotărâri făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen de păstrare limitat, în conformitate cu atribuțiile aferente funcției stabilite în pct. 19 a fișei postului, potrivit cărora inspectorul secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, întocmește procese-verbale pe contravenții administrative, asigură păstrarea și predarea bunurilor materiale sechestrate, confiscate, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX, urma să asigure păstrarea și predarea acestor bunuri în conformitate cu prevederile pct. 6 a Regulamentului cu privire la modul de evidentă, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001. Însă, contrar acestor prevederi, în lipsa controlului din partea inculpatului Savca Corneliu XXXXX, care potrivit pct. pct. 5 și 8 a Regulamentului-tip al Comisariatului de Poliție sectorul Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP mun. Chișinău, urma să organizeze activitatea subdiviziunilor comisariatului în vederea prevenirii, curmării și descoperirii la timp a infracțiunilor, contravențiilor administrative și să exercite controlul asupra respectării necondiționate a legislației de către colaboratorii comisariatului de poliție și asupra legalității acțiunilor lor în exercițiul de funcție, iar potrivit cerințelor pct. 13 a Instrucțiunii privind modul de efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 276 din 31.07.2006, urma să exercite supravegherea efectuării controalelor operative ale agenților economici, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX împreună cu Vîrlan Veaceslav XXXXX, cauza penală în privința căruia a fost încetată pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, cu încălcarea prevederilor pct. pct. 7, 20 lit. d), e) a aceleiași Instrucțiuni, fiind subiect al controlului operativ și obligat în virtutea acestui fapt să ia măsuri pentru asigurarea neamânată a integrității averii confiscate până la transmiterea ei în administrarea autorităților fiscale în conformitate cu legislația în vigoare, să asigure integritatea bunurilor predate sau ridicate în cadrul controalelor operative, să ia măsuri pentru restituirea lor posesorilor legitimi sau pentru realizarea lor în modul stabilit, cu încălcarea prevederilor pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 319-144 din 01 februarie 2005, au organizat ridicarea și predarea la păstrare a bunurilor confiscate la SRL „Slavena Lux” conform facturilor de expediție seria DM nr. XXXXX din 06.09.2006 și seria DM nr. XXXXX din 07.09.2006, unde aceste bunuri au fost păstrate fără careva temei legal. 99 La data de 29.11.2006, în cadrul petrecerii examinării și inventarierii produselor confiscate de către colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău, au fost depistate încălcările de lege nominalizate, alterarea din cauza condițiilor neadecvate de păstrare a produselor din pește cu costul total de 13411,20 lei, precum și alterarea icrelor roșii în cantitate de 119,37 kg, cu costul total de 112800,87 lei. Astfel, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX, prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea prevăzută la art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică, îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană cu funcție de răspundere a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, care au provocat urmări grave intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. 16.7. Referitor la învinuirea adusă lui Karalar Murat XXXXX, instanța de apel a constatat următoarele: Karalar Murat XXXXX, aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia: Omer Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), cetățenii Republicii Moldova: Savca Corneliu – șef interimar al Direcției Misiuni Speciale, și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr-o înțelegere prealabila, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI, asigurau transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avându-și rolul său strict stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorului Direcției Misiuni Speciale a MAI RM Savca Corneliu, la data de 20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30, el împreună cu Boztepe Omer cu automobilul de model „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, sub conducerea lui nemijlocită, deja încărcat cu saci cu produse agricole – fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de 199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor” numărul de înmatriculare XXXXX, remorca XXXXX, cu sacii în care era ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda, pentru comercializare ilegală. Deplasându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, aproximativ la orele 06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de 100 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus-menționat în CPs. Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de reținere și numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere. În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborât din automobil și a părăsit locul reținerii, iar dânsul, neavând această posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul telefoniei mobile l-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerând acordarea serviciilor de acoperire, la ce ultimul l-a contactat pe Savca Corneliu, informându-l despre reținerea automobilului. Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității de heroină a dat indicații lui Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu despre faptul reținerii și a ordonat ultimilor să se deplaseze la locul reținerii pentru lichidarea obstacolelor apărute. Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ai MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au înscenat o operațiune de filare și reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrâns de a transporta automobilul „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, cu restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare la locul destinației – Olanda, însă la intervenția și insistența Comisarului și ofițerului de urmărire penală a CPs. Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața locului nu și-au putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea toatei cantități de heroină, fiind depistată de ultimul. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Karalar Murat XXXXX a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, adică transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi, în proporții deosebit de mari și de un grup criminal organizat. 16.8. Referitor la învinuirea adusă lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), instanța de apel a constatat următoarele: Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer Boztepe, Murat Karalar și cetățenii Republicii 101 Moldova: Corneliu Savca – șef interimar al Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr-o înțelegere prealabila, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avându-și rolul său strict stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, sub acoperirea lui nemijlocită și a membrului grupării criminale Savca Corneliu, la data de 20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30 Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu produse agricole – fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de 199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor” numărul de înmatriculare XXXXX, remorca XXXXX, cu sacii în care era ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda, pentru comercializare ilegală. Deplasându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, aproximativ la orele 06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus-menționat în CPs Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de reținere și numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere. În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborât din automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavând această posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul telefoniei mobile l-a informat pe dânsul, despre faptul reținerii, cerând acordarea serviciilor de acoperire, la ce el l-a contactat pe Savca Corneliu, informându-l despre reținerea automobilului. Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității de heroină a comunicat lui Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu 102 despre faptul reținerii și le-a dat indicații să de deplaseze la locul reținerii pentru lichidarea obstacolelor apărute. Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ai MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au înscenat o operațiune de filare și reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrâns de a transporta automobilul „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, cu restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare la locul destinației – Olanda, însă la intervenția și insistența Comisarului și ofițerului de urmărire penală a CPs. Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața locului nu și-au putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea toatei cantități de heroină, fiind depistată de ultimul. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Cerkez Akbulut, alias Cernit Murat, alias Altîg Murat a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. art. 42. alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, adică contribuirea la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestări de informații, acordare de mijloace de înlăturarea obstacolelor la procurarea, transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor calificative, de un grup criminal și în proporții deosebit de mari. 16.9. Tot el, la 29.08.1998, deținând pașaportul fals seria TR-J nr. XXXXX, eliberat la 10.09.1997 de SP Adana, Turcia pe numele lui Altîg Murat, având intenție directă de ași schimba datele de anchetă în scopul eschivării de la organelor de drept a Republicii Turcia și ale României, pentru infracțiunile comise și la organizația teroristă PKK (organizație teroristă), pretinzând că el, Akbulut Cerkez, este Altîg Murat, a prezentat documentul respectiv pentru a încheia căsătoria cu cetățeana Republicii Moldova Cernit Taisia, luându-și numele de familie a soției, înscriindu-se ulterior în documente ca Cernit Murat. Astfel, Cerkez Akbulut, prezentând intenționat pașaportul fals sus indicat Ministerului Dezvoltării Informaționale și Biroului Migrațiune și Azil al Republicii Moldova, a fost legitimat cu documente pe numele Altîg Murat – Cernit Murat, obținând și folosind următoarele acte: buletin de apatrid seria CC nr. XXXXX și pașaportul apatridului seria C nr. XXXXX, eliberate la 09.10.2000 de SEDP sect. Rîșcani mun. Chișinău, pe numele lui Altîg Murat; permisul de conducere de tip nou nr. XXXXX, eliberat la 02.07.2004 de VIP SEET Chișinău pe numele Cernit Murat; diplomă de studii superioare juridice, eliberată la 30.06.2004 de Academia de Drept din Moldova pe numele Cernit Murat; buletin de identitate pentru refugiați seria A nr. XXXXX, eliberat la 16.12.2005 de VIP pe numele Cernit Murat, care ulterior pînă la data de 26.03.2008 (momentul reținerii) le-a folosit la diferite instituții și organizații statale ale Republicii Moldova și a altor state, care fiind perfectate în baza unui act fals, conțin date false, fapt conștientizat de către Akbulut Cerkez. Astfel, prin acțiunile indicate cetățeanul Turciei, Cerkez Akbulut, a comis deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșite 103 repetat, referitor la documente de importanță deosebită – pașaportul seria TR-J nr.XXXXX, eliberat la 10.09.1997 de SP Adana, Turcia pe numele lui Altîg Murat, buletin de apatrid seria CC nr. XXXXX și pașaportul apatridului seria C nr. XXXXX, eliberate la 09.10.2000 de SEDP sect. Rîșcani mun. Chișinău, pe numele lui Altîg Murat; permisul de conducere de tip nou nr. XXXXX, eliberat la 02.07.2004 de VIP SEET Chișinău pe numele Cernit Murat; diplomă de studii superioare juridice, eliberată la 30.06.2004 de Academia de Drept din Moldova pe numele Cernit Murat; buletin de identitate pentru refugiați seria A nr. XXXXX, eliberat la 16.12.2005 de VIP pe numele Cernit Murat, adică infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. lit. a), c) Cod penal. 16.10. Instanța de apel a constatat că, prin rechizitoriu, Moiseev Dumitru XXXXXa fost învinuit de faptul că a comis infracțiunea prevăzută de art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d) Cod penal, adică contribuirea la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestări de informații, acordare de mijloace de înlăturarea obstacolelor la procurarea, transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi: de un grup criminal, cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe. Moiseev Dumitru XXXXX, activând conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 596 EF din 23.11.2007, în funcția de șef Secție Misiuni Speciale din cadrul Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, fiind astfel persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și cetățenii Republicii Moldova: Savca Corneliu – șef interimar al Direcției Misiuni Speciale, Valeriu Ohladciuc - șef Secție „Alfa” din cadrul DMS MAI RM, Țopa Ruslan - inspector superior al Secției Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI RM, și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr-o înțelegere prealabila, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avându-și rolul său strict stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorilor Direcției Misiuni Speciale a MAI RM Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moisev Dumitru, Ohladciuc Valeriu, la data de 20.03.2008, la 104 indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30 Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu produse agricole – fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de 199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor” numărul de înmatriculare XXXXX, remorca XXXXX, cu sacii în care era ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda, pentru comercializare ilegală. Deplasându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, aproximativ la orele 06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus-menționat în CPs. Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de reținere și numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere. În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborât din automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavând această posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul telefoniei mobile l-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerând acordarea serviciilor de acoperire, la ce ultimul l-a contactat pe Savca Corneliu, informându-l despre reținerea automobilului. Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității de heroină a comunicat celorlalți membri ai grupării criminale și anume Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu despre faptul reținerii, ultimii acționând conform planului criminal stabilit sau deplasat la locul reținerii pentru lichidarea obstacolelor apărute. La fața locului constatând că nu au influență asupra lucrătorilor poliției rutiere și nu pot tăinui cazul Țopa Ruslan folosind contrar prevederilor Legii, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, aplicând forța fizică asupra colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, în interesul unui grup criminal, i-a forțat legitimația de serviciu, deteriorându-i ambalajul și fără careva motive legale i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană V. și Ciobanu I. Ohladciuc Valeriu în scopul realizării rolului său, s-a apropiat de Karalar Murat, care se afla pe scaunul pasagerului în automobilul menționat, în scopul favorizării tăinuirii acțiunilor ilegale a grupării criminale i-a transmis ultimului să declare precum că lucrătorii poliției rutiere au extorcat sume bănești pentru eliberarea 105 automobilului reținut, în așa mod împiedicând colaboratorii poliției rutiere să-și exercite atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvârșite. Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ai MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au înscenat o operațiune de filare și reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrâns de a transporta automobilul „Hyundai H-100”, numărul de înregistrare XXXXX, cu restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare la locul destinației – Olanda, însă la intervenția și insistența Comisarului și ofițerului de urmărire penală a CPs. Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața locului nu și-au putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea toatei cantități de heroină, fiind depistată de ultimul. În continuare, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu în folosul unui grup criminal organizat, au exortat forțat lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lui Savca Corneliu i-au influențat psihic și moral de a da lămuriri ce nu corespund adevărului, impunându-i să scrie rapoarte la eliberare din organele MAI datate cu ziua precedentă. În această ordine de idei, instanța de apel a considerat că învinuirea adusă de acuzare lui Moiseev Dumitru XXXXX pe art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b), c) și d) Cod penal, nu și-a găsit confirmare, or, din materialele cauzei, în special din probele analizate, rezultă că această infracțiune nu a fost comisă de inculpat. 16.11. Referitor la învinuirea adusă lui Savca Corneliu XXXXX, instanța de apel a considerat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, or, vinovăția inculpatului Savca Corneliu XXXXX, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, este dovedită prin următoarea sistemă de probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele, cum ar fi:  declarațiile martorului Ceban Ion, care în ședința instanței de apel a confirmat și a susținut declarații sale date anterior, atât la urmărirea penală, cât și în instanța de judecată, în prezența inculpaților (f.d. 211-216, vol. I), ca fiind veridice;  declarațiile martorului Poiană Vasile, care, fiind analizate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat că declarațiile acestuia corespund adevărului, poartă un caracter consecutiv și indică la culpa inculpatului Savca Corneliu XXXXX, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal. Mai mult, din aceste declarații se atestă că inculpatul prin acțiunile sale, fiind membru al grupului criminal organizat a încercat să influențeze colaboratorii de poliție rutieră, impunându-i să scrie cereri de eliberare din funcție, cu o dată anterioară, aceste acțiunii fiind întreprinse în scopul ascunderii circumstanțelor de fapt, ce constituie latura obiectivă a infracțiunii 106 incriminate lui Savca Corneliu;  declarațiile martorilor Vozian I., Arseni Ion, Gatman Gh., Gorodețchii V., Rotari I. (în apel după rejudecare n-a fost posibil de deoarece ultimul decedase, declarațiile fiind date citirii); Saleh Agaibi, declarații care au fost cercetate în instanța de apel, Papuc Gh., Bobu Gh., Stegărescu V., Bîtlan S;  Chirilov V., fiind audiat în calitate de martor în instanța de apel, ca probă nouă, la întrebarea de ce nu s-a ținut la control drogurile depistate, a răspuns că în timpul acela a fost o grupare criminală din Costa Rica tot legată de cocaină, de aceea nu a ținut la control acest lucru. A declarat că erau implicați colaboratorii de poliție de rang înalt în circulația substanțelor narcotice. A fost declarat că s-au reținut substanțele narcotice de către Direcția Misiuni Speciale, care pe atunci era Direcția dlui Savca Corneliu (f.d. 2,3, vol. 40);  declarațiile martorului Zubic V., care a confirmat depozițiile expuse la urmărirea penală, adăugând că despre careva operațiuni de filaj și reținere a automobilului cu heroină nu era la curent, la fața locului, în jurul orelor 10:00, Savca Corneliu i-a raportat că automobilul cu substanță narcotică reținut, a fost filat și reținut de către dânsul și subalternii lui în cadrul unei măsuri operative (f.d. 118-121, vol. V);  procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.03.2008, conform căruia la fața locului în microbuzul de model „Hyundai H-100”, numărul de înmatriculare C MH 761, sub conducerea lui Karalar Murat a fost depistată substanță narcotică heroină în cantitate de 199550 gr, (f.d. 32-34, vol. I);  procesul-verbal de percheziție din 20.03.2008, conform cărui în portbagajul automobilului de model BMW-520 care aparține lui Karalar Murat a fost depistat utilaj electric de cusut și 43 de saci de polietilenă, cu care conform raportului de expertiză au fost cusuți sacii în care a fost depistată substanța narcotică heroina, (f.d. 46, vol. I);  procesul-verbal de examinare a obiectelor (saci cu brichete în care a fost depistată substanță de culoare cafeniu deschis) din 24.03.2008, care ulterior, în baza raportului de expertiză este recunoscută ca substanță narcotică heroină, (f.d. 47-82, vol. I);  raportul de expertiză nr. 883/884 din 01.04.08, conform cărui în sacii depistați la data de 20.03.08, în microbuzul de model Hyundai H-100, numărul de înmatriculare CMH761, sub conducerea lui Karalar Murat a fost depistată substanță narcotică heroină în cantitate de 199550 gr., (f.d. 83-123, vol. I);  procesul-verbal de examinare a obiectelor utilajului de cusut, sacilor depistați la Karalar Murat în automobil, din 15.05.2008, f.d. 131-132, vol. I);  raportul de expertiză nr. 1149/1150/255 din 29.05.2008, conform cărui cusuturile cu care au fost cusuți sacii depistați la data de 20.03.2008 în automobilul de marcă „Hyundai-H 100” sunt efectuate cu utilajul electric de cusut, prezentat spre expertizare. Ața cu care au fost efectuate cusuturile este identică cu cea prezentată spre expertizare, (f.d. 141-146);  datele privind trecerea frontierei de Stat a Republicii Moldova și a Ucrainei 107 de către Karalar Murat, Boztepe Omer, Kaya Salih, Cernit Murat, Savca Corneliu, Stegărescu Veronica, care confirmă legătura între ei, (f.d. 154-156, vol. 1, f.d. 5-8, vol. II);  descifrările telefonice ale abonatului Karalar Murat, posesor al numărului de telefon XXXXX, care confirmă legătura între dînsul și ceilalți membri ai grupării criminale, inclusiv în dimineața datei de 20.03.2008, (f.d. 161-181, vol. I);  materialele acumulate de către lucrătorii DMS MAI, referitor la reținerea de către lucrătorii poliției rutiere Poiană V. și Ceban I., inclusiv excesul de putere comis de către lucrătorii DMS față de Poiană V. și Ceban I., (f.d. 182-203, vol. I);  descifrările telefonice ale abonatului Ceban Ion și Poiană Vasile, posesori al numerelor de telefon, respective XXXXX și XXXXX, care confirmă declarațiile expuse de către ei la urmărirea penală și în instanța de judecată și care combat afirmațiile calomnioase ale inculpaților, (f.d. 217-227, vol. I);  informația parvenită de la BNC Interpol, nr. 33/5017 din 05.06.2008, (f.d. 12-14, vol. II);  descifrările telefonice ale abonatului Stegărescu Veronica, posesor al numărului de telefon XXXXX, (f.d. 38-44, vol. II);  procesul-verbal de prezentare a spre recunoaștere a persoanelor după fotografie din 07.04.2008, cu participarea martorului Bîtlan Stepan, conform căruia acesta recunoaște pe persoana care este pe fotografia sub numărul 4 (Kaya Salih) ca bărbatul care i s-a prezentat sub numele Rămbo și Ramazan și din 2007 se ocupa cu transportarea fasolelor în Olanda, tot prin intermediul lui a făcut cunoștință și cu Karalar Murat, (f.d. 60-62, vol. II);  procesul-verbal de prezentare a spre recunoaștere a persoanelor după fotografie din 07.04.2008, cu participarea martorului Saleh Agaibi, conform cărui recunoaște pe persoana care este pe fotografia sub numărul 4 (Savca Corneliu) ca bărbatul care lucrează în poliție și pe care Karalar Murat îl numea „SAID”, venea în bar seara după ce Karalar Murat aducea saci cu fasole, (f.d. 88-90, vol. II);  procesul-verbal de ridicare a telefonului mobil de model „Samsung SGH- F.720” de la Cernit Taisia din data de 15.05.2008, (f.d. 104, vol. II);  procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil de model „Samsung SGH-E720” ridicat de la Cernit Taisia la 15.05.2008, în care a fost depistat un mesaj care confirmă implicarea de către soțul ei și un oarecare „Said” la o afacere, (f.d. 105, vol. II);  descifrările telefonice ale abonatului Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), posesor al numărului de telefon XXXXX, care în mod direct dovedește implicarea tuturor inculpați în traficul de substanțe narcotice, (f.d. 116-135, vol. II);  procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil ridicat de la Karalar Murat în momentul reținerii în care se dețin date ce confirmă legăturile lui cu alți membri ai grupului criminal), (f.d. 156-164, vol. III);  procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil ridicat de la Savca Corneliu în momentul reținerii în care se dețin date ce confirmă legăturile lui 108 cu alți membri ai grupului criminal), (f.d. 156-164, vol. III);  descifrărilor telefonice ale abonaților Karalar Murat, Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Savca Corneliu și Stegărescu Veronica, posesori ai numerelor de telefoane, respective: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, (f.d. 71-108, vol. V);  procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil) ridicat de la Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) în momentul reținerii, care confirmă legăturile lui cu alți membri ai grupului criminal, (f.d. 159-163, vol. V). Astfel, instanța de apel, analizând declarațiile martorilor audiați, actele și documentele indicat supra, acumulate în cadrul urmării penale, a conchis că, vina lui Savca Corneliu XXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, este demonstrată pe deplin, or, probele analizate supra coroborează între ele, poartă un caracter consecvent, și combat în totalitate declarațiile inculpatului, dar și argumentele invocate în cererea de apel în interesul ultimului, or, din cele relatate de martorii enunțați se atestă că inculpatul era membru al grupului criminal organizat, fiind implicat direct în circulația substanțelor narcotice depistate. Iar declarațiile inculpatului Savca Corneliu XXXXX, fiind analizate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală de către instanța de apel, au fost considerate că nu corespund adevărului, or, sunt oferite cu scopul de a se eschiva de la răspundere penală, mai mult, cele relatate de inculpat sunt combătute cu certitudine prin sistemul de probe analizat supra, dar și prin declarațiile lui Ohladciuc Valeriu, Moiseev Dumitru, Țopa Ruslan. În această ordine de idei s-au reținut declarațiile martorilor Poiană Vasile și Ceban Ion făcute sub jurământ, care confirmă și prin materialele dosarului penal și anume prin descifrările telefonice a lui Karalar Murat nr. tel XXXXX, care pe data de 20.03.2008, la orele 06:42 îl telefonează pe Cernit Murat (f.d. 179 vol. I) și se află acolo un minut, apoi se vede că merg, deoarece la 06.53, 57 sunt vizibile alte antene Bucuriei 2-3, orele 07:00, Codru 3 până la 7:40 ultimul apel. La fel, instanța de apel a stabilit că din declarațiile lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), cercetate în instanța de apel, rezultă că la 20.03.2008, pe la orele 06.40, a fost contactat de către Karalar Murat, care la rugat să intervină cu un ajutor din motivul că la el în automobil de către lucrătorii poliției rutiere au fost depistate substanțe narcotice, pentru ce ultimii cer mită de la el, în caz contrar îl vor reține. Despre acest fapt l-a contactat pe cunoscutul său Savca Corneliu, care este lucrător al DMS MAI RM, cu care s-au întâlnit peste puțin timp în ograda CPs. Rîșcani, mun. Chișinău, unde i-a povestit în detalii toate circumstanțele. În altă ordine de idei, instanța de apel a precizat că din declarațiile inculpatului Savca Corneliu, reiese că la data de 20.03.2008, pe la ora 07:00 a fost telefonat de către Cernit Murat, solicitând o întâlnire de urgență. Aproximativ la orele 07:20 sau întâlnit în fața CPs. Rîșcani, mun. Chișinău, unde Cernit i-a comunicat, că Karalar Murat la telefonat pe dânsul și i-a comunicat că a fost stopat de către lucrătorii poliției rutiere, care depistând în microbuzul cu care se deplasa, substanțe narcotice, 109 motiv pentru care estorcă de la Karalar Murat bani. Respectiv, Colegiul a reținut că declarațiile lui Ohladciuc V, coincid cu a martorilor Cebanu I. și Poiană V., că Arsene a venit la chemarea ultimilor. Din declarațiile inculpatului Moiseev Dumitru, se atestă că la data de 20.03.2008, la primirea informației operative de la Savca Corneliu, a organizat și realizat reținerea drogurilor (heroină) în proporții deosebit de mari transportate de către Karalar Murat. La fața locului de asemenea a fost prezentă grupa operativă de la CPs. Buiucani, mun. Chișinău și alți colaboratori ai organelor de drept. Mai mult, instanța de apel a stabilit că implicarea nemijlocită a membrilor și anume, a lui Kaxa Salih, Boztepe Omer, Karalar Murat, Cernit Murat, Savca Corneliu, în traficul de droguri este vădită și activată nemijlocit din momentul reținerii drogurilor de către lucrătorii poliției rutiere, chiar însăși Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), care nu are nimic comun cu organele de drept, apare la MAI, în momentul reținerii lui Karalar Murat. Mai mult decât atât, se deplasează și la depozitul din or. Vatra, sub pretextul de a traduce cele relatate de către Karalar, cu toate că, ultimul cunoaște foarte bine limba rusă, iar lucrătorul DMS, Sargheliu Vitalie posedă limba turcă. Totodată, instanța de apel a relevat, că Poiană Vasile și Ceban Ion au fost impuși timp de 12 ore în incinta clădirii MAI, de a scrie și a data rapoartele de eliberare din funcție cu ziua din urmă, reieșind din declarațiile lor, scrierea mai multor explicații pe faptul reținerii substanțelor narcotice, nefiind puse întrebări pe marginea estorcării sumelor bănești, deși colaboratorii DMS au declarat că s-au deplasat la intersecția unde se afla microbuzul reținut pentru cercetarea cazului estorcării sumelor bănești de către colaboratorii poliției rutiere. Deși se constată că substanțele narcotice au fost reținute de către colaboratorii de poliție rutieră Poiană V. și Ceban I., de către colaboratorii DMS și anume Țopa Ruslan, la cerința lui Moisev D. se scrie raport pe numele lui Savca C., că în urma măsurilor operative de investigație întreprinse de către SMS a DMS a fost documentat cazul de tranzitare a substanțelor narcotice pe teritoriul RM, Țopa și Moiseev declară că la sosirea la fața locului au aflat despre existența substanțelor narcotice în microbuzul reținut. Mai mult, se indică ora 07:20, de reținere în intersecție Șciusev - Cebotari de către DMS a cet. Murat Karalar, care la volanul Hyundai cu n.î. CMI 761 transporta substanțe narcotice în cantitate de 200 kg. Din informația parvenită substanța depistată este heroina. Mai mult, se acționează prima dată la înregistrarea raportului la CPS Buiucani de către DMS întru reținerea lui Karalar Murat, care s-a aflat în custodia DMS al MAI până la orele 20.00, ora care a fost întocmit proces-verbal de reținere de către grupa operativă care a efectuat acțiuni de cercetare la fața locului. Colaboratorii de la DMS MAI RM, care erau pe loc (intersecția Șciusev-Cebotari), insistau de a efectua mai repede examinarea pachetului depistat, spunând că microbuzul necesită a fi repede transportat pe teritoriul MAI. Între timp de către colaboratorii DMS și anume prin persoana șefului DMS Savca C. se admit acțiuni întru deplasarea cu persoana reținută de facto Karalar Murat, cu oferirea translatorului Cernit Murat, la depozitul unde urma să ajungă 110 substanța narcotică în cazul în care nu ar fi fost reținut microbuzul. Este necesar de menționat că, la deplasare la depozitul din or. Vatra de către colaboratorii DMS al MAI, nu se întocmește nici vre-un proces verbal de cercetare a depozitului sau un alt act ce ar legaliza acțiunile efectuate. Astfel, instanța de apel a constatat, că prin deplasarea la depozitul din s. Vatra, de fapt, s-a urmărit distrugerea probelor și verificarea dacă nu cumva mai sunt în depozit substanțe narcotice sau alte probe ce ar confirma implicarea colaboratorilor DMS al MAI la comiterea infracțiunii. De fapt, prin deplasarea la depozitul din sat. Vatra au fost distruse probele sau cel puțin nu au fost cercetate ce ar confirma declarațiile martorului Rotari Ion din care se concluzionează că, pe paletele din depozit, locul lăsat pe 4 palete, pentru 6 saci, era destinat anume acelor 24 de saci în care a fost depistată heroina, depistată a doua zi, la data de 20.03.2008. De asemenea, din declarațiile martorului Rotari Ion se confirmă faptul amplasării paletelor cu sacii de fasole, modul de a fi încărcați în camion, și anume ca ultimii saci cu substanțe narcotice necesitau a fi încărcați primii, iar cei care erau numai cu fasole să fie amplasați la deschiderea ușilor remorcii, fapt ce era dirijat de către Karalar Murat, persoana care a vorbit în limba rusă și era cu un microbuz de marfă, de culoare albă. Instanța de apel a reținut și faptul, că Boztepe Omer a adus geanta lui Karalar Murat în oficiul lui Cernit Murat, dar nu, spre exemplu, la barul lui Karalar Murat. Cernit Murat, depistând geanta „chibzuind că în ea se află exploziv”, îl contactează pe Savca Corneliu, dar nu sună în CPs. Centru, CGP mun. Chișinău, sau 902, fiind angajat ca ”specialist în dreptul penal”, ultimul, la rândul său, dispunând de așa o informație, precum că posibil în geantă se află un exploziv, nu expediază la fața locului colaboratorii secției tehnice din cadrul DTC MAI RM, dar 3 lucrători, subordonați lui, din cadrul DMS, fapt confirmat de către ultimii, audiați în calitate de martori. Astfel, instanța de apel a conchis că din declarațiile inculpaților, cât și a martorilor, rezulta că, Savca Corneliu a dat indicații subalternilor să se deplaseze la fața locului (necunoscut), pentru a „documenta” un caz de extorcare de bani de către lucrătorii poliție rutiere de la un cetățean turc, dar nimeni din cei veniți la fata locului nu întreprind careva măsuri privind reținerea polițiștilor în flagrant, nimeni nu avea careva aparataj pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală pe așa fel de infracțiuni, nu s-a pornit vreo cauză penală pe acest fapt, sau măcar să se întocmească un proces-verbal de constatare. În acest sens, instanța de apel a indicat, că între Cernit Murat și Karalar Murat până la reținerea microbuzului au avut loc mai multe convorbiri telefonice confirmate prin descifrările telefonice (f.d. 117 vol. II), unde Cernit Murat de pe nr. XXXXX îl telefonează pe Karalar Murat la nr. XXXXX pe data de 18.03.2008 la orele 11:07 - 26 s.; 11:23-14s.; 17:15-11 s., 20:41 -27s.; 21:27 - 9s. De asemenea, aceleași descifrări telefonice arată că Cernit Murat îl telefonează pe Savca Corneliu la nr. XXXXX pe data de 19.03.2008 la orele I 19:32- 8s. și 19:54-5s. Aceste circumstanțe, confirmă că Savca Corneliu este un membru activ al grupului criminal creat în scopul tranzitării substanțelor narcotice pe teritoriul 111 R. Moldova, fapt ce se confirmă prin acțiunile însăși ale acestuia, care după reținerea microbuzului, în care s-a depistat o cantitate impunătoare de substanțe narcotice, falsifică notele agenturistice pentru a arata implicarea sa legală în operațiune de capturare a acestui lot și deplasarea la depozitul din or. Vatra. Faptul că acțiuni operative de investigare și de reținere a acestui lot de substanțe narcotice nu se înfăptuiau de către colaboratorii DMS, s-a confirmat prin declarațiile inculpatului Ohladciuc Valeriu, care a declarat că nimeni dintre colegii săi nu cunoștea despre existența substanțelor narcotice în microbuz. Mai mult, astfel de investigații operative nu se duceau de către colaboratorii DMS, deoarece lipsesc careva documente ce ar atesta astfel de acțiuni. Or, potrivit materialelor cauzei, Cernit Mirat îl telefonează pe Karalar Murat, iar ultimul fără frică dă indicații la telefon lui Bîtlan că va aduce în saci 1000 kg de fasole pe care le va încărca mai întâi în camion, apoi ce a adus mai înainte. Instanța de apel a menționat că „Said” a fost recunoscut de către Saleh Agiabi, ca Savca Corneliu, cât la urmărirea penală, atât și în instanța de judecată, deși în perioada cercetării judecătorești, ultimului i-a fost fabricată o cauză penală, fiind reținut și impus de către unii colaboratori ai organelor de drept, să-și schimbe depozițiile în favoarea inculpatului Savca Corneliu. În acest sens a declarat fals că a fost impus de către procuror să dea declarații, fiind influențat de a depune asemenea declarații de către Tatarlî Andrei, care din depozițiile martorului Roșca Ion anterior ocupa funcția de Șef-adjunct de Direcție documentare a cetățenilor străini din cadrul MT1, a favorizat dispariția unui act prezentat de către Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) și Murat Karalar în instituția nominalizată. Pe faptul dat a fost ulterior inițiată o urmărire penală în baza art. 314 alin. (1) Cod penal. Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a menționa și faptul, că la așa numitul „Said” se referă și Karalar Murat când îl roagă pe Poiană Vasile să stopeze automobilul lângă MAI pentru că „Said” va rezolva problema iscată cu reținerea sa. 16.12. Din considerentele expuse supra, instanța de apel a indicat că, nu poate fi reținută soluția primei instanțe, cât și a inculpatului Savca Corneliu, dar și a apărătorului acestuia, precum că acesta nu cunoaște despre existența unei organizații criminale internaționale specializată în tranzitarea drogurilor din care ar putea face parte cel puțin unii din inculpați, aceasta contrazice însăși conținutul notelor agenturistice din dosarul de lucru cu denumirea convențională „XXXXX”, care sunt semnate de către inculpatul Savca Corneliu, din care reiese că există o așa organizație, denumind-o ca organizație criminala internațională care este specializată în tranzitarea drogurilor din Turcia și Afganistan în țările UE. Or, aceste circumstanțe sunt combătute prin faptul că la 15.05.2008, conform procesului-verbal de ridicare (f.d.-104, vol. II), a fost ridicat de la Cernit Taisia telefonul mobil de model „Samsung SGH-E 720”, iar în aceiași zi, la 15.05.2008, conform procesului-verbal de examinare a obiectelor (f.d.-105, vol. II), în meniul telefonului mobil de model „Samsung SGH-E 720” ridicat de la Cernit Taisia a fost depistat un mesaj, cu următorul conținut: „peredai muju i Saidu, shto provalii sdelku, liudiu ne dovolni. Oni poluciali bolisie dengi, esli ne reshat vopros, to postradaiut i nikto im ne pomojet”. 112 Totodată, a fost stabilit numărul de telefon XXXXX din Turcia de pe care a fost expediat mesajul respectiv, iar de către organul de urmărire penală s-a solicitat de la organele de drept din Turcia să îi informeze cui aparține și cine se folosește de numărul de telefon indicat. În acest context, instanța de apel a notificat prevederile art. 42, 46 și art. 2171 Cod penal și a reținut că, lit. c) alin.(4) art.2171 a fost abrogată prin Legea nr.277-XVI din 18.12.2008, în vigoare 24.05.2009, astfel, fiind stabilit că, inculpatul Savca Corneliu XXXXX, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Karalar Murat XXXXX și persoana, cauza penală în privința căreia a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea ei, au realizat condițiile expuse mai sus privind transportarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită în scop de înstrăinare, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, adică au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. art. 42, 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, iar cealaltă persoană, cauza penală în privința căreia, de asemenea, a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea ei, la indicația căreia au fost executate aceste fapte, a organizat activitățile celorlalți. De asemenea, instanța de apel a specificat prevederile pct. 3 alin.(9) a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova „Despre practica aplicării de către instanțele judecătorești a legislației privind infracțiunile legate de mijloacele narcotice și substanțele cu efect puternic și toxice”, nr. 12 din 27.03.1997, Hotărârea Guvernului privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor, nr. 216 din 27.02.2006, prin care au fost aprobate Regulile privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor, Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nr. 1088 din 05.10.2004, prin care au fost aprobate tabelele și listele substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, Hotărârea Guvernului privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, nr. 79 din 23.01.2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, stabilind că, este incontestabil, că transportarea „heroinei” pe teritoriul Republicii Moldova este o operațiune ilegală cu substanțe narcotice, iar cantitatea de 199550 grame eroină”, depistată la 20.03.2008 în circumstanțele expuse, reprezintă o cantitate deosebit mare. De aici și semnul calificativ incriminat inculpatului Savca Corneliu XXXXX, dar și inculpaților Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Karalar Murat XXXXX. Instanța de apel a reținut că scopul înstrăinării substanțelor narcotice, urmărit de către ultimul prin transportarea ilegală pe teritoriul Republicii Moldova este confirmat nu numai prin declarațiile martorilor expuse mai sus, prin faptul că dânsul prin acțiunile sale intenționate a contribuit la săvârșirea infracțiunii imputate prin sfaturi, indicații, prestări de informații, acordare de mijloace de înlăturarea obstacolelor la procurarea, transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice 113 Astfel, instanța de apel a menționat că comportamentul și acțiunile inculpatului Savca Corneliu XXXXX, precum și a celorlalte persoane, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Karalar Murat XXXXX, dar și a unei persoane, cauza penală în privința căruia fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea lui, anterioare zilei de 20.03.2008, în această zi, cât și ulterior, se înscriu perfect în prevederile analizate mai sus. În această ordine de idei, instanța de apel a ajuns la concluzia că, toți cei trei sus-indicați la momentul descoperirii infracțiunii făceau parte dintr-un „grup criminal organizat”, format și consolidat de către cetățeni de origine turcă, cu distribuirea strictă a rolurilor fiecăruia în autor (coautor) și organizator, cu elaborarea unui plan detaliat de săvârșire a infracțiunii, cu aplicarea celor mai sofisticate și ingenioase metode de săvârșire a infracțiunii, cu determinarea comportării fiecărui membru într-o situație sau alta, inclusiv, retragerea (îndepărtarea) de la locul faptei și mușamalizarea circumstanțelor săvârșirii infracțiunii, cu acordarea de ajutor și sprijin reciproc multilateral atât în viața de toate zilele, cât și în diferite situații, legate de scopul propus spre realizare. Reieșind din faptul că, inculpatul Savca Corneliu XXXXX a executat nemijlocit, total, atât singur (unele acțiuni), cât și cu alte persoane (de comun acord), latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. art.42, 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, instanța de apel a considerat că, el urmează a fi recunoscut în calitate de autor al acestei infracțiuni, precum și pedepsit penal ca subiect al acestei infracțiuni. 16.13. Referitor la învinuirea adusă lui Savca Corneliu XXXXX, pe art. 332 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de apel a indicat că vina inculpatului, deși acesta a pledat nevinovat a fost confirmată prin următoarele probe:  declarațiile martorilor Papuc Gh., Zubic V.,  răspunsul nr. 31/203 din 03.04.2008, parvenit de la MAI, conform căruia careva operațiuni de filaj a traficului de substanțe narcotice nominalizat mai sus de către lucrătorii DIVIS nu se petrecea;  procesul-verbal de ridicare a dosarului de lucru nr. XXXXX cu denumirea convențională „XXXXX” și a fișei personale a agentului ”XXXXX”, ridicate din DMS MAI RM;  procesul-verbal de examinare a obiectelor (dosarului de lucru nr. XXXXX cu denumirea convențională „XXXXX” a fișei personale a agentului „XXXXX” și a registrului de evidență a comunicărilor agenturistice ridicate din DMS MAI RM, care direct confirmă falsul de către Savca Corneliu și Moiseev Dumitru a materialelor dosarului de lucru cu denumirea convențională „XXXXX” întru tăinuirea de către Savca Corneliu XXXXX a implicării ultimului în comiterea infracțiunilor incriminate;  raportul de expertiză nr. 1380-1382 din 26.06.2008, conform căruia scrisul și unele semnături în documentele prezentate spre expertizare sunt falsificate. Astfel, instanța de apel, analizând sistemul de probe menționat mai sus, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a conchis că inculpatul Savca Corneliu XXXXX, prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea prevăzută de 114 art. 332 alin. (2) lit. c) Cod penal - înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente săvârșite din interese personal, conform indicilor calificativi, săvârșite în interesul unui grup criminal organizat, iar declarațiile inculpatului au fost considerate că nu corespund adevărului, or, acestea poartă un caracter declarativ, fiind oferite în scopul eschivării sale de la răspunderea penală. În această ordine de idei, instanța de apel a stabilit că instanța de fond eronat a dispus excluderea semnului calificativ „în interesul unui grup criminal organizat”, or, potrivit materialelor cauzei, „nota agenturistică”, este un act public („document oficial”), adică adoptat, în speță, prin activitatea organului de poliție, în conformitate cu art. 3.3 pct. (5) lit. b) a Regulamentului privind activitatea operativă de investigații a organelor afacerilor interne (Anexa nr. 1 (strict secretă) la Ordinul M.A.I. Nr. 005 din 25 septembrie 2001 (strict secret)), care are menirea să certifice evenimentele și faptele care provoacă, încetează sau au alte urmări juridice (anexa nr. 1.51 (strict secretă) la acest Regulament). Mai mult, analizând dosarul de lucru cu denumirea convențională „XXXXX” până la fila nr. 17, instanța de apel atestă că sunt note agenturistice și misiuni ce țin de infracțiuni contra persoanei (trafic de ființe umane, omoruri, tâlhării) și care coincid cu nr. de intrare conform borderoului, ceea ce a și declarat inculpatul Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) că releva informații numai despre omoruri tâlhării și jafuri, dar despre traficul de droguri nu a comunicat lui Savca Corneliu nici odată. Mai departe, fila nr. 18, care de asemenea este inclusă în borderoul dosarului dat ca misiune cu nr. de intrare XXXXX nu corespunde datelor înscrise în borderou, ci este o notă agenturistică cu nr. 59ss, privind tranzitarea substanțelor narcotice. Nota este datată cu 08.02.2008, semnată de Șeful DMS a MAI C. Savca. Pe ea, ca măsuri este menționat faptul, că este necesitatea de a stabili personalitatea lui Murat Caralar, cercul de persoane cu care acesta întreține relații, ceea ce contrazice faptului constat că ei se cunosc un timp mult mai îndelungat. Fila nr. 19, nu este inclusă în borderou. Este o notă agenturistică cu nr. 123ss, privind tranzitarea substanțelor narcotice. Nota este datată cu 19.03.2008, semnată de Șeful DMS a MAI C. Savca. Pe verso paginii, este înscrisă nota privind verificare și realizare, conform căreia se confirmă faptul că la data de 20.03.2008 a fost reținut cetățeanul Turciei Caralar Murat cu cantitatea de aproximativ 200 kg de substanțe narcotice. Ea este semnată de C. Savca. Fila nr. 20, nu este inclusă în borderou. Este o notă agenturistică cu nr. 127ss, privind tranzitarea substanțelor narcotice. Nota este datată cu 19.03.2008, semnată de Șeful DMS a MAI C. Savca. Toate acestea denotă faptul că Savca C. a introdus aceste date în note agenturistice după reținerea drogurilor, folosind această metodă de a tăinui acțiunile criminale privind implicarea în traficarea drogurilor și a duce, ulterior, în eroare organele de urmărire penală și instanța de judecată în caz de acuzare a lui în săvîrșirea infracțiunii nominalizate. Or, faptul că inculpații au relatat că nu cunosc despre existența unei organizații criminale internaționale specializată în tranzitarea drogurilor din care ar putea face parte cel puțin unii din inculpați, aceasta se contrazice prin însăși conținutul notelor agenturistice din dosarul de lucru cu denumirea convențională „XXXXX”, care sunt 115 semnate de către inculpatul Savca Corneliu, din care reiese că există o așa organizație, denumind-o ca organizație criminală internațională care este specializată în tranzitarea drogurilor din Turcia și Afganistan în țările EU. Astfel, instanța de apel a stabilit că, acțiunile criminale ale lui Savca Corneliu XXXXX ca membru activ și a altor membri ai grupului criminal organizat nominalizat, exprimate prin acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, din interese personale, demascate din motivul implicării a mai multor organe de drept a Republicii Moldova, împreună cu Moiseev Dumitru și printr-o înțelegere prealabilă între dânșii, având scopul eschivării lui Savca Corneliu și a altor membri de la răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită (complicitate la circulația ilegală a substanțelor narcotice), în mod repetat, în interesul unui grup criminal organizat, la data de 24.03.2008, prin intermediul unui purtător de informație electronice - Flash Card de model „hp”, a falsificat din dosarul de lucru cu denumirea convențională „XXXXX”, nr. XXXXX (dosar strict secret), „Notă agenturistică nr. 59ss”, datată cu data de 08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu data de 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”, datată cu data de 22.03.2008, ulterior, tot atunci, înscriu în fiecare din ele date vădit false, precum că el (Savca Corneliu XXXXX) a primit informație operativă de la agentul „XXXXX„ și a organizat operațiunea de filaj, de descoperire și de reținere a filierei de tranzitare a substanțelor narcotice. Mai mult ca atât, Savca Corneliu XXXXX, a falsificat și a introdus date vădit false în „Fișa personală a agentului „XXXXX” și „Angajamentul în scris a agentului” din același dosar, precum că membrul grupului criminal organizat, Cernit Murat este agentul „XXXXX”, care furnizează informație operativă”. Astfel, se atestă că Savca Corneliu împreună cu Moiseev Dumitru XXXXX au înscris în aceste documente date vădit false, fie că faptele și împrejurările expuse nu au avut loc, după cum este consemnat în „Notă agenturistică nr. 59ss”, datată cu data de 08.02.2008, fie că au avut loc în cu totul alt mod, decât s-a făcut consemnarea în „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”, datată cu 22.03.2008. Mai mult, la înregistrarea ultimului document, au fost încălcate și prevederile art. 3.3 pct.(6) a Regulamentului nominalizat. Totodată, la adoptarea soluției pe acest capăt de învinuire instanța a reținut prevederile Legii pentru modificarea și completarea Codului penal al Republicii Moldova nr. 277-XVI din 18.12.2008, în vigoare din 24.05.2009, conform căreia din dispoziția alin. (2) art. 332 Cod penal, a fost exclusă lit. a). Instanța de apel a menționat că, potrivit art. 123 Cod penal, Savca Corneliu XXXXX, cade sub incidența noțiunii de „persoană cu funcție de răspundere”, întrucât activa conform Ordinelor Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, nr. 655 EF din 26.12.2007 în funcțiile de Șef-interimar al Direcției Misiuni Speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, acordându-i-se în virtutea acestei funcții drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție. Mai mult, instanța de apel a stabilit că Savca Corneliu și Moiseev Dumitru 116 XXXXX au urmărit scopul de a fi menționați pe linie de serviciu, în special Savca Corneliu de a-și ascunde acțiunile ilegale, întreprinse împotriva colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, precum și în scopul de a-și justifica indicațiile date subalternilor lor în dimineața și pe parcursul zilei de 20.03.2008. 16.14. Instanța de apel a menționat, că nu poate reține argumentele inculpatului Savca Corneliu XXXXX, conform cărora nu s-a efectuat expertiză, care să confirme falsificarea acestor „note agenturistice”, iar instanței de judecată nu i-au fost prezentate „note agenturistice” perfectate cu aceeași dată, dar cu alt conținut, întrucât în cadrul audierii suplimentare în ședința judiciară din 09.09.2009 (f.d.-208, vol. XVII), inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și-a confirmat declarațiile făcute în timpul urmăririi penale în cadrul audierii lui la 09.06.2008, în calitate de învinuit (f.d.-82, vol. IV), conform cărora el nu i-a furnizat inculpatului Savca Corneliu XXXXX careva informații legate de drogurile (heroina) reținute la 20.03.2008. Mai mult, inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a confirmat în ședință judiciară, că în perioada 01.09.2006 - 03.01.2008, nu a fost pe teritoriul Republicii Moldova, dar s-a aflat în Germania, întrucât trebuia să se afle în mod obligatoriu pe teritoriul acestei țări în legătură cu acordarea statutului de refugiat, pe care-l solicitase, de aceea nu i-a furnizat inculpatului Savca Corneliu XXXXX informațiile inserate în „notele agenturistice” nr. 253ss, datată cu 03.01.2007 (f.d. 7), nr. 252ss, datată cu 01.02.2007 (f.d. 8), nr. 836ss, datată cu 03.03.2007 (f.d. 9), nr. 837ss, datată cu 11.05.2007 (f.d. 10), nr. 838ss, datată cu 12.06.2007 (f.d. 11), nr. 839ss, datată cu 14.07.2007 (f.d. 12) din Dosarul de lucru nominalizat, iar în cadrul audierii lui în calitate de învinuit la data de 09.06.2008 (f.d.-82, vol. IV), Cernit Murat a declarat că el, în general, nu i-a furnizat lui Savca C. careva informații legate de comiterea omorurilor, tâlhăriilor, jafurilor și furturilor, inserate în notele menționate, dar informațiile furnizate țineau doar de falsificarea documentelor, traficul de ființe umane și proxenetism. Mai mult, aceste circumstanțe sunt confirmare și prin conținutul pct. pct. 13 și 14 din Fișa personală a agentului (Anexa 1.1 (strict secretă) la Instrucțiune), conform căreia sunt indicate direcțiile de lucru și scopul racolării agentului „XXXXX”. Din aceleași considerente, aflarea lui Cernit Murat în perioada de referință după hotarele țării, nici inculpatul Savca Corneliu XXXXX nu putea să-i transmită agentului „XXXXX”, iar acesta nu putea să însușească „misiunile” cu nr. XXXXX (f.d. 13), nr. XXXXX (f.d. 14), nr. XXXXX (f.d.-15), nr. XXXXX (f.d.-16), nr. XXXXX (f.d. 17) din același Dosar de lucru. Astfel, declarațiile inculpatului Savca Corneliu XXXXX, făcute în ședința judiciară din 09.09.2009 (f.d.-209, vol. XVII), privind primirea informațiilor și transmiterea misiunilor sus indicate în cadrul convorbirilor telefonice cu inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) aflat după hotarele țării în perioada de referință nu numai că nu sunt convingătoare pentru instanța de judecată, dar ele denotă faptul, că de către Savca C. au fost falsificate marea majoritate a documentelor din acest Dosar de lucru. 117 De asemenea, nu au fost reținute de către instanța de apel nici argumentele apărării referitor la faptul că „nota agenturistică” nu reprezintă document oficial, care oferă drepturi sau eliberează de obligații, că „notele agenturistice” sunt reglementate de ordinele interne ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și sunt recunoscute de Ministru și Vice-miniștri ca documente de uz intern, dar nu ca documente oficiale, cu trimitere la declarațiile martorilor Zubic V., Cosovan Gh. și Hîncu T., în această parte, or, instanța de apel a considerat, pe de o parte, că persoanele nominalizate supra nu sunt subiecți, care ar putea oferi o apreciere legală la acest capitol, iar pe de altă parte, art. 332 Cod penal, prevede comiterea faptelor de fals față de documentele oficiale, dar nu față de documentele oficiale, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, or, elementele respective, invocate se regăsesc la o altă normă organică. 16.15. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a specificat prevederile art. 6 alin.(1) a Legii privind accesul la informație, nr. 982-XVI din 11.05.2000, art. 4 alin. (2), art. 19 lit. e) a Legii privind actele legislative, nr. 780- XV din 27.12.2001, și menționând că, având în vedere că „notele agenturistice” atestă fapte care au relevanță juridică, sunt create de către persoane împuternicite de stat (funcționari, având atribuții speciale, statut special și situație de serviciu specială), sunt expuse într-o formă stabilită de lege, sunt introduse în circuit în cadrul unui sistem de înregistrare, evidență strictă și control al circulației, determinat de domeniul de aplicabilitate și restricțiile impuse, reglementate prin Legea privind activitatea operativă de investigații, nr. 45-XLII din 12.04.1994, Legea cu privire la secretul de stat, nr. 245-XVL din 27.11.2008 (până la aceasta prin Legea cu privire la secretul de stat, nr. 106-XIIL din 17.05.1994), Ordinul MAI nr. 005 (strict secret) din 25.09.2001 „Despre aprobarea Regulamentelor și Instrucțiunilor privind organizarea și efectuarea activității operative de investigații a organelor afacerilor interne”, instanța de judecată a concluzionat, că aceste „note agenturistice” fac parte din categoria „documentelor oficiale”. 16.16. Referitor la învinuirea adusă lui Savca Corneliu XXXXX pe art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, instanța de apel a menționat că, deși, inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, culpa acestuia este demonstrată prin declarațiile martorilor Ceban Ion, Poiană Vasile, Vozian I., Arseni I., Gatman Gh., care, fiind analizate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, confirmă că acțiunile lui Savca Corneliu XXXXX urmează a fi încadrate în baza art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal - săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a acțiunilor ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege cauzând daune drepturilor ocrotite de lege a persoanelor fizice, săvârșite în interesul unui grup criminal organizat. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, la 20.03.2008 Ceban Ion XXXXX a depus raport de concediere din funcția deținută, datat cu 19.03.2008 (f.d. 82, vol. XVI), iar conform Ordinului Ministrului MAI nr. 140 EF. din 28.03.2008 (f.d. 84, vol. XVI), la cererea personală, Ceban Ion XXXXX a fost concediat din funcția de inspector al plutonului special al Secției poliției rutiere a CGP, mun. Chișinău. 118 Ulterior, la 08.04.2008, Ceban Ion XXXXX a depus cerere privind retragerea raportului de concediere sus indicat (f.d. 85, vol. XVI), iar conform Ordinului Ministrului MAI nr. 160 EF. din 11.04.2008 (f.d. 87, vol. XVI), a fost anulat punctul Ordinului Ministrului MAI nr. 140 EF. din 28.03.2008 privind concedierea lui Ceban Ion Simion. Totodată, a reținut și faptul că, la 20.03.2008 Poiană Vasile XXXXXa depus raport de concediere din funcția deținută, datat cu 19.03.2008 (f.d. 92, vol. XVI), iar conform Ordinului Ministrului MAI nr. 140 EF. din 28.03.2008 (f.d. 94, vol. XVI), la cererea personală, Poiană Vasile XXXXX a fost concediat din funcția de inspector al plutonului special al Secției poliției rutiere a CGP, mun. Chișinău. La 08.04.2008, Poiană Vasile XXXXX a depus cerere privind retragerea raportului de concediere sus indicat (f.d. 95, vol. XVI), iar potrivit Ordinului Ministrului MAI nr. 160 EF. din 11.04.2008 (f.d. 96, vol. XVI), a fost anulat punctul Ordinului Ministrului MAI nr. 140 EF. din 28.03.2008 privind concedierea lui Poiană Vasile XXXXX. Astfel, din probele cercetate mai sus, instanța de apel a conchis că, inculpatul Savca Corneliu XXXXX, depășindu-și vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege în privința colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, fiind nestăpâniți, conduși de mânie, au manifestat impulsivitate, brutalitate și chiar agresiune față de aceștia. Necătând la aceasta, nici Ceban Ion Simion, nici Poiană Vasile XXXXX n-au depus careva rapoarte, plângeri sau contestații în legătură cu concedierea lor din organele afacerilor interne după cele întâmplate la 20.03.2008, de aceea n-au fost recunoscuți în calitate de părți vătămate. 16.

Astfel, instanța de apel nu a reținut argumentele invocate, precum că colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX n-au fost înlăturați de la îndeplinirea obligațiunilor de serviciu în momentul reținerii drogurilor, activând în continuare și asigurând securitatea și trecerea liberă a automobilului de serviciu a Prim-ministrului Republicii Moldova la intersecția str. Șciusev - str. Maria Cebotari, mun. Chișinău, întrucât inculpaților Savca Corneliu XXXXX, dar și lui Moiseev Dumitru XXXXX li se incrimina săvârșirea infracțiunii după îndeplinirea de către primii doi a atribuțiilor de serviciu sus indicate, după escortarea lor în incinta Ministerului Afacerilor Interne. Relevant la acest capitol, fiind și faptul că potrivit pct. 10 alin. (1) a Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne sus indicat, ordinul șefului este obligatoriu pentru subalterni și urmează a fi executat fără discuție, întocmai și în termenul oportun, iar potrivit alin.(3) al aceluiași punct, colaboratorul are dreptul să conteste legitimitatea ordinului primit, după executarea lui, adresându-se șefului superior în serviciu. Astfel, Colegiul a reținut circumstanțele stabilite în instanța de apel, ce se referă la faptul că după executarea de către inculpatul Moiseev Dumitru a ordinului inculpatului Savca Corneliu (indicațiilor verbale) privind luarea în modul expus la data de 20.03.2008, de la Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX a explicațiilor, 119 precum și a rapoartelor de concediere, datate cu 19.03.2008, primul ar fi contestat într-un mod sau altul legitimitatea lui. Mai mult, după aceasta, împreună cu ultimul, și-a continuat acțiunile în acest sens. Reieșind din totalitatea probelor cercetate pe capătul respectiv de acuzare, instanța de apel a constatat că acțiunile inculpatului Savca Corneliu XXXXX au depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, or, inculpatul ca persoană cu funcție de răspundere a comis acțiuni, care indiscutabil depășesc limitele competențelor de serviciu și au fost săvârșite contrar intereselor de serviciu analizate mai sus. Prin urmare, Savca Corneliu își dădea seama că acțiunile lui ies din limitele competenței funcționale, că dau dovadă de exces de putere depășindu-și atribuțiile lor de serviciu, iar săvârșind faptele, a admis survenirea daunelor asupra drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și doreau acest lucru. Calificând acțiunile incriminate lui Savca Corneliu XXXXX, excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu după semnele calificative, cu cauzarea de daune în proporții considerabile drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, instanța de apel a reiterat că au fost aduse atingeri drepturilor lui Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, care derivă din drepturile pe care ultimii le au în concordanță cu interesele generale ale societății, pe care legea le recunoaște și le garantează - dreptul la apărare, dreptul la siguranță personală, dreptul la libera circulație. Mai mult, după cum s-a constatat supra, inculpatul Savca Corneliu XXXXX a săvârșit acțiunile nominalizate în interesul unui grup criminal organizat, de aceea semnul calificativ „săvârșite în interesul unui grup criminal organizat”, este probat și cu certitudine urmează a fi incriminat inculpatului. 16.

Astfel, instanța de apel nu a reținut ca fiind plauzibil argumentul, precum că nici Ceban Ion Simion, nici Poiană Vasile XXXXX n-au depus careva rapoarte, plângeri sau contestații în legătură cu concedierea lor din organele afacerilor interne după cele întâmplate la 20.03.2008, de aceea n-au fost recunoscuți în calitate de părți vătămate nici în timpul urmăririi penale, nici în cadrul cercetării judecătorești. Însă, oricum a fost stabilit faptul, că la acea etapă asupra acestora a fost aplicată constrângerea psihică, dar și fizică. 16.

De asemenea, nu a fost reținut ca întemeiat argumentul apărării, precum că colaboratorii Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova au luat explicații de la Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, în baza materialului de acumulare pentru pornirea cauzei penale potrivit raportului depus de inculpatul Țopa Ruslan și examinat în conformitate cu art. 274 Cod de procedură penală, or, acest fapt nici nu poate fi negat, deoarece inculpatul urma să-și îndeplinească aceste atribuții de serviciu, dar fără a depăși limitele împuternicirilor acordate unei persoane cu funcție de răspundere în general și lor în particular. 16.

Referitor la învinuirea lui Savca Corneliu XXXXX în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a indicat că, deși inculpatul nu recunoaște vina în comiterea infracțiunii incriminate, culpa acestuia este dovedită pe deplin prin următoarele probe: 120  declarațiile martorilor Ciuhrii V., Coliban A., Dodica R.;  actul privind inventarierea mărfurilor confiscate din 29.11.2006 (f.d. 32-38 (în ciornă), 39-42, vol. I (II)), conform căruia a fost efectuată inventarierea bunurilor confiscate de CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău în perioada 05 - 07.09.2006 (două loturi de marfa situate în frigiderul nr. 2 din depozitul SRL „Slavena Lux”);  procesul-verbal de examinare a bunurilor din 22.12.2006 (f.d. 9-12, vol. II (II)), conform căruia au fost examinate produse din pește cu termen de valabilitate expirat și care nu corespund cerințelor standardelor în sumă totală de 126984,07 lei și produse din pește care corespund documentelor normative în sumă totală de 92880,83 lei, predate pentru păstrare la data de 13.12.2006 la depozitul SRL „Free Fischeries”, cu sediul în mun. Chișinău, str. Calea Basarabiei, 42, care au fost confiscate de la SRL „Selani Lux” în conformitate cu Hotărârile Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău f/n din 06.09.2006 și 11.09.2006 și transmise pentru preluare la evidență către IFS mun. Chișinău;  procesul-verbal de examinare a casetei video de model „Sony” din 22.01.2008 (f.d. 13, vol. II (II)), conform căruia a fost examinată caseta menționată pe care este înregistrată examinarea produselor piscicole sus indicate;  procesul-verbal de examinare a bunurilor din 26.12.2006 (f.d.-25-26, vol. II (II)), conform căruia au fost examinate produse din pește cu termen de valabilitate expirat și care nu corespund cerințelor standardelor în sumă totală de 126984,07 lei, predate pentru păstrare la data de 13.12.2006 la depozitul SRL „Free Fischeries”, cu sediul în mun. Chișinău, str. Calea Basarabiei, 42, care au fost confiscate de la SRL „Selani Lux” în conformitate cu Hotărârea Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău f/n din 06.09.2006 și transmise pentru preluare la evidență către IFS mun. Chișinău;  ordonanța privind recunoașterea în calitate de corp delict și anexarea acestuia la cauza penală din 26.12.2006 (f.d. 27, vol. II (II)), conform căreia produsele din pește sus indicate cu termen de valabilitate expirat au fost recunoscute în calitate de corp delict și anexate la materialele cauzei penale, fiind păstrate la depozitul SRL „Free Fischeries”, cu sediul în mun. Chișinău, str. Calea Basarabiei, 42, raport de încercări Nr. 6246-S, 6247-S din 12.12.2006 pe icre de somon cu mostra j nr. 1 - Lot. 26,72 kg, care nu corespunde cerințelor standardelor și mostra nr. 2 - Lot. 26,48 kg, care corespunde cerințelor standardelor (f.d. 31, vol. II (II)), efectuat de către Laboratorul încercări produse agroalimentare a Institutului Național de Standardizare și Metrologie;  raportul de încercări Nr. 6248-S, 6249-S din 12.12.2006, pe icre de somon cu mostra nr. 3 - Lot. 26,67 kg și mostra nr. 4 - Lot. 26,7 kg, ambele corespund standardelor (f.d. 32, vol. II (II)), efectuat de către Laboratorul încercări produse agroalimentare a Institutului Național de Standardizare și Metrologie;  raportul de încercări Nr. 6250-S, 6251-S din 12.12.2006 pe icre de somon cu mostra nr. 5 - Lot. 21,98 kg, care corespunde cerințelor standardelor și mostra nr. 6 - Lot. 26,86 kg, care corespunde cerințelor standardelor (f.d. 33, vol. II (II)), efectuat de către Laboratorul încercări produse agroalimentare a Institutului 121 Național de Standardizare și Metrologie;  raportul de încercări Nr. 6252-S, 6253-S din 12.12.2006, pe icre de somon cu mostra nr. 7 - Lot. 15,3 kg, care nu corespunde cerințelor standardelor și mostra nr. 8 - Lot. - 8,54 kg, care corespunde cerințelor standardelor (f.d. 34, vol. II (II)), efectuat de către Laboratorul încercări produse agroalimentare a Institutului Național de Standardizare și Metrologie;  ordonanța de recunoaștere și anexare a documentelor din 18.01.2008 (f.d.-29, vol. II (II)), prin care rapoartele de încercării nominalizate au fost recunoscute ca mijloace materiale de probă și anexate la cauza penală;  scrisoarea nr. 796 din 26.01.2007 (în copie), scrisoarea nr. 5617 din 21.04.2006, nr. 7449 din 29.05.2006, scrisoarea nr. 8504 din 14.06.2004, scrisoarea nr. 10524 din 01.08.2006, scrisoarea nr. 10932 din 08.08.2006, scrisoarea nr. 13121 din 02.10.2006, scrisoarea nr. 14694 din 15.11.2006, scrisoarea nr. 15106 din 29.11.2006 și scrisoarea nr. 15948 din 21.12.2006, conform cărora Comisarul CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău se adresează către Șeful IFS mun. Chișinău și solicită delegarea în adresa CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău a colaboratorilor pentru darea-luarea în primire a bunurilor confiscate pe procesele-verbale cu privire la contravențiile administrative în baza deciziilor Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău (f.d. 70, 76-84, vol. II (II)), exemplarele doi, a proceselor-verbale de prelevare a eșantioanelor din 30.11.2006, (f.d. 42, 43, vol. II (II)), întocmite la depozitul SRL „Slavena Lux”, amplasat în mun. Chișinău, str. Petricani, 21, de către inspectorul de stat al Serviciului Standardizare și Metrologie al Republicii Moldova, Marina Toma, în prezența directorului acestei Societăți, Valeriu Lupu și procurorului Ruslan Dodica;  exemplarele 2 și 3 al facturii de expediție seria DM nr. XXXXX din 06.09.2006 (f.d. 47-48, vol. II (II)), conform cărora de către CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău au fost predate la păstrare SRL „Slavena Lux” 176,515 kg icre roșii, pe fiecare exemplar fiind aplicată ștampila SRL „Slavena Lux” și fiind semnate de două persoane;  exemplarele 2 și 3 al facturii de expediție seria DM nr. XXXXX din 07.09.2006, (f.d. 49-50, vol. II (II)), conform cărora de către CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău au fost predate la păstrare SRL „Slavena Lux” produse conform anexei pe 4 file, în total 123 unități;  rapoartele de expertiză merceologice nr. 0187070 din 16.02.2007 (f.d. 177-184, vol. II (II)) și nr. 0192340 din 04.04.2007 (f.d. 188-196, vol. II (II)), efectuate de către Camera de Comerț și Industrie, conform cărora au fost stabilite prețurile la produsele piscicole ridicate de către colaboratorii de poliție a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău. Instanța de apel, analizând declarațiile martorilor, actele și documente pe acest episod, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a ajuns la concluzia că acestea demonstrează cu certitudine culpa lui Savca Corneliu XXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar declarațiile inculpatului au fost considerate că nu corespund adevărului, or, acestea poartă un 122 caracter declarativ, fiind oferite în scopul eschivării de la răspunderea penală. În acest context, instanța de apel a menționat că, din probele cercetate s-a constatat că Savca Corneliu XXXXX, dar și Moiseev Dumitru au încercat să predea bunurile confiscate organelor fiscale, dar ultimele au refuzat să le primească pe motiv, că documentele prezentate n-ar corespunde prevederilor pct. 12 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001, deoarece astfel de acțiuni nu au fost întreprinse de ultimii. Totodată, din materialele cauzei s-a stabilit, că bunurile confiscate conform actelor normative indicate mai sus trebuiau deja să fie predate organelor fiscale. Reieșind din cele enumerate, rezulta că argumentul nominalizat nu putea fi apreciat ca absență a posibilității reale din cauza unor factori obiectivi de a executa în modul corespunzător obligațiile de serviciu, circumstanță care ar exclude tragerea la răspundere penală pentru neglijență în serviciu a persoanei cu funcție de răspundere. Mai mult ca atât, îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu din cauza lipsei de experiență, lipsei de calificare, cunoștințelor în domeniu, adică a posibilității reale din cauza unor factor subiectivi, circumstanță care, de asemenea, ar exclude tragerea la răspundere penală pentru neglijență în serviciu a persoanei cu funcție de răspundere, nu putea fi aplicabilă inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX, atât din considerentele analizate mai sus, cât și din considerentele că dânșii, după cum a fost indicat anterior, au manifestat atitudine neglijentă și neconștiincioasă față de îndeplinirea obligațiilor de serviciu. Or, s-a stabilit faptul indubitabil că întrucât bunurile confiscate făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen limitat de păstrare și necesitau a fi păstrate în condiții speciale, Moiseev Dumitru urma să ia măsuri pentru asigurarea neamânată a integrității averii confiscate până la transmiterea lor în administrarea autorităților fiscale, în conformitate cu legislația în vigoare și să ia măsuri pentru (...) realizarea lor în modul stabilit și în termenul stabilit de art. 6 al Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate, ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.972 din 31.09.2001. Obligația de transmitere a bunurilor era prevăzută de art.6 al Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.972 din 31.09.2001, de pct.2 și de pct.3 alin.2 din Dispoziția MAI nr.3/19-144 din 01.02.2005, precum și de pct. 13 și de pct.20 lit.(d), (e) din Instrucțiunea privind modul de efectuare a controalelor operative, aprobată prin Ordinul ministrului de Interne nr.276 din 31.07.2006. La 07.09.2006, Moiseev Dumitru împreună cu alți colaboratori ai SDI a CPs. Rîșcani au transmis bunurile confiscate, icra roșie în căldări, pentru păstrare la depozitul „Slavena Lux” SRL. În acest loc de depozitare bunurile confiscate au fost păstrate fără nici un temei legal până pe data de 29.11.2006, când au intervenit colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău, care verificau legalitatea acțiunilor colaboratorilor SDI a CPs. Rîșcani 123 în cadrul controlului efectuat la „Selani Lux” SRL. Deși, având posibilitatea reală de a preda bunurile confiscate colaboratorilor IFS, mun. Chișinău, care se prezentau periodic la CPs. Rîșcani pentru evaluarea și ridicarea bunurilor confiscate, conform solicitărilor din 02.10.2006, 15.11.2006, 29.11.2006 prin scrisorile nr.13121, 14694, 15106, Moiseev Dumitru nu a predat așa cum prevedea legea bunurile confiscate, care făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen limitat de păstrare. Mai mult, din materialele cauzei rezultă că la 29.11.2006, a fost efectuată inventarierea produselor confiscate. Concomitent, de faptul dat a fost informat Inspectoratul Fiscal de Stat al mun. Chișinău și doar la 05.12.2006 bunurile confiscate au fost predate Inspectoratului Fiscal pentru preluare la evidență. Conform rapoartelor de expertiză nr.0187070 din 19.01.2007 și nr.0192340 din 15.03.2007, efectuate de experții Camerei de Comerț și Industrie, s-a constat că valoarea totală inițială a bunurilor confiscate, icră roșie în căldări, în cantitate de 172,74 kg constituia 163 235,52 lei. La 29.11.2006, în cadrul examinării și al inventarierii produselor confiscate colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău au constatat că produse piscicole erau păstrate în frigiderul SRL „Slavena Lux” la temperatura - 4 grade C, inițiindu-se intervenția Serviciului de Standardizare și Metrologie pentru prelevare eșantioane, or de icră roși. Ulterior, în cadrul prelevării de către 47 inspectorii Inspectoratului Principal de Stat în Standardizare și Metrologie a eșantioane, or dintr-un set de icră roșie confiscată, s-a stabilit că temperatura de păstrare a produselor menționate era de - 1,1 grade C. În condițiile în care GOST 1629- 97 prevede păstrarea icrei roșii la temperatura de fa -5 grade C până la -6 grade C, nerespectarea acestui regim de temperatură a dus la alterarea a 119,37 kg de icră roșie cu valoarea totală de 112 800, 87 lei. În continuare, instanța de apel a notificat prevederile art. 123 alin. (1) Cod penal și a reținut că, inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX erau persoane cu funcții de răspundere în perioada de referință, având pe lângă alte obligații de serviciu și pe cele invocate de către partea acuzării, astfel că, instanța de apel a conchis că atât inculpatul Savca Corneliu XXXXX, cât și inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX și-au îndeplinit necorespunzător obligațiunile de serviciu, puse în seama lor, adică altfel decât este prevăzut în regulamentele și instrucțiunile de serviciu, în actele normative privind activitatea lor ca persoane cu funcție de răspundere. Executarea unor acțiuni de funcție cu abateri de la normele de conduită prescrise au fost admise de către inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, exprimată prin indiferență și iresponsabilitate, delăsare și supraapreciere a persoanei lor, neseriozitate și incorectitudine. Îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor de serviciu de către inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX au provocat urmări grave intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. Astfel, instanța de apel a menționat că, acțiunile inculpatului Savca Corneliu necesită a fi calificate după semnele calificative, cu provocarea unor urmări grave drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, deoarece au fost 124 aduse atingeri drepturilor și intereselor persoanelor juridice, pe care ultimele le au în concordanță cu interesele generale ale societății, pe care legea le recunoaște și le garantează - dreptul la proprietate, la libera concurență, ratarea posibilității de a obține un profit în conformitate cu scopurile fondării lor, în condițiile legii, de către diferiți subiecți economici, inclusiv, SRL „Selani Lux”, în cadrul realizării- achiziționării, în condițiile legii, a bunurilor confiscate. 16.

În acest context, instanța de apel a considerat nefondate argumentele apărării în partea în care s-a relatat despre imposibilitatea incriminării inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX a săvârșirii infracțiunii prin participație. Astfel, fără a nega faptul, că infracțiunea de neglijență în serviciu este una din imprudență (culpă), care în viziunea părții apărării exclude participația, instanța de apel a concluzionat că, inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX au săvârșit această infracțiune în coautorat, întrucât consecințele produse sunt rezultatul neîndeplinirii de către fiecare dintre ei nu numai a obligațiunilor de serviciu strict determinate în legătură cu funcțiile deținute în perioada de referință, dar și rezultatul neîndeplinirii unor obligațiuni de serviciu comune pentru ambii, invocate de către partea acuzării și analizate mai sus. 16.

De asemenea instanța de apel nu a reținut ca plauzibil nici argumentul apărării în partea în care s-a relatat că prin fapta inculpatului Savca Corneliu XXXXX n-a fost cauzat careva prejudiciu material, întrucât mărimea acestui prejudiciu a fost stabilită în timpul urmăririi penale de către organele abilitate, or, prin daune patrimoniale se are în vedere nu numai prejudiciul real cauzat, dar și venitul ratat. 16.

Instanța de apel a conchis că nu și-a găsit confirmare nici argumentul apărătorului Suveică Tudor, conform căruia punerea sub învinuire lui Savca Corneliu XXXXX, precum și a subalternilor lui, este o răfuială cu aceștia în legătură cu activitatea lor de contracarare a activității ilegale de antreprenoriat, întrucât în cadrul probatoriului n-a fost demonstrat, că prezenta cauză penală este o modalitate de soluționare a chestiunilor de business pe teritoriul Republicii Moldova de către oamenii de afaceri, protejați de către funcționari din diferite structuri de stat, după cum s-a afirmat. 16.

La fel de către instanța de apel au fost considerate ca lipsite de sens în contextul învinuirii aduse inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX argumentele apărătorilor lor Suveică Tudor și Cerga Ion, precum că pct. 6 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001, nu este aplicabil în speța dată, întrucât el nu stabilește și modul de evidență a bunurilor confiscate care necesită utilizare tehnică, că la etapa adoptării deciziei de confiscare a bunurilor materiale Savca Corneliu XXXXX avea la dispoziția sa Actul de expertiză sanitară veterinară nr. 127 din 06.09.2006, de aceea el nici nu cunoștea și nici nu putea să prevadă, că o altă expertiză a produselor alimentare va face altă concluzie contradictorie celei dintâi, că acest Act a fost efectuat de către organul abilitat cu 125 evaluarea, încercările de laborator și eliberarea deciziilor de expertiză, cum este indicat și Serviciul veterinar, în persoana specialistului Ion Toma, că ultimul, spre deosebire de primii doi, a fost scos de sub urmărire penală, deoarece fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 329 alin.(2) Cod penal, întrucât lipsește legătura cauzală între fapta lui și consecințele survenite. Instanța de apel a indicat că, relevant la acest capitol, este că nu au fost administrate careva probe, ce ar indica că Savca Corneliu XXXXX a încercat să predea bunurile confiscate organelor fiscale, dar ultimele au refuzat să le primească pe motiv, că documentele prezentate n-ar corespunde prevederilor pct. 12 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001. Mai mult, îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu din cauza lipsei de experiență, lipsei de calificare, cunoștințelor în domeniu, adică a posibilității reale din cauza unor factor subiectivi, nu poate fi aplicabilă inculpatului, din motivele expuse supra. 16.

Instanța de apel a mai indicat că, nu pot fi reținute nici argumentele apărătorului Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu XXXXX, expuse în suplimentul depus în cadrul ședinței instanței de apel, în care, apărarea a sistematizat fiecare capăt de învinuire, solicitând declararea nulității probelor ce vizează episoadele respective, deoarece avocatul și inculpatul la terminarea urmăririi penale nu au avut careva obiecții referitor la efectuarea urmăririi penale, nu au solicitat în termenul prevăzut de lege declararea nulității cărorva acțiuni de urmărire penală, și astfel ei au pierdut dreptul de a invoca ulterior în instanțele de judecată presupusele carențe ale acțiunilor organului de urmărire penală. Din aceste considerente instanța de apel, reieșind din prevederile art. 251 Cod de procedură penală, nu dispune de careva temei legal pentru a declara nule acțiunile de urmărire penală invocate de apelant, or, verificarea legalității acestora ține de competența procurorului ierarhic superior, iar potrivit art. 313 alin.(1) Cod de procedură penală, plângerile împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale organului de urmărire penală și ale organelor care exercită activitate specială de investigații pot fi înaintate judecătorului de instrucție de către bănuit, învinuit, apărător, partea vătămată, de alți participanți la proces sau de către alte persoane drepturile și interesele legitime ale cărora au fost încălcate de aceste organe, în cazul în care persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plângerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plângerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege. Mai mult decât atât instanța de apel, a oferit o motivarea amplă și temeinică a soluției sale, înfăptuită în baza evaluării și apreciere în conformitate cu legislația în vigoare a probelor prezentate de către părți în raport cu fapta incriminată prin rechizitoriu inculpatului, fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Instanța de apel a ajuns la concluzia, că în urma aprecierii materialului 126 probator, în speță au fost stabilite toate elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care au fost condamnați inculpații de către prima instanță, iar concluziile primei instanțe în acest sens instanța de apel le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența și practica CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61). Cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Instanța de apel a reiterat, că printre garanțiile unui proces echitabil, reglementat de art. 6 din Convenția Europeană, se enumeră și faptul că orice persoană trebuie să fie judecată în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial, ceea ce a fost realizat și în prezenta cauză, fiind respectate drepturile inculpatului garantate atât de Constituția R. Moldova, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și de Codul de procedură penală. Relevant la acest capitol este și faptul că cauza penală respectivă, se află în instanțele de judecată din anul 2009, fiind supusă și controlului ierarhic superior, unde ca rezultat nu au fost constatate circumstanțe ce ar indica la aplicabilitatea prevederilor art. 251 Cod de procedură penală. 16.

De asemenea, de către instanța de apel nu au fost reține ca plauzibile argumentele inculpatului Savca Corneliu, fundamentate pe Hotărârea CtEDO, în dosarul nr. 17963/08 Savca vs. Moldova, or, însăși inculpatul a menționat că Republica Moldova în această cauză a fost condamnată conform art. 3 și 5, circumstanțe care se referă la măsura preventivă, condițiile de aflare în arest a inculpatului. Prin urmare, hotărârea CtEDO invocată nu se referă la învinuirea adusă în cauza penală respectivă, nici la probele cercetate și apreciate de către instanțele de fond în speță. 16.

Referitor la învinuirea adusă inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de apel a considerat că prin acțiunile sale intenționate inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, acțiunile inculpatului urmând a fi reîncadrate în baza acestei norme penale. În motivarea soluției sale în această privință, instanța de apel a indicată că potrivit învinuirii, după reținerea la 20.03.2008 în circumstanțele descrise mai sus de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX a camionului de model „Hyundai H 100”, cu n/î XXXXX, în care au fost depistate 199550 grame de heroină, din intenții carieriste, urmărind scopul de a fi menționat pe linie de serviciu, de a-și ascunde acțiunile ilegale, întreprinse împotriva lui Ceban I. și Poiană V., îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, precum și în scopul de a-și justifica indicațiile date subalternilor lor în dimineața și pe 127 parcursul zilei de 20.03.2008, inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru Mihaii au comis falsul în acte publice în următoarele circumstanțe. Folosind purtătorul de informații electronice (Flash Card) de model „hp” cu nr. 372889-001, capacitatea 256 mb, care aparținea inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX, cu participarea nemijlocită a ultimului, inculpatul Savca Corneliu XXXXXa falsificat în Dosarul de lucru nr. XXXXX cu denumirea convențională „XXXXX” (dosar strict secret), care-l avea în gestiunea sa, „Notă agenturistică nr. 59ss”, datată cu 08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”, datată cu 22.03.2008, înscriind în fiecare din ele date vădit false, precum că el a primit informație operativă de la agentul „XXXXX” despre o posibilă tranzitare a unei mari cantități de heroină pe teritoriul Republicii Moldova cu destinație în țările Uniunii Europene de către cetățeanul Republicii Turcia Karalar Murat, precum și alte persoane, membri ai unei organizații criminale internaționale, totodată, atribuindu-i „notei agenturistice” din 08.02.2008 „nr. 59ss”, care anterior i-a fost atribuit unei „note agenturistice” cu alt conținut. După aceasta, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, folosindu-se de situația incertă la serviciu, determinată de faptul că la 20.03.2008 Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Papuc Gheorghe, împreună cu întreg Guvernul Republicii Moldova demisionase, printre alte documente i le-a prezentat acestuia spre semnare, după ce și-a asigurat o aparentă întocmire legală a acestora. Instanța de apel a menționat că, deși inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX a negat vina sa în cele imputate, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal este demonstrată prin următoarele probe:  declarațiile martorilor Papuc Gh., Zubic V.;  răspunsul Vice-ministrului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Valentin Zubic, nr. 31/203 din 03.04.2008, adresat Prim-adjunctului Procurorului General, Vasile Pascari (f.d.-210, vol. II);  procesele-verbale de ridicare din 04.04.2008 (f.d.-214-215, vol. II) și de examinare a obiectelor din 05.04.2008 (f.d.-217-219, vol. II);  procesul-verbal de ridicare din 14.04.2008 (f.d.-216, vol. II);  raportul de expertiză nr. 1380-1382 din 26.06.2008 (f.d.-252-260, vol. II); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 07.04.2008 (f.d.-225-238, vol. III). Astfel, analizând declarațiile martorilor, actele și documente administrate în cadrul urmăririi penale, dându-le apreciere prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, instanța de apel a conchis că aceste probe dovedesc vinovăția inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal. Totodată instanța de apel, apreciind declarațiile inculpatului a constatat, că acestea confirmă faptul, că acțiunile incriminate acestuia au avut loc, însă sunt declarative în ce privește scopul și motivele acestora, fiind astfel date pentru a se eschiva de la răspunderea penală. În această ordine de idei, instanța de apel a indicat că, faptele lui Savca Corneliu 128 XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX procurorul le-a încadrat juridic în prevederile art. 332 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, adică înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente săvârșite din interes personal, conform indicilor calificativi, săvârșite în mod repetat și în interesul unui grup criminal organizat. În acesta sens acuzarea a indicat în învinuire, că acțiunile criminale ale lui Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX, ca membri activi și a altor membri ai grupului criminal organizat nominalizat, exprimate prin acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, din interese personale, exprimate, or, în demascarea acțiunilor lor din motivul implicării a mai multor organe de drept a Republicii Moldova, împreună și printr-o înțelegere prealabilă între dânșii, având scopul eschivării lor și a altor membri de la răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită în complicitate la circulația ilegală a substanțelor narcotice, în mod repetat, în interesul unui grup criminal organizat, la data de 24.03.2008, prin intermediul unui purtător de informație electronice - Flash Card de model „hp”, falsifică din dosarul de lucru cu denumirea convențională „XXXXX”, nr. XXXXX, dosar strict secret, „Notă agenturistică nr. 59ss”, datată cu 08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”, datată cu 22.03.2008. Ulterior, tot atunci, înscriu în fiecare din ele date vădit false, precum că, el, Savca Corneliu XXXXX a primit informație operativă de la agentul „XXXXX” și a organizat operațiunea de filaj, de descoperire și de reținere a filierei de substanțe narcotice. Mai mult ca atât, Savca Corneliu XXXXX, a falsificat și a introdus date vădit false in „Fișa personală a agentului „XXXXX” și „Angajamentul în scris a agentului” din același dosar, precum că membrul grupului criminal organizat, Cernit Murat este agentul „XXXXX”, care furnizează informație operativă. Însă, instanța de apel, ținând cont de probele enunțate supra și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a concluzionat că învinuirea adusă lui Moiseev Dumitru XXXXX pe acest episod și-a găsit doar confirmare parțială în ședință judiciară, de aceea faptele acestuia întrunesc elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 332 alin.(1) Cod penal, adică înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente săvârșite din interes personal, deoarece din materialele cauzei s-a stabilit cu certitudine că de către Moiseev Dumitru XXXXX a fost săvârșit falsul în acte publice, însă nu în interesul unui grup criminal organizat, excluzând acest semn calificativ din încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. Totodată, referitor la acest capăt de învinuire, instanța de apel a indicat prevederile Legii pentru modificarea și completarea Codului penal al Republicii Moldova nr. 277-XVI din 18.12.2008, în vigoare din 24.05.2009, conform căreia din dispoziția alin. (2) art. 332 CP al RM, a fost exclusă lit. a). Astfel, instanța de apel a menționat, că în cadrul ședinței de judecată nu și-a 129 găsit confirmare învinuirile că Moiseev Dumitru XXXXX ar fi introdus în „notele agenturistice” informații, potrivit cărora dânșii au organizat operațiunea de filaj, de descoperire și de reținere a filierei de substanțe narcotice, or, inculpatul nu a recunoscut în timpul urmăririi penale sau în ședință judiciară faptul, că ar fi aplicat careva forme și mijloace operative de investigații, ce țin de această metodă a activității operative. De asemenea, nici alți martori audiați pe cauză nu au relatat că Moiseev Dumitru XXXXX ar fi invocat înfăptuirea la 20.03.2008, a activității operative de investigații, inclusiv „filaj”, îndreptate la depistarea heroinei menționate mai sus. În acest context, instanța de apel a subliniat, că acuzarea nu a invocat careva probe, ce ar infirma această versiune referitor la petrecerea de către inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX a „filajului”. Relevant la acest capitol, în opinia instanței de apel, fiind faptul că potrivit art. 123 Cod penal, Moiseev Dumitru XXXXX cade sub incidența noțiunii de persoană cu funcție de răspundere, întrucât activa conform Ordinului nr. 596 EF din 23.11.2007 în funcțiile de șef Secție Misiuni Speciale a Direcției Misiuni Speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, acordându-i-se în virtutea acestor funcții drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție. Instanța de apel de asemenea a conchis, că „nota agenturistică” urmează a fi reținută ca un act public („document oficial”), în speță, adoptat în urma activității organului de poliție, în conformitate cu art. 3.3 pct. (5) lit. b) al Regulamentului privind activitatea operativă de investigații a organelor afacerilor interne (Anexa nr. 1 (strict secretă) la Ordinul MAI Nr. 005 din 25 septembrie 2001, (strict secret), care are menirea să certifice evenimentele și faptele care provoacă, încetează sau au alte urmări juridice (anexa nr. 1.51 (strict secretă) la acest Regulament). Astfel, din materialele cauzei se atestă că Moiseev Dumitru XXXXX a înscris în aceste documente date vădit false, fie că faptele și împrejurările expuse nu au avut loc, după cum este consemnat în „Notă agenturistică nr. 59ss”, datată cu 08.02.2008, fie că au avut loc în cu totul alt mod, decât s-a fi făcut consemnarea în „Notă agenturistică nr. 123ss” ,datată cu 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”, datată cu 22.03.2008. Subsecvent, instanța de apel a reținut că scopul inculpatului a fost manifestat prin ascunderea acțiunilor ilegale, întreprinse împotriva colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, precum și în scopul de a-și justifica indicațiile date subalternilor lor în dimineața și pe parcursul zilei de 20.03.2008. Calificând acțiunile incriminate lui Moiseev Dumitru XXXXX ca falsul în acte publice, adică falsificarea documentelor oficiale care presupune contrafacerea sau alterarea acestora, Colegiul a stabilit că atribuindu-i „notei agenturistice” din 08.02.2008 „nr. 59ss”, care anterior i-a fost atribuit unei „note agenturistice” cu alt conținut, după cum reise din Registrul nominalizat mai sus, Savca T. și Moiseev D. au falsificat integral acest document. Mai mult, la înregistrarea ultimului document, au 130 fost încălcate și prevederile art. 3.3 pct. (6) al Regulamentului nominalizat. Totodată, instanța de apel a subliniat că, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX în cadrul audierii suplimentare (f.d. 211, vol. XVII) a confirmat faptul, că conținutul acestor trei „note agenturistice” sus indicate din Dosarul de lucru nr. XXXXX cu denumirea convențională „XXXXX” coincide cu conținutul celor imprimate de pe „Flash Card”-ul, ridicat de la dânsul (f.d. 230-235, vol. III), astfel fiind irelevant argumentul inculpatului, conform căruia acest purtător de informații electronice (Flash Card) de model „hp” cu nr. 372889-001, capacitatea 256 mb, a fost ridicat de la dânsul cu încălcări procesuale. Mai mult, după cum s-a constatat în cadrul verificării corpurilor delicte, conținutul mapei în care se află aceste trei documente a fost modificat ultima oară la data de 24.03.2008, pe când Moiseev Dumitru XXXXX a fost reținut conform procesului - verbal de reținere (f.d. l71, 172, vol. III), la 26.03.2008, adică cu două zile mai târziu. În acest mod instanța de apel a considerat că urmează a fi exclusă versiunea inculpatului privind posibilitatea introducerii unor modificări privind timpul întocmirii acestor documente, după ridicarea de la dânsul Flash Card-ului. 16.

Instanța de apel a considerat că sunt nefondate argumentele apărării cu referire la faptul, că „notele agenturistice” nu reprezintă acte oficiale, care oferă drepturi sau eliberează de obligații, că „notele agenturistice” sunt reglementate de ordinile interne ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și sunt recunoscute de Ministru și Vice-miniștri ca documente de uz intern, dar nu ca documente oficiale, cu trimitere la declarațiile martorilor Zubic V., Cosovan Gh. și Hîncu T. În acest sens instanța de apel a menționat că, în primul rând, martorii respectivi nu sunt subiecții, care în prezentul proces penal sunt investiți cu împuterniciri de a da apreciere sau a califica „notele agenturistice”, în al doilea rând, a reținut că, dispoziția art. 332 alin. (1) Cod penal, prevede comiterea a careva fapte de fals față de documentele oficiale, dar nu față de documentele oficiale, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, or ultimele obiecte juridice cad sub incidența unei alte norme. Prin urmare, având în vedere că „notele agenturistice” atestă fapte care au relevanță juridică, sunt create de către persoane împuternicite de stat (funcționari, având atribuții speciale, statut special și situație de serviciu specială), sunt expuse într-o formă stabilită de lege, sunt introduse în circuit în cadrul unui sistem de înregistrare, evidență strictă și control al circulației, determinat de domeniul de aplicabilitate și restricțiile impuse, reglementate prin Legea privind activitatea operativă de investigații, nr. 45-XLII din 12.04.1994, Legea cu privire la secretul de stat, nr. 245-XVL din 27.11.2008 (până la aceasta prin Legea cu privire la secretul de stat, nr. 106-XIIL din 17.05.1994), Ordinul MAI nr. 005 (strict secret) din 25.09.2001 „Despre aprobarea Regulamentelor și Instrucțiunilor privind organizarea și efectuarea activității operative de investigații a organelor afacerilor interne”, instanța de apel a conchis că aceste „note agenturistice” fac parte din categoria „documentelor oficiale”. Astfel, instanța de apel a stabilit cu certitudine că inculpatul Moiseev Dumitru 131 XXXXX a comis infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, acționând din interes personal, or, la indicația lui Savca Corneliu, acesta a îndeplinit indicațiile cu caracter ilegal, expuse supra în sensul și cu scopul de a avea o relație bună cu conducătorul său, inculpatul Savca Corneliu, conturându-și o imagine buna în fața ultimului. 16.

Totodată, instanța de apel a ajuns la concluzia că, procesul penal în privința inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX pe art. 332 alin. (1) Cod penal urmează a fi încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție, în temeiul art. 60 Cod penal, menționând că, din momentul comiterii infracțiunii, până la examinarea cauzei în ordine de apel au trecut mai mult de 2 ani, or, infracțiunea de care a fost recunoscut vinovat inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX face parte din categoria celor ușoare, pentru care legea penală în vigoare la momentul comiterii infracțiunii prevedea pedeapsă sub formă de închisoare de până la 2 ani. Astfel, în speță, lui Moiseev Dumitru XXXXX termenul de prescripție va fi calculat de la 20.03.2008, or, inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală sau instanța de judecată, prin urmare, motive care ar întrerupe curgerea termenului de prescripție, lipsesc. 16.

Referitor la învinuirea adusă lui Moiseev Dumitru XXXXX în baza art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, instanța de apel a constatat că acuzarea a indicat, că actele de favorizare întreprinse de către dânsul la rugămintea inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) nu l-au ajutat efectiv pe inculpatul Karalar Murat XXXXX din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, precum și alți colaboratori de poliție sosiți la fața locului, din răzbunare, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, inculpatul Savca Corneliu XXXXX, care deținea conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 655 EF. din 26 decembrie 2007 funcția de Șef-interimar al Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, a dat indicații inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX, care deținea conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne Inr. 596 EF. din 23 noiembrie 2007 funcția de Șef al Secției misiuni speciale a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel, de (asemenea, fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, iar acesta, la rândul său, înțelegând greșit interesele de serviciu, dorind să facă pe plac inculpatului Savca Corneliu XXXXX, care era șeful lui nemijlocit pe linie de serviciu, acționând în același mod, cauzând aceleași daune, a dat indicații subalternilor săi, să fie escortați colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX în incinta Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, unde, sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lor, manifestând violență și înjosindu-le demnitatea, i-au influențat 132 psihic de a da explicații, ce nu corespund adevărului, precum că depistând în dimineața zilei de 20.03.2008, substanțe narcotice în automobilul de model „Hyundai H- 100”, cu n. î. XXXXX, condus de către inculpatul Karalar Murat XXXXX, au extorcat de la acesta bani în schimbul eliberării automobilului cu „marfa”, în acest scop eliberând-o pe a de a doua persoană, totodată, impunându-i să scrie rapoarte privind eliberarea din inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu ziua precedentă. Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX au refuzat categoric de a face explicații, ce nu corespund realității, însă au depus rapoarte privind eliberarea din inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu 19.03.2008, în baza cărora la 28.03.2008 au fost eliberați din funcțiile deținute. Astfel, acuzarea a reținut în sarcina inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, însă, instanța de apel, analizând probele, a constatat că acțiunile inculpatului urmează a fi calificate în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, iar culpa acestuia este dovedită prin declarațiile martorilor Ceban Ion, Poiană Vasile, Vozian I., Cuciuc Al., Sargheliu V., Gatman Gh., precum și prin actele acumulate în cadrul urmăririi penale, ce atestă faptul că la 20.03.2008, Ceban Ion XXXXX a depus raport de concediere din funcția deținută, datat cu 19.03.2008 (f.d. 82, vol. XVI), iar conform Ordinului Ministrului MAI nr. 140 EF. din 28.03.2008 (f.d. 84, vol. XVI), la cererea personală, Ceban Ion XXXXX a fost concediat din funcția de inspector al plutonului special al Secției poliției rutiere a CGP, mun. Chișinău. Ulterior, la 08.04.2008, Ceban Ion XXXXX a depus cerere privind retragerea raportului de concediere sus indicat (f.d. 85, vol. XVI), iar conform Ordinului Ministrului MAI nr. 160 EF. din 11.04.2008 (f.d. 87, vol. XVI), a fost anulat punctul Ordinului Ministrului MAI nr. 140 EF. din 28.03.2008 privind concedierea lui Ceban Ion Simion. Totodată, instanța de apel a reținut și faptul că, la 20.03.2008 Poiană Vasile XXXXX a depus raport de concediere din funcția deținută, datat cu 19.03.2008 (f.d. 92, vol. XVI), iar conform Ordinului Ministrului MAI nr. 140 EF. din 28.03.2008 (f.d. 94, vol. XVI), la cererea personală, Poiană Vasile XXXXX a fost concediat din funcția de inspector al plutonului special al Secției poliției rutiere a CGP, mun. Chișinău. La 08.04.2008, Poiană Vasile XXXXX a depus cerere privind retragerea raportului de concediere sus indicat (f.d. 95, vol. XVI), iar potrivit Ordinului Ministrului MAI nr. 160 EF. din 11.04.2008 (f.d. 96, vol. XVI), a fost anulat punctul Ordinului Ministrului MAI nr. 140 EF. din 28.03.2008 privind concedierea lui Poiană Vasile XXXXX. Astfel, analizând declarațiile martorilor, actele și documentele pe acest episod, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a ajuns la concluzia că acestea demonstrează cu certitudine culpa lui Moiseev Dumitru XXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, iar declarațiile inculpatului au fost considerate că nu corespund adevărului, or, acestea poartă un caracter declarativ, fiind oferite în scopul eschivării sale de la răspunderea penală. 133 În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat faptele inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX ca acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, or, Moiseev Dumitru XXXXX ca persoană cu funcție de răspundere a comis acțiuni, care indiscutabil depășesc limitele competențelor de serviciu și au fost săvârșite contrar intereselor de serviciu analizate mai sus, circumstanțe neîndoielnice chiar și pentru el însăși. Mai mult, instanța de apel a stabilit că Moiseev Dumitru XXXXX, își dădea seama că acțiunile lui ies din limitele competenței funcționale, că dă dovadă de exces de putere, depășindu-și atribuțiile lor de serviciu, iar săvârșind faptele constatate a admis survenirea daunelor drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și doreau acest lucru. Totodată, vis-a-vis de actul de învinuire, instanța de apel a indicat că acuzatorul de stat nu a probat faptul că Moiseev Dumitru XXXXX a săvârșit acțiunile nominalizate în interesul unui grup criminal organizat, de aceea semnul calificativ „săvârșite în interesul unui grup criminal organizat” nu a fost reținut în sarcina acestuia. Astfel, Colegiul a reiterat că vina inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, a fost demonstrată, or, inculpatul a evitat să țină cont/să respecte prevederile ce indică că toate persoanele cu funcție de răspundere trebuie să aibă o comportare corectă și cuviincioasă față de persoanele, cu care intră în legătură în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Este interzis ca un funcționar aflat în funcție de serviciu să folosească un limbaj violent sau acte de violență psihică (sau fizică) împotriva unei persoane. Or, pe parcursul probatoriului s-a stabilit, că Moiseev Dumitru XXXXX depășindu-și vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege în privința colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX, îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie, din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, fiind nestăpânit, condus de mânie a manifestat impulsivitate, brutalitate și chiar agresiune față de aceștia. 16.

Astfel, instanța de apel nu a reținut argumentele apărării, precum că nici Ceban Ion Simion, nici Poiană Vasile XXXXX n-au depus careva rapoarte, plângeri sau contestații în legătură cu concedierea lor din organele afacerilor interne după cele întâmplate la 20.03.2008, de aceea n-au fost recunoscuți în calitate de părți vătămate, nici în timpul urmăririi penale, nici în cadrul cercetării judecătorești, or, culpa inculpatului este probată prin probe existente și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, iar alegațiile ce indică la inacțiunile martorilor nu pot fi apreciate ca eventuale probe. 16.

De asemenea, nu au fost reținute nici argumentele în partea în care s-a relatat, precum că colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion XXXXX și Poiană Vasile XXXXX n-au fost înlăturați de la îndeplinirea obligațiunilor de serviciu în momentul reținerii drogurilor, activând în continuare și asigurând securitatea și trecerea liberă a automobilului de serviciu a Prim-ministrului Republicii Moldova la intersecția str. Sciusev - str. Maria Cebotari, mun. Chișinău, întrucât lui Moiseev Dumitru XXXXX 134 i se incriminează săvârșirea infracțiunii după îndeplinirea de către primii doi a atribuțiilor de serviciu sus indicate, după escortarea lor în incinta Ministerului Afacerilor Interne. 16.

Totodată, instanța de apel a ajuns la concluzia că, procesul penal în privința inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX pe art. 328 alin. (1) Cod penal urmează a fi încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție, în temeiul art. 60 Cod penal, menționând că, din momentul comiterii infracțiunii, până la examinarea cauzei în ordine de apel au trecut mai mult de 5 ani, or, infracțiunea de care a fost recunoscut vinovat inculpatul Moiseev Dumitru XXXXXface parte din categoria celor mai puțin grave, pentru care legea penală în vigoare la momentul comiterii infracțiunii prevedea pedeapsă sub formă de închisoare de până la 3 ani. Astfel, în speță, lui Moiseev Dumitru XXXXX termenul de prescripție va fi calculat din anul 2008, or, inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală sau instanța de judecată, prin urmare, motive care ar întrerupe curgerea termenului de prescripție, lipsesc. 16.

Referitor la învinuirea lui Moiseev Dumitru XXXXXpe art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a menționat că, deși inculpatul Moiseev Dumitru XXXXXnu a recunoscut vina în cele imputate, vinovăția acestuia este dovedită prin următoarele probe:  declarațiile martorilor Ciuhrii V., Iachim V., Coliban A., Dodica R.;  actul privind inventarierea mărfurilor confiscate din 29.11.2006 (f.d. 32-38 (în ciornă), 39-42, vol. I (II)), conform căruia a fost efectuată inventarierea bunurilor confiscate de CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău în perioada 05 - 07.09.2006 (două loturi de marfa situate în frigiderul nr. 2 din depozitul SRL „Slavena Lux”);  procesul-verbal de examinare a bunurilor din 22.12.2006 (f.d. 9-12, vol. II (II)), conform căruia au fost examinate produse din pește cu termen de valabilitate expirat și care nu corespund cerințelor standardelor în sumă totală de 126984,07 lei și produse din pește care corespund documentelor normative în sumă totală de 92880,83 lei, predate pentru păstrare la data de 13.12.2006 la depozitul SRL „Free Fischeries”, cu sediul în mun. Chișinău, str. Calea Basarabiei, 42, care au fost confiscate de la SRL „Selani Lux” în conformitate cu Hotărârile Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău f/n din 06.09.2006 și 11.09.2006 și transmise pentru preluare la evidență către IFS mun. Chișinău;  procesul-verbal de examinare a casetei video de model „Sony” din 22.01.2008 (f.d. 13, vol. II (II)), conform căruia a fost examinată caseta menționată pe care este înregistrată examinarea produselor piscicole sus indicate;  procesul-verbal de examinare a bunurilor din 26.12.2006 (f.d. 25-26, vol. II (II)), conform căruia au fost examinate produse din pește cu termen de valabilitate expirat și care nu corespund cerințelor standardelor în sumă totală de 126984,07 lei, predate pentru păstrare la data de 13.12.2006 la depozitul SRL „Free Fischeries”, cu sediul în mun. Chișinău, str. Calea Basarabiei, 42, care au fost confiscate de la SRL „Selani Lux” în conformitate cu Hotărârea Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău f/n din 06.09.2006 și transmise pentru preluare la evidență către IFS 135 mun. Chișinău;  ordonanța privind recunoașterea în calitate de corp delict și anexarea acestuia la cauza penală din 26.12.2006 (f.d. 27, vol. II (II)), conform căreia produsele din pește sus indicate cu termen de valabilitate expirat au fost recunoscute în calitate de corp delict și anexate la materialele cauzei penale, fiind păstrate la depozitul SRL „Free Fischeries”, cu sediul în mun. Chișinău, str. Calea Basarabiei, 42, raport de încercări Nr. 6246-S, 6247-S din 12.12.2006 pe icre de somon cu mostra j nr. 1 - Lot. 26,72 kg, care nu corespunde cerințelor standardelor și mostra nr. 2 - Lot. 26,48 kg, care corespunde cerințelor standardelor (f.d. 31, vol. II (II)), efectuat de către Laboratorul încercări produse agroalimentare a Institutului Național de Standardizare și Metrologie;  raportul de încercări Nr. 6248-S, 6249-S din 12.12.2006, pe icre de somon cu mostra nr. 3 - Lot. 26,67 kg și mostra nr. 4 - Lot. 26,7 kg, ambele corespund standardelor (f.d. 32, vol. II (II)), efectuat de către Laboratorul încercări produse agroalimentare a Institutului Național de Standardizare și Metrologie;  raportul de încercări Nr. 6250-S, 6251-S din 12.12.2006 pe icre de somon cu mostra nr. 5 - Lot. 21,98 kg, careți corespunde cerințelor standardelor și mostra nr. 6 - Lot. 26,86 kg, care corespunde cerințelor standardelor (f.d. 33, vol. II (II)), efectuat de către Laboratorul încercări produse agroalimentare a Institutului Național de Standardizare și Metrologie;  raportul de încercări Nr. 6252-S, 6253-S din 12.12.2006, pe icre de somon cu mostra nr. 7 - Lot. 15,3 kg, care nu corespunde cerințelor standardelor și mostra nr. 8 - Lot. - 8,54 kg, care corespunde cerințelor standardelor (f.d. 34, vol. II (II)), efectuat de către Laboratorul încercări produse agroalimentare a Institutului Național de Standardizare și Metrologie;  ordonanța de recunoaștere și anexare a documentelor din 18.01.2008 (f.d. 29, vol. II (II)), prin care rapoartele de încercării nominalizate au fost recunoscute ca mijloace materiale de probă și anexate la cauza penală;  scrisoarea nr. 796 din 26.01.2007 (în copie), scrisoarea nr. 5617 din 21.04.2006, nr. 7449 din 29.05.2006, scrisoarea nr. 8504 din 14.06.2004, scrisoarea nr. 10524 din 01.08.2006, scrisoarea nr. 10932 din 08.08.2006, scrisoarea nr. 13121 din 02.10.2006, scrisoarea nr. 14694 din 15.11.2006, scrisoarea nr. 15106 din 29.11.2006 și scrisoarea nr. 15948 din 21.12.2006, conform cărora Comisarul CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău se adresează către Șeful IFS mun. Chișinău și solicită delegarea în adresa CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău a colaboratorilor pentru darea-luarea în primire a bunurilor confiscate pe procesele-verbale cu privire la contravențiile administrative în baza deciziilor Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău (f.d. 70, 76-84, vol. II (II)), exemplarele doi, a proceselor-verbale de prelevare a eșantioanelor din 30.11.2006, (f.d. 42, 43, vol. II (II)), întocmite la depozitul SRL „Slavena Lux”, amplasat în mun. Chișinău, str. Petricani, 21, de către inspectorul de stat al Serviciului Standardizare și Metrologie al Republicii Moldova, Marina Toma, în prezența directorului acestei Societăți, Valeriu Lupu și procurorului Ruslan Dodica; 136  exemplarele 2 și 3 al facturii de expediție seria DM nr. XXXXX din 06.09.2006 (f.d. 47-48, vol. II (II)), conform cărora de către CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău au fost predate la păstrare SRL „Slavena Lux” 176,515 kg icre roșii, pe fiecare exemplar fiind aplicată ștampila SRL „Slavena Lux” și fiind semnate de două persoane;  exemplarele 2 și 3 al facturii de expediție seria DM nr. XXXXX din 07.09.2006, (f.d. 49-50, vol. II (II)), conform cărora de către CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău au fost predate la păstrare SRL „Slavena Lux” produse conform anexei pe 4 file, în total 123 unități;  rapoartele de expertiză merceologice nr. 0187070 din 16.02.2007 (f.d. l77-184, vol. II (II)) și nr. 0192340 din 04.04.2007 (f.d. 188-196, vol. II (II)), efectuate de către Camera de Comerț și Industrie, conform cărora au fost stabilite prețurile la produsele piscicole ridicate de către colaboratorii de poliție a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău. Astfel, analizând declarațiile martorilor, sistemul de acte și documente pe acest episod, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a ajuns la concluzia că acestea demonstrează cu certitudine culpa lui Moiseev Dumitru XXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar declarațiile inculpatului au fost considerate că nu corespund adevărului, or, acestea poartă un caracter declarativ, fiind date în scopul eschivării sale de la răspunderea penală. În acest context, instanța de apel a relevat că, Moiseev Dumitru și Savca Corneliu XXXXX au încercat să predea bunurile confiscate organelor fiscale, dar ultimele au refuzat să le primească pe motiv, că documentele prezentate n-ar corespunde prevederilor pct. 12 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001, deoarece astfel de acțiuni nu au fost întreprinse de ultimii. Totodată, din materialele cauzei s-a stabilit că bunurile confiscate conform actelor normative indicate mai sus urmau să fie deja predate organelor fiscale. Reieșind din cele enumerate, rezulta că argumentul nominalizat nu putea fi apreciat ca absență a posibilității reale din cauza unor factori obiectivi de a executa în modul corespunzător obligațiile de serviciu, circumstanță care ar exclude tragerea la răspundere penală pentru neglijență în serviciu a persoanei cu funcție de răspundere. Mai mult ca atât, îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu din cauza lipsei de experiență, lipsei de calificare, cunoștințelor în domeniu, adică a posibilității reale din cauza unor factor subiectivi, circumstanță care, de asemenea, ar exclude tragerea la răspundere penală pentru neglijență în serviciu a persoanei cu funcție de răspundere, nu putea fi aplicabilă inculpaților Moiseev Dumitru XXXXX și Savca Corneliu XXXXX atât din considerentele analizate mai sus, cât și din considerentele că dânșii, după cum a fost indicat anterior, au manifestat atitudine 137 neglijentă și neconștiincioasă față de îndeplinirea obligațiilor de serviciu. Or, instanța de apel a indicat, că s-a stabilit indubitabil faptul, că întrucât bunurile confiscate făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen limitat de păstrare și necesitau a fi păstrate în condiții speciale, Moiseev Dumitru urma să ia măsuri pentru asigurarea neamânată a integrității averii confiscate până la transmiterea acesteia în administrarea autorităților fiscale, în conformitate cu legislația în vigoare și să ia măsuri pentru (...) realizarea lor în modul stabilit și în termenul stabilit de art. 6 al Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate, ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 31.09.2001. Obligația de transmitere a bunurilor era prevăzută de art. 6 al Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.972 din 31.09.2001, de pct.2 și de pct.3 alin.2 din Dispoziția MAI nr.3/19-144 din 01.02.2005, precum și de pct. 13 și de pct.20 lit.(d), (e) din Instrucțiunea privind modul de efectuare a controalelor operative, aprobată prin Ordinul ministrului de Interne nr.276 din 31.07.2006. La 07.09.2006, Moiseev Dumitru împreună cu alți colaboratori ai SDI a CPs. Rîșcani au transmis bunurile confiscate, icra roșie în căldări, pentru păstrare la depozitul „Slavena Lux” SRL. În acest loc de depozitare bunurile confiscate au fost păstrate fără nici un temei legal până pe data de 29.11.2006, când au intervenit colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău, care verificau legalitatea acțiunilor colaboratorilor SDI a CPs. Rîșcani în cadrul controlului efectuat la „Selani Lux” SRL. Deși, având posibilitatea reală de a preda bunurile confiscate colaboratorilor IFS, mun. Chișinău, care se prezentau periodic la CPs. Rîșcani pentru evaluarea și ridicarea bunurilor confiscate, conform solicitărilor din 02.10.2006, 15.11.2006, 29.11.2006 prin scrisorile nr.13121, 14694, 15106, Moiseev Dumitru nu a predat așa cum prevedea legea bunurile confiscate, care făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen limitat de păstrare. Mai mult, din materialele cauzei rezultă că la 29.11.2006, a fost efectuată inventarierea produselor confiscate. Concomitent, de faptul dat a fost informat Inspectoratul Fiscal de Stat al mun. Chișinău și doar la 05.12.2006 bunurile confiscate au fost predate Inspectoratului Fiscal pentru preluare la evidență. Conform rapoartelor de expertiză nr.0187070 din 19.01.2007 și nr.0192340 din 15.03.2007, efectuate de experții Camerei de Comerț și Industrie, s-a constatat, că valoarea totală inițială a bunurilor confiscate, icră roșie în căldări, în cantitate de 172,74 kg constituia 163 235,52 lei. La 29.11.2006, în cadrul examinării și al inventarierii produselor confiscate colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău au constatat că produse piscicole erau păstrate în frigiderul SRL „Slavena Lux” la temperatura - 4 grade C, inițiindu-se intervenția Serviciului de Standardizare și Metrologie pentru prelevarea eșantioanelor de icră roșie. Ulterior, în cadrul prelevării de către inspectorii Inspectoratului Principal de Stat în Standardizare și Metrologie a eșantioanelor dintr-un set de icră roșie confiscată, s-a stabilit că temperatura de păstrare a produselor menționate era de - 138 1,1 grade C. În condițiile în care GOST 1629- 97 prevede păstrarea icrei roșii la temperatura de fa -5 grade C până la -6 grade C, nerespectarea acestui regim de temperatură a dus la alterarea a 119,37 kg de icră roșie cu valoarea totală de 112 800, 87 lei. Instanța de apel, notificând prevederile art. 123 alin. (1) Cod penal, a reținut că, inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX era persoană cu funcții de răspundere în perioada de referință, și pe lângă alte obligații de serviciu, le avea și pe cele invocate de către partea acuzării. Analiza circumstanțelor cauzei a determinat instanța de apel să conchidă, că inculpatul Moiseev Dumitru XXXXX și-a îndeplinit necorespunzător obligațiunile de serviciu, puse în seama lui, adică altfel decât este prevăzut în regulamentele și instrucțiunile de serviciu, în actele normative privind activitatea lor ca persoane cu funcție de răspundere. Executarea unor acțiuni de funcție cu abateri de la normele de conduită prescrise au fost admise de către Moiseev Dumitru XXXXX ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, exprimată prin indiferență și iresponsabilitate, delăsare și supraapreciere a persoanei lui, neseriozitate și incorectitudine. Îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor de serviciu de către Moiseev Dumitru XXXXX a provocat urmări grave drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia despre necesitatea calificării acțiunilor incriminate lui Moiseev Dumitru XXXXX după semnele calificative, „cu provocarea unor urmări grave drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice”, or, au fost aduse atingeri drepturilor și intereselor persoanelor juridice, pe care ultimele le au în concordanță cu interesele generale ale societății, pe care legea le recunoaște și le garantează - dreptul la proprietate, la libera concurență, ratarea posibilității de a obține un profit în conformitate cu scopurile fondării lor, în condițiile legii, de către diferiți subiecți economici, inclusiv, SRL „Selani Lux”, în cadrul realizării-achiziționării, în condițiile legii, a bunurilor confiscate. 16.

În acest context, de către instanța de apel nu au fost reținute argumentele apărării în partea în care s-a relatat despre imposibilitatea incriminării inculpaților Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX a săvârșirii infracțiunii prin participație, or, fără a nega faptul, că infracțiunea de neglijență în serviciu este una din imprudență (culpă), care în viziunea părții apărării exclude participația, instanța de apel a considerat, că inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX au săvârșit această infracțiune în coautorat, întrucât consecințele produse sunt rezultatul neîndeplinirii de către fiecare dintre aceștia nu numai a obligațiunilor de serviciu strict determinate în legătură cu funcțiile deținute în perioada de referință, dar și rezultatul neîndeplinirii unor obligațiuni de serviciu comune pentru ambii, invocate de către partea acuzării și analizate mai sus. 16.

La fel, nu a fost reținut de către instanța de apel ca plauzibil nici argumentul apărării, precum că pct. 6 al Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute 139 în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001, nu este aplicabil în speța dată, întrucât el nu stabilește și modul de evidență a bunurilor confiscate care necesită utilizare tehnică; că la etapa adoptării deciziei de confiscare a bunurilor materiale Savca Corneliu XXXXX avea la dispoziția sa Actul de expertiză sanitară veterinară nr. 127 din 06.09.2006, de aceea el nici nu cunoștea și nici nu putea să prevadă, că o altă expertiză a produselor alimentare va face altă concluzie contradictorie celei dintâi; că acest Act a fost efectuat de către organul abilitat cu evaluarea, încercările de laborator și eliberarea deciziilor de expertiză, cum este indicat și de Serviciul veterinar, în persoana specialistului Ion Toma; că ultimul, spre deosebire de inculpații nominalizați, a fost scos de sub urmărire penală, deoarece fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 329 alin. (2) Cod penal, întrucât lipsește legătura cauzală între fapta lui și consecințele survenite; că faptele ambilor inculpați sunt în concordanță cu prevederile art. 5 alin.(4) lit. g) și alin. (5), art. 25 alin.(1) a Legii privind produsele alimentare, nr. 78-XV din 18.03.2004; că prin răspunsul Prim - adjunctului Procurorului General, nr. 11/8320 din 06.11.2006, adresat Secretarului Consiliului Suprem de Securitate (f.d.-162, vol. XIV), icra roșie depistată, conform concluziei expertului, a fost recunoscută improprie consumului uman, întrucât inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX nu sunt învinuiți în careva încălcării de lege la intentarea procedurilor administrative sau la adoptarea hotărârilor de sancționare pe aceste proceduri, ci la etapa de executare a acestor hotărâri. Prin urmare, neglijența în serviciu a persoanei cu funcție de răspundere se consideră a fi săvârșită numai în cadrul exercitării atribuțiilor funcționale. Astfel, instanța de apel a considerat corectă soluția organului de urmărire penală, care a dispus scoaterea lui Toma Ion Ion de sub urmărire penală, iar argumentele inculpaților precum că dânsul neglijent și-a îndeplinit acțiunile cu caracter profesional, le-a respins ca neîntemeiate, deoarece aceste acțiuni nu pot fi considerate drept neglijență în serviciu, din considerentele, că ele nu constituie neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a funcțiilor administrative sau organizatorico-economice. 16.

Instanța de apel a considerat nefondate și argumentele apărătorului Cerga Ion, conform cărora inculpații Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX au fost limitați în fapt și în drept de a-și continua acțiunile procesuale pe acest caz, inclusiv, transmiterea către organele fiscale a bunurilor confiscate, întrucât toate cele trei hotărâri au fost contestate în termen de către conducerea SRL „Selani Lux”, or, modalitatea de asigurare a integrității, precum și a transmiterii bunurilor confiscate reiese nu numai din prevederile Regulamentului nominalizat, în vigoare la momentul indicat, dar și din prevederile pct. pct. 13 și 20 lit. d), e) a Instrucțiunii privind modul de efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 276 din 31.07.2006, precum și din prevederile pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 3/19-144 din 01 februarie 2005, prevederi care inculpații, Savca Corneliu XXXXX și Moiseev Dumitru XXXXX erau 140 obligați să le cunoască în virtutea obligațiunilor de serviciu în legătură cu funcțiile, care le dețineau și pe care, după cum reiese din caracteristicile lor de serviciu, „le cunoaște la perfecție și le aplică în practică” (f.d.-90, vol. IV (II), caracteristica de serviciu a inculpatului Savca Corneliu XXXXX) și, respectiv, „le cunoaște la nivelul cuvenit și sunt aplicate în practică în spiritul corectitudinii și obiectivității” (f.d. 94, vol. IV (II), caracteristica de serviciu a inculpatului Moiseev Dumitru XXXXX). Mai mult ca atât, instanța de apel a subliniat, că la materialele cauzei lipsesc probe ce ar indica, că Moiseev Dumitru XXXXX a încercat să predea bunurile confiscate organelor fiscale, iar ultimele au refuzat să le primească pe motiv, că documentele prezentate n-ar corespunde prevederilor pct. 12 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001. 16.

De asemenea, nu au fost reținute de către instanța de apel argumentele apărării referitor la faptul că, prin acțiunile/inacțiunile lui Moiseev Dumitru XXXXX nu au fost cauzate careva prejudicii, or, inculpatul a săvârșit infracțiunea de neglijență în coautorat, întrucât consecințele produse sunt rezultatul neîndeplinirii de către fiecare dintre dânșii nu numai a obligațiunilor de serviciu strict determinate în legătură cu funcțiile deținute în perioada de referință, mai mult, rezultatul neîndeplinirii unor obligațiuni de serviciu au cauzat urmări grave de manifestate prin daune patrimoniale, unde urmează a se reține nu numai prejudiciul real cauzat, dar și venitul ratat. 16.

Cu referire la învinuirea lui Moiseev Dumitru XXXXX în baza art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b), c) și d) Cod penal, instanța de apel a considerat necesar de admite cererea de apel declarată de către apărătorii inculpatului, Valah Alina și Cerga Ion, or, din materialele cauzei, rezultă că această infracțiunea nu a fost comisă de inculpat. În această ordine de idei, instanța de apel a indicat probele părții acuzării care au fost puse la baza învinuirii lui Moiseev Dumitru în baza art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b), c) și d) Cod penal, și dându-le apreciere prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, a concluzionat că sistemul de probe prezentat de acuzare pe episodul respectiv poartă un caracter vag și nu pot sta la baza învinuirii lui Moiseev Dumitru, or, această acuzare este bazată pe niște presupuneri ale organului de urmărire penală și trezesc anumite dubii. Instanța de apel de asemenea a reținut, că din probele prezentate și anexate la materialele cauzei, din circumstanțele săvârșirii faptelor incriminate lui Moiseev Dumitru XXXXX, nu rezultă, că el își dădea seama că ajută la pregătirea ori săvârșirea a careva infracțiune pe persoanele, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură aparte în legătură cu căutarea lor sau pe inculpații Savca Corneliu XXXXX, Karalar Murat XXXXX și Cernit Murat, astfel, calificativul de complicitate este străin de persoana inculpatului Moiseev Dumitru. Mai mult, la materialele cauzei nu au fost prezentate probe ce ar indica că 141 comportamentul lui Moiseev Dumitru XXXXX este în raport de cauzalitate cu rezultatul infracțional sau cu săvârșirea infracțiunii, iar din probele prezentate de acuzare nu rezultă prezența unor stări de fapt potrivit căreia la data și circumstanțele expuse mai sus, Moiseev Dumitru ar fi comis careva fapte, care cad sub incidența infracțiunii incriminate acestuia. Astfel, instanța de apel a conchis că acuzarea nu a prezentat instanței de judecată probe ce ar stabili delimitarea rolului lui Moiseev Dumitru, la săvârșirea infracțiunii, ca membru al „grupului criminal organizat”, nu a fost motivată participarea lui ca complice la săvârșirea infracțiunii incriminate și prin ce se exprimă concret acțiunile comise de către dânsul, deoarece în învinuirea pe acest capăt de acuzare este indicată o singură dată familia sa și numai în contextul acțiunilor incriminate altor inculpați. 16.

Referitor la capătul de învinuire a inculpatului Karalar Murat XXXXX pe art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, instanța de apel a menționat că, deși inculpatul Karalar Murat XXXXX nu a recunoscut vina în cele imputate, vinovăția acestuia este dovedită cu certitudine prin următoarele probe:  declarațiile martorilor Ceban Ion, Poiană Vasile, Vozian I., Arseni I., Gatman Gh., Gorodețchii V., Rotari I., Chirilov V. (audiat în calitate de martor în instanța de apel ca probă nouă), Saleh Agaibi, Bobu Gh., Stegărescu V., Bîtlan S.;  procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.03.2008, conform căruia la fața locului în microbuzul de model Hyundai H-100, numărul de înmatriculare XXXXX, sub conducerea lui Karalar Murat a fost depistată substanță narcotică heroină în cantitate de 199550 gr, (f.d. 32-34, vol. I);  procesul-verbal de percheziție din 20.03.2008, conform cărui în portbagajul automobilului de model BMW-520 care aparține lui Karalar Murat a fost depistat utilaj electric de cusut și 43 de saci de polietilenă, cu care conform raportului de expertiză au fost cusuți sacii în care a fost depistată substanța narcotică heroina, (f.d. 46, vol. I);  procesul-verbal de examinare a obiectelor (saci cu brichete în care a fost depistată substanță de culoare cafeniu deschis) din 24.03.2008, care ulterior, în baza raportului de expertiză este recunoscută ca substanță narcotică heroină, (f.d. 47-82, vol. I);  raportul de expertiză nr. 883/884 din 01.04.08, conform cărui în sacii depistați la data de 20.03.08, în microbuzul de model Hyundai H-100, numărul de înmatriculare XXXXX, sub conducerea lui Karalar Murat a fost depistată substanță narcotică heroină în cantitate de 199550 gr., (f.d. 83-123, vol. I);  procesul-verbal de examinare a obiectelor utilajului de cusut, sacilor depistați la Karalar Murat în automobil, din 15.05.2008, (f.d. 131-132, vol. I);  raportul de expertiză nr. 1149/1150/255 din 29.05.2008, conform cărui cusuturile cu care au fost cusuți sacii depistați la data de 20.03.2008 în automobilul de marcă „Hyundai H 100” sunt efectuate cu utilajul electric de cusut, prezentat spre expertizare. Ața cu care au fost efectuate cusuturile este identică cu cea prezentată spre expertizare, (f.d. 141-146); 142  datele privind trecerea frontierei de Stat a Republicii Moldova și a Ucrainei de către Karalar Murat, Boztepe Omer, Kaya Salih, Cernit Murat, Savca Corneliu, Stegărescu Veronica, care confirmă legătura între ei, (f.d. 154-156, vol. I, f.d. 5-8, vol. II);  descifrările convorbirilor telefonice ale abonatului Karalar Murat, posesor al numărului de telefon XXXXX, care confirmă legătura între dânsul și ceilalți membri ai grupării criminale, inclusiv în dimineața zilei de 20.03.2008, (f.d. 161-181, vol. I);  materialele acumulate de către lucrătorii DMS MAI, referitor la reținerea de către lucrătorii poliției rutiere Poiană V. și Ceban I., inclusiv excesul de putere comis de către lucrătorii DMS față de Poiană V. și Ceban I., (f.d. 182-203, vol. I);  descifrările convorbirilor telefonice ale abonatului Ceban Ion și Poiană Vasile, posesori al numerelor de telefon, respective XXXXX și XXXXX, care confirmă declarațiile expuse de către ei la urmărirea penală și în instanța de judecată și care combat afirmațiile calomnioase ale inculpaților, (f.d. 217-227, vol. I);  informația parvenită de la BNC Interpol, nr. 33/5017 din 05.06.2008, (f.d. 12-14, vol. II);  descifrările convorbirilor telefonice ale abonatului Stegărescu Veronica, posesor al numărului de telefon XXXXX, (f.d. 38-44, vol. II);  procesul-verbal de prezentare a spre recunoaștere a persoanelor după fotografie din 07.04.2008, cu participarea martorului Bîtlan Stepan, conform cărui recunoaște pe persoana care este pe fotografia sub numărul 4 (Kaya Salih) ca bărbatul care i s-a prezentat sub numele Rămbo și Ramazan și din 2007, se ocupa cu transportarea fasolelor în Olanda, tot prin intermediul lui a făcut cunoștință și cu Karalar Murat (f.d. 60-62, vol. II);  procesul-verbal de prezentare a spre recunoaștere a persoanelor după fotografie din 07.04.2008, cu participarea martorului Saleh Agaibi, conform cărui recunoaște pe persoana care este pe fotografia sub numărul 4 (Savca Corneliu) ca bărbatul care lucrează în poliție și pe care Karalar Murat îl numea „SAID”, venea în bar seara după ce Karalar Murat aducea saci cu fasole, (f.d. 88-90, vol. II);  procesul-verbal de ridicare a telefonului mobil de model „Samsung SGH- F.720” de la Cernit Taisia din data de 15.05.2008, (f.d. 104, vol. II);  procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil de model „Samsung SGH-E720” ridicat de la Cernit Taisia la 15.05.2008, în care a fost depistat un mesaj care confirmă implicarea de către soțul ei și un oarecare „Said” la o afacere, (f.d. 105, vol. II);  descifrările convorbirilor telefonice ale abonatului Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), posesor al numărului de telefon XXXXX, care în mod direct dovedește implicarea tuturor inculpați în traficul de substanțe narcotice, (f.d. 116-135, vol. II);  procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil ridicat de la Karalar Murat în momentul reținerii în care se dețin date ce confirmă legăturile lui cu alți membri ai grupului criminal), (f.d. 156-164, vol. III); 143  procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil ridicat de la Savca Corneliu în momentul reținerii în care se dețin date ce confirmă legăturile lui cu alți membri ai grupului criminal), (f.d. 156-164, vol. III);  descifrărilor convorbirilor telefonice ale abonaților Karalar Murat, Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Savca Corneliu și Stegărescu Veronica, posesori ai numerelor de telefoane, respective: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, (f.d. 71-108, vol. V);  procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil) ridicat de la Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) în momentul reținerii, care confirmă legăturile lui cu alți membri ai grupului criminal, (f.d. 159-163, vol. V). Astfel, instanța de apel, analizând declarațiile martorilor audiați, actele și documentele indicate supra, administrate în cadrul urmării penale, a conchis, că vina lui Karalar Murat XXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, este dovedită pe deplin, or, probele analizate supra coroborează între ele, poartă un caracter consecvent, și combat în totalitate declarațiile inculpatului, dar și argumentele invocate în cererea de apel în interesul ultimului, or, din cele relatate de martorii enunțați se atestă, că inculpatul era membru al grupului criminal organizat, fiind implicat direct în circulația substanțelor narcotice depistate. De asemenea instanța de apel a subliniat, că declarațiile inculpatului Karalar Murat XXXXX, fiind analizate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală de către instanța de apel, au fost considerate că nu corespund adevărului și sunt date cu scopul de a se eschiva de la răspundere penală, or, versiunea descrisă de către inculpat este combătută prin sistemul de probe analizat mai sus, relevant fiind și faptul că cele relatate de inculpat reprezintă contrariul actului de învinuire, iar acest fapt conturează concluzia, că după ce i-a fost înaintată învinuirea, inculpatul cunoscând ce i se impută, și-a pregătit declarațiile, care ca finalitate reprezintă o metodă de a induce în eroare instanța de judecată. Mai mult, instanța de apel a stabilit, că implicarea nemijlocită a membrilor și anume, a lui Kaia Salih, Boztepe Omer, Karalar Murat, Cernit Murat, Savca Corneliu, în traficul de droguri este vădită și activată nemijlocit din momentul reținerii drogurilor de către lucrătorii poliției rutiere, chiar însăși Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), care nu are nimic comun cu organele de drept, apare la MAI, în momentul reținerii lui Karalar Murat. Mai mult decât atât, se deplasează și la depozitul din or. Vatra, sub pretextul traducerii celor relatate de către Karalar, cu toate că, ultimul cunoaște foarte bine limba rusă, iar lucrătorul DMS Sargheliu Vitalie posedă limba turcă. De asemenea, instanța de apel a stabilit, că din materialele cauzei rezultă că la ora 07:20, de către DMS a fost reținut cet. Murat Karalar, care la volanul automobilului de model Hyundai XXXXX, transporta substanțe narcotice în cantitate de 200 kg. și anume heroina. Mai mult, se acționează prima dată la înregistrarea raportului la CPS Buiucani de către DMS întru reținerea lui Karalar Murat, care s-a aflat în custodia DMS al MAI până la orele 20-00, oră la care a fost întocmit proces- 144 verbal de reținere de către grupul operativ care a efectuat acțiuni de cercetare la fața locului. Între timp de către colaboratorii DMS și anume prin persoana șefului DMS Savca C. se admit acțiuni întru deplasarea cu persoana reținută de-facto Karalar Murat, cu oferirea translatorului Cernit Murat, la depozitul unde urma să ajungă substanța narcotică în cazul în care nu ar fi fost reținut microbuzul. Este necesar de menționat că, despre deplasarea la depozitul din or. Vatra de către colaboratorii DMS al MAI, nu se întocmește nici-un proces verbal de cercetare a depozitului sau un alt act, ce ar legaliza acțiunile efectuate. Mai mult, instanța de apel a stabilit, că prin deplasarea la depozit, în sat. Vatra de fapt, s-a urmărit distrugerea probelor și verificarea dacă în depozit mai sunt substanțe narcotice sau alte probe ce ar confirma implicarea colaboratorilor DMS al MAI la comiterea infracțiunii. De asemenea, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Rotari Ion prin care se confirmă faptul amplasării paletelor cu sacii de fasole, modul de a fi încărcați în camion, și anume ca ultimii saci cu substanțe narcotice necesitau a fi încărcați primii, iar cei care erau numai cu fasole să fie amplasați la deschiderea ușilor remorcii, fapt ce era dirijat de Karalar Murat, persoana care a vorbit în limba rusă și era cu un microbuz de marfă, de culoare albă. Subsecvent, instanța de apel a reținut că Boztepe Omer a adus geanta lui Karalar Murat în oficiul lui Cernit Murat, dar nu spre exemplu la barul lui Karalar Murat. Cernit Murat, depistând geanta ”chibzuind că în ea se află exploziv”, îl contactează pe Savca Corneliu, dar nu sună în CPs. Centru, CGP mun. Chișinău, sau 902, fiind angajat ca „specialist în dreptul penal”, ultimul, la rândul său, dispunând de așa o informație, precum că posibil în geantă se află un exploziv, nu expediază la fața locului colaboratorii secției tehnice din cadrul DTC MAI RM, dar 3 lucrători, subordonați lui, din cadrul DMS, fapt confirmat de către ultimii, care au fost audiați în calitate de martori. Relevant a fost considerat de instanța de apel și faptul, că între Cernit Murat și Karalar Murat până la reținerea microbuzului au avut loc mai multe convorbiri telefonice confirmate prin descifrările de la f. d. 117 vol. II, potrivit cărora Cernit Murat de pe nr. XXXXX îl telefonează pe Karalar Murat la nr. XXXXX pe data de 18.03.2008 la orele 11:07 - 26 s.; 11:23-14s.; 17:15-l1 s., 20:41 -27s.; 21:27 - 9s. De asemenea, aceleași descifrări ale convorbirilor telefonice confirmă, că Cernit Murat îl telefonează pe Savca Corneliu la nr. XXXXX pe data de 19.03.2008 la orele 19:32- 8s. și 19:54-5s. Instanța de a pel a considerat, că aceste circumstanțe, certifică că Karalar Murat, de rând cu ceilalți inculpați era un membru activ al grupului criminal creat în scopul tranzitării a substanțelor narcotice pe teritoriul R. Moldova. În acest context, instanța de apel a notificat prevederile art. 42, 46 și art. 2171 Cod penal și a reținut că, lit. c) alin.(4) art.2171 a fost abrogată prin Legea nr.277-XVI din 18.12.2008, în vigoare 24.05.2009, astfel, fiind stabilit că, Karalar Murat XXXXX, și persoana, cauza penală în privința căreia a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea ei, la propunerea și împreună cu care, la data de 20.03.2008, 145 aproximativ la ora 06:30, aflându-se pe str. Izmail, mun. Chișinău, s-a urcat la volanul automobilului de model „Hyundai H- 100”, cu nr. XXXXX, deja încărcat cu saci cu fasole, în care erau deghizate brichete de heroină în cantitate de 199550 grame, introdusă în țară ilegal, în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, pentru a fi transportate în or. Vatra, mun. Chișinău, unde închiria un depozit pentru acumularea și ambalarea fasolelor în scopul exportării lor ulterioare în Olanda împreună cu substanța narcotică nominalizată, au realizat condițiile expuse mai sus privind transportarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită în scop de înstrăinare, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, adică au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, iar cealaltă persoană, cauza penală în privința căreia, de asemenea, a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea ei, la indicația căreia au fost executate aceste fapte, a organizat activitățile primilor doi. De asemenea, instanța de apel a specificat prevederile art. 1 a Legii cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din 06.05.1999, Hotărârea Guvernului privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor, nr. 216 din 27.02.2006, prin care au fost aprobate Regulile privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor, Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nr. 1088 din 05.10.2004, prin care au fost aprobate tabelele și listele substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, Hotărârea Guvernului privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, nr. 79 din 23.01.2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, stabilind că, este incontestabil, că transportarea „heroinei” pe teritoriul Republicii Moldova este o operațiune ilegală cu substanțe narcotice, iar cantitatea de 199550 grame eroină”, depistată la 20.03.2008 în circumstanțele expuse, reprezintă o cantitate deosebit mare. De aici și semnul calificativ incriminat inculpatului Karalar Murat XXXXX. În continuare, instanța de apel, reieșind din cele analizate mai sus, din prevederile legislației penale în vigoare a Republicii Moldova (art. 46 Cod penal), a considerat că inculpatul Karalar Murat XXXXX, dar și Cerkez Murat, (Altîg Murat, Cernit Murat), la momentul descoperirii infracțiunii făceau parte dintr-un grup criminal organizat, format și consolidat de către cetățeni de origine turcă, cu distribuirea strictă a rolurilor fiecăruia în autor (coautor) și organizator, cu elaborarea unui plan detaliat de săvârșire a infracțiunii, cu aplicarea celor mai sofisticate și ingenioase metode de săvârșire a infracțiunii, cu determinarea comportării fiecărui membru într-o situație sau alta, inclusiv, retragerea (îndepărtarea) de la locul faptei și mușamalizarea circumstanțelor săvârșirii infracțiunii, cu acordarea de ajutor și sprijin reciproc multilateral atât în viața de toate zilele, cât și în diferite situații, legate de scopul propus spre realizare. 146 16.

Referitor la versiunea apărării lui Karalar Murat XXXXX, potrivit căreia ultimul ar urma să fie liberat de răspundere penală în temeiul predării benevole la 20.03.2008 a substanțelor narcotice, instanța de apel nu a reținut-o, menționând, că potrivit art. 217 alin.(5) Cod penal, persoana care a săvârșit acțiunile prevăzute la art. 217 sau 2171 este liberată de răspundere penală, dacă a contribuit activ la descoperirea sau contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, după caz, prin autodenunțare, predare benevolă a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, indicare a sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracțiune. Nu poate fi considerată predare benevolă a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor ridicarea acestora la reținerea persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea lor. Raportând circumstanțele constatate în ședința de judecată la cele enunțate mai sus, instanța de apel a indicat, că comportamentul inculpatului Karalar Murat XXXXX nici într-un fel nu confirmă această versiune de apărare, dimpotrivă, refuzul de a da răspunsuri la întrebările colaboratorilor poliției rutiere în momentul stopării microbuzului și verificării conținutului „mărfii” transportate, încercările lui de a apela la ajutorul inculpatului Cernit Murat, pentru soluționarea situației cu orice preț în favoarea lui, indică asupra intențiilor sale de a găsi ieșire din situație și a-și realiza intențiile personale, precum și a-și executa obligațiunile, conform rolului ce-i revenea în componența acestui grup criminal organizat, îndreptate la atingerea obiectivelor comune propuse. 16.

Referitor la învinuirea adusă inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) în baza art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, instanța de apel a indicat că, deși inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) nu și-a recunoscut vina în comiterea acestei infracțiuni, culpa acestuia este demonstrată pe deplin prin următoarele probe:  declarațiile martorilor Ceban Ion, Poiană Vasile, Vozian I., Arseni I., Gorodețchii V., Rotari I.;  datele privind trecerea frontierei de Stat a Republicii Moldova și a Ucrainei de către Karalar Murat, Boztepe Omer, Kaya Salih, Cernit Murat, Savca Corneliu, Stegărescu Veronica, care confirmă legătura între ei, (f.d. 154-156, vol. 1, f.d. 5-8, vol. II);  descifrările convorbirilor telefonice ale abonatului Karalar Murat, posesor al numărului de telefon XXXXX, care confirmă legătura între dînsul și ceilalți membri ai grupării criminale, inclusiv în dimineața datei de 20.03.2008, (f.d. 161-181, vol. I);  descifrările convorbirilor telefonice ale abonatului Ceban Ion și Poiană Vasile, posesori al numerelor de telefon, respective XXXXX și XXXXX, care confirmă declarațiile expuse de către ei la urmărirea penală și în instanța de judecată și care combat afirmațiile calomnioase ale inculpaților, (f.d. 217-227, vol. I);  informația parvenită de la BNC Interpol, nr. 33/5017 din 05.06.2008, 147 (f.d. 12-14, vol. II);  procesul-verbal de ridicare a telefonului mobil de model „Samsung SGH- F.720” de la Cernit Taisia din data de 15.05.2008, (f.d. 104, vol. II);  procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil de model „Samsung SGH-E720” ridicat de la Cernit Taisia la 15.05.2008, în care a fost depistat un mesaj care confirmă implicarea de către soțul ei și un oarecare „Said” la o afacere, (f.d. 105, vol. II);  descifrările convorbirilor telefonice ale abonatului Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), posesor al numărului de telefon XXXXX, care în mod direct dovedește implicarea inculpatului în traficul de substanțe narcotice, (f.d. 116-135, vol. II);  descifrările telefonice ale abonaților Karalar Murat, Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Savca Corneliu și Stegărescu Veronica, posesori ai numerelor de telefoane, respective: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, (f.d. 71-108, vol. V);  procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil) ridicat de la Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) în momentul reținerii, care confirmă legăturile lui cu alți membri ai grupului criminal, (f.d. 159-163, vol. V). Astfel, instanța de apel, analizând declarațiile martorilor audiați, sistemul de acte și documentele indicat supra, acumulat în cadrul urmării penale, a conchis, că vina lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat)în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, este demonstrată pe deplin, or, probele analizate supra coroborează între ele, poartă un caracter consecvent, și combat în totalitate declarațiile inculpatului, precum și argumentele invocate în cererea de apel în interesul ultimului, or, din cele relatate de martorii enunțați se atestă activitatea unui grup criminal organizat. De asemenea, instanța de apel a reținut și proba indirectă ce confirmă culpa inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și anume, declarațiile inculpatului Savca Corneliu XXXXX, din care rezultă că acesta se cunoștea cu Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), dar și cu Karalar Murat XXXXX, mai mult, Savca Corneliu a indicat că era în relații apropiate cu Cernit Murat, de la care a aflat că Karalar Murat a fost reținut de colaboratorii poliției rutiere, astfel, la acest capitol instanța de apel, reține și legătura dintre Karalar Murat XXXXX și Cernit Murat, or, primul, după reținere l-a telefonat pe Cernit Murat, cerându-i ajutor în vederea nedescoperirii infracțiunii, astfel, aceste circumstanțe cumulate indică de asemenea, la culpa lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) în comiterea infracțiunii incriminate. Instanța de apel a indicat, că declarațiile inculpatului, fiind analizate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, au fost considerate că nu corespund adevărului și sunt oferite cu scopul de a se eschiva de la răspunderea penală, or, cele relatate de inculpat sunt combătute cu certitudine prin sistemul de probe analizat supra. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, din declarațiile lui 148 Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), cercetate în instanța de apel, rezultă că la 20.03.2008, pe la orele 06.40, acesta a fost contactat de către Karalar Murat, care la rugat să intervină cu un ajutor din motivul, că la el în automobil de către colaboratorii poliției rutiere au fost depistate substanțe narcotice, pentru ce ultimii cer mită de la el, în caz contrar îl vor reține. Despre acest fapt l-a contactat pe cunoscutul său Savca Corneliu, care este lucrător al DMS MAI RM, cu care s-au întâlnit peste puțin timp în ograda CPs. Rîșcani, mun. Chișinău, unde i-a povestit în detalii toate circumstanțele. Totodată, instanța de apel a precizat că, din declarațiile inculpatului Savca Corneliu, reiese că la data de 20.03.2008, pe la ora 07:00 a fost telefonat de către Cernit Murat, solicitând o întâlnire de urgență. Aproximativ la orele 07:20 sau întâlnit în fața CPs. Rîșcani, mun. Chișinău, unde Cernit i-a comunicat, că Karalar Murat l-a telefonat pe dânsul și i-a comunicat că a fost stopat de către lucrătorii poliției rutiere, care depistând în microbuzul cu care se deplasa, substanțe narcotice, motiv pentru care estorcă de la Karalar Murat bani. Mai mult, instanța de apel a stabilit, că implicarea nemijlocită a membrilor și anume, a lui Kaya Salih, Boztepe Omer, Karalar Murat, Cernit Murat, Savca Corneliu, în traficul de droguri este vădită și activată nemijlocit din momentul reținerii drogurilor de către lucrătorii poliției rutiere, chiar însăși Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), care nu are nimic comun cu organele de drept, apare la MAI, în momentul reținerii lui Karalar Murat. Mai mult decît atît, se deplasează și la depozitul din or. Vatra, sub pretextul traducerii celor relatate de către Karalar, cu toate că, ultimul cunoștea foarte bine limba rusă, iar lucrătorul DMS Sargheliu Vitalie posedă limba turcă. De asemenea, instanța de apel a reiterat, că din dosar rezultă, că la ora 07:20 a parvenit informația despre reținerea în intersecția Șciusev-Cebotari de către DMS a cet.Murat Karalar, care la volanul Hyundai CMI 761 transporta substanțe narcotice în cantitate de 200 kg. și anume heroina. Mai mult, se acționează prima dată la înregistrarea raportului la CPS Buiucani de către DMS întru reținerea lui Karalar Murat, care s-a aflat în custodia DMS al MAI până la orele 20-00, oră la care a fost întocmit procesul-verbal de reținere de către grupul operativ, care a efectuat acțiuni de cercetare la fața locului. Mai mult, colaboratorii de la DMS MAI RM, care erau pe loc (intersecția Șciusev-Cebotari), insistau de a efectua mai repede examinarea pachetului depistat, spunând că microbuzul necesită a fi repede transportat pe teritoriul MAI. Între timp de către colaboratorii DMS și anume prin persoana șefului DMS Savca C. se admit acțiuni întru deplasarea cu persoana reținută de-facto Karalar Murat, cu oferirea translatorului Cernit Murat, la depozitul unde urma să ajungă substanța narcotică în cazul în care nu ar fi fost reținut microbuzul. Este necesar de menționat, că despre deplasarea la depozitul din or. Vatra de către colaboratorii DMS al MAI, nu se întocmește nici-un proces verbal de cercetare a depozitului sau un alt act ce ar legaliza acțiunile efectuate. Instanța de apel a stabilit, că prin deplasarea la depozit, în sat. Vatra de fapt s-a urmărit distrugerea probelor și verificarea dacă în depozit mai sunt substanțe narcotice sau alte probe ce ar confirma implicarea colaboratorilor DMS al MAI la 149 comiterea infracțiunii. De facto, prin deplasare la depozitul din sat. Vatra au fost distruse probele sau cel puțin nu au fost cercetate, ce ar confirma declarațiile martorului Rotari Ion din care putem concluziona că, pe paletele din depozit, locul lăsat pe 4 palete, pentru 6 saci, era destinat anume acelor 24 de saci în care a fost depistată heroina, depistată a doua zi, la data de 20.03.2008. De asemenea, din declarațiile martorului Rotari Ion se confirmă faptul amplasării paletelor cu sacii de fasole, modul de a fi încărcați în camion, și anume ca ultimii saci cu substanțe narcotice necesitau a fi încărcați primii, iar cei care erau numai cu fasole să fie amplasați la deschiderea ușilor remorcii, fapt ce era dirijat de Karalar Murat, persoana care a vorbit în limba rusă și era cu un microbuz de marfă, de culoare albă. La fel, au fost reținut și faptul că, Boztepe Omer a adus geanta lui Karalar Murat în oficiul lui Cernit Murat, dar nu spre exemplu la barul lui Karalar Murat. Cernit Murat, depistând geanta ”chibzuind că în ea se află exploziv”, îl contactează pe Savca Corneliu, dar nu sună în CPs. Centru, CGP mun. Chișinău, sau 902, fiind angajat ca ”specialist în dreptul penal”, ultimul, la rândul său, dispunând de așa o informație, precum că posibil în geantă se află un exploziv, nu expediază la fața locului colaboratorii secției tehnice din cadrul DTC MAI RM, dar 3 lucrători, subordonați lui, din cadrul DMS, fapt confirmat de către ultimii, audiați în calitate de martori. Astfel, Colegiul a conchis că din declarațiile inculpaților, cât și a martorilor, rezulta, că Savca Corneliu a dat indicații subalternilor să se deplaseze la fața locului (necunoscut), pentru a „documenta” un caz de extorcare de bani de către lucrătorii poliție rutiere de la un cetățean turc, dar nimeni din cei veniți la fata locului nu întreprind careva măsuri privind reținerea lor în flagrant, nimeni nu avea careva aparataj pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală pe așa fel de infracțiuni, nu s-a pornit vreo cauză penală pe acest fapt, sau măcar să se întocmească un proces-verbal de constatare. Relevant fiind și faptul că între Cernit Murat și Karalar Murat până la reținerea microbuzului au avut loc mai multe convorbiri telefonice confirmate prin descifrările din f.d. 117 vol. II, potrivit cărora Cernit Murat de pe nr. XXXXX îl telefonează pe Karalar Murat la nr. XXXXX pe data de 18.03.2008 la orele 11:07 - 26 s.; 11:23-14s.; 17:15-11 s., 20:41 -27s.; 21:27 - 9s. De asemenea, aceleași descifrări arată, că Cernit Murat îl telefonează pe Savca Corneliu la nr. XXXXX pe data de 19.03.2008 la orele 19:32- 8s. și 19:54-5s. Instanța de apel a subliniat, că faptul că acțiuni operative de investigare de reținere a acestui lot de substanțe narcotice de către colaboratorii DMS nu se înfăptuiau se confirmă prin declarațiile inculpatului Ohladciuc Valeriu care a declarat că nimeni din colegii săi nu cunoștea despre existența substanțelor narcotice în microbuz. Mai mult, astfel de investigații operative nu se duceau de către colaboratorii DMS, deoarece lipsesc careva documente ce ar atestat astfel de acțiuni. Or, potrivit materialelor cauzei, Cernit Mirat îl telefonează pe Karalar Murat, iar ultimul fără frică da indicații la telefon lui Bîtlan că va aduce în saci 1000 kg de fasole pe care le va încărca mai întâi pe acestea în camion, apoi marfa care a fost adusă mai 150 înainte. Astfel, instanța de apel a conchis, că circumstanțe reținute și în special cele menționate mai sus confirmă vinovăția inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, adică contribuirea la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestări de informații, acordare de mijloace, înlăturarea obstacolelor la procurarea, transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. În continuare, instanța de apel a stabilit, că din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine faptul comiterii infracțiunii imputate de către inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și anume, acțiunile sale vizând circumstanțele imputate lui Karalar Murat XXXXX, și persoana, cauza penală în privința căreia a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea ei, care și împreună cu care, la data de 20.03.2008, aproximativ la ora 06:30, aflându-se pe str. Izmail, mun. Chișinău, s-a urcat la volanul automobilului de model „Hyundai H- 100”, cu nr. XXXXX, deja încărcat cu saci cu fasole, în care erau deghizate brichete de heroină în cantitate de 199550 grame, introdusă în țară ilegal, în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, pentru a fi transportate în or. Vatra, mun. Chișinău, unde închiria un depozit pentru acumularea și ambalarea fasolelor în scopul exportării lor ulterioare în Olanda împreună cu substanța narcotică nominalizată, astfel prin acțiunile sale manifestate prin comunicarea cu Savca Corneliu în dimineața zile de 20.03.2008, după ce Karalar Murat a fost reținut, dar și participarea acestuia la percheziția efectuată în depozit, în vedere ascunderii urmelor infracțiunii, ceea ce certifică realizarea condițiilor expuse mai sus privind transportarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită în scop de înstrăinare, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, adică au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal. De asemenea, instanța de apel a specificat prevederile art. 1 a Legii cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din 06.05.1999, Hotărârea Guvernului privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor, nr. 216 din 27.02.2006, prin care au fost aprobate Regulile privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor, Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nr. 1088 din 05.10.2004, prin care au fost aprobate tabelele și listele substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, Hotărârea Guvernului privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, nr. 79 din 23.01.2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, stabilind că, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) incontestabil a participat la transportarea „heroinei” pe teritoriul Republicii Moldova, operațiune ilegală cu 151 substanțe narcotice, iar cantitatea de 199550 grame „heroină”, depistată la 20.03.2008, în circumstanțele expuse, reprezintă o cantitate deosebit de mare. De aici și semnul calificativ incriminat inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat). În continuare, instanța de apel, reieșind din cele analizate mai sus, din prevederile legislației penale în vigoare a Republicii Moldova (art. 46 Cod penal), a considerat că inculpatul Cerkez Murat, (Altîg Murat, Cernit Murat), dar și Karalar Murat XXXXX, la momentul descoperirii infracțiunii făceau parte dintr-un grup criminal organizat, format și consolidat de către cetățeni de origine turcă, cu distribuirea strictă a rolurilor fiecăruia în autor (coautor) și organizator, cu elaborarea unui plan detaliat de săvârșire a infracțiunii, cu aplicarea celor mai sofisticate și ingenioase metode de săvârșire a infracțiunii, cu determinarea comportării fiecărui membru într-o situație sau alta, inclusiv, retragerea (îndepărtarea) de la locul faptei și mușamalizarea circumstanțelor săvârșirii infracțiunii, cu acordarea de ajutor și sprijin reciproc multilateral atât în viața de toate zilele, cât și în diferite situații, legate de scopul propus spre realizare, aceste trăsături fiind reliefate prin acțiunile inculpatului care imediat după reținerea automobilului cu heroină l-a telefonat pe Savca Corneliu, totodată, după reținere a participat la efectuarea percheziției la depozit, toate acestea în scopul mușamalizării circumstanțelor comiterii infracțiunii, dar și acordării de ajutor și sprijin. Astfel, condițiile expuse supra se întrunesc în acțiunile inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), or, acesta, imediat după reținerea automobilului a fost informat de către Karalar Murat despre reținere, contactându-l pe Savca Corneliu în scopul de a-i acorda ajutor autorului infracțiunii. De asemenea, instanța de apel a reținut, că inculpatul a avut tangențe cu substanțe narcotice, chiar și fiind tras la răspundere penală, or, însăși inculpatul pe marginea învinuirii aduse lui pe art. 361 Cod penal, a relatat că în Germania a fost atras la răspunde penală pentru faptul că asupra sa au fost depistate droguri, astfel, instanța de apel a atestat apartenența inculpatului la circulația ilegală a substanțelor narcotice. 16.

Referitor la învinuirea adusă inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) pe art. 361 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, instanța de apel a indicat că, din materialele cauzei s-a constatat următoarele. Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), la 29.08.1998, deținând pașaportul fals seria TR-J nr. XXXXX, eliberat la 10.09.1997, de SP Adana, Turcia pe numele lui Altîg Murat, născut la XXXXX, în XXXXX, Turcia, tatăl XXXXX, mama XXXXX, valabil de la 03.09.1997 până la 16.02.2002, având intenție de a solicita azil pe teritoriul Republicii Moldova, care în perioada de referință nu numai că nu avea legislație internă respectivă, dar nici nu ratificase Convenția privind statutul refugiaților din 28.07.1951 și Protocolul privind statutul refugiaților, adoptat la New York la 31.01.1967, a înregistrat căsătoria cu cetățeanca Republicii Moldova Cernit Taisia, inițial păstrându-și numele de familie „Altîg”, iar ulterior luându-și numele de familie al soției „Cernit”, schimbându-și, de asemenea, data, luna anul și locul nașterii. Astfel, Cerkez Akbulut, prezentând intenționat pașaportul fals sus indicat 152 Ministerului Dezvoltării Informaționale și Biroului migrație și azil a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a fost legitimat cu documente de identitate atât pe numele Altîg Murat, cât și pe numele Cernit Murat, inclusiv, buletin de apatrid seria CC nr. XXXXX și pașaportul apatridului seria C nr. XXXXX, eliberate la 09.10.2000 de SEDP sect. Rîșcani, mun. Chișinău, pe numele lui Altîg Murat; permisul de conducere de tip nou nr. XXXXX, eliberat la 02.07.2004 de VIP SEET Chișinău pe numele Cernit Murat; diplomă de studii superioare juridice, eliberată la 30.06.2004 de Academia de Drept din Moldova pe numele Cernit Murat; buletin de identitate pentru refugiați seria A nr. XXXXX, eliberat la 16.12.2005 de VIP pe numele Cernit Murat. Paralel cu pașaportul fals nominalizat, inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) deținea asupra sa și pașaportul de cetățean al Turciei pe numele lui Cerkez Akbulut, născut la XXXXX în XXXXX, tatăl XXXXX, mama XXXXX, c/p XXXXX, care n-a fost identificat de către organul de urmărire penală. Ulterior, prin diferite „metode” și „procedee” inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) s-a identificat atât în țara sa de origine Republica Turcia, cât și în Republica Moldova ca Cernit Murat, născut la XXXXX în Republica Turcia, cu o singură deosebire: în Republica Moldova la documentarea acestuia au fost indicate inițial locul nașterii și numele părinților săi adoptivi (XXXXX, Turcia, tatăl XXXXX, mama Gazai), iar în Republica Turcia - a părinților biologici (XXXXX, tatăl XXXXX, mama XXXXX), în prezent în actele de stare civilă fiind indicate ambele localități (XXXXX și XXXXX). În continuare, instanța de apel a stabilit că partea acuzării a pus la baza acuzării următoarele probe: răspunsul nr. 33/6455 din 16.07.2008, parvenit de la Biroul Național Central Interpol (f.d.-168, vol. V), conform căruia „Cernit Murat este cunoscut organelor de drept ale Turciei pentru apartenența sa la o grupare teroristă în anul 2001”, răspunsul Ambasadei Turciei în Republica Moldova, nr. 1402 din 21.12.2000, prezentat Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova (f.d. 235, vol. VI, f.d. 45, 123, vol. VII, f.d. 97, vol. VIII, f.d. 36, vol. IX), conform căruia „Certificatul de renunțare la cetățenia turcă prezentat de Murat Altîg autorităților moldovenești n-a fost eliberat de autoritățile competente turce și este considerat un certificat fals și nul”, răspunsul Ambasadei Turciei în Republica Moldova, nr. 162 din 13.02.2001, prezentat Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova (f.d. 80, 93, vol. VI, f.d. 50, 18, vol. VII, f.d. 98, vol. VIII, f.d. 208, vol. IX), conform căruia: „1) Autoritățile din Turcia n-au înregistrat nici o solicitare din partea lui Murat Altîg pentru renunțarea la cetățenia turcă; 2) Numărul de dosar care apare pe certificatul fals prezentat de dl Murat Altîg aparține unei alte cereri de renunțare la cetățenia turcă înaintată de dl Cetin Koc în anul 1998; 3) Dl Kadir Akin, semnătura căruia figurează pe certificatul fals semnat în 1998, a părăsit Direcția Generală de Stare Civilă și Cetățenie la data de 31.08.1992; 4) în rezultatul investigațiilor efectuate în registrele secției consulare a Ambasadei, nu a fost găsit nici un certificat autentificat de Ambasada Turciei pe numele dlui Murat Altîg. Reieșind din cele expuse mai sus, se confirmă faptul că Murat Altîg a făcut uz de fals pentru obținerea statutului de apatrid în Moldova”, informația Ambasadei Turciei în Republica Moldova, nr. 101 din 153 16.03.2001, prezentată Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova (f.d. 29, 81, 91, vol. VI, f.d. 58-59, 130-131, vol. VII, f.d. 72, vol. VIII, f.d. 42, 99, 109, vol. IX), conform căreia „documentul (Certificatul de renunțare la cetățenia turcă,) prezentat de dl Murat Altîg nu este autentificat de către secția consulară a Ambasadei din următoarele considerente, comparând specimenul de semnătură al dlui Kazim Batmazoglu, secretarul III al Ambasadei, și specimenul de ștampilă al secției consulare, este evident că acestea nu corespund cu semnătura și ștampila aplicate pe documentul fals prezentat de Murat Altîg; în documentul fals nu se află mențiunea ce arată numărul de înregistrare și taxa consulară percepută, data și numărul chitanței; la documentele care urmează a fi trimise organelor moldovenești, Ambasada nu face autentificări în limba engleză; în rezultatul investigațiilor efectuate în registrele secției consulare a Ambasadei, nu a fost găsit nici un certificat autentificat de Ambasada Turciei pe numele lui Murat Altîg. Așa cum a fost menționat în nota verbală a Ambasadei nr. 162 din 13 februarie 2001, reiese clar că documentul în cauză prezentat de Murat Altîg este fals în baza dovezilor indicate”, informația Departamentului Ordine Publică a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova adresată Direcției generale documentare a populației a Departamentului Tehnologii Informaționale al Republicii Moldova, nr. 6/3195 din 30.09.2004 (f.d. 86, vol. VI, f.d. 154, vol. VII, f.d. 67, vol. VIII), conform căreia „Altîg Murat (actualmente Cernit Murat) a fost anterior la 23.06.2000 judecat pe teritoriul Republicii Moldova în baza art. 214 alin.(1) Cod penal. Conform informațiilor parvenite din BNC Interpol Ankara, cetățeanul menționat a fost anterior condamnat de către autoritățile Turciei pentru încălcarea legislației cu privire la cecuri, iar de către organele de drept ale Germaniei pentru încălcarea legislației cu privire la droguri. Altîg Murat, a.n. XXXXX, a fost identificat în baza fotografiei de sora sa ca fiind Akbulut Cerkez, născut la 18.11.1965. Akbulut Murat continuă să fie cetățean al Turciei, pașaportul său național nr. TR-J XXXXX a fost eliberat pe numele Altîg Murat, născut la XXXXX și a expirat la 16.09.2002. La 19.07.2001 Akbulut Murat a fost reținut în or. Edirne/Turcia în timp ce urma să se deplaseze în Republica Moldova, având în posesia sa actele de identitate false pe numele lui Altîg Murat, născut la XXXXX și arestat până la 20.10.2001. Nominalizatul a recunoscut, că a produs actele false pe numele lui Altîg Murat, deoarece și-a pierdut actele proprii și intenționa să obțină cetățenia Republicii Moldova. Totodată, Akbulut Cerkez (alias Dogan-Murat Oldi în România și Moldova) conform informației parvenite pe canalele Interpol din Turcia este recunoscut ca susținător al organizației teroriste „PKKJKONGRA-GEL (asociația MALIKURDO)”, informația Ambasadei Turciei în Republica Moldova adresată Departamentului Tehnologii Informaționale, nr. 161 din 23.02.2005 (f.d. 76, vol. VI, f.d. 219, vol. VII), conform căreia „Cetățeanul turc Cerkez Akbulut trăiește în Moldova cu pașaportul fals care aparținea unui alt cetățean turc Murat Altîg. Evident că pașaportul la fel este fals ca și alte documente purtate asupra sa”, scrisoarea Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, nr. DC/1507 din 22.05.2006 (f.d. 6-7, vol. VI, f.d. 187-188, vol. VII), conform căreia „numitul Altîg Murat a fost identificat după amprentele digitale ca fiind cetățeanul acestui stat Akbulut Cerkez, fiul lui XXXXX și Zuraf, născut la 18.11.1965, în loc. XXXXX , Turcia. 154 Persoana menționată figurează în fișierele organelor de drept ale Turciei pentru încălcarea legislației cu privire la cecuri. Pentru această infracțiune Akbulut Cerkez, la data de 02.01.1997 a fost condamnat la 1 an privațiune de libertate de către instanța primară Beyoglu, Istanbul. Totodată, numitul Akbulut Cerkez a fost identificat pozitiv și recunoscut după fotografie de sora sa Akbulut Saime. Potrivit evidențelor polițienești, persoana menționată a fost semnalată și de către organele competente ale Germaniei pentru trafic de droguri și intrare ilegală în țară cu pașaport fals. Conform informației parvenite din partea BNC Interpol Wiesbaden, Germania, cet. Akbulut Cerkez, consumator de droguri, a fost reținut în 1991 pentru încălcarea legislației cu privire la stupefiante, având asupra sa o cantitate de 240 grame heroină. La 15.07.1992, în baza sentinței definitive pronunțate de către Tribunalul cantonai Kiel, cet. Akbulut Cerkez a fost condamnat la 2 ani privațiune de libertate. A fost eliberat din detenție la 06.12.1993. La 17.07.2001, persoana dată a fost arestată în or. Edirne în timp ce urma să se deplaseze în Republica Moldova, având în posesie actele de identitate false pe numele lui Altîg Murat. Numitul a recunoscut, că a produs aceste acte false, susținând, că a pierdut actele proprii și, că intenționa să obțină cetățenia Republicii Moldova. Tot la acel moment, Akbulut Cerkez a recunoscut, că este cunoscut cu numele Oldi Murat (Dogan) în România și Moldova, ca susținător al organizației teroriste PKK/KONGRA-GEL. În rezultatul măsurilor întreprinse, s-a stabilit, că străinul posedă și până la momentul actual pașaportul său național adevărat pe numele lui Akbulut Cerkez, pe care-l utilizează pentru traversarea frontierei de stat, fiind documentat faptul folosirii acestui pașaport de către persoana dată pentru a-și perfecta viza de intrare în republică la Ambasada Republicii Moldova în București”, informația Direcției Generale Poliție Ordine Publică a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova adresată Direcției generale documentare a populației a Departamentului Tehnologii Informaționale al Republicii Moldova, nr. 6/870 din 15.03.2006 (f.d. 13, vol. VI, f.d. 198, vol. VII), conform căreia, cu referire la comunicarea parvenită de la BNC Interpol, Wiesbaden, „numitul figurează în registrele Germaniei cu următoarea identitate: Akbulut Cerkez, născut la XXXXX în XXXXX , Turcia; de asemenea, sunt cunoscute 2 alias-uri ale acestuia - Cerkez Akbulut, născut la XXXXXîn XXXXX și Altîg Murat, născut la XXXXX, în Derik. Akbulut Cerkez, consumator de droguri, a fost reținut în Germania pentru încălcarea legislației cu privire la droguri, având asupra sa o cantitate de 240 grame heroină. Începând cu luna februarie până în septembrie 1991, a decurs ancheta împotriva persoanei nominalizate. La 15.07.1992, Akbulut Cerkez a fost condamnat de către Judecătoria regiunii Kiel la 2 ani privațiune de liberate și eliberat la 06.12.1993. Numitul Altîg Murat a fost identificat în baza fotografiei de sora sa ca fiind Akbulut Cerkez, născut la XXXXX și a fost anterior condamnat în Turcia pentru încălcarea legislației cu privire la cecuri. La 17.07.2001, persoana menționată a fost arestată în or. Edirne în timp ce urma să se deplaseze în Republica Moldova, având în posesia sa actele de identitate false pe numele lui Altîg Murat, născut la XXXXX. Numitul a confirmat, că a călătorit peste hotarele țării sale în baza pașaportului fals. El a recunoscut, că a produs actele false pe numele lui Altîg Murat, deoarece și-a pierdut actele proprii și pentru că intenționa să obțină cetățenia 155 Republicii Moldova. Tot la acel moment, Akbulut Cerkez a recunoscut, că este cunoscut cu numele Dogan-Murat Oldi în România și Moldova ca susținător al organizației teroriste PKK/KONGRA-GEL, declarațiile martorilor Silvestru Ecaterina Teodor, Neaga Ana Gheorghe și Roșca Ion Ștefan. Astfel, analizând declarațiile martorilor indicați, actele și documentele administrate în cadrul urmăriri penale, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, instanța de apel a conchis că inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a comis infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal, adică deținerea și folosirea documentului oficial fals, care acordă drepturi, referitor la un document de importanță deosebită. Totodată, instanța de apel a concluzionat, că în cadrul probatoriului nu și-a găsit confirmare motivul invocat de către acuzare, care la determinat pe Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) să săvârșească această infracțiune. De asemenea, reieșind din conținutul Ordonanței anchetatorului CPS Rîșcani, mun. Chișinău, A. Bostan din 08.11.2001, Rezoluției din 13.04.2005, a procurorului secției conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI, Valentin Balan, precum și a Ordonanței din 15.01.2007, a Prim-adjunctului Procurorului General, Valeriu Gurbulea, instanța de judecată a considerat că argumentul părții apărării privind ilegalitatea ultimului document procesual nu poate fi reținut, întrucât nu se încadrează în prevederile art. 287 alin.(4) Cod de procedură penală, fiindcă primele două documente procesuale se referă la situații diferite (falsificarea certificatului de renunțare la cetățenia turcă nr. 631.111.6073/2000 și, respectiv, deținerea și folosirea pașaportului fals seria TR-J nr. XXXXX, eliberat la 10.09.1997 de SP Adana, Turcia pe numele lui Altîg Murat, născut la XXXXX, în XXXXX, Turcia, tatăl XXXXX, mama Gazai, valabil până la 16.02.2002, valabil până la 16.02.2002). În continuare, notificând prevederile art. 7 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat că în conformitate cu principiul autorității lucrului judecat, atâta timp cât învinuirea în această parte păstrează conținutul faptic avut în vedere la pronunțarea în privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a Sentinței Judecătoriei Edirne, Turcia din 16.02.2005, rămase definitive, condamnarea nu poate avea loc, existând o prezumție de adevăr în ce privește fapta inițial judecată (res judecata pro veritate habetur). La fel, instanța de apel a indicat că, din conținutul art. 4 paragraful 1 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, adoptată la 4 noiembrie 1950 la Roma, care a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12 septembrie 1997, nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași Stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja condamnat sau achitat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale acestui stat. De asemenea, instanța de apel a specificat art. 2 alin.(1) Cod de procedură penală, art. 4 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova, art. 3 a Convenției privind statutul refugiaților din 28.07.1951, în vigoare pentru Republica Moldova din 1 mai 2002, Legea privind azilul în Republica Moldova, nr. 270- XVI din 18.12.2008, în 156 vigoare din 13.03.2009 și a menționat că, aderând la Consiliul Europei și la Convenția sus indicată, Republica Moldova și-a asumat obligația de a garanta drepturile și libertățile proclamate de Convenție pentru toate persoanele aflate sub jurisdicția sa. Astfel, instanța de apel a subliniat că, principiul non bis în idem nu-și găsește aplicare decât în privința jurisdicțiilor aceluiași stat, având o aplicare strict teritorială, ceea ce înseamnă că nu poate fi opus în cazul urmăririi sau al judecării unei persoane pentru aceeași faptă penală pe teritoriul unor state diferite, instanța de judecată a analizat și posibilitatea atragerii inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) la răspundere penală pe acest capăt de învinuire, însă, având în vedere că art. 1 din Acordul între Republica Moldova și Republica Turcia cu privire la asistență juridică în materie civilă, comercială și penală din 22.05.1996, ratificat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1017-XIII din 03.12.1996, stipulează, că „cetățenii oricărei Părți Contractante se vor bucura pe teritoriul celeilalte Părți Contractante, de aceeași protecție juridică, pe care cealaltă Parte Contractantă o acordă propriilor cetățeni”, instanța de judecată a considerat oportun de a aplica în privința ultimului aceleași prevederi legale ca și pentru cetățenii Republicii Moldova. Ținând cont de prevederile art. 275 pct. 7), 285 alin.(1) pct. 5), art. 332 alin.(1) Cod de procedură penală, în viziunea instanței de apel, aspectele analizate mai sus, exclud posibilitatea tragerii repetate la răspundere pentru una și aceeași faptă, de aceia cauza penală de învinuire a lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) în partea ce ține de învinuirea prevăzută de art. 361 alin.(2) lit. lit. a), c) Cod penal, a fost încetată din motivul existenței unei hotărâri judecătorești definitive în legătură cu aceeași acuzație. Totodată, la adoptarea soluției pe acest capăt de învinuire, instanța de apel a reținut și prevederile Legii pentru modificarea și completarea Codului penal al Republicii Moldova nr. 277-XVI din 18.12.2008, în vigoare din 24.05.2009, conform căreia din dispoziția alin. (2) art. 361 Cod penal, a fost exclusă lit. a). De asemenea, instanța de apel a analizat și posibilitatea liberării inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) de răspundere penală în temeiul art. 60 alin.(1) lit. b) Cod penal (2002) sau art. 46 alin.(1) pct. 3) Cod penal (1961), prescripția tragerii la răspundere penală și în acest sens a menționat că, potrivit art. 46 alin.(1) pct. 3) Cod penal, (1961), persoana nu poate fi trasă la răspundere penală, dacă au trecut cinci ani din ziua săvârșirii infracțiunii, pentru care, conform prezentului Cod, poate fi aplicată privațiune de libertate până la cinci ani”. Art. 60 alin.(1) lit. b) Cod penal, (2002), de asemenea, prevede, că persoana nu poate fi trasă la răspundere penală, dacă au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Din conținutul art. 16 alin.(3) Cod penal, (2002), reiese, că „infracțiuni mai puțin grave se consideră faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de până la 5 ani inclusiv”. Atât, art. 209 alin.(2) Cod penal, (1961), cât și art. 361 alin.(2) Cod penal al RM, (2002) prevedea și, respectiv, prevede pedeapsă maximă de privațiune de libertate (închisoare) până la 5 ani. Pașaportul fals seria TR-J nr. 565W4, eliberat la 10.09.1997, de SP Adana, Turcia pe numele lui Altîg Murat, născut la XXXXX, în 157 XXXXX, Turcia, tatăl XXXXX, mama Gazai, a fost valabil de la 03.09.1997 până la 16.02.2002. Prin urmare, începând cu data de 17.02.2002, pașaportul nominalizat nu se mai putea de folosit după destinație nici chiar în condițiile, în care n-ar fi fost falsificat. Deci, ultima zi, când în privința lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) putea fi pornită urmărirea penală era data de 16.02.2007, ea fiind pornită la 15.01.2007, adică în termenul prevăzut de lege. La momentul finisării urmăririi penale intervenise prescripția pe acest capăt de învinuire, dar întrucât inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) nu și-a recunoscut vina și, respectiv, nu și-a dat acordul de a fi încetată urmărirea penală în această parte pe acest temei, cauza penală a fost expediată în instanța de judecată, el fiind pus sub învinuire și pe acest capăt, deoarece, potrivit art. 25 alin.(1) Cod de procedură penală, justiția în cauzele penale se înfăptuiește în numele legii numai de către instanțele judecătorești. 16.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75 – 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de persoana celor vinovați, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestora, precum și de faptul că, pedeapsa trebuie să fie legală, echitabilă și proporțională faptelor comise, care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. 16.

Referitor la pedeapsa aplicată în privința lui Savca Corneliu XXXXX pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d), 332 alin. (2) lit. c), 328 alin. (3) lit. c) și 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 16 Cod penal, faptele comise de inculpat, fac parte din categoria infracțiunilor grave și deosebit de grave, care au fost săvârșite intenționat, de persoana celui vinovat, care anterior nu a fost judecat, de lipsa circumstanțelor ce atenuează pedeapsa și de stabilirea circumstanței agravante - săvârșirea infracțiunii prin participație. Ținând cont de circumstanțele cauzei enunțate, instanța de apel a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului, precum și restabilirea echității sociale, vor fi atinse prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, sub formă de închisoare în cuantumul sancțiunilor normelor încriminate, cu aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal. 16.

Referitor la pedeapsa aplicată în privința lui Moiseev Dumitru XXXXX pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 16 Cod penal, fapta comisă de inculpat, face parte din categoria infracțiunilor grave, care a fost săvârșită intenționat, de persoana celui vinovat, care anterior nu a fost judecat, de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante. Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului, pot fi atinse prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, sub 158 formă de închisoare în cuantumul sancțiunii normei încriminate, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, stabilindu-i un termen de probațiune, care va realiza scopul indicat în art. 61 Cod penal. 16.

Referitor la pedeapsa aplicată în privința lui Karalar Murat XXXXX pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 16 Cod penal, fapta comisă de inculpat, face parte din categoria infracțiunilor deosebit de grave, care a fost săvârșită intenționat, de persoana celui vinovat, care anterior nu a fost judecat, de lipsa circumstanțelor atenuante și de stabilirea circumstanței agravante - săvârșirea infracțiunii prin participație. Ținând cont de circumstanțele enunțate, instanța de apel a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului, precum și restabilirea echității sociale, vor fi atinse prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, sub formă de închisoare în cuantumul sancțiunii normei încriminate. 16.

Referitor la pedeapsa aplicată în privința lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîng Murat) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 16 Cod penal, fapta comisă de inculpat, face parte din categoria infracțiunilor deosebit de grave, care a fost săvârșită intenționat, de persoana celui vinovat, care anterior a fost condamnat, de lipsa circumstanțelor atenuante și de stabilirea circumstanței agravante - săvârșirea infracțiunii prin participație. Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului, precum și restabilirea echității sociale, vor fi atinse prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, sub formă de închisoare în cuantumul sancțiunii normei încriminate. 17. Decizia instanței de apel pronunțată integral la data de 28 decembrie 2017 este atacată cu recursuri ordinare de avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Karalar Murat, de avocatul Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Cernit Murat, de inculpatul Savca Corneliu și de avocatul Valah Alina în numele inculpatului Moiseev Dumitru. 17.1. Avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Karalar Murat, care, invocând temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea imputată, invocând aceleași motive expuse în cererea de apel declarată de avocatul Babără Marian și în recurs ordinar declarat de avocatul Nagacevschi V. Apărarea consideră că, sentința instanței de fond și decizia instanței de apel privind condamnarea lui Karalar Murat sunt arbitrare, deoarece a fost condamnat fără nici o probă, care ar confirma vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate. 17.2. Avocatul Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Cernit Murat, invocând temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, în partea condamnării inculpatului Cernit Murat în baza art. 42, 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, precum și a sentinței primei instanțe, prin care inculpatul respectiv a fost condamnat în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, cu 159 pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. În susținerea solicitării sale, invocă ilegalitatea hotărârii, deoarece instanța de apel nu a apreciat probele prin prisma art.101 Cod de procedură penală, respectiv, faptei lui Cernit Murat i s-a dat o încadrare juridică greșită, acțiunile lui Cernit Murat lipsind semnele constitutive ale infracțiunii. Totodată, apărarea menționează că, Cernit Murat a solicitat instanței de apel audierea martorului Cosovan Ghenadii, pe motiv că sunt circumstanțe noi de declarat în urma unui reportaj televizat efectuat pe marginea dosarului „Heroina”, însă cererea a fost respinsă, iar cererea părții acuzării privind audierea pentru a 3 oară a martorilor Poiană V., și Vozian I., a fost admisă. Respectiv, instanța de apel a fost părtinitoare și nu a examinat obiectiv cauza penală. În acest sens, subliniază că, potrivit Hotărârii CtEDO, pe cauza Miși vs România, din 16 septembrie 2014, Curtea a reținut, că nu se admite condamnarea în apel, după o sentință de achitare, fără a administra probe noi care să răstoarne probatoriul pus la baza hotărârii primei instanțe. Respectiv, apărarea consideră, că probe noi nu au fost administrate, acestea fiind doar reinterpretate, condamnând inculpatul în baza aceluiași probatoriu pe baza căruia prima instanță a pronunțat soluții de achitare. Astfel, în opinia apărării, au fost încălcate prevederile art. 6.1 CEDO, deoarece instanța de apel a examinat cauza în baza acelorași circumstanțe examinate de către prima instanță, care a considerat că acestea nu sunt suficiente pentru a fi condamnat, achitându-l. În opinia apărării, prima instanță, examinând probele, a ajuns corect la concluzia că Cernit Murat nu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 217/1 Cod penal, recalificând acțiunile acestuia la art. 323 alin.(1) Cod penal. Totodată, apărarea susține, că probe noi nu au fost ulterior administrate în instanța de apel, probatoriul rămânând același, respectiv, un Colegiu al Curții de Apel Chișinău l-a achitat pe Cernit Murat în 2010, iar alt Colegiu al Curții de Apel a menținut condamnarea instanței de fond în baza prevederilor alin. (1) art. 323 Cod penal și încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție. Respectiv, apărarea invocă faptul, că decizia Colegiului Penal al Curții de Apel din data de 12.01.2018, este unica decizie, care în absența noilor probe, îl condamnă pe Cernit Murat în baza prevederilor alin.(4) art. 217/1 Cod penal. La fel avocatul Ciuchitu V. notifică și art. 6.3 d) al Convenției CEDO, care prevede situația în care învinuitul are dreptul la solicitarea audierii martorilor în egală măsură a celor ce fac declarații atât împotriva sa cât și în favoarea sa. În acest sens apărătorul atrage atenția și la faptul că, în data de 29.12.2017, a fost depusă o cerere în Procuratura Generală privind necesitatea intervenției acesteia în vederea obținerii pe căi oficiale a procesului-verbal al ședinței de judecată din data de 07.12.2017 a Judecătoriei din or.Istanbul Turcia, a declarațiilor lui Karalar Murat, Boztepe Omer, Mustafa Ersoy, Ramazan Kocadag (Salih Kaya), deoarece în Turcia este pornită cauză penală pe același fapt, iar ultimii au dat declarații în instanța de judecată și toți au declarat că nu îl cunosc pe Cernit Murat. Respectiv, avocatul Yildiz Edip care a participat în calitate de apărător al lui Cernit Murat a transmis ultimului copia proceselor - verbale, însă acestea conform 160 legislației nu pot purta sigiliul apostilei și respectiv nu au valoare juridică la anexarea acestora la prezenta cauză penală în RM și nu pot avea valoare probantă, deși aceste persoane audiate de Judecătoria din Turcia au legătură cauzală directă cu prezenta cauză penală. Persoanele care ar fi avut implicație în infracțiune din declarațiile lui Karalar Murat din instanțele de judecata din RM au fost stabilite de către organele de drept din Turcia și totodată au fost audiate în instanța de judecată. Respectiv, la 24.01.2018 a parvenit răspuns la cererea din data de 29.12.2017, de la Procuratura Generală, prin care se face trimitere la art. 536-540 Cod de procedură penală, potrivit căreia în urma examinării cererii de către Procuratură, să ne adresăm în vederea înaintării comisiei rogatorii Curții Supreme de Justiție, deoarece decizia pe prezenta cauză penală a fost emisă de către Curtea de Apel Chișinău. Cât privește imputarea de către acuzare săvârșirii de către Cernit Murat a infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(2) Cod penal, apărarea consideră că, instanța de apel corect a ajuns la concluzia că procesul penal urmează a fi încetat în legătură cu existența hotărârii judecătorești definitive asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă, însă aceste prevederi sunt stipulate în alin. (2) al art. 7 Cod penal, și nu alin.(1) art. 7 Cod penal, după cum e scris în partea descriptivă a sentinței. De asemenea, atrage atenția că, în partea dispozitivă se face trimitere la art. 60 Cod penal, care prevede încetarea procesului penal pe motivul expirării termenului de prescripție pentru atragerea la răspundere penală. Astfel, instanța de apel încetează procesul penal în baza a două prevederi diferite, ceea ce este inadmisibil. La fel, indică și asupra unei erori în partea descriptivă a deciziei atacate, și anume, că data reținerii lui Cernit Murat este indicată data 26.03.2008, însă în partea dispozitivă la pag. 341 este indicată data de 26.06.2008, iar termenul aflării în arest al lui Cernit Murat este indicat până la 21.10.2009, deși Cernit Murat s-a aflat în arest până la data de 21.06.2010. 17.3. Inculpatul Savca Corneliu, în recursurile ordinare și în recursurile suplimentare declarate, invocă temeiurile de drept prevăzute în art.427 alin. (1) pct. 2), 6), 8), 9), 12), 15) și 16) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a acesteia, precum și a sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat de sub învinuirea imputată, invocând aceleași motive expuse în cererea de apel declarată de avocatul Suveică Tudor (f.d.2-17, vol. XX) și în apelul suplimentar depus la 30 martie 2015 (f.d.212-239, vol. XXXVIII). Recurentul consideră că, instanța de apel a pronunțat o nouă sentință, contrar prevederilor art. 413 alin.(1) Cod de procedură penală (la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță) și art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală (instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel), și a evitat să se expună asupra tuturor motivelor și argumentelor invocate prin apel și apelului suplimentar, limitându-se doar la critica și enumerarea acestora, fără a motiva soluția de respingere a acestora. 161 Astfel, în opinia recurentului, prin neexpunerea asupra legalității și excluderi din lista probelor a documentelor și actelor procesual penale enumerate în apelul suplementar al apărării, a fost viciată soluția instanței de apel. La fel, recurentul Savca C. menționează că, condamnarea și motivarea condamnării nu a fost făcută în limitele rechizitoriului adus recurentului, iar argumentele instanței de apel în susținerea soluției pronunțate sunt pripite, lipsind o analiză a învinuirii aduse la etapa urmăririi penale, fapt ce grav încalcă procedura procesual-penală și anume prevederile art. 384-397 Cod de procedură penală. În opinia recurentului instanța de apel a ignorat totalmente proba adusă de apărare - decizia CtEDO nr.17963/08 din 15.03.2016. În acest sens a indicat, că Înalta Curtea de la Strasbourg a avut la dispoziție și a examinat toate probele din dosar și a concluzionat că, motivele invocate de procurori și reflectate în toate actele judecătorești privind arestarea preventivă aplicată în privința lui Savca Corneliu, nu sunt suficiente și relevante: lipsește o bănuială rezonabilă. CtEDO a adoptat Hotărârea în dosarul nr.17963/08 în baza probelor din dosar acumulate până la 29.03.2015, atunci când partea apărării a expediat către înalta Curte ultimele probe și comentarii. De atunci și până la momentul actual acuzarea nu a prezentat instanței nici o altă probă în afară de interogarea în fața instanței a unui nou martor Vasile Chirilov, care în declarațiile sale a confirmat nevinovăția lui Corneliu Savca în acest dosar. Prin urmare, recurentul consideră, că constatarea CtEDO: lipsa unei bănuieli rezonabile, făcută prin actul judecătoresc internațional, urma să fie luat în considerație și de către instanța de apel la adoptarea soluției. La fel, menționează că, instanța de apel contrar prevederilor alin. 1 art. 6 CEDO și prevederilor alin. (3), (4) art. 413 Cod de procedură penală, a respins audierea martorilor Coadă Valeriu, Grabazei Veaceslav, Puiu Albert, Nedelcov Sergiu, persoanele care puteau detaliza evenimente principale ale cauzei penale de învinuire adusă recurentului potrivit art. 42, 46, lit. b), d) al.4 art.2171 Cod penal. În opinia recurentului Corneliu Savca învinuirile înaintate lui au fost efectuate în baza unui dosar fabricat artificial, acestea sunt iluzorii și chiar absurde, astfel că condamnarea recurentului a avut loc pentru faptul că dânsul a contribuit la reținerea unei cantități semnificative de substanțe narcotice și consideră, că acuzarea nu deține probe întru a se putea justifica aplicarea consecințelor legii penale. Totodată, recurentul subliniază că, instanța de apel judecând apelul, nu a respectat întocmai prevederile procesuale obligatorii, or, atât prima instanță, cât și instanța de apel în cauza dată n-au individualizat pedeapsa potrivit prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ce a dus la stabilirea unei pedepse neechitabile (subsemnatul a fost condamnat pentru fapte ce nu le-a comis) și se consideră eroare de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta, atunci când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. De asemenea, recurentul atrage atenția că, instanța de apel prin decizia contestată a dispus ca termenul executării pedepsei inculpatului Savca Corneliu XXXXX de calculat din data reținerii cu includerea în acest termen a duratei aflării 162 inculpatului în stare de arest de la data de 26.08.2008 până la 21.06.2010. Instanța a dispus excluderea termenului de 5 luni, începând din 26.03.2008, când recurentul a fost reținut, iar în privința recurentului C. Savca a fost dispusă măsura preventivă în formă de arest începând cu data reținerii: 26.03.2008, menținută până la 21.06.2010. Astfel, recurentul consideră că, instanța de apel, prin excluderea termenului de 5 luni, grav a încălcat drepturile fundamentale, ce manifestă o neglijență și superficialitate în examinarea acestei cauze și emiterea deciziei. Recurentul Savca C., considerând: că partea acuzării a prezentat așa numite probe fără a face analiza lor, fără a indica concret care din aceste probe dovedesc vinovăția lui Corneliu Savca; că abuzurile comise de procurorul Lilian Cociu în acest dosar, precum și alte infracțiuni analogice comise de el în alte dosare, pentru care este trimis în judecată și are statut de inculpat; că prin Hotărârea CtEDO în dosarul nr. 17963/08 Savca vs Moldova, în care Republica Moldova este condamnată conform art. 3 și 5§1; solicită achitarea sape toate capete de învinuire, pe motiv că nu a săvârșit faptele incriminate. Consideră, că circumstanțele expuse atestă, că instanța de apel nu a judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, iar că recursul ordinar este întemeiat. În suplimentarea recursului din 07.03.2018 recurentul invocă faptul că, judecătorul L.Brînza urma să se abțină de la examinarea prezentei cauze și în acest sens, menționează că, prin hotărârea judecătoriei Centru mun. Chișinău nr.3-950/14 din 28.10.2014, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de către C.Savca către MAI RM, privind anularea ordinului MAI nr.368 din 15.10.2013 despre concedierea, restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă, iar completul de judecată pe cauza penală nr.la-2096/14, în cadrul căreia a fost pronunțată decizia contestată din 12.01.2018 a fost constituit din judecătorul : O.Robu, L.Brînza (raportor), S.Vrabii. Consideră că, prin respingerea cerințelor în cadrul cauzei civile nr. 3-950/14, judecătorul L. Brinza s-a expus opinia față de decizia Curții Supreme de Justiție RM din 24.07.2014: act juridic în baza căruia s-a dispus rejudecarea prezentei cauze penale în instanța de apel. Prin urmare, judecătorul L. Brînza indirect s-a expus opinia vizavi de indicațiile expuse prin decizia Curții Supreme de Justiție RM din 24.07.2014, astfel că, contrar prevederilor pct.4 alin.(2) art.33, art.34 Cod de procedură penală, a participat la examinarea apelului în cadrul prezentei cauze penale, deși prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău nr. 3-950/14 din 28.10.2014 și-a expus opinia asupra vinovăției recurentului C. Savca. De asemenea, inculpatul în recursul suplimentar supra, precum și suplimentarea recursului depus la data de 04 mai 2018, invocă aceleași argumente care sunt expuse în recursurile ordinare, precum și date referitor la procurorul Cociu L., care, în opinia recurentului, a prezentat probe false în cauza dedusă judecății, precum și în cauza penală de învinuirea a altei persoane. 17.4. Avocatul Valah Alina în numele inculpatului Moiseev Dumitru, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, 163 solicită casarea parțială a acesteia de condamnare a lui Moiseev Dumitru pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b), art. 332 alin. (1), art. 328 alin. (1) Cod penal, rejudecarea cauzei cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care să se dispună achitarea lui Moiseev Dumitru, în rest sa fie menținută decizia în partea clientului său. În susținerea solicitării sale, invocă aceleași motive expuse în cererea de apel (f. d. 1-7, vol. XXV), considerând că, instanța de apel s-a expus neclar, fără o motivare întemeiată de ce a ajuns la concluzia de condamnare a lui Moiseev Dumitru. Consideră, de asemenea, că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate de către avocați în cererile de apel în favoarea lui Moiseev Dumitru. Iar în ceea ce privește infracțiunea falsul în acte publice, adică înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere, precum și de către un funcționar al autorității publice, care nu este o persoană cu funcție de răspundere, în documentele oficiale, dacă aceste acțiuni au fost comise din interes material sau din alte interese personale, infracțiune prevăzută de art. 332 Cod penal, încriminată lui Moiseev Dumitru, instanța de apel a dat o încadrare juridică greșită faptelor și incorect a dispus încetarea procesului penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. 18. Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate. 19. Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinar declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Karalar Murat 19.1. Colegiul penal consideră că, alegațiile părții apărării sunt nefondate, deoarece, analizând decizia atacată, conchide că temeiul invocat de recurent prevăzut în pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, și în acest sens, se menționează că, potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Instanța de recurs reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. 164 În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Karalar Murat a fost pus sub învinuire de către procuror, recunoscut vinovat și condamnat de instanța de apel în baza art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, care, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a conchis că, probele administrate de organul de urmărire penală și prezentate de către acuzatorul de stat în sprijinul învinuirii imputate vinovatului, confirmă indubitabil vinovăția acestuia. Prin urmare, analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a pronunțat o hotărâre de condamnare în privința inculpatului Karalar Murat, prin verificarea legalității și temeiniciei hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 16.40-16.42 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Mai mult ca atât, instanța de recurs menționează faptul că, argumentele invocate de recurent privind reaprecierea probelor, au constituit obiect al examinării la rejudecarea cauzei în instanța de apel, cu respectarea prevederilor art. 436 Cod de procedură penală, iar asupra acestora instanța judecătoreasă s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată (pct. 16.21-17.42, pag. 315-343 al deciziei). Totodată, Colegiul penal relevă că, instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuțiile exclusive al instanțelor de fond. În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Cernit Murat 19.2. Analizând recursul declarat de avocat, Colegiul penal constată, că acesta invocă temeiul prescris în art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de 165 drept comise de instanțele de fond și de apel, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, însă în motivarea solicitărilor sale recurentul nu indică în baza cărei norme penale urmează a fi încadrate acțiunile inculpatului, or, acesta solicită casarea hotărârii primei instanțe și decizia instanței de apel, considerând că, în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii imputate acestuia, care în opinia instanței de recurs se încadrează în temeiul de drept prevăzut de pct. 8) al normei citate supra. Mai mult ca atât, Colegiul penal menționează că poziția părții apărării expusă în recurs nu este clară, or, acesta indică inițial, că concluzia primei instanțe privind recalificarea acțiunilor inculpatului din art. 217/1 Cod penal la art. 323 alin. (1) Cod penal este una corectă, ca în final să solicite, casarea acesteia cu dispunerea achitării inculpatului (f. d. 46 verso). Astfel, Colegiul penal consideră că în aceste condiții, urmează să se expună asupra temeiului prescris de pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și asupra temeiului de drept prescris în pct. 12) al normei sus-citate, deoarece în recurs nu se solicită recalificarea acțiunilor inculpatului și nu este indicată norma penală în baza căreia urmează a fi recalificate acțiunile acestuia. Instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Reieșind din analiza deciziei atacate, Colegiul penal consideră că, instanța de apel la rejudecarea cauzei a ținut cont de prevederile art. 414-419, art. 436 alin. (2),(3) Cod de procedură penală și analizând totalitatea de probe administrate la cauza penală supusă judecării și apreciindu-le, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constatat, că acțiunile inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) au fost corect încadrate juridic de către acuzatorul de stat în baza art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, iar soluția pronunțată de către instanța de apel fiind argumentată în acest sens, așa cum este indicat în pct.16.42 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Mai mult ca atât, instanța de recurs menționează și faptul că, argumentele invocate de recurent privind reaprecierea probelor, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, iar asupra acestora instanța judecătoreasă s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată (pct. 17.43-18.50, pag. 343-370). Totodată, Colegiul penal relevă că, instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o 166 altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuțiile exclusive al instanțelor de fond. În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). 19.3. Referitor la alegațiile părții apărării privitor la faptul că instanța de apel a pronunțat hotărâre de condamnare în privința lui Cernit Murat după o hotărâre de achitare, bazându-se pe aceleași probe, nefiind cercetate probe noi, Colegiul penal le consideră nefondate, or, în speță, instanța de fond nu a pronunțat sentință de achitare, dar de condamnare, fiind reîncadrate acțiunile inculpatului din art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, iar în ce privește decizia Colegiului penal al Curții de Apel din 21 iunie 2010, la care se referiră apărarea, instanța de recurs reamintește că aceasta a fost casată prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2011 și a fost dispusă rejudecarea cauzei de către instanța de apel. Prin urmare, cu referire la examinarea în apel a cauzei în privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), nu este aplicabilă norma procesual penală prevăzută de art. 414 alin. (21) Cod penal, care prevede că, judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într- un mod substanțial condamnarea inculpatului. Totodată, Colegiul penal menționează faptul că, în conformitate cu art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, iar alin. (4) la normei date, indicată că, în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor, reieșind din faptul că, la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1 și ținând cont de prevederile art. 436 Cod de procedură penală. 19.4. La fel, Colegiul penal consideră că, în speță nu au fost încălcate drepturile inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), prevăzute de art. 6 parag. 3 lit. d) CEDO, or, dreptul înscris în această normă constă în posibilitatea ce trebuie să-i fie acordată acuzatului de a contesta o mărturie făcută în defavoarea sa, de a putea 167 cere să fie audiați martori care să-l disculpe, în aceleași condiții în care sunt audiați și interogați martorii acuzării; el constituie o aplicație a principiului contradictorialității în procesul penal și, în același timp, o componentă importantă a dreptului la un proces echitabil. Instanța europeană a subliniat că noțiunea de „martor” are, în sistemul Convenției, un sens „autonom”. Astfel, din moment ce o depoziție - fie că ea este făcută de un martor, stricto sensu, sau de către un coinculpat, este susceptibilă să fundamenteze, în mod substanțial, condamnarea celui trimis în judecată. Ea constituie „o mărturie în acuzare”, fiindu-i aplicabile garanțiile prevăzute de art. 6 parag. 1 și parag. 3 lit. d) a Convenției. Totodată, la rândul ei, Curtea a arătat că, atunci când instanța supremă națională, competentă să judece potrivit normelor de procedură aplicabile un anumit litigiu pe fond a decis să nu asculte doi martori propuși de reclamant cu motivarea că mărturiile acestora nu aveau nici o semnificație cu privire la problemele asupra cărora ea avea a se pronunța, iar condamnarea reclamantului s-a întemeiat pe probe scrise, cunoscute de el și pe depozițiile a 42 de martori, dintre care unii propuși de apărare, nu se poate reține că neascultarea celor doi martori ar fi fost hotărâtă în mod arbitrar sau că el a fost condamnat pe baza unor elemente de probă insuficiente, astfel că dispozițiile art. 6 parag. 3 lit. d) nu au fost încălcate. (CEDH, decizia din 18 mai 1999, Ninn-Hansen c/Danemark) În speță, potrivit procesului-verbal din 20 iunie 2017 întocmit în instanța de apel, avocatul inculpatului Cernit Murat - Ciuchitu Vitalie a înaintat demers, prin care a solicitat să fie audiat martorul Cosovan Ghenadie, menționând că, la ședințele precedente clientul său a înaintat cerere în acest sens. Necesitatea audierii acestuia, a rezultat din declarațiile făcute de martor la o emisiune televizată, unde s-a expus referitor la circumstanțele acestui caz. Inculpatul Cernit Murat a susținut demersul înaintat, totodată, indicând că acest martor a fost audiat în prima instanță. Ceilalți participanți la proces, precum inculpații Savca C., Țopa R., Moiseev D., Ohladciuc V. și avocații inculpaților, au susținut demersul înaintat, însă procurorul a considerat că nu este necesară audierea acestui martor, or, acest a fost audiat în prima instanță, iar careva divergențe în declarațiile acestuia nu sunt. Astfel, audiind opiniile părților asupra demersului înaintat, instanța de apel corect a dispus respingerea acestuia, ca fiind nefondat (f.d.13-14, vol. XXXXI). În această ordine de idei, Colegiul penal relevă că, potrivit art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală, în cazul în care declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima instanță se contestă de către părți, la solicitarea acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța de apel conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Prin urmare, din solicitarea avocatului Ciuchitu Vitalie și inculpatului Cernit Murat, instanța de recurs atestă că, aceștia nu au contestat declarațiile martorului Cosovan Ghenadie, care a fost audiat în prima instanță, fiindu-i puse întrebări pe marginea cauzei supuse judecării de către participanții la proces, însă au solicitat să fie audiat în legătură cu o emisiune televizată, deci demersul înaintat fiind unul nemotivat și lipsit de careva suport legal. 168 Mai mult ca atât, Colegiul penal atrage atenția la faptul că, declarațiile martorului solicitat supra de a fi audiat nu constituie „o mărturie în acuzare”, în sensul art. 6 parag. 1 și parag. 3 lit. d) a Convenției, or, inculpatul Cernit Murat a fost condamnat pe baza unor elemente de probă suficiente, indicate de către instanța de apel în hotărârea sa. 19.5. Cu referire la alegațiile părții apărării, precum că nu este clară norma legală în baza căreia a fost încetat procesul penal în privința lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) învinuit în baza art. 361 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, Colegiul penal consideră că indicarea în dispozitiv a art.60 Cod penal este o greșeală mecanică, care nu este un motiv de a casa hotărârea, or, motivul încetării procesului penal este unul corect „..în legătură cu existența hotărârii judecătorești definitive asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă.”, mai mult ca atât, instanța de apel și-a motivat soluția sa anume în acest sens (pct.18.69-18.98, f. d. 377-380). Iar referitor la art. 60 Cod penal, instanța de apel a indicat că „...a analizat și posibilitatea liberării inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) de răspundere penală în temeiul art. 60 alin.(l) lit. b) CP al RM, (2002) sau art. 46 alin.(1) pct. 3) CP al RM, (1961), prescripția tragerii la răspundere penală.” (pct.1900, pag.381), însă concluzia corectă adoptată în final este „…de a înceta procesul penal în privința lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), pe art. 361 alin. (2) lit. a), c) CP al RM, în legătură cu existența hotărîrii judecătorești definitive asupra aceleiași persoane, pentru aceeași faptă.” (pct.19.10, pag. 382). 19.6. În ce privește indicarea incorectă, în opinia părții apărării, a termenului aflării în arest al lui Cernit Murat în cauza dată, Colegiul penal consideră că, nu este un temei de casare a hotărârii instanței de judecată, or, această chestiunea este posibilă de a fi soluționată în conformitate cu prevederile art. 469-471 Cod de procedură penală. Referitor la recursurile ordinare și cele suplimentare declarate de inculpatul Savca Corneliu 19.7. Analizând recursurile declarate de inculpatul recurent, în raport cu decizia atacată, Colegiul penal consideră că, alegațiile acestuia sunt nefondate, or, temeiurile prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 8), 9), 12), 15) și 16) Cod de procedură penală, invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor declarate, deoarece instanța de apel la examinarea cauzei a ținut cont de procedura de rejudecare a cauzei după casarea hotărârii în recurs, prevăzută în art. 436 Cod de procedură penală, a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. În această ordine de idei, Colegiul remarcă faptul, că potrivit normelor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi 169 prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. 19.8. Referitor la temeiul prevăzut în pct. 8) al normei indicate supra, invocat de către recurent, Colegiul penal menționează că, potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Savca Corneliu a fost recunoscut vinovat și condamnat de instanța de apel în baza art. 42, 46, 217/1 alin. (4) lit. b) și d), 332 alin. (2) lit. c), 328 alin. (3) lit. c) și art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, care, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a conchis, că vinovăția acestuia a fost dovedită pe deplin prin probele administrate de organul de urmărire penală și prezentate de către acuzatorul de stat în sprijinul învinuirii, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece aceasta pe larg a fost reflectată în hotărârea contestată (pct. 9.34-9.64, f.d. 156-163 deciziei; pct. 10.53-13.98, f.d. 183-261 deciziei). Mai mult ca atât, instanța de recurs menționează faptul, că argumentele invocate de recurent privind reaprecierea probelor, care sunt aceleași cu motivele expuse în cererea de apel și cererea de apel suplimentară (f.d. 2-17, vol. XX; f.d. 212-239, vol. XXXVIII) au constituit obiect al examinării la rejudecarea cauzei în instanța de apel, cu respectarea prevederilor art. 436 Cod de procedură penală, iar asupra acestora instanța judecătoreasă s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată. Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). 19.9. Colegiul penal consideră că, în speță nu a fost încălcat dreptul inculpatului Savca C. prevăzut de art. 6 CEDO, prin respingerea de către instanța de apel a 170 cererilor înaintate de către avocatul Suveică Tudor în ședința instanței de apel din 23 iunie 2017, de audiere a martorilor Coadă Valeriu, Grabazei Veaceslav, Puiu Albert, Nedelcov Sergiu, persoane, care, în opinia recurentului, puteau detaliza evenimentele principale ale cauzei penale pe învinuirea adusă în baza art. 42, 46, art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, însă nu a motivat din punct de vedere legal demersul înaintat. În acest sens Colegiul penal atestă, că instanța de apel, soluționând demersul apărării, a respectata prevederile legale prevăzute de art. 413 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de apel, la cererea părților, poate cerceta suplimentar probele administrate în primă instanță și poate administra probe noi, iar în cazul în care se invocă necesitatea administrării de noi probe, părțile trebuie să indice aceste probe și mijloacele cu ajutorul cărora pot fi administrate, precum și motivele care au împiedicat prezentarea lor în primă instanță. Astfel, ascultând opiniile părților asupra demersului înaintat, instanța de apel corect a dispus respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat (f.d.22-23, vol. XXXXI). 19.10. Referitor la alegația recurentului, precum că, în speța dată se constată eroarea de drept prevăzută la pct. 2) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală - instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33, Colegiul penal consideră că este nefondată și subliniază că, art. 34 alin. (2) Cod de procedură penală, prevede că: „…judecătorul poate fi recuzat și de către părțile în proces. Recuzarea trebuie să fie motivată și poate fi propusă, de regulă, înainte de începerea cercetării judecătorești. Cererea de recuzare poate fi făcută mai tîrziu numai în cazurile dacă cel care face propunerea de recuzare a aflat motivul recuzării abia după începerea cercetării judecătorești.” În speță, se constată că, în baza încheierii președintelui Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2017, s-a dispus examinarea cauzei penale cu nr. 1a-2096/14, în completul de judecată compus din președintele ședinței, judecătorul Oxana Robu și judecătorii Silvia Vrabii (raportor) și Liubovi Brînză (f.d. 185, vol. 39), și potrivit procesului-verbal din 31 ianuarie 2017 întocmit în instanța de apel, președintele ședinței a anunțat completul de judecată și a precizat dacă nu sunt formulate cereri de recuzare, iar toți participanții la proces, inclusiv inculpatul Savca Corneliu și avocatul acestuia, Suveică Tudor, au declarat că recuzări nu au, iar drepturile și obligațiile le sunt clare (f.d. 186, vol. 39). Prin urmare, participanții la proces nu au declarat recuzare completului de judecată sau unuia din judecători, pentru a fi examinată în conformitate cu prevederile art. 35 Cod de procedură penală, astfel, fiind de acord ca dosarul penal să fie examinat de completul sus-indicat. 19.11. Colegiul penal consideră neîntemeiate și argumentele recurentului cu referire la prevederile pct. 15) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală - instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză. Astfel, în opinia inculpatului recurent Hotărârea CtEDO din 15 martie 2016 în cauza Savca c. Republicii Moldova (Cererea nr. 17963/08) constituie temei de achitare a inculpatului, deoarece aceasta ar fi constatat lipsa unei bănuieli rezonabile la aplicarea măsurii preventive în privința lui Savca C. 171 În acest sens Colegiul penal atenționează, că instanța de apel s-a expus privitor la acest argument în pct. 13.80- 13.81 (f.d. 257 deciziei), menționând: „…Colegiul nu poate reține ca plauzibile argumentele inculpatului Savca Corneliu, fundamentate pe Hotarîrea CtEDO, în dosarul nr. 17963/08 Savca vs Moldova, or însăși inculpatul reiterează că Republica Moldova în această cauză a fost condamnată conform art. 3 și 5, circumstanțe care se referă la măsura preventivă, condițiile de aflare în arest a inculpatului. Prin urmare, hotărîrea CEDO invocată este străină de obiectul de studiu al instanței de apel, neavând careva tangențe cu învinuirea adusă în cauza penală respectivă, probele cercetate și apreciate de instanța de judecată, necăzând sub incidența hotărîrii invocate.” Totodată Colegiul penal consideră necesar de a sublinia, că în hotărîrea CtEDO indicată supra, în pct. 41, Curtea a indicat următoarele: „În ceea ce privește plângerea privind absența unei suspiciuni rezonabile, Curtea constată aceasta a fost depusă de către reclamant, pentru prima dată, în observațiile sale privind admisibilitatea și fondul cauzei din aprilie 2015. În același timp, Curtea constată că detenția preventivă a reclamantului s-a încheiat pe 21 octombrie 2009, atunci când acesta a fost găsit vinovat și condamnat. În acest sens, Curtea amintește că detenția preventivă se încheie în momentul în care persoana deținută este eliberată și/sau îi este stabilită pedeapsa, fie și de către o instituție juridică de primă instanță (a se vedea, printre ale autorități, Wemhoff c. Germaniei, 27 iunie 1968, p. 23, § 9, Seria A nr. 7; Labita c. Italiei [GC], nr.26772/95, § 147, CEDO 2000-IV; Kalashnikov c. Rusiei, nr. 47095/99, § 110, CEDO 2002-VI; și Solmaz c. Turciei, nr. 27561/02, §§ 23-24, 16 ianuarie 2007). Nu există nici un indiciu care ar sugera faptul, că autoritățile au împiedicat reclamantul, într-un fel anume, să prezinte plângerea privind lipsa de suspiciuni rezonabile, timp de șase luni după încetarea detenției sale provizorii. Prin urmare, plângerea trebuie declarată drept inadmisibilă în temeiul art. 35 §§ 1 și 4 din Convenție.” De asemenea potrivit pct. 42 al aceleiași hotărâri Curtea a indicat că: „În măsura în care sunt vizate, plângerea depusă în temeiul art. 5§1 privind art. 25 din Constituție și plângerea depusă în temeiul art. 5§3, Curtea constată că acestea ridică chestiuni de fapt și de drept suficient de serioase pentru ca soluționarea acestora să depindă de o examinare pe fond, și în acest sens, nu au fost identificate motive în baza cărora acestea să fie declarate drept inadmisibile. Prin urmare, Curtea le-a declarat drept admisibile.” Prin urmare, CtEDO în dosarul nr. 17963/08 Savca vs Moldova nu s-a expus asupra suficienței sau insuficienței probelor administrate de organul de urmărire penală în baza cărora inculpatul a fost condamnat, mai mult decât atât Curtea nici nu dispune de asemenea competențe. 19.12. Referitor la alegațiile recurentului precum că în speță se costată temeiurile de casare, prevăzute la pct. 9) - inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, pct. 12) - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și pct. 16) alin. (1) ale art. 427 Cod de procedură penală - norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași 172 norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, Colegiul penal constată, că inculpatul nu și-a motivat recursul în acest sens, lipsind careva argumente în susținerea invocării normelor indicate supra, în aceste condiții instanța de recurs nu se expune asupra acestora. 19.13. Colegiul penal de asemenea atestă, că inculpatul Savca C. în recursul depus doar menționează faptul că condamnarea, dar și motivarea condamnării au fost înfăptuite de către instanța de apel cu depășirea limitelor învinuirilor formulate în rechizitoriu în privința sa, dar acest argument al recursului nu conține careva motivare, fiind considerat de către Colegiul penal declarativ, din care motiv nu se expune asupra acestuia. 19.14. Totodată, Colegiul penal reține și faptul că, recurentul Savca C. consideră că în cauză i-a stabilită o pedeapsă contrar prevederilor legale, invocând prevederile p.10) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală – s-au aplicat pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale, considerând, că această eroare de drept constă în aplicarea unei pedepsei pentru o faptă care nu a săvârșit-o. În acest sens, Colegiul penal menționează, că argumentarea oferită de către recurent contravine sensului legii invocate, iar din analiza deciziei atacate instanța de recurs conchide că la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de apel a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, precum și de scopul pedepsei penale, având restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Astfel că, pedeapsa aplicată inculpatului Savca Corneliu este una echitabilă, legală și proporțională infracțiunilor comise, stabilită în corespundere cu prevederile art. 61, 75 Cod penal. 19.15. În ce privește indicarea incorectă a termenului aflării în arest preventiv al lui Savca Corneliu în cauza dată, Colegiul penal consideră că, nu este un temei de casare a hotărârii instanței de judecată, or, această chestiunea este posibilă de a fi soluționată în conformitate cu prevederile art. 469-471 Cod de procedură penală. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Valah Alina în numele inculpatului Moiseev Dumitru 19.16. Analizând recursul declarat de avocatul recurent, Colegiul penal constată, că acesta invocă temeiurile prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei atacate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Moiseev Dumitru pe capetele de învinuire în baza art. 329 alin. (2) lit. b), art. 332 alin. (1), art. 328 alin. (1) Cod penal, totodată, însă, considerând că instanța de apel greșit a încadrat acțiunile inculpatului în baza prevederilor art. 332 Cod penal, fără a argumenta recursul în acest sens. Astfel, reieșind din contradictorialitatea recursului depus în partea invocării temeiurilor pentru recurs și motivarea susținută, Colegiul penal consideră că urmează să se expună asupra temeiurilor prescrise de pct. 6) și pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, nu și asupra temeiului de drept prescris în pct.12) al normei sus-citate. 173 Analizând decizia atacată sub aspectele indicate de recurent, Colegiul penal conchide, că temeiurile invocate prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și pct. 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat procedura de rejudecare a cauzei după casarea hotărârii în recurs, prevăzută în art. 436 Cod de procedură penală, precum și prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. În această ordine de idei, Colegiul remarcă faptul, că potrivit normelor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Referitor la temeiul prevăzut în pct. 8) al normei indicate supra, invocat de către recurent, Colegiul penal menționează, că potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Moiseev Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat de instanța de apel în baza art. 332 alin.(1), art. 328 alin.(1) Cod penal și art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, care, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a conchis, că acțiunile inculpatului urmează a fi reîncadrate din art. 332 alin.(2) lit. a), c) în baza art. 332 alin. (1) Cod penal și din art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal în art. 328 alin. (1) Cod penal, motivându-și soluția în acest sens așa cum este indicat în pct.13.82-14.15, pag.257-263 deciziei; pct.14.28-14.88, pag.265-283 deciziei; pct. 14.99-15.48, pag. 285-293 deciziei), soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce determină și corectitudinea soluției instanței de apel în privința condamnării inculpatului în baza art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal, or, instanța de apel corect a constatat că vinovăția acestuia a fost dovedită pe deplin prin probele administrate de organul de urmărire penală și prezentate de către acuzatorul de stat în sprijinul învinuirii. 174 Mai mult ca atât, instanța de recurs menționează și faptul că, argumentele invocate de recurent sunt identice motivelor expuse în cererea de apel (f.d. 1-7, vol. XXV), au constituit obiect al examinării la rejudecarea cauzei în instanța de apel, cu respectarea prevederilor art. 436 Cod de procedură penală, iar asupra acestora instanța judecătoreasă s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată. Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). 19.17. În aceste condiții, reieșind din cele expuse supra, instanța de recurs consideră că în speța examinată n-a fost constatată prezența a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419, 436 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare declarate de avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Karalar Murat, de avocatul Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Cernit Murat, de inculpatul Savca Corneliu, de avocatul Valah Alina în numele inculpatului Moiseev Dumitru se declară inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate. 20. În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Karalar Murat, de avocatul Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Cernit Murat, de inculpatul Savca Corneliu, de avocatul Valah Alina în numele inculpatului Moiseev Dumitru împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Savca Corneliu XXXXX, Moiseev Dumitru XXXXX, Karalar Murat XXXXX și Cerkez Akbulut (Cernit Murat, alias Altîg Murat), ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 06 iulie 2018. Președinte Toma Nadejda Judecător Gafton Luiza Judecător Burduh Victor 175