1ra-823/2018 — art. 172 alin. 3 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 172 alin. 3 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-823/2018 — art. 172 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-823/2018
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
13 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte - Nadejda Toma,
judecătorii - Constantin Alerguș, Victor Boico,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din
29 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui
Chiricenco Alexei XXXXX, născut XXXXX,
originar și domiciliat în or. XXXXX, str.
XXXXX, XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
instanța de fond: 01.03.2016-27.05.2016;
instanța de apel: 04.07.2016-29.11.2017;
instanța de recurs: 26.03.2018-13.06.2018.
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală
legal executată.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediu Central din 27 mai 2016,
Chiricenco Al. a fost condmant în baza art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 11
ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.
Pentru a pronunța sentința prima instanță a reținut că, în noaptea de
28 spre 29.08.2012, Chiricenco Al. aflându-se la domiciliul familiei XXXXX,
situat în s. XXXXX, r-nul XXXXX, str. XXXXX, a intrat în camera unde se aflau
surorile minore XXXXX., născută la XXXXX și XXXXX., născută la XXXXX, s-
a apropiat de patul pe care dormeau și având intenția de a-și satisface pofta
sexuală în formă perversă cu ele, cunoscând cu certitudine vârsta lor minoră și
că nu au împlinit vârsta de 14 ani, profitând de imposibilitatea lor de a se apăra
datorată vârstei fragede, a dezbrăcat-o pe XXXXXde chiloți satisfăcându-și
pofta sexuală în formă perversă, cauzându-i durere fizică.
În rezultatul acțiunilor lui Chiricenco A., XXXXXs-a trezit și acesta a
plecat din cameră.
Tot el, Chiricenco Al. în dimineața zilei din 29.08.2012, aflându-se la
domiciliul familiei XXXXX, situat în s. XXXXX, r-nul XXXXX, str. XXXXX, a
1
intrat în camera unde se afla minora XXXXX, născută la XXXXX, având
intenția de a-și satisface pofta sexuală în formă perversă cu ea, cunoscând cu
certitudine vârsta ei minoră și că nu a împlinit vârsta de 14 ani, profitând de
imposibilitatea ei de a se apăra datorită vârstei fragede, a dezbrăcat-o pe
XXXXX. de chiloți satisfăcându-și pofta sexuală în formă perversă, cauzându-i
durere fizică.
În rezultatul acțiunilor lui Chiricenco A., XXXXX. s-a speriat și a fugit
din camera afară.
Împotriva sentinței au declarat apeluri inculpatul și avocatul acestuia,
Tâmpei T., prin care au solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri
de achitare.
De asemenea, apelanții au solicitat numirea expertizei psihiatrico-legale,
or, la materialele cauzei penale lipsește informația dacă se află inculpatul sau
nu la evidenta medicului psihiatru, iar pe parcursul urmăririi penale și în
cadrul cercetării judecătorești nu a fost verificat discernământul acestuia în ziua
de 29.08.2012 și nici nu este prezentă vreo informație cu privire la starea
sănătății mintale.
Prin decizia Colegiul judiciar al Curții de Apel Cahul din 29 noiembrie
2017, apelul declarat a fost respins ca nefondat și menținută fără modificări
sentința.
Instanța de apel analizând probele anexate la materialele cauzei în
ansamblu, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din
punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate
probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, apreciindu-le
conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub
toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, a considerat că,
instanța de font corect a stabilit starea de fapt și de drept, circumstanțele cauzei.
De asemenea, instanța de apel a menționat că, potrivit Raportului de
expertiză judiciară nr. XXXXX din 27.03.2017 efectuat de Spitalul Clinic de psihiatrie
(f.d. 124-128, vol.II), Chiricenco Al. de careva maladii psihice cronice nu suferă,
prezintă diagnosticul „tulburare organică de personalitate” însă particularitățile
sachelari depistate la el, nu sunt atât de profunde și nu echivalează cu noțiunea
de alienație mentală.
Împotriva decizie instanței de apel declară recurs ordinar procurorul,
care, invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, solicită casarea acesteia în latura civilă, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea cheltuielilor
judiciare din contul inculpatului.
2
În motivarea recursului declarat autorul acestuia invocă că, prin
încheierea instanței de apel din 18.10.2016 cererea părții apărării privind
numirea expertize psihiatrico-judiciare în condițiile de staționar a lui
Chiricenco Al. a fost admisă, iar cheltuielile suportate pentru efectuarea
acesteia urmau a fi încasate din contul inculpatului.
Recurentul mai menționează că, în dispozitivul deciziei instanței de apel
lipsește soluția privind cheltuielile judiciare, or, potrivit prevederilor art. 385
alin. (1) pct. 14) și art.397 pct. 5) Cod de procedură penală în coroborare cu art.
229 alin. (1) Cod de procedură penală, chletuielile judiciare sunt suportate de
către inculpat sau sunt trecute în contul statului.
În viziunea recurentului, cele expuse relevă asupra faptului, că instanța
de apel nu a îndeplinit cerințele stipulate în prevederile art. 101, 394, 414 Cod
de procedură penală și nu a indicat temeiurile care au dus la respingerea
apelului declarat.
6.1. Pe cauză nu au fost depuse referințe.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport
cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Precum a fost menționat supra, acuzatorul de stat își întemeiază recursul
său în baza temeiului de drept prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția.
Colegiul penal constată că temeiul invocat de recurent nu este aplicabil
din punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a
instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.
În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de
procedură penală, fiind legală și întemeiată.
Colegiul penal reține că, recurentul este de acord cu starea de fapt
stabilită de către instanțele de fond, manifestându-și dezacordul cu neîncasarea
în beneficiul statului din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare pentru
efectuarea expertizei psihiatrico-legală nr. XXXXX din 27.03.2017, menționând
în acest sens că, instanța de apel nu a soluționat această chestiune, or, potrivit
prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 14) și art.397 pct. 5) Cod de procedură penală
3
în coroborare cu art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, acestea sunt
suportate de către inculpat sau sunt trecute în contul statului
Motivul recurentului, precum că instanța de apel incorect nu a dispus
încasarea de la inculpat în folosul statului a sumei de 10 184,88 lei, care sunt
cheltuieli suportate la efectuarea expertizei psihiatrico-legală este neîntemeiat.
Astfel, analizând materialele cauzei penale Colegiul penal atestă că, prin
încheierea Colegiului Judiciar al Curții de Apel Cahul din 18.10.2016 a fost admis
demersul apărării fiind dispusă efectuarea expertizei psihiatrico-legale în
condițiile de staționar în privința inculpatului (f.d.78-82,vol.II).
Potrivit Raportului de expertiză judiciarei nr. XXXXX din 27.03.2017 efectuat
de IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, în concluziile căruia sunt inserate
răspunsurile la întrebările adresate prin încheierea instanței de apel (f.d. 124-
128,vol.II).
Totodată, cheltuielile suportate pentru efectuarea expertizei în cauză au
fost achitate de ordonatorul expertizei, Curtea de Apel Cahul.
Lecturând procesul-verbal al ședințelor de judecată a instanței de apel,
după parvenirea cauzei penale de învinuire a lui Chiricenco Al., procurorul nu
a solicitat încasarea cheltuielilor judiciare suportate pentru efectuarea
expertizei, în mărime de 10 184,88 lei, din contul inculpatului, ca ulterior să fie
examinată de instanța de apel.
La acest capitol, Colegiul penal atestă că, art. 143 alin. (1) Cod de
procedură penală, prevede că expertiza se dispune și se efectuează în mod
obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul
nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit
adevărul în cauză (art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală).
De asemenea, potrivit art. 75 alin. (3) al Legii nr.68 din 14.04.2016, cu privire
la expertiza judiciara si statutul expertului judiciar, potrivit căruia, în cauzele
penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sânt suportate de către
ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor
prevăzute la art.142 alin.(2) din Codul de procedură penală al Republicii
Moldova.
Alineatul (7) a normei citate, stipulează că, plata cheltuielilor de judecată
pentru efectuarea expertizelor judiciare suportate din bugetul de stat se face
conform procedurii prevăzute de legislația de procedură.
Prin urmare, decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și
motivele adoptării soluției, ce se încadrează în prevederile art. 417 Cod de
procedură penală.
4
În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că nu a fost constatată
prezența în speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de
implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea
cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale prescrise la
art.414-418 Cod de procedură penală, impunându-se în consecință
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, împotriva deciziei
Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 29 noiembrie 2017, în cauza
penală în privința lui Chiricenco Alexei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 iulie 2018.
Președinte Nadejda Toma
Judecătorii Constantin Alerguș
Victor Boico
5