1ra-939/2018 — art. 328 alin. 3 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, (sediul Central) din 10 mai 2017, Leonti Gheorghe a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Prin aceeași sentința a fost achitat de sub învinuire de comiterea infracțiunii și inculpatul Antocel Alexandru, în privința căruia decizia nu se contestă.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, potrivit actului de învinuire Leonti Gheorghe este învinuit de faptul că, la 15 iulie 2010, exercitând în conformitate cu ordinul nr. 181p din 22.07.2008, funcția de șef al Biroului de înmatriculare a Transportului nr. 4 a ÎS „CRIS „Registru”, împreună și în urma înțelegerii prealabile cu șeful Biroului de înmatriculare a Transportului nr. 4 ÎS „CRIS „Registru” Antocel Alexandru, ambii având în virtutea funcțiilor deținute calitatea de persoane publice, și-au depășit atribuțiile de serviciu, cauzând daune considerabile exprimate în lezarea dreptului de proprietate prin înstrăinarea ilegală, prin reînmatricularea automobilului de model „Mercedes 412D”, cu n/î xxxxxx de pe numele proprietarului Onța Ion, pe numele lui Iudina Svetlana, în lipsa posesorului legal al unității de transport sau a unor împuterniciri legale date de către acesta. 1 Astfel, Leonti Gheorghe a fost învinuit că în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu, în lipsa actelor necesare la reînmatricularea automobilului, pe care în virtutea obligațiunilor de serviciu și a fișei de post este obligat să le respecte, prin depășirea atribuțiilor de serviciu a încălcat expres prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1047 din 08 noiembrie 1999 și anume pct. 7) al „Regulilor de înmatriculare a mijloacelor de transport”, care stipulează că: „înmatricularea vehiculelor (agregatelor) pe numele persoanelor fizice și juridice care au obținut dreptul de proprietate în baza contractului încheiat conform legislației în formă scrisă simplă, semnat de părțile tranzacției, precum și autentificat cu ștampilă, dacă unul din participanți este persoană juridică, se efectuează la prezentarea contractului în cauză, a documentului de înmatriculare și a cererilor comune pentru introducerea modificărilor în Registrul transporturilor” și pct. 18) al Regulilor de înmatriculare a mijloacelor de transport, care stipulează că „Vehiculele se înmatriculează pe numele persoanelor fizice, la prezentarea actelor de identitate, iar în cazul în care din numele proprietarului se prezintă un reprezentant, pe lângă actele de identitate se prezintă și documentele ce confirmă împuternicirile acestuia” și a deposedat ilegal pe Onța Ion de mijlocul de transport de model „Mercedes 412D” cu n/î xxxxxx, încălcându-i dreptul la proprietate prevăzut în art. 46 din Constituție. Prima instanță a notat că acțiunile lui Leonti Gheorghe au fost calificate de către organul de urmărire penală în baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni, care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, soldate cu urmări grave.

Sentința prime instanțe a fost atacată cu apel de către procuror, solicitând casarea, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță cu pronunțarea a unei noi hotărâri, prin care inculpatul Leonti Gheorghe să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, și a-i stabili o pedeapsă sub formă de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar în conformitate cu art. 65 Cod penal a-l priva de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani. În motivarea cerințelor sale, procurorul a invocat dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță, mai mult, acesta a menționat că instanța de apel nu a luat în calcul declarațiile contradictorii ale inculpaților care au dat vina reciproc unul pe altul. Totodată, procurorul a menționat că, argumentele prime instanțe referitor la faptul că nici procurorul și nici Onța Vasile nu au înaintat acțiune civilă, sunt eronate, or, prezentarea unei acțiuni civile nicidecum nu influențează la calificarea faptei și nu are importanță, mai ales că fiind audiat în instanța Onța Ion a declarat faptul că, într-adevăr i-a fost cauzat un prejudiciu în valoarea sumei de bani neachitate, cât și faptul că a fost lipsit arbitrar de către organele de stat de dreptul de proprietate; acțiunea civilă a prezentat-o în cadrul cauzei penale expediate în instanța de judecată conform art.190 Cod penal fiind învinuit Scurtu Lilian, iar judecătorul Șova Nicolae cunoștea despre cauza 2 penală aflată pe rol la Judecătoria Botanica, deoarece acesta a informat procurorul despre acest fapt în momentul în care urma să asigure prezența martorului Scurtu Lilian. Un alt argument expus în sentință pe care procurorul a conchis că este eronat este faptul că, procurorul a utilizat sintagma „soldată cu urmări grave” însă nu a cuantificat acest fapt și nu a acordat o valoare estimativă a acestuia, or, sintagma „soldată cu urmări grave" a fost clar descrisă ca fiind exprimată în lipsirea arbitrară a unei persoane de o autoritate publică, a dreptului de proprietate asupra unui bun. Acest fapt și prezintă pericolul social ridicat, deoarece se pune în pericol siguranța tuturor relațiilor civile și a drepturilor și libertăților omului, deoarece o autoritate te poate deposeda de un bun în afară de cazurile prevăzute de lege.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, a fost admis apelul declarat, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin care Leonti Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, și a fost liberat de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului tragerii la răspundere penală. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că inculpatul Leonti Gheorghe la 15 iulie 2010, exercitând în conformitate cu ordinul nr. 181p din 22.07.2008, funcția de șef al Biroului de înmatriculare a Transportului nr. 4 a ÎS „CRIS „Registru”, împreună și în urma înțelegerii prealabile cu șeful Biroului de înmatriculare a Transportului nr. 4 ÎS „CRIS „Registru” Antocel Alexandru, ambii având în virtutea funcțiilor deținute calitatea de persoane publice, și-au depășit atribuțiile de serviciu, cauzând daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, prin schimbarea proprietarului mijlocului de transport, prin reînmatricularea automobilului de modelul „Mercedes 412D”, cu n/î xxxxx de pe numele proprietarului Onța Ion, pe numele - Iudina Svetlana, în lipsa posesorului legal al unității de transport sau a unor împuterniciri legale date de către acesta, lui Onța Ion fiindu-i lezat dreptul de proprietate prin neachitarea de către mandatarul Scurtu Lilian a sumei de 2500 euro din prețul mijlocului de transport convenit de părți. Astfel, în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu, Leonti Gheorghe, în lipsa actelor necesare la reînmatricularea automobilului, pe care în virtutea obligațiunilor de serviciu și a fisei de post este obligat să le respecte, prin depășirea atribuțiilor de serviciu a încălcat expres prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1047 din 08 noiembrie 1999 și anume pct. 7) al „Regulilor de înmatriculare a mijloacelor de transport”, care stipulează că „înmatricularea vehiculelor (agregatelor) pe numele persoanelor fizice și juridice care au obținut dreptul de proprietate în baza contractului încheiat conform legislației în formă scrisă simplă, semnat de părțile tranzacției, precum și autentificat cu stampilă, dacă unul din participanți este persoană juridică, se efectuează la prezentarea contractului în cauză, a documentului de înmatriculare și a cererilor comune pentru introducerea modificărilor în Registrul transporturilor” și pct. 18) al Regulilor de înmatriculare a mijloacelor de transport, care stipulează că „Vehiculele se înmatriculează pe numele persoanelor fizice, la prezentarea actelor de identitate, iar în cazul în care din 3 numele proprietarului se prezintă un reprezentant, pe lângă actele de identitate se prezintă și documentele ce confirmă împuternicirile acestuia” și a deposedat ilegal pe Onța Ion de mijlocul de transport de modelul „Mercedes 412D” cu n/î xxxxxx, încălcându-i dreptul la proprietate prevăzut în art. 46 din Constituție. Astfel, instanța de apel a susținut că, deși inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția în cele imputate, vina acestuia a fost dovedită prin următoarele probe: declarațiile martorilor Onța Ion (f.d. 118-119, vol. II); Scurtu Oxana (f.d. 121, vol. II); Scurtu Lilian (f.d. 122- 123, vol. II); răspunsul ÎS „CRIS „Registru” nr. 03/5617 din 19.12.2014 (f.d. 161-162); plângerea depusă de Onța Ion și remisă în adresa procurorului mun. Chișinău (f.d. 8, vol. I); procesul-verbal de ridicare a documentelor din 16.06.2014 (f.d. 24, 25-44, vol. I); procesul-verbal de examinare a documentelor, originalelor actelor și formularelor de înmatriculare a autobuzului de model „Mercedes-Benz Sprinter 412D”, ridicate de la sediul Centrului Resurse Informaționale de Stat „Registru”, prin procesul-verbal de ridicare din 16.06.2014; (f.d. 155, 156, vol. I); corpurile delicte și documentele ridicate în cadrul urmăririi penale, prin procesul-verbal de ridicare din 16.06.2014 (f.d. 157, vol. I); încheierea cu privire la examinarea abaterilor comise de către angajații DÎT și CCA (f.d. 25-26, vol. I); extras din Ordinul nr. 208p din 01.07.2010 al ÎS „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” al MTIC (f.d. 120, vol. I); extras din Ordinul nr. 181p din 22.07.2008 al ÎS „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” al MTIC (f.d. 122); regulamentul secției (Centrului de examinare a conducătorilor auto și înmatriculare a transportului, biroului) teritoriale de examinare și evidență a transportului aprobat prin ordinul Directorului General al ÎS „Registru” nr. 383 din 13.12.2005 cu aplicare din 11.10.2006 (f.d. 100-108, vol. I); regulamentul Biroului asigurare tehnologică și arhivă nr. RS 026610470000:2010 cu aplicare din 24.09.2010 (f.d.109-119). Analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, cercetate și verificate în instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a considerat că acțiunile infracționale ale inculpatului cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal și anume, depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni, care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cu cauzarea de daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Întru susținerea concluziei sale, instanța de apel a menționat că în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1047 din 08 noiembrie 1999 și anume pct. 7) al „Regulilor de înmatriculare a mijloacelor de transport”, înmatricularea vehiculelor (agregatelor) pe numele persoanelor fizice și juridice care au obținut dreptul de proprietate în baza contractului încheiat conform legislației în formă scrisă simplă, semnat de părțile tranzacției, precum și autentificat cu ștampilă, dacă unul din participanți este persoană juridică, se efectuează la prezentarea contractului în cauză, a documentului de 4 înmatriculare și a cererilor comune pentru introducerea modificărilor în Registrul transporturilor. În conformitate cu pct. 18) al „Regulilor de înmatriculare a mijloacelor de transport”, vehiculele se înmatriculează pe numele persoanelor fizice, la prezentarea actelor de identitate, iar în cazul în care din numele proprietarului se prezintă un reprezentant, pe lângă actele de identitate se prezintă și documentele ce confirmă împuternicirile acestuia. Din materialele cauzei penale, și anume din declarațiile martorului Onța Ion, confirmate în această parte și prin declarațiile martorului Scurtu Lilian, instanța de apel a atestat că în anul 2008, Scurtu Lilian a procurat de la Onța Ion automobilul de model „Mercedes 412D”, cu numărul de înmatriculare xxxxxx, înțelegerea dintre părți fiind încheiată verbal, iar prețul pe automobil a fost convenit de către părți de a fi achitat în rate. Tot din declarațiile martorului Onța Ion, confirmate în această parte și prin declarațiile martorilor Scurtu Lilian și Scurtu Oxana rezultă că prin comodat automobilul de model „Mercedes 412D” a fost înmatriculat pe numele lui Scurtu Oxana, cu dreptul de a se folosi de acest bun asemenea unui proprietar legal, cu excepția dreptului de înstrăinare a acestui mijloc de transport, de a-l gaja sau dona. Din aprecierea prin coroborare a declarațiilor martorilor Onța Ion, Scurtu Lilian și Scurtu Oxana, instanța de apel a constatat că automobilul în litigiu, de model „Mercedes 412D”, cu numărul de înmatriculare xxxxxxx, în baza unei tranzacții verbale de vânzare- cumpărare a fost transmis inițial în folosință de către Onța Ion lui Scurtu Lilian, fără transmiterea dreptului de proprietate asupra acestui mijloc de transport, deoarece cumpărătorul Scurtu Lilian nu a achitat integral prețul automobilului, iar în acest sens nu a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare propriu-zis. Astfel, vânzătorul Onța Ion, la rugămintea lui Scurtu Lilian a eliberat pe numele soției ultimului, Scurtu Oxana, un mandat privind dreptul de a se folosi de acest mijloc de transport. Din lipsa la materialele cauzei penale a unor înscrisuri certe, instanța de apel nu a constatat că Onța Ion ar fi transmis și dreptul de proprietate asupra bunului, sau prin alt act, dreptul de a fi înstrăinat din numele lui automobilul de model „Mercedes 412D”. Cu toate acestea, instanța de apel a conchis că după cum rezultă din contractul de vânzare- cumpărare, la 15 iulie 2010, Scurtu Oxana a vândut lui Petcu Svetlana automobilul de model „Mercedes 412D”, la prețul contractual de 5000 lei. Atât în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, cât și în instanța de apel martorul Scurtu Oxana a confirmat faptul că, Scurtu Lilian i-a comunicat că automobilul va fi înstrăinat, însă ea nu a participat la nici o tranzacție de vânzare-cumpărare. Prin extrasul din ordinul nr. 181p din 22.07.2008 al ÎS „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” al MTIC, instanța de apel a atestat că Leonti Gheorghe din 22.07.2008 deținea funcția de Șef al Biroului înmatricularea transportului nr. 4, mun. Chișinău. Conform Regulamentului secției Centrului de examinare a conducătorilor auto și înmatriculare a transportului, biroului teritoriale de examinare și evidență a transporturilor, aprobat prin ordinul Directorului General al ÎS „Registru” nr. 383 din 5 13.12.2005, cu aplicare din 11.10.2006, se atestă că una din funcțiile de bază a Centrului este primirea cererilor privind înmatricularea si reînmatricularea vehiculelor, examinarea și eliberarea permiselor de conducere, precum și eliberarea acestora. Asigurarea activității de înmatriculare și examinarea, conform cererilor, cu plăci de înmatriculare, formulare ale certificatelor de înmatriculare a vehiculelor, permise de conducere, alte formulare, ghiduri, clasificatoare etc. Astfel, instanța de apel a constatat că, la 15 iulie 2010 a fost efectuată operațiunea cu nr. 11 - înmatricularea curentă, schimbul proprietarului, cu perfectarea VP a mijlocului de transport de model „Mercedes 412D”, cu numărul de înmatriculare xxxxxx, deși, după cum a fost, proprietar de drept al mijlocului de transport era Onța Ion, iar ultimul nu a împuternicit careva persoane de a acționa în numele său privind înstrăinarea bunului. Conform documentelor perfectate pe operațiunea dată, drept bază la reînmatriculare a servit contractul de vânzare-cumpărare din 15 iulie 2010 întocmit între Onța Ion și Petcu Svetlana, în care pentru vânzătorul Onța Ion a acționat o terță persoană Scurtu Oxana, deși ultima nu avea împuternicire legală de a acționa în numele lui Onța Ion. Contractul de vânzare-cumpărare a mijlocului de transport „Mercedes 412D” a fost vizat cu semnătura și ștampila personală de către inginerul Biroului de înmatriculare transport nr. 11 mun. Chișinău, Antocel Alexandru, iar cererea de luare la evidență a autobuzului dat are semnătura spre acceptare a șefului Biroului de înmatriculare transport nr. 11 mun. Chișinău, Leonti Gheorghe. Instanța de apel a notat că din declarațiile atât a inculpatului cât și a lui Antocel Alexandru rezultă că, la procesul de reînmatriculare a mijlocului de transport a fost prezent doar cumpărătorul. Astfel, instanța de apel analizând procesul-verbal de examinare a documentelor din 20 februarie 2015 și anume a originalelor actelor și a formularelor de înmatriculare a mijlocului de transport de model „Mercedes-Benz Sprinter 412 D”, ridicate de la sediul Centrului Resurse Informaționale de Stat „Registru” a conchis că decizia de reînmatriculare a mijlocului de transport pe numele lui Iudina Svetlana a fost adoptată în baza următoarelor acte: „cererea de luare la evidență a autobuzului indicat datată cu 15.07.2010; ordinele de încasare a numerarului din 15.07.2010; cererea de scoatere de la evidență din 15.07.2010; contractul de vânzare-cumpărare a autobuzului din 15.07.2010; copia certificatului de înmatriculare a autobuzului de model „Mercedes- Benz Sprinter 412 D”; copia buletinului de identitate a persoanei Scurtu Oxana și Petcu Svetlana; copia raportului de verificare tehnică a vehiculului și poliției de asigurare obligatorie „RCA”; chestionarul pentru eliberarea certificatului de înmatriculare a vehiculului”. Din analiza materialelor ridicate de la sediul Centrului Resurse Informaționale de Stat „Registru”, instanța de apel a constatat că, rezultă lipsa unor înscrisuri eliberate din numele lui Onța Ion prin care acesta ar fi acordat dreptul de a înstrăina, vinde, dona, 6 acorda dreptul de folosință, proprietate sau a încheia careva tranzacții din numele său cu autovehiculul de model „Mercedes Benz Sprinter 412 D”. Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că din cele menționate reiese că inculpatul a comis acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, deoarece decizia de a reînmatricula automobilului de model „Mercedes 412D” de pe numele lui Onța Ion pe numele lui Iudina Svetlana, a fost luată în lipsa posesorului legal al unității de transport sau a unor împuterniciri legale date de către acesta, or, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1047 din 08 noiembrie 1999 și anume pct. 7) al „Regulilor de înmatriculare a mijloacelor de transport”, înmatricularea vehiculelor (agregatelor) pe numele persoanelor fizice și juridice care au obținut dreptul de proprietate în baza contractului încheiat conform legislației (în formă scrisă simplă), semnat de părțile tranzacției, precum și autentificat cu ștampilă, dacă unul din participanți este persoană juridică, se efectuează la prezentarea contractului în cauză, a documentului de înmatriculare și a cererilor comune pentru introducerea modificărilor în Registrul transporturilor”, iar în conformitate cu pct. 18) al „Regulilor de înmatriculare a mijloacelor de transport”, vehiculele se înmatriculează pe numele persoanelor fizice, la prezentarea actelor de identitate, iar în cazul în care din numele proprietarului se prezintă un reprezentant, pe lângă actele de identitate se prezintă și documentele ce confirmă împuternicirile acestuia. În acest, sens instanța de apel a reținut ca fiind pertinente și concludente declarațiile martorului Onța Ion care a relatat că el a eliberat mandat pe numele soției lui Scurtu Lilian, Scurtu Oxana, care era doar cu dreptul de folosire, fără dreptul de înstrăinare a mijlocului de transport. Totodată, instanța de apel a luat în calcul declarațiile martorului Onța Ion și anume faptul că, Scurtu Lilian l-a telefonat și i-a spus că are cumpărător la automobil și să se ducă să scoată automobilul de la evidență, el însă i-a comunicat să găsească suma integrală pentru achitarea prețului autobuzului, după care el o să scoată automobilul de la evidență, iar ulterior el poate să facă ce dorește cu mijlocul de transport. Declarațiile martorului Onța Ion coroborează cu declarațiile martorului Scurtu Oxana care a indicat că dânsa nu a participat la nici o tranzacție de vânzare-cumpărare a mijlocului de transport de model „Mercedes Benz Sprinter 412D” și nici nu a participat la momentul reînmatriculării automobilului la sediul „CRIS „Registru”. Instanța de apel a mai constatat că, declarațiile martorului Scurtu Oxana se confirmă prin concluziile raportului de expertiză nr. 260, 261 din 23 iulie 2015 potrivit cărora, semnăturile/scrisurile cu conținut de nume „Scurtu” plasate câte una în fiecare din actele în litigiu, și anume: în contractul de cumpărare-vânzare a autobuzului de marca „Mercedes 412D” cu numărul de înmatriculare xxxxxx din 15.07.2015 la rubrica „Vânzătorul” și în cererea de scoatere de la evidență din 15.07.2010 din numele lui Onța Ion pe autobuzul în cauză - la rubrica „La cerere se anexează”, la poziția 3 - au fost executate de către numitul Scurtu Lilian, scrisul și semnăturile autentice ale căruia s-au prezentat pentru comparație. 7 Cu referire la declarațiile martorului Scurtu Lilian, instanța de apel a menționat că acestea urmează să fie apreciate inclusiv prin prisma concluziilor raportului de expertiză nr. 260, 261 din 23 iulie 2015, dar și prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017, anexată la materialele cauzei penale în instanța de apel de către procuror. Astfel, s-a notat că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017 a fost respins ca nefondat apelul avocatului Tașco Vasile în numele părții vătămate Onța Ion declarat împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 25.11.2016 în cauza penală privindu-l pe Scurtu Lilian. Potrivit sentinței, s-a constatat că Scurtu Lilian, cunoscând cu certitudine faptul că nu a achitat integral costul autobuzului de model „Mercedes 412D” și că mai datorează suma de 2 500 euro lui Onța Ion, urmărind scopul de a înstrăina autobuzul indicat, s-a prezentat la sediul secției de înmatriculare a transportului și examinare a conducătorilor auto ÎS „CRIS „Registru”, unde în lipsa unor împuterniciri legale din partea lui Onța Ion a semnat contractul de vânzare-cumpărare a autobuzului de model „Mercedes 412D”, acesta trecând în proprietatea și posesia lui Petcu Svetlana, concomitent semnând și cererea privind scoaterea de la evidență a autobuzului sus-indicat din numele posesorului legal. Cauza penală a fost examinată în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod procedură penală. În același sens, s-a reținut că din declarațiile martorului Iudina (Petcu) Svetlana rezultă că aceasta s-a prezentat la secția de înmatriculare a transportului pentru a schimba proprietarul automobilului de model „Mercedes 412D”, cu numărul de înmatriculare xxxxxx. Totodată, prin încheierea cu privire la examinarea abaterilor comise de către angajații DÎT și CCA, Leonti Gheorghe și Antocel Alexandru din 29 aprilie 2014 emisă de Șeful al SA și CRDM, instanța de apel a conchis că pentru comiterea greșelilor în procesul de înmatriculare a unității de transport de model „Mercedes 412D”, cu nr. de înmatriculare xxxxxx, încălcarea prevederilor pct. 18 din Regulile de înmatriculare a mijloacelor de transport prin HG nr.1047 din 08.11.1999, pct. 2.2 lit. a) a Regulamentului intern a ÎS „CRIS „Registru”, aprobat prin ordinul nr. 272 din 05.08.2010, strict de atenționat șeful Biroului înmatriculare transport nr. 11, mun. Chișinău, Leonti Gheorghe și inginerul Biroului de înmatriculare transport nr. 11 mun. Chișinău, Antocel Alexandru întru îndeplinirea obligațiilor de serviciu și respectarea actelor normative și instrucțiunilor din domeniu. Astfel, instanța de apel în urma aprecierii probelor administrate la cauza penală a constatat că, inculpatul Leonti Gheorghe și-a depășit atribuțiile de serviciu, cauzând daune considerabile exprimate în lezarea dreptului de proprietate, prin reînmatricularea automobilului de model „Mercedes 412D”, cu numărul de înmatriculare xxxxx de pe numele proprietarului Onța Ion pe numele lui Iudina Svetlana. Așadar, inculpatul și-a depășit atribuțiile de serviciu, deoarece în virtutea funcției a reînmatriculat mijlocul de transport de pe numele proprietarului Onța Ion pe numele lui Iudina Svetlana, în lipsa cererilor comune pentru introducerea modificărilor în Registrul transporturilor din partea 8 cumpărătorului/vânzătorului, deoarece vânzătorul (de drept, ar fi fost necesară prezența lui Onța Ion), precum și în lipsa unor acte care ar confirma împuternicirile unei persoane ce acționează în numele proprietarului (fapt ce rezultă din actele care au stat la baza deciziei de reînmatriculare a mijlocului de transport, examinate prin procesul-verbal de examinare a documentelor din 20 februarie 2015). De asemenea, instanța de apel a indicat că în rezultatul acțiunilor inculpatului prin care a fost schimbat proprietarul mijlocului de transport, prin reînmatricularea automobilului de model „Mercedes 412D”, cu numărul de înmatriculare xxxxxxx de pe numele proprietarului Onța Ion pe numele lui Iudina Svetlana, în lipsa posesorului legal al unității de transport sau a unor împuterniciri legale date de către acesta, lui Onța Ion i- au fost cauzate daune considerabile exprimate în lezarea dreptului de proprietate. Astfel, instanța de apel în baza probelor administrate de procuror a constatat că, inculpatul Leonti Gheorghe a finalizat operațiunea de reînmatriculare, deși din materialele prezentate acestuia rezulta că nici o persoană din solicitanți nu aveau dreptul de proprietate sau un alt drept de dispoziție asupra automobilului, astfel fiind constatat faptul că inculpatul a acționat cu intenție, deoarece dânsul conștientiza caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, fiind depășite atribuțiile de serviciu, cu cauzarea daunelor în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale lui Onța Ion. Cu referire la circumstanța agravantă prevăzută de lit. d) alin. (3) art. 328 Cod penal, „soldate cu urmări grave", instanța de apel a constatat că aceasta nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești și a fost exclusă din învinuirea înaintată. În acest sens, instanța de apel a notat că sintagma „soldată cu urmări grave" urmează a fi apreciată, de la caz la caz, pornindu-se de la împrejurările concrete ale cauzei, dacă au fost stabilite avarii cu pagube enorme, oprirea și staționarea transportului sau a proceselor tehnologice, dezorganizarea activității unei instituții sau întreprinderi, cauzarea unui prejudiciu material, indiferent de forma de proprietate, în proporții deosebit de mari, cauzarea de deces sau de vătămări grave a integrității corporale sau sănătății chiar în privința unei singure persoane, iar potrivit rechizitoriului, procurorul nu a cuantificat echivalentul valoric al prejudiciului material pretins cu soldarea urmărilor grave. Mai mult, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că Onța Ion a fost privat de dreptul de a-și revendica suma prețului automobilului neachitat de către Scurtu Lilian în valoare de 2 500 euro, care conform cursului al BNM la 15.07.2010 constituie suma de 40 200 lei (2500 Euro x 16,08 lei = 40 200 lei). Prin prisma art. 126 Cod penal (în redacția Legii din 07.11.2016) și prin aplicarea prevederilor art. 10 Cod penal, raportat la prevederile Hotărârii Guvernului nr. 773 din 27.11.2009 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2010, valoarea prejudiciului cauzat constituie „proporții considerabile”, dat fiind faptul că proporțiile mari constituie suma de la 59 000 lei până la 118 000 lei, reieșind din faptul că salariul mediu lunar pentru anul 2010 a fost aprobat în cuantum de 2 950 lei. Cu referire la stabilirea sumei prejudiciului cauzat lui Onța Ion în sumă de 2 500 euro, instanța de apel a reținut în acest sens declarațiile ultimului, care a indicat că Scurtu 9 Lilian i-a achitat diferite sume pentru mijlocul de transport, ultima sumă care urma a fi achitată constituia 2 500 euro, fapt care a fost confirmat de către martorul Scurtu Lilian în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel. Totodată, instanța de apel a reținut și sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 25 noiembrie 2016, menținută prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017, prin care se confirmă că suma neachitată lui Onța Ion de către Scurtu Lilian pentru procurarea mijlocului de transport constituie suma de 2 500 euro. Prin urmare, instanța de apel a respins argumentele procurorului referitor la faptul că prejudiciul cauzat lui Onța Ion constituie 15 500 euro, care constituie prețul mijlocului de transport, și aceasta se încadrează la lit. d) alin. (3) art. 328 Cod penal „urmări grave”, or, a fost constatat prin probe certe că Scurtu Lilian a achitat lui Onța Ion sumele de bani pentru autobuzul procurat, nefiind achitată doar suma de 2500 Euro. Totodată, potrivit rechizitoriului, inculpatului i se impută comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, iar în cadrul dezbaterilor în ședința de judecată a primei instanțe, procurorul a solicitat recunoașterea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2) art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, astfel, reieșind din faptul că semnul calificativ din art. 42 alin. (2) Cod penal nu a fost indicat în rechizitoriu, iar judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu și această modificare a învinuirii în sensul agravării nu a fost efectuată în condițiile Codului de procedură penală, instanța de apel nu a reținut această agravantă în sarcina inculpatului. Mai mult, instanța de apel a indicat că, argumentele primei instanțe care au fost reținute la pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpaților și anume că Onța Ion nu s-a constituit ca parte civilă și, respectiv, nu a fost înaintată acțiune civilă, sunt eronate, or, deoarece acest aspect nu influențează la calificarea acțiunilor inculpatului, iar în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că lui Onța Ion i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, ca urmare a faptului că prin acțiunile intenționate ale inculpaților, a fost lezat dreptul de proprietate prin înstrăinarea ilegală prin reînmatricularea mijlocului de transport de model „Mercedes 412D”, de pe numele proprietarului Onța Ion pe numele lui Iudina Svetlana, în lipsa posesorului legal al unității de transport sau a unor împuterniciri legale date de către acesta și care a fost evaluat în cuantumul valorii sumei de bani neachitate de către Scurtu Lilian în mărime de 2500 euro. Totodată, instanța de apel a făcut referire la sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 25 noiembrie 2016, menținută prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017 care atestă că Onța Ion a înaintat acțiune civilă în cadrul cauzei penale examinată prin aceste decizii, prin care inculpatul Scurtu Lilian a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal. La fel, instanța de apel a respins constatările primei instanțe referitor la faptul că în vederea constatării vinovăției inculpatului nu poate fi reținută încheierea cu privire la examinarea abaterilor comise de către angajații DÎT și CCA din 29 aprilie 2014, dat fiind faptul că prevede încălcarea prevederilor pct. 2.2. lit. a) al Regulamentului intern al ÎS 10 „CRIS „Registru”, aprobat prin ordinul nr. 272 din 05.08.2010, precum și Regulamentul Biroului asigurare tehnologică și arhivă, cu aplicare din 24.09.2010, dat fiind faptul că aceste acte au fost aprobate ulterior faptei imputate - 15.07.2010, or, aceasta constituie o probă pertinentă în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în depășirea atribuțiilor de serviciu. Instanța de apel a constatat că instanța de fond la fel a interpretat eronat și faptul că Regulamentul secției (Centrului de examinare a conducătorilor auto și înmatriculare a transportului, biroului) teritoriale de examinare și evidență a transportului, aprobat prin ordinul Directorului General al ÎS „Registru” nr. 383 din 13.12.2005, cu aplicare din 11.10.2006, deoarece acesta reglementează funcțiile de bază ale Centrului și nu a persoanelor cu funcții de răspundere, în acest sens fiind necesar de a fi notat faptul că Regulamentul în cauză a fost aprobat anume pentru funcționării acestui centru și nu poate fi interpretat „sensu strico”. Referitor la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de apel a indicat că ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acestuia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, s-a reținut că infracțiunea incriminată inculpatului se califică ca infracțiune mai puțin gravă, inculpatul nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, anterior nu a fost judecat, careva circumstanțe atenuante sau agravante în privința acestuia nu au fost reținute. Mai mult, instanța de apel a conchis că, inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal, la 15.07.2010, dată de la care a expirat termenul de 5 ani în conformitate cu art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, respectiv, s-a constatat că a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală,

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Leonti Gheorghe la 08 decembrie 2017, prin care solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței de achitare, fără a indica vreun temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod penal, indicând ca va înainta un recurs motivat după ce va primi decizia motivată a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău. La 18 ianuarie 2018, inculpatul declară recurs motivat prin care își susține solicitarea și invocă că: - nu este de acord cu aprecierea probelor; - nu a avut nici un temei să refuze înregistrarea mijlocului de transport, deoarece actele prezentate au fost în ordine, totodată au fost autentificate cu ștampila Biroului de înmatriculare a Transportului nr. 54, care este cel mai apropiat Birou de înmatriculare de biroul nr. 4; - atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată a declarat că și-a îndeplinit obligațiile de serviciu legal, nu a avut nici un interes în această acțiune și nici nu cunoștea părțile la tranzacție; 11 - nevinovăția sa e demonstrată prin demersul avocatului nr. 10 din 19.11.2015 către direcția de Identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport a ÎS „CRIS „Registru” și scrisoarea-răspuns la acest demers nr. 03/1-6209 din 25.11.2015, care confirmă că el a procedat legal în această speță, copia autentificată a dosarului de înregistrare a automobilului BMW316, declarațiile martorului Iudina (Petcu) Svetlana, răspunsul Direcției de întregistrare și înmatriculare a Mijloacelor de Transport din 22.03.2017; - învinuirea este bazată pe presupuneri.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, deoarece recurentul în recurs nu a indicat care temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de de procedură penală este incident în speță. De asemenea, notează că recurentul nu a indicat suficiente argumente în susținerea poziției sale care ar confirma că inculpatul nu a comis infracțiunea imputată sau că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, iar concluzia instanțelor de judecată este corectă și întemeiată, nefiind constatate careva abateri procesual-penale și pe parcursul procesului penal de către partea acuzării au fost prezentate probe concludente, pertinente, prin care s-a demonstrat pe deplin vinovăția inculpatului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Colegiul penal reține că deși recurentul nu indică cert care temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală este incident în speță, potrivit argumentelor menționate în recursul ordinar declarat, acesta indică alegații în privința lipsei elementului – vinovăția, în acțiunile imputate, critici ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, ce stipulează cazul că: „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”. 12 Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că alegațiile recurentului nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente. Colegiul penal atestă că din analiza textului recursului declarat de recurent, prin restul criticilor descrise în pct. 5 a prezentei decizii, acesta își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, impunându-și propria apreciere și interpretare subiectivă a probelor administrate în prezenta cauză penală, menționând că vinovăția în privința sa e întemeiată pe presupuneri, fără a fi administrate probe ce ar demonstra-o, iar Colegiul penal în privința acestor alegații, notează că nu pot fi acceptate din considerentul că acestea nu cad sub incidența temeiurilor de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu poate da o nouă apreciere probelor administrate în speță, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei. Totodată, ce ține de temeiul de recurs ce rezultă din criticile recurentului redate în recurs, stipulat în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, precum și alegațiile redate în susținerea acestui temei descrise la pct. 5 a prezentei decizii, Colegiul penal atestă că nu pot fi admise, or se reține din analiza deciziei instanței de apel, că instanța de apel a constatat just în temeiul probelor administrate la urmărirea penală, cercetate de prima instanță, și verificate de instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, că în acțiunile inculpatului Leonti Gheorghe sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute anume de art. 328 alin. (1) Cod penal, concluzionând corect că în speță a fost demonstrată vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii incriminate, expunându-se simultan detaliat și argumentat asupra ipotezelor și chestiunilor esențiale invocate de partea apărării în acest aspect, relatând cu claritate motivele pe care își întemeiază soluția, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat. 13

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Leonti Gheorghe, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Leonti Gheorghe Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 05 iulie 2018. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Țurcan Anatolie 14