1ra-826/2018 — art.217-1 alin.3 lit.f CP

1ra-826/2018 — art.217-1 alin.3 lit.f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-826/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Toma Nadejda

judecători Cobzac Elena

Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Ciocanu Aliona în numele inculpatului Volovici Chir, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2017, în cauza penală

în privința lui

Volovici (Talpă) Chir, născut la XXXXX,

originar și domiciliat XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217/1 alin. (3) lit. f) Cod penal la 3 (trei) ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea legată de circulația legală

substanțelor narcotice și analoagelor lor pe un termen de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 85 alin.(1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, prin sentința respectivă și prin sentința Judecătoriei Sîngerei din

12.06.2014, lui Volovici (Talpă) Chir i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 (trei) ani 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea legată de

circulația legală a substanțelor narcotice și analoagelor lor pe un termen de 5 (cinci) ani.

perioada anului 2014, acționând cu intenția îndreptată spre săvârșirea circulației

ilegale a substanțelor psihotrope în scopul înstrăinării pe teritoriul municipiului Bălți,

fiind conștient de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând consecințele și

dorind survenirea lor, în locul și timpul nestabilit de către organul de urmărire penală,

ilegal a procurat substanțe psihotrope, și anume: MDMA Metamfetamin, pe care le-a

păstrat cu scopul înstrăinării.

1

Ulterior, în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigație sub formă de

achiziția de control de către colaboratorii a Secției nr. 1 a Direcției „Nord” a INI, cu

participarea lui Ivanov V.N., care benevol și-a exprimat acordul de conlucrare cu

organele care efectuează măsuri speciale de investigație de combaterea circulației a

substanțelor narcotice și psihotrope, și care anterior, pe parcursul anului 2014, de

nenumărate ori procura ilegal de la Volovici Chir substanțe psihotrope sub formă de

MDMA Metamfetamin.

La 07.10.2014, la ora 16.00, aflându-se pe str. Alexandru cel Bun, mun. Bălți, în

apropierea magazinului „Fourchette”, Volovici Chir a realizat lui Ivanov V.N. contra

plată în mărime de 50 lei, o seringă de folosință unică cu lichid transparent în volumul

de 1 ml, care conform Raportului de expertiză nr.7968 din 10.10.2014, prezintă

substanța MDMA Metamfetamin, prin urmare, se atribuie la substanțele psihotrope.

Cantitatea substanței psihotrope în materie uscată alcătuiește 0,029gr.

Totodată, în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigație sub formă de

achiziția de control de către colaboratorii Secției nr. 1 a Direcției „Nord” a INI, cu

participarea cet. Ivanov V.N., la 15.10.2014, aproximativ la ora 14.35, Volovici Chir,

aflându-se la stația transportului public „Centrul Comercial BUM”, situat în cartierul

„Dacia”, mun. Bălți, acționând cu intenția îndreptată spre înstrăinare ilegală a

substanțelor psihotrope, a realizat lui Ivanov V.N. contra sumei de 150 lei o seringă de

folosință unică cu lichid transparent în volumul de 3 ml, care conform raportului de

expertiză nr.7984 din 16.10.2014, reprezintă substanța MDMA Metamfetamin, prin

urmare se atribuie la substanțele psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope în

materie uscată alcătuiește 0,067gr.

Astfel, Volovici Chir în perioada de timp de la 07.10.2014 până la 15.10.2014, a

înstrăinat ilegal substanțe psihotrope în cantitate de 0,096 gr. MDMA

(metilendioximetamfetamină) metamfetamină este inclusă în „Tabelul Nr. 1 - substanțe

narcotice și psihotrope, care nu se aplică în practica medicală”, aprobate prin Hotărârea

Guvernului RM Nr.1088 din 05.10.2004 și Lista „Cantităților substanțelor și plantelor

narcotice și psihotrope care conțin astfel de substanțe depistate în circulația ilicită”,

aprobată prin Hotărârea Guvernului RM Nr.79 din 23.01.2006, cu modificările

introduse prin Hotărârea Guvernului RM Nr.43 din 26.01.2009. Proporțiile substanțelor

narcotice aflate în circulație ilegală sunt văzute de Lista substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum

și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului No.79 din 23.01.2006 și

modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 43 din 26.01.2009. În cazul respectiv

cantitatea de MDMA (3,4 metilendioximetamfetamină) metamfetamină cu greutatea de

0,067 g și 0.029 g - cantitatea mare fiind de la 0,005 g până la 0,1 g, prin urmare

cantitățile substanțelor narcotice comercializate de inculpatul Volovici Chir se atribuie

la proporții mari.

Astfel, acțiunile inculpatului Volovici Chir au fost încadrate în baza art. 217/1

alin. (3) lit. f) Cod penal, după semnele calificative: circulația ilegală a substanțelor

psihotrope în scop de înstrăinare, și anume: procurarea și păstrarea substanțelor

psihotrope, săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor

psihotrope, acțiuni săvârșite în proporții mari.

2

inculpatului, care a solicitat casarea totală a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care inculpatul Volovici Chir să fie achitat, deoarece în acțiunile acestuia nu sunt

întrunite elementele constitutive ale infracțiunii imputate.

În susținerea cererii de apel a invocat că, instanța de fond neîntemeiat a ajuns la

concluzia de condamnare a inculpatului, considerând că incorect au fost calificate

acțiunile acestuia, ilegal i-a stabilit pedeapsa penală, contrar prevederilor legale și

circumstanțelor stabilite în cadrul examinării cauzei.

În opinia părții apărării atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării

judecătorești nu au fost administrate probe pertinente, concludente și utile în probarea

învinuirii aduse, care este eronată, bazată doar pe presupuneri, or, martorii audiați la

faza urmăririi penale și declarațiile cărora au fost cercetate în instanța de judecată nu

au furnizat suficientă informație pentru a se considera că declarațiile acestora confirmă

vinovăția inculpatului.

Apelantul a considerat, că organul de urmărire penală nu a acumulat suficiente

probe pertinente, concludente și utile care ar demonstra că cet. Volovici Chir a comis

infracțiunea imputată, iar instanța de judecată nu a cercetat probele și nu le-a apreciat

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate

probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, precum este prevăzut de

art. 101 alin.(1) Cod de procedură penală, totodată, ignorând prevederile art. 93, art.

389 Cod de procedură penală.

La fel, atrage atenția că, în cadrul examinării cauzei au fost vizualizate 2 seringi,

care nu coincid cu seringile descrise în raporturile de expertiză prezente pe cauză.

Astfel a apărut necesitatea expertizării suplimentare a seringilor prezentate pe cauză,

însă instanța a refuzat efectuarea expertizei dactiloscopice și chimice asupra seringilor,

prin ce a încălcat accesul la justiție a lui Volovici Chir, prevăzut de art.6 CEDO.

fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea hotărârii atacate.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției

inculpatului Volovici Chir de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (3)

lit. f) Codul penal.

Instanța de apel a indicat, că vinovăția inculpatului este dovedită pe deplin prin

cumulul de probe administrate de către organul de urmărire penală, examinate de

instanța de fond și verificate suplimentar de către instanța de apel, astfel că,

argumentele invocate de apelant au fost respinse, menționând că vin în contradicție cu

probele din speță, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Volovici (Talpă)

Chir în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lui de către instanța de fond nu

echivalează cu achitarea, după cum se solicită în apel, deoarece probele prezentate în

sprijinul învinuirii dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii imputate, aceasta fiind o metodă de a denatura stabilirea adevărului în

vederea eschivării de răspundere penală.

3

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, în cadrul judecării cauzei

atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel nu au fost stabilite circumstanțe, care

ar pune la îndoială veridicitatea declarațiilor Nedzelschi Vadim și Culughin Vitalie,

audiați într-un proces public sub jurământ, ba din contra martorul Nedzelschi Vadim

detaliat a descris împrejurările comiterii infracțiunii de către inculpatul Volovici

(Talpă) Chir, declarațiile lui Nedzelschi Vadim fiind confirmate prin declarațiile

martorului Culughin Vitalie, care a indicat că Nedzelschi Vadim, fiind consumator de

droguri a participat la achiziția de control a substanțelor narcotice de la Volovici

(Talpă) Chir, în urma căreia Volovici (Talpă) Chir a fost reținut (f.d.118, vol. II).

Cu referire la argumentele părții apărării, precum că instanța de fond incorect a

calificat acțiunile inculpatului Volovici (Talpă) Chir, instanța de apel a notificat

elementele constituite ale infracțiunii prevăzute de art.217/1 alin.(3) lit. f) Cod penal,

constatând că, inculpatul Volovici (Talpă) Chir în perioada anului 2014 ilegal a procurat

substanțe psihotrope, pe care le-a păstrat cu scopul înstrăinării, pe care ulterior ilegal

le-a înstrăinat, astfel că, probele prezentate de către acuzatorul de stat în sprijinul

învinuirii, cercetate în prima instanță și verificate suplimentar în instanța de apel, prin

prisma art.101 Cod de procedură penală, conchide că în acțiunile acestuia sunt întrunite

elementele infracțiunii imputate și în baza căreia a fost condamnat de instanța de fond.

Totodată, instanța de apel a indicat, că sunt lipsite de temei și afirmațiile invocate

re avocat referitor la faptul, că în cadrul examinării cauzei au fost vizualizate 2 seringi,

care nu coincid cu seringile descrise în raporturile de expertiză prezente pe cauză,

apărând necesitatea expertizării suplimentare a seringilor prezentate pe cauză, însă

instanța a refuzat efectuarea expertizei dactiloscopice și chimice asupra seringilor, prin

ce a încălcat accesul la justiție a lui Volovici Chir, prevăzut de art. 6 CEDO.

Instanța de apel a reținut că, aceste circumstanțe au fost verificate și de către

instanța de apel, fiind expuse în încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

05.04.2017, prin care s-a respins ca neîntemeiat demersul înaintat de avocatul Ciocanu

Aliona și inculpatul Volovici (Talpă) Chir privind efectuarea expertizei complexe

dactiloscopice, chimice și tehnice a două seringi (f .d. 167-169, vol. II).

În acest sens, instanța de apel a notificat prezența în cauza dată a raportului de

constatare tehnico-științifică nr.7968 din 10.10.2014, prin care s-a constatat, că lichidul

din seringă cu volumul de 1 ml. predate benevol de cet. V. Nedzelschi, reprezintă

substanța MDMA (3,4 metilendioximetamfetamină) amfetamină, prin urmare se

atribuie la substanțe psihotrope și raportului de expertiză nr.7984 din 16.10.2014, prin

care s-a constatat, că lichidul din seringă cu volumul de 3 ml. predat benevol de

cet. Ivanov Vadim, prezintă substanța MDMA (3,4 metilendioximetamfetamină)

metamfetamină, prin urmare se atribuie la substanțe psihotrope.

Subsidiar, instanța de apel a menționat că, procesul penal include mai multe faze și

potrivit art. art. 64, 65, 66 Cod de procedură penală bănuitul, învinuitul, inculpatul la

fiecare fază a urmăririi penale ori a judecării cauzei dispune de un șir de drepturi și

obligații, și a subliniat că, în speță, nici în cadrul urmăririi penale și nici la finisarea

urmăririi penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei, învinuitul Volovici

(Talpă) Chir și avocatul de care a fost asistat, careva plângeri sau obiecții pe marginea

învinuirii nu au înaintat.

4

La fel, indicând că, actele procedurale adoptate nu au fost contestate nici de

inculpat și nici de avocatul său, în modul stabilit de lege, prezumându-se că au acceptat

situația. Deci, instanța de apel a conchis, că din moment ce atât învinuitul, cât și

avocatul lui, considerându-se afectați într-un drept prevăzut de lege, nu au contestat

legalitatea actelor procesuale în modul și termenul stabilit de lege, la finisarea urmăririi

penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei, la fel nu au avut nici o obiecție

asupra actelor menționate, n-au depus careva cereri sau demersuri, prezumându-se că

au acceptat situația dată, această chestiune nici nu poate fi pusă la etapa dată.

Verificând legalitatea pedepsei stabilite, instanța de apel a constatat că, prima

instanță a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, și anume de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, care anterior a fost

condamnat pentru comiterea infracțiunilor similare, a săvârșit infracțiunea în cauză în

termenul de probă stabilit anterior prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 12.06.2014,

nu este angajat în câmpul muncii, se află la evidența medicului narcolog cu diagnoza

„Sindrom de seraj cu disforii. Narcomanie opiată”, astfel, ajungând la concluzia, că

pedeapsa aplicată de prima instanță este echitabilă și legală, or, corectarea și

reeducarea inculpatului este posibilă numai în condițiile izolării acestuia de societate,

deoarece nu și-a făcut careva concluzii necesare și din nou a săvârșit o infracțiune.

Totodată, instanța de apel a reținut, că prin încheierea Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 04.10.2017 s-a admis demersul procurorului, în privința lui Volovici

(Talpă) Chir, fiind înlocuită măsura preventivă obligarea de a nu părăsi țara cu

arestarea preventivă pe termen de 30 zile, cu anunțarea lui în căutare și eliberarea

mandatului de arestare pe motiv, că ultimul nemotivat nu s-a prezentat la ședințele de

judecată în instanța de apel.

De asemenea instanța de apel a subliniat faptul că, potrivit informației prezentate

de Inspectoratul de Poliție Bălți anterior inculpatul deținea numele - Volovici, iar la

moment - Talpă, din aceste considerente instanța de apel a indicat în textul deciziei și

numele de familie deținut în prezent de către inculpat.

Reieșind din cele expuse supra, instanța de apel a conchis, că în prezenta cauză nu

au fost încălcate drepturile inculpatului prevăzute de norme naționale și internaționale.

23 februarie 2017 cu recurs ordinar de către avocatul Ciocanu Aliona în numele

inculpatului, care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6) și pct. 8)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în

cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, și când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei de către instanța de

apel, în alt complet de judecată.

La fel, solicită casarea încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

05.04.2017, prin care s-a respins ca neîntemeiat demersul înaintat de avocatul Ciocanu

5

Aliona și inculpatul Volovici (Talpă) Chir privind efectuarea expertizei complexe

dactiloscopice, chimice și tehnice a două seringi.

În motivarea recursului invocă următoarele circumstanțe.

În primul rând, menționează că motivarea soluției contravine dispozitivului

sentinței din prima instanță și respectiv fiind menținută de instanța de apel în

formularea expusă, denotă că în apel cauza a fost judecată superficial, fără a fi verificată

legalitatea sentinței.

Potrivit motivării sentinței 07.11.2016 în pct. 5 s-a motivat că procurorul pledează

pentru privarea de dreptul de a exercita activitatea legată cu circulația substanțelor

narcotice, psihotrope și analoagelor lor pe un termen de 4 ani. Tot în acest punct

instanța se expune „Având astfel de date, ținând cont de limitele și categoriile

sancțiunilor prevăzute de către legislator în art. 217/1 alin.(3) lit. f) Cod penal, lui Chir

Volovici instanța consideră necesar de a-i stabili pedeapsa în formă de închisoare și

anume pe un termen de 3 (trei) ani, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea

legată cu circulația substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor pe un termen

de 4 (patru) ani.”

Iar în dispozitivul sentinței instanța de fond dispune cu privarea de dreptul de a

exercita activitatea lezată de circulația legală a substanțelor narcotice și analoagelor lor

pe un termen de 5 (cinci) ani.

O astfel de soluție cu divergențe între partea motivată și dispozitiv a fost preluată

în toate actele procesuale a instanței de apel fără a fi corectată.

În al doilea rând, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Instanța de apel prin decizia adoptată, a enumerat numai unele motive

invocate în cererea de apel, nu le-a analizat și nu le-a dat o apreciere corectă acelor

circumstanțe și temeiuri invocate în cerere. A pus la baza deciziei adoptate numai

circumstanțele, probele, care au fost reflectate atât în rechizitoriu, cât și în sentința

instanței de fond.

Judecarea apelului a avut loc cu încălcări ale legislației procesual-penale, și

anume: instanța de apel nu a luat în considerație și a trecut cu vederea solicitarea de a fi

audiat suplimentar în instanța de apel martorul Nedzelschii Vădim (Ivanov), care a fost

audiat în absența lui Volovici Chir și cu declarațiile căruia Volovici Chir nu este de acord

și le contestă, deoarece declarațiile de la urmărirea penală nu corespund cu declarațiile

lui din cadrul ședinței de judecată și nu sunt în coroborare cu rapoartele de

expertiză pe cauză, precum și cu corpurile delicte pe cauză deoarece seringi de 3 ml și

de 10 ml nu se regăsesc.

Or, atunci când unei persoane i se reproșează săvârșirea unei fapte penale și i se

aduce o acuzație, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și

concludente care dovedesc, dincolo de orice dubii rezonabile, că fapta există, constituie

infracțiune și a fost comisă anume de inculpat. Principala problemă pusă în discuție pe

o cauză penală este vinovăția persoanei trimise în judecată în raport cu faptele pentru

care aceasta este acuzată, în cauza de față problema vinovăției este determinată de

chestiunea dacă au fost sau nu comise fapte infracționale prevăzute de art. 217/1 Cod

penal de către Volovici Chir, după cum pledează procurorul.

6

Din moment ce o declarație, fie că este efectuată de un martor, parte vătămată sau

de către un expert, este susceptibilă să fondeze, substanțial, condamnarea inculpatului,

aceasta constituie o mărturie în sprijinul acuzării, ceea ce denotă că garanțiile

prevăzute de art. 6 alin. (1) din Convenție îi sunt aplicabile, deoarece procesul pe cauză

avut loc în instanțele de fond și la apel a fost contrară garanțiilor unui proces echitabil,

în sensul art. 6 § 1 din Convenție.

Mai mult ca atât, martorul Nedzelschii Vădim (Ivanov) nu a fost audiat în privința

corpurilor delicte precum sunt seringile vizualizate în ședința de judecată, care a avut

loc după audierea martorului, ca martorul să confirme sau să infirme, dacă corpurile

delicte prezentate instanței sunt aceleași care el, chipurile, le-ar fi preluat de la Volovici

Chir și le-a predat ofițerului de urmărire penală. În ședința de judecată a primei

instanțe au fost vizualizate 2 seringi drept corpuri delicte, în dispozitiv se dispune

nimicirea a 3 siringi drept corpuri delicte, a treia seringă care se pretinde a fi corp delict

nimicirea căreia s-a dispus nici nu a fost prezentată instanței și nu se cunoaște despre

existența sau inexistența acesteia. La vizualizarea celor 2 seringi în instanța de judecată

și avocatul și inculpatul au obiectat că au fost prezentate cu totul alte seringi decât cele

care se regăsesc în rapoartele de expertiză de la materialele dosarului, nu s-a putut

determina care seringă corespunde unui sau altui raport de expertiză, or, o seringă

prezentată era cu ac și cu substanță brună pe pereții acestei seringi, ceea ce nu se

regăsește în nici un raport de expertiză, iar altă seringă nu avea nici un fel de urme de

substanță lichidă, era o seringă vizual nouă, ceea ce de asemenea nu corespunde cu nici

unul din actele de expertiză.

Totodată instanța de apel ca și instanța de fond a ignorat și a respins cererea

apărătorului și a inculpatului de a fi făcute pe corpurile delicte - seringile, expertize

dactiloscopice, chimice și tehnice, pentru a afla adevărul, însă, fără careva temeiuri

rezonabile și motive întemeiate instanța a ignorat aceste solicitări.

Instanța nici nu a ținut cont de obiecțiile apărătorului că seringile au fost ridicate

de la Nedzelschii Vadim (Ivanov) peste câteva ore de la declararea de către ultimul că a

făcut achiziție de control, și că predarea acestora a fost în absența lui Volovici Chir, care

nu a fost reținut în flagrant la presupusa realizare a substanțelor psihotrope, astfel nu a

fost dovedită legătura cauzală a infracțiuni imputate lui Volovici Chir și participația

inculpatului în vânzarea substanței din seringile supuse expertizei.

Consideră că instanța de apel a îngrădit accesul la justiție și dreptul la apărare a

lui Volovici Chir, deoarece nu a ținut cont de faptul că în instanța de judecată a fost

asistat de alt apărător și că avea dreptul să ceară prezentarea de noi probe, iar

instanțele de judecată nu i-au permis să se apere prin toate formele și metodele legale,

inclusiv și prin prezentarea sau cererea de a fi prezentate probe noi pe cauză, prin ce a

fost încălcat art. 6 CEDO.

Consideră că în acțiunile lui Volovici Chir, nu sunt întrunite elementele infracțiunii

și în acest sens, ține să obiecteze că declarațiile martorului Alexandru Feodorov (f.d. 69)

la care face referire instanța nici nu au fost verificate în instanța de judecată, dar sunt

puse ca probă în baza sentinței de condamnare.

7

Instanța de judecată, audiind inculpatul Volovici Chir, martorii, examinând

materialele cauzei, a ajuns la concluzia că inculpatul urmează a fi condamnat, fără a-i

oferi posibilitatea de a se apăra și a prezenta probe.

Neatingerea de către instanță a acestor obiective înseamnă admiterea unor erori

judiciare, care se manifestă în constatarea și reținerea incorectă a circumstanțelor și

faptelor cazului cercetat (care nu corespund cu realitatea sau sunt îndoielnice) și (sau)

încadrare juridică greșită a faptei imputate inculpatului.

În formularea recursului menționează că învinuirea a fost formulată pe fapte

neprobate, or, cele expuse în ordonanța de punere sub învinuire din 18.10.2014 nu și-a

găsit confirmare în cadrul examinării cauzei, mărind declarativ volumul învinuirii, și

nici capetele de învinuire pe pretinsele acțiuni ilegale ale lui Volovici Chir din

07.10.2014 și din 15.10.2014 nu au fost confirmate prin probe veridice pertinente și

concludente cazului.

Prin urmare, însuși actul de învinuire este contradictoriu, neclar, și contrar

prevederilor de la art. 6 paragraf (3) lit. a) CEDO, art. 281 alin. (2), 296 alin. (2) Cod de

procedură penală.

Nici fapta reținută de instanța de fond în sarcina inculpatului în sentință nu

conține elementele obligatorii ale componenței infracțiunii de circulația ilegală a

substanțelor psihotrope în scop de înstrăinare, și anume procurarea și păstrarea

substanțelor psihotrope, săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinare ilegală a

substanțelor psihotrope, acțiunile săvârșite în proporții mari, și anume, nu conține

nimic referitor la faptul că în seringa transmisă a fost substanță psihotropă și că

seringile supuse expertizării cu substanțe psihotrope ar fi fost transmise pentru

operațiuni de investigații speciale din data de 07.10.2014, adică pentru pretinsa

achiziție de control, au fost eliberați bani în sumă de 100 de lei (2 bancnote a câte 50 de

lei). Acești bani ulterior nu au fost ridicați nici de la Volovici Chir, nici de la

Nedzelschii Vadim/Ivanov, soarta banilor nu se cunoaște și ce a fost procurat pe acești

bani nu se știe.

Drept urmare a așa-zisei achiziții de control la 07.10.2014 de la cet. Ivanov V. a

fost ridicată, conform procesului verbal de ridicare, o seringă de 10 ml., care nu se

regăsește printre seringile cercetate. Expertul prin raportul de constatare tehnico-

științifică nr. 7968 din 10.10.2014 a examinat o seringă cu capacitatea de 12 ml cu

lichid incolor în volum de 1 ml. Potrivit ordonanței de recunoaștere și anexare a

corpurilor delicte din 10.10.2014 a fost recunoscut drept corp delict: un plic de hârtie

în care se conțin substanță psihotropă MDMA Metamfitamină în cantitate de 0,029 gr.,

despre seringă nici vorbă. Dar s-a predat în camera de păstrare un plic în care se află o

seringă de unică folosință cu capacitatea de 12 ml. ridicat la 07.10.2014 de la Ivanov V.

Vreun raport de expertiză asupra seringii și a pretinsei substanțe psihotrope din

aceasta nu a fost efectuat, în ședința de judecată, la cercetarea probelor materiale nu a

fost regăsită vreo seringă cu caracteristicile descrise supra.

Pentru operațiuni de investigații speciale din data de 15.10.2014, adică pentru

pretinsa achiziție de control, au fost eliberați bani în sumă de 300 de lei (2 bancnote a

câte 50 de lei, 2 bancnote a câte 100 de lei), soarta banilor nu se cunoaște și ce a fost

procurat pe acești bani nu se știe. Bani în sumă de 150 de lei au fost ridicați de la

8

Volovici Chir în rezultatul percheziției corporale, cu pretinsa formulare - imediat de la

transmiterea acestora de către Ivanov V. - și ridicarea acestora a fost filmată de către

colaboratorii de poliție. Dacă se pretinde că în același moment a fost efectuată vânzarea

substanțelor psihotrope de către Volovici Chir către Ivanov V., apare întrebarea firească

de ce nu s-a filmat și momentul vânzării, ci doar momentul ridicării banilor de către

colaboratorii poliției de la Volovici, doar erau încercuiți de polițiști dotați cu camere de

luat vederi. Și mai apare întrebarea de ce, dacă pretinsa achiziție a avut loc la orele

14:30, seringa cu substanță psihotropă a fost predată la orele 17:15, abia după 3 ore

după pretinsa recepționare. Ori poate de fapt achiziția de control nu a avut loc și în

aceste 3 ore, pentru a nu dezamăgi careva așteptări și promisiuni, se căuta o seringă cu

substanță psihotropă.

Drept urmare a așa-zisei achiziții de control la 15.10.2014 de la cet. Ivanov V. a

fost ridicată, conform procesului verbal de ridicare, o seringă de 5 ml. S-a efectuat

raport de expertiză nr. 7984 din 16.10.2014. Potrivit ordonanței de recunoaștere și

anexare a corpurilor delicte din 16.10.2014 a fost recunoscut drept corp delict: un plic

de hârtie care conform raportului de expertiză nr. 7992 din 16.10.2014 conține

substanță psihotropă MDMA Metamfitamină în cantitate de 0,069 gr., despre seringă

nici vorbă. Este într-o neconcordanță totală datele din raportul de expertiză din

16.10.2014, ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 16.10.2014 și

ordonanța de predare a corpurilor delicte în camera de păstrare a IP Bălți din

23.10.2014, chiar elementar sub aspectul divergenței în nr. raportului de expertiză și

corpul delict constatat vs predat. Dar s-a predat în camera de păstrare un plic în care se

află o seringă de unică folosință cu capacitatea de 5 ml. ridicat la 15.10.2014 de la

Ivanov V.

Totodată pentru a combate păstrarea și fabricarea substanțelor psihotrope

Volovici Chir a propus organului de urmărire penală să fie ridicate hainele și lucrurile

ce îi aparțin pentru a investiga în laborator, prin expertiză dacă pe acestea se conțin

urme de MDMA Metamfitamin, la ce i-a fost refuzat, indicându-se că și așa el se face

vinovat de acțiunile imputate.

Fiind audiat martorul Ivanov/Nedzelschii Vadim, cel care se pretinde că a

procurat substanțe psihotrope acesta de asemenea a dat declarații controversate care

fiind contrapuse cu alte declarații nu rezistă criticii. Ivanov/Nedzelschii Vadim a

declarat că se află la evidența medicului narcolog deoarece anterior folosea opium. Se

pretinde că a procurat substanța psihotropă MDMA Metamfitamină, ne pune în gardă

schimbarea bruscă a preferințelor martorului de la opium la substanța psihotropă

MDMA Metamfitamină.

Totodată în materialele cauzei este procesul verbal de audiere a martorului din

08.10.2014 în care sînt declarațiile aceluiași Ivanov/Nedzelschii Vadim care declară că

procura substanțe psihotrope de la un oarecare Alexandr (f.d. 15) și nici vorbă de

Volovici Chir. Astfel considerăm că Ivanov/Nedzelschii Vadim dintr-o pornire și idee de

a nu restitui datoria lui Volovici, având experiența de colaborare îndelungată cu

organele de urmărire penală în vederea denunțării vânzătorilor de substanțe narcotice

și psihotrope, l-a denigrat pe ultimul.

9

Cercetarea seringilor aduse în calitate de corpuri delicte, deși nu au fost

recunoscute de către organul de urmărire penală drept corpuri delicte, duc la concluzia

și au demonstrat că cele cercetate în ședința de judecată nu se regăsesc în rapoartele de

expertiză prezente pe cauză. Aceste seringi prezentate în ședința de judecată sunt cu

totul diferite de cele asupra cărora s-a făcut raport de expertiză.

Astfel,în opinia apărării, învinuirea adusă lui Volovici Chir și sentința de

condamnare este bazată pe probe care nu coroborează între ele și nu pot fi atribuite

demonstrării vinovăției lui Volovici Chir.

Probele administrate de către organul de urmărire penală și susținute de

acuzatorul de stat, puse la dispoziție instanței judecătorești, și susținute de instanța de

apel, în marea majoritate sunt compromise sau nu sunt relevante cazului și nu dau

temei la stabilirea vinovăției lui Volovici Chir în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Instanțele de fond au emis decizii ilegale și nefondate, încălcând dreptul

inculpatului la un proces echitabil, încălcând dreptul acestuia la apărare, încălcând

orice norme și principii în prezentarea și interpretarea probelor, fiind evident că

probele cercetate și puse în baza deciziei de condamnare au fost apreciate unilateral și

neobiectiv și în exclusivitate interpretate în favoarea acuzării.

Instanța de apel nu a dorit să ia în considerare motivele invocate de apărare, mai

mult ca atât, le-a respins ca nefondate, apreciindu-le critic, cu toate că, urma să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate lui Volovici Chir, însă aceasta a

analizat superficial probele prezentate și nu a apreciat la justa valoare circumstanțele

de fapt ce reies din declarațiile unicului martor audiat.

În sensul dat, notifică prevederile art. 8, 17, 24, 101 alin. (3) Cod de procedură

penală și menționează că, una din garanțiile desfășurării procesului de judecare a

cauzei bazat pe principiul contradictorialității este asigurarea dreptului la apărare al

inculpatului Volovici Chir, căruia i-a fost încălcat dreptul la apărare, prin faptul că în

baza deciziei de condamnare au fost puse în principal declarațiile unui martor

Nedzelschii Vadim (tot el Ivanov), fără a se convinge de credibilitatea declarațiilor date

în ședința de judecată a primei instanțe, și în consecință prin neaudierea repetată a

acestuia în instanța de apel.

De asemenea, a fost lipsit de un proces echitabil, deoarece nu au fost luate în

considerație și apreciate just de către instanța de judecată declarațiile lui Volovici Chir,

care de asemenea sunt probe în procesul penal și valoarea acestor probe nu poate fi

apreciată sau depreciată în dependență de calitatea procesuală.

Un alt capăt al recursului este contestarea încheierii din 05 aprilie 2017 a

Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți emisă pe marginea unei probleme pe aceeași

cauză, prin care s-a dispus respingea ca neîntemeiat demersul avocatului și inculpatului

privind efectuarea expertizei dactiloscopice, chimice și tehnice a 2 seringi.

Cu o astfel de soluție a instanței de apel nu este de acord, considerând-o ca o

încălcare a dreptului la apărare, or, circumstanțele expuse atestă în mod lucid că

ambele instanțe nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat

hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, iar instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării.

10

declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume: instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul constată, că sunt neîntemeiate argumentele recursului potrivit căruia

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, deoarece

potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, atât la solicitarea părții apărării, cât și

la solicitarea părții acuzării, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 414

alin. (2) Cod de procedură penală, a verificat declarațiile și probele materiale examinate

de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-

verbal.

11

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont de

prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate

aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel

întemeiat a ajuns la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului Volovici

(Talpă) Chir de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal,

iar recurentul, de fapt, își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de

către instanța de apel, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în

temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi

considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se

încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra

probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi verificate de instanța

de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei.

Colegiul penal consideră, că toate probele prezentate au primit o apreciere justă,

iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din materialul factologic acumulat la

prezenta cauză.

Astfel, Colegiul penal consideră, că este întemeiată concluzia instanței de apel

precum că învinuirea înaintată inculpatului este confirmată prin probe pertinente și

concludente, care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

menționate.

Din considerentele menționate, Colegiul penal conchide, că opinia recurentului

expusă în recurs precum că: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, nu și-

a găsit confirmare la examinarea recursului ordinar.

Totodată, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost admisă o eroare gravă de

fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă,

adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie

vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor,

ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții

decât cea pe care materialul probator o susține.

Însă, în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost constatată de

către instanța de recurs.

Totodată, Colegiul penal atestă, că recurentul solicită achitarea inculpatului, astfel,

ținând cont de prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală care prevede, că

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților, Colegiul penal va supune verificării decizia instanței de apel prin prisma

erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care

stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

12

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul, când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

La acest capitol Colegiul penal constată că sunt neîntemeiate și argumentele

recurentului privind nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate,

deoarece criticile expuse în recurs sunt axate pe faptul, că probele administrate de

prima instanță și verificate de instanța de apel au fost apreciate greșit, însă un astfel de

temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilită presupusa

eroare de drept invocată de recurent.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Colegiul penal reține, că instanțele de fond și de apel, judecând cauza și verificând

probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința

de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală,

le-au dat o apreciere justă, potrivit art. 101 Cod de procedură penală, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu

privire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, fiindu-i stabilită o

pedeapsă echitabilă, ținându-se cont de prevederile legale.

Mai mult, instanța de recurs remarcă, că argumentele recurentului privind

nevinovăția inculpatului, precum și încălcarea dreptului la apărare a acestuia, au format

obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora, instanța le-a dat o

motivare argumentată și expusă în prezenta decizie la pct. 5, pe care instanța de recurs

o însușește și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul, că verificând

hotărârea atacată în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care, analizate din oficiu, să ducă

la casarea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 420 alin (2) și (3) Cod de procedură penală încheierile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia recurată, cu excepția

cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs, iar recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel se consideră făcut și împotriva încheierilor acesteia,

chiar dacă acestea au fost date după pronunțarea hotărârii recurate.

Reieșind din aceste prevederi legale, precum și din faptul, că încheierile prin care

se soluționează demersurile de înfăptuire a expertizelor pot fi atacate odată cu fondul

cauzei, instanța de recurs se va expune în decizia de soluționare recursului cu privire la

dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel privind respingerea demersului de

înfăptuire a expertizei.

În acest sens Colegiul penal menționează, că recurentul aduce critici încheierii

instanței de apel prin care a fost respinsă dispunerea înfăptuirii expertizei corpurilor

delicte. Cu referire la aceste argumente, Colegiul penal consideră corectă soluția oferită

de către instanța de apel, care a menționat că pe întreg parcursul urmăririi penale și

ulterior inculpatul și apărarea n-a contestat rezultatele rapoartelor de constatare,

precum și nici o acțiune procesuală care se referă la corpurile delicte, astfel neinvocând

13

careva temeiuri legale care ar fi făcut posibilă dispunerea de către instanțe a înfăptuirii

expertizei solicitate.

În concluzie Colegiul penal atestă, că la examinarea cauzei de către instanța de

apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de procedură

penală, iar temeiurile invocate de către recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și

8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel

de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este

legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ciocanu Aliona în

numele inculpatului Volovici Chir împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 29 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Volovici (Talpă) Chir, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 28 iunie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecător Cobzac Elena

Judecător Boico Victor

14