1ra-740/2018 — Art. 27, 190 alin. 5, 361 alin. 1 CP

1ra-740/2018 — Art. 27, 190 alin. 5, 361 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-740/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

29 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte: Toma Nadejda

judecători: Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20

decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Deleu Iurie XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 30.09.2015 – 23.11.2016;

Instanța de apel: 19.12.2016 – 20.12.2017;

Instanța de recurs: 15.03.2018 – 29.05.2018;

A C O N S T A T AT :

achitat de sub învinuirea adusă în comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 27, 190 alin. (5) și 361 alin. (1) Cod penal, pe motiv că faptele inculpatului

nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii.

învinuit de faptul, că în luna aprilie a anului 2014, acționând în funcția de

director al SRL „Avantaj-Agroteh”, urmărind scopul dobândirii ilicite a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, și anume,

folosindu-se de situația de serviciu, a depus la Agenția de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură dosarul de subvenționare nr.8/1404GL711 cu privire la

solicitarea sprijinului financiar din Fondul de subvenționare a producătorilor

agricoli pentru anul 2014 privind stimularea investițiilor pentru dezvoltarea

infrastructurii postrecoltare și procesare (Măsura 8 a Regulamentului privind

modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor

agricoli, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.135 din 24.02.2014), fiind

solicitată suma sprijinului financiar în mărime de 434800 lei la procurarea unei

1

uscătorii de cereale de model ”PRT 200 ME”. În procesul examinării dosarului

SC ”Avantaj-Agroteh” SRL s-a constatat, că conform datelor evidenței contabile,

fișei contului 124 ”Uzura mijloacelor fixe”, uscătorul de cereale de model ”PRT

200 ME” a fost pus în funcțiune și dat îi exploatare la începutul anului 2013, iar

actul de instalare și dare în exploatare a utilajului și echipamentului tehnologic

nou din 04.04.2014, anexat la materialele dosarului de subvenționare, conform

căruia uscătoria de cereale de model ”PRT 200 ME” a fost dată în exploatare în

luna aprilie 2014, conține date vădit denaturate și a fost întocmit în scopul

corespunderii investiției efectuate, criteriilor de eligibilitate și pentru a

beneficia de ajutor financiar nerambursabil din partea statului. De asemenea,

conform Declarației pe propria răspundere din 09.04.2014, Deleu Iurie a

declarat, că toate informațiile din cererea de acordare a sprijinului financiar și

din documentele anexate sunt corecte.

Astfel, Deleu Iurie intenționat a introdus informații cu conținut fraudulos și

eronat în Actul de dare în exploatare a utilajelor și echipamentelor tehnologice

noi, în scopul obținerii nejustificate a ajutorului financiar nerambursabil din

partea statului, însă din cauze independente de voința sa nu și-a putut realiza

scopul infracțional din motiv că au fost depistate încălcările de către

colaboratorii Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Mihai Galben, fiind solicitată casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Deleu Iurie să fie recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal la 10 ani închisoare, și în baza

art. 361 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod

penal să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen

de 10 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, invocând următoarele argumente:

învinuirea adusă lui Deleu Iurie, pe care o consideră demonstrată prin

probele prezente la dosarul penal. De asemenea, în susținerea cerințelor

formulate în apel, procurorul a invocat structura semantico-juridică a

componențelor de infracțiune prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal și

art. 361 alin. (1) Cod penal, neindicând prin ce se confirmă și probatoriul care a

fost ignorat de instanța de fond la stabilirea vinovăției în faptele ce se impută

inculpatului.

2017, a fost respins apelul procurorului ca nefondat, cu menținerea sentinței

fără modificări.

respectând legislația procesual-penală, de către instanța de apel, la demersul

acuzatorului de stat a fost reluată cercetarea judecătorească potrivit ordinii

stabilite pentru prima instanță, fiind audiați nemijlocit în ședință de judecată

martorii: Mîrza Ghenadie, Timofti Lucia, Glavan Georgeta, Agachi Oleg, Sandu

Veaceslav, Darii Tudor, Barat Nicolae, Gușan Vasile, Dima Sergiu și inculpatul

Deleu Iurie.

2

De asemenea în instanța de apel a fost cercetată inclusiv și baza probantă

scrisă, în confirmarea argumentelor din apelul declarat, procurorul făcând

referire la următoarele probe din dosarul penal: raportul din 25.06.2015, al

procurorului în Procuratura Generală, Secția financiar-economică, Natalia

Doroftei (f.d.7, vol.I); actul nr.138 din 08.07.2014, de inspecție și control în

teren (f.d.8-10, vol.I); răspunsul nr.249/02 din 21.07.2014, eliberat de către

Agenția de intervenție și plăți pentru agricultură către SC”Avantaj-Agroteh”SRL

(f.d.11, vol.I); procesul verbal nr.34 din 15.07.2014, cu privire la predarea-

recepționarea dosarului nr.8/1404GL711, SC”Avantaj-Agroteh”SRL (f.d.12,

vol.I); confirmarea privind recepționarea dosarului nr.8/1404GL711,

SC”Avantaj-Agroteh”SRL de către Agenția de intervenție și plăți pentru

agricultură, Direcția Administrare și Control Secția/serviciul teritorial Bălți

(f.d.13, vol.I); procesul verbal nr.26 din 15.07.2014, privind constatarea

iregularităților la examinarea eligibilității dosarului de solicitare a sprijinului

financiar nr.8/1404GL711, SC”Avantaj-Agroteh”SRL (f.d.14-15, vol.I),

ordonanță din 12.06.2015, de ridicare de la Agenția de intervenție și plăți

pentru agricultură a dosarelor de subvenționare a întreprinderilor SRL”Vinăria

din Vale”, SRL”Naturvins”, SC”Agro Sadim”SRL, SRL”Lavandia S”, SRL”Avantaj

Agroteh”, SA”Adin”, SRL”Violeta Jorja”, SRL”Bogatmos”, GȚ”Cașu Ivan Chiril”

(f.d.16, vol.I); procesul verbal din 12.06.2015, de ridicare de la șeful Direcției

Inspecției și control pe teren a AIPA a dosarelor de subvenționare a

întreprinderilor SRL”Vinăria din Vale”, SRL”Naturvins”, SC”Agro Sadim”SRL,

SRL”Lavandia S”, SRL”Avantaj Agroteh”, SA”Adin”, SRL”Violeta Jorja”,

SRL”Bogatmos”, GȚ”Cașu Ivan Chiril, cu copiile autentificate anexate la

respectivul proces verbal (f.d.17-75, vol.I); ordonanță din 14.08.2015, de

recunoaștere în calitate de corpuri și anexarea la cauza penală a dosarului de

subvenționare a agentului economic SRL”Avantaj Agroteh” (f.d.76, vol.I); copia

Cărții mare pe anul 2012-2013 a SRL”Avantaj Agroteh” (f.d.77-78 vol.I);

Hotărârea Guvernului nr.135 din 24.02.2014, cu privire la modul de repartizare

a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli (f.d.79-104,

vol.I); date caracteristice pe numele lui Deleu Iurie (f.d.114-177, vol.I); procesul

verbal din 12.08.2015, de audiere a bănuitului Deleu Iurie (f.d.121-122, vol.I);

procesul verbal din 24.09.2015, de audiere a învinuitului Deleu Iurie (f.d.130,

vol.I); caracteristica eliberată pe numele lui Deleu Iurie (f.d.161, vol.I);

declarațiile depuse în instanța de fond de către martorul Mîrza Ghenadie

(f.d.169-170, vol.I); declarațiile depuse în instanța de fond de către martorul

Agachi Oleg (f.d.171, vol.I); răspunsul Consiliului comunal Iabloana nr.55 din

03.03.2016, cu actele anexate (f.d.177-180, vol.I); declarațiile depuse în instanța

de fond de către martorul Dima Sergiu (f.d.182-185, vol.I); declarațiile depuse

în instanța de fond de către martorul Timofti Lucia (f.d.186, vol.I); declarațiile

depuse în instanța de fond de către martorul Glavan Georgeta (f.d.191, vol.I);

declarațiile depuse în instanța de fond de către inculpatul Deleu Iurie (f.d.197-

201, vol.I); declarațiile depuse în instanța de fond de către martorul Barac

Nicolai (f.d.204-205, vol.I); declarațiile depuse în instanța de fond de către

martorul Gușan Vasile (f.d.206-211, vol.I).

3

Totodată, în respingerea argumentelor formulate în apel, avocatul Stela

Gavajuc s-a referit la: fișa de verificare a investiției privind eligibilitatea,

corectitudinea și completitudinea datelor prezentate de către SRL”Avantaj-

Agroteh” pentru stimularea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii

postrecoltare și procesare (f.d.18-20, vol.I); declarația pe propria răspundere

din 09.04.204 semnată de către Deleu Iurie (f.d.40, vol.I); descrierea tehnică a

uscătoriei de model ”PRT 200 ME” (f.d.55-57, vol.I); act de predare-primire a

uscătoriei din 17.05.2012 (f.d.73, vol.I); date caracteristice eliberate pe numele

lui Deleu Iurie (f.d.114-177, vol.I); răspunsul Consiliului comunal Iabloana nr.55

din 03.03.2016, cu actele anexate (f.d.177-180, vol.I); modelul dosarului cu

privire la solicitarea sprijinului financiar pentru stimularea investițiilor pentru

dezvoltarea infrastructurii postrecoltare și procesare (f.d.193-195, vol.I).

În urma examinării probelor instanța de apel a ajuns la concluzia, că

organul de urmărire penală contrar circumstanțelor cauzei a reținut în acțiunile

lui Deleu Iurie prezența elementelor componențelor de infracțiune prevăzute

de art. 27, 190 alin. (5) și 361 alin. (1) Cod penal.

Judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel,

consideră necesar de a susține soluția primei instanțe drept una legală și

întemeiată, deoarece nici una din probele acumulate de organul de urmărire

penală nu confirmă săvârșirea de către Deleu Iurie a tentativei de escrocherie și

a confecționării, deținerii, folosirii documentelor oficiale false care acordă

drepturi sau eliberează de obligații.

Instanța de apel a menționat că, învinuirea adusă lui Deleu Iurie se rezumă

la faptul, că ultimul urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune și abuz de încredere, intenționat a introdus informații cu

conținut fraudulos și eronat în Actul de dare în exploatare a utilajelor și

echipamentelor tehnologice noi, în scopul obținerii nejustificate a ajutorului

financiar nerambursabil din partea statului, însă din cauze independente de

voința sa nu și-a putut realiza scopul infracțional din motiv că au fost depistate

încălcările de către colaboratorii Agenției de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură.

Astfel, instanța de fond corect a analizat elementele constitutive ale

infracțiunilor incriminate inculpatului, constatând că la caz nu se întrunesc:

latura obiectivă și latura subiectivă a componențelor nominalizate.

Astfel, cu referire la învinuirea înaintată lui Deleu Iurie în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal instanța de fond a

reținut, că obiectul juridic special al infracțiunii de escrocherie este constituit

din relațiile sociale cu caracter patrimonial, nașterea și dezvoltarea cărora

trebuie să se bazeze pe buna-credință și încrederea între subiecții afacerilor, fie

persoane fizice, fie juridice; buna-credință și încrederea subiecților raporturilor

juridice patrimoniale se prezumă, iar în anumite cazuri și protejează prin legea

penală. Latura obiectivă a escrocheriei se exprimă prin dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune. Prin dobândirea ilicită a bunurilor

legiuitorul prezumă un act opus celui licit, efectuat cu rea-credință, prin care

făptuitorul obține transmiterea voită în proprietate, posesiune, detenție a

4

bunului mobil sau imobil, a altor valori străine sau dreptul asupra acestora.

Înșelăciunea întrunește în sine variate metode, procedee și tehnici de operare

ale făptuitorului - denaturarea informațiilor despre sine sau prin ascunderea

unor informații a căror anunțare era obligatorie. Datele false se pot referi atât la

persoana făptuitorului sau a altor persoane, cât și la unele obiecte, fenomene.

Prin dobândire ilicită a bunurilor legiuitorul prezumă un act opus celui

licit, efectuat cu rea-credință, prin care făptuitorul obține (pentru sine sau

pentru altul) transmiterea în proprietate, posesiune, detenție a bunului mobil

sau imobil, altor valori străine sau dreptului asupra acestora.

Înșelăciunea întrunește în sine variante (metode), procedee și tehnici de

operare ale făptuitorului - denaturarea informațiilor despre sine, despre

apartenența de firmă și posibilitățile financiare; dezinformarea victimei privitor

la marfă, etc; ascunderea unor informații, fapte, împrejurări obligatorii pentru

comunicare victimei ș.a.

Abuzul de încredere are la bază relațiile interpersonale stabilite între

făptuitor și victimă, care la rândul lor au în suport relații de prietenie, de

serviciu, de afaceri etc, care, cunoscând o anumită evoluție și având amprenta

încrederii, sunt exploatate cu rea-voință de potențialul escroc la realizarea

intenției sale. Aptitudinea unui mijloc sau metode de a induce în eroare depinde

și de personalitatea victimei, de gradul de instruire și educație, de mediul din

care provine, de starea psihică în care se găsea în momentul săvârșirii faptei.

Prin oricare dintre cele două modalități - înșelăciunea sau abuzul de încredere,

care în realitate se și pot suprapune, făptuitorul induce victima în eroare, îi

creează o reprezentare a realității, indiferent de mijloacele utilizate, pentru a

realiza transmiterea voită, sub incidența sa ori a altei persoane bunului sau

dreptului asupra lui, ce aparține celui supus manoperelor frauduloase.

Pentru existența infracțiunii de escrocherie este necesar ca victima să fi

fost indusă în eroare și să fi ajuns la o reprezentare greșită a unei situații sau

împrejurări, iar făptuitorul, deși simulează careva relații contractuale, nici nu

are intenția de a-și onora obligațiile.

Instanța de apel a menționat, că pentru calificarea faptei în baza art. 190

Cod penal, important este ca mijloacele utilizate la săvârșirea faptei, după cum

se invocă la caz, folosirea documentelor falsificate prin introducerea

informațiilor cu conținut fraudulos și eronat în Actul de dare în exploatare a

utilajelor și echipamentelor tehnologice noi, să fie folosite pentru sustragere, nu

pentru facilitarea accesului la bunurile respective, nici pentru crearea unor

condiții pentru luarea ulterioară a bunurilor pe altă cale.

La caz, însă inculpatul a depus actele în vederea acceptării cererii de

subvenționare cu ulterioara introducere în lista beneficiarilor de subvenții, iar

prezentarea unor date eronate ca rezultat se sancționează cu introducerea în

lista de interdicții pe o perioadă de 3 ani, fapt stipulat expres în regulament.

Corect a reținut instanța de fond și faptul, că latura subiectivă a infracțiunii

date se manifestă prin vinovăție sub formă de intenție directă, reiterându-se că

în cazul prezenței intenției directe la făptuitor, acesta își dă seama de caracterul

5

prejudiciabil al acțiunii, a prevăzut urmările prejudiciabile și a dorit survenirea

acestora.

Instanța de apel a conchis că, reieșind din acțiunile întreprinse de inculpat,

precum și din învinuirea adusă în acest sens, care se rezumă la sintagma,

folosirea documentelor falsificate prin introducerea informațiilor cu conținut

fraudulos și eronat în Actul de dare în exploatare a utilajelor și echipamentelor

tehnologice noi, nu se evidențiază careva acțiuni concrete care denotă faptul, că

ultimul intenționat le-a întreprins în vederea intrării în stăpânire asupra sumei

subvenționate.

În acest sens, instanța de apel a considerat drept credibile declarațiile

inculpatului Deleu Iurie, potrivit cărora, ultimul a considerat, că perfectarea

actului de dare în exploatare este o simplă formalitate, transcriind datele din alt

act prezentat ca mostră, admițând în acest sens erori mecanice, or, faptul

admiterii erorilor mecanice se confirmă și prin cererea de solicitare (f.d.27),

unde se indică teren în proprietate cu număr cadastral 3639106476, anexându-

se totodată, la setul de acte prezentate și certificatul cadastral al terenului pe

care de fapt și îl deține cu drept de proprietate, însă care are numărul cadastral

4834106.168. Un factor nu mai puțin important este și faptul, că la setul de acte

prezentate pentru acceptarea cererii de subvenționare a fost anexată factura

seria XA nr.3821698 din 17 mai 2012 (f.d.59), prin care se confirmă tranzacția

de vânzare-cumpărare a utilajului agricol pentru care se solicită subvenția, iar

în contractul de vânzare-cumpărare datat cu aceiași dată care de asemenea

fusese anexat (f.d.69), în pct.5.2 al acestuia se stipulează, că din data

transmiterii obiectului vânzării către cumpărător și până la achitarea prețului

total de răscumpărare a acestuia, cumpărătorul îl va lua la evidență contabilă ca

”mijloc fix” pe un subcont aparte cu calcularea uzurii, parte integrantă a

contractului fiind și actul de predare-primire din aceiaș dată, iar din însăși

clauzele contractuale rezumă că bunul dat urma a fi luat la evidența contabilă cu

calcularea uzurii la data perfectării tranzacției de vânzare-cumpărare –

17.05.2012, fapt ce echivalează la caz, cu darea în exploatare a obiectului

subvențional, informație ce de altfel se conține și în bussines planul prezentat

(f.d.35), datele nominalizate fiind prezentate comisiei de subvenționare, nefiind

în nici un mod tăinuite, falsificate etc.

Este înafara oricărui dubiu rezonabil constatarea instanței de fond, bazată

pe declarațiile martorului Gușan Vasile, cât și ale inculpatului Deleu Iurie,

potrivit cărora, ultimul s-a adresat la Secția teritorială Nord a Agenției de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură, unde a solicitat ajutor la întocmirea

dosarului prin prezentarea unui model de dosar deja întocmit, și un astfel de

model de completare a dosarului i-a fost transmis inculpatului, care din cauza

unei erori mecanice, conducându-se la întocmirea actului de dare în exploatare

de modelul prezentat pe firma ”Mihailena-Agro”, a inclus în actul de dare în

exploatare ”luna aprilie 2014” și în cererea de solicitare a sprijinului financiar a

introdus numărul cadastral al terenului din raionul Drochia, ce aparține

SRL”Mihailena-Agro”, dar nu numărul cadastral al terenului situat în satul

Iabloana, raionul Glodeni, ce-i aparține SRL „Avantaj-Agroteh”.

6

Introducerea eronată a datei dării în exploatare în urma unei erori

materiale, rezultă și din faptul, că dosarul de subvenționare nu putea fi eligibil

doar din cauză că bunul fusese dat în exploatare anterior datei stipulate de

regulament, respectiv concluzionându-se, că dacă am fi în prezența unui scop

predeterminat de escrocherie, s-ar fi introdus date eronate numai privitor la

data dării în exploatare, care și constituia impedimentul subvenționării, dar

nicidecum și privitor la numărul cadastral al terenului, fapt ce ar, periclita

suplimentar eligibilitatea cererii, fapt ce nu ar fi fost admis de un infractor ce

acționează cu intenție.

Deci, este evidentă admiterea erorilor mecanice la perfectarea și

depunerea setului de acte în vederea subvenționării, or, în cazul unei intenții

predeterminate ar fi fost întreprinse acțiuni concrete și nu s-ar fi admis erori de

acest gen care puteau fi ușor de identificat cum și s-a procedat la caz, or, Sandu

Veaceslav, care a verificat dosarul de subvenționare, fiind audiat în calitate de

martor, a relatat, că, factura fiscală emisă referitor la utilaj era datată cu anul

2012 sau 2013, din care motiv au apărut întrebări referitor la darea în

exploatare, întrucât dosarul a fost inițiat în anul 2014. Utilajul în cauză a fost

procurat în rate, în baza programului 2 KR, fapt indicat și în factură datată până

la 01.11.2013. Contractul de procurare al utilajului era anexat la cererea de

subvenționare. În bussines-planul întocmit și prezentat de administratorul

societății respective a fost indicat că proiectul a fost implementat în luna mai

2012, posibil și factura este din această dată, într-un fel se prezumă că la această

dată utilajul a și fost dat în exploatare.

În cadrul constatării infracțiunii de escrocherie urmează a fi stabilit și

scopul special - de cupiditate, iar suplimentar la cele indicate de instanța de

fond, în acest sens, instanța de apel a menționat, că prezența scopului de

sustragere o demonstrează următoarele circumstanțe: situația financiară

extrem de neprielnică a persoanei care-și asumă angajamentul la momentul

încheierii tranzacției; lipsa unei activități aducătoare de beneficii; prezentarea

la încheierea tranzacției, din numele unei persoane juridice inexistente sau

înregistrate pe numele unei persoane, de care se folosește o altă persoană

pentru a-și atinge interesele etc., la caz nefiind stabilite astfel de circumstanțe,

or, suntem în prezența unui raport de subvenționare a producătorilor agricoli

din partea statului, Deleu Iurie activând în calitate de director la SRL”Avantaj-

Agroteh” a apelat la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură în vederea

solicitării unei finanțări nerambursabile din partea statului, în virtutea

dreptului său conferit de lege, considerând că investiția efectuată de către

SRL”Avantaj-Agroteh” în uscătoria de cereale de model ”PRT 200 ME”

corespunde criteriilor de eligibilitate stipulate în HG nr.135 din 24.02.2014.

Astfel, în atare situație instanța deapel a conchis că prima instanță corect a

conchis, că este lipsită de fundament în fapt și de drept soluția propusă de

partea acuzării privind condamnarea lui Deleu Iurie pentru o pretinsă

dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de

încredere, or, în acțiunile inculpatului lipsește latura subiectivă și obiectivă a

infracțiunii de escrocherie, neconfirmându-se prin suportul probatoriu propus

7

de acuzare că, intenția inculpatului ar fi fost îndreptată la comiterea

escrocheriei, ultimul neavând intenția de a dobândi ilicit ajutorul financiar

nerambursabil din partea statului, acest drept al inculpatului fiind conferit prin

lege, iar pentru obținerea unui astfel de ajutor era necesar de a îndeplini

cumulativ cerințele pct.12 al Regulamentului privind modul de repartizare a

mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli aprobat prin HG

nr.135 din 14.02.2014, neîndeplinirea cărora conducea la declararea dosarului

neeligibil, cu o posibilă ulterioară introducere în lista de interdicții.

Cu referire la învinuirea adusă lui Deleu Iurie în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, instanța de apel de asemenea a

concluzionat, că instanța de fond corect a statuat că, învinuirea adusă

inculpatului și pe acest capăt nu și-a găsit confirmarea atât sub aspect obiectiv,

cât și sub aspect subiectiv, or, din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine

că, ultimul în Actul de dare în exploatare a utilajelor și echipamentelor

tehnologice noi, din cauza unei erori mecanice, a indicat ”luna aprilie 2014”, și

în cererea de solicitare a sprijinului financiar a introdus numărul cadastral al

terenului din raionul Drochia, ce aparține SRL”Mihailena-Agro”, date copiate din

modelul prezentat de șeful Secției teritorială Nord a Agenției de Intervenție și

Plăți pentru Agricultură. Prin urmare s-a conchis, că inculpatul nu a avut

intenția de a introduce informații cu conținut fraudulos și eronat în Actul de

dare în exploatare a utilajelor și echipamentelor tehnologice noi, în scopul

obținerii nejustificate a ajutorului financiar nerambursabil din partea statului,

după cum susține partea acuzării, aceste date fiind introduse eronat, din cauza

unei erori mecanice, inculpatul conducându-se la perfectarea actului respectiv

de modelul prezentat de către șeful Direcției Nord a Agenției de Intervenție și

Plăți pentru Agricultură pe întreprinderea SRL”Mihailena-Agro”, din care motiv

în cererea de solicitare a sprijinului financiar a și fost introdus numărul

cadastral al bunului imobil ce aparține firmei respective.

În asemenea împrejurări instanța de apel a concluzionat, că prima instanță

just a constatat, că în acțiunile inculpatului Deleu Iurie lipsește atât latura

obiectivă, cât și subiectivă a infracțiunii incriminate, adică intenția directă a

inculpatului de a confecționa, deține și folosi un document oficial fals care să-i

acorde anumite drepturi, și dânsul nici nu a dorit săvârșirea unor astfel de

acțiuni.

Este de menționat și faptul, că Actul de dare în exploatare a utilajelor și

echipamentelor tehnologice noi, în care se invocă că intenționat ar fi fost

introduse informații cu conținut fraudulos și eronat, a fost contrasemnat de trei

persoane, inclusiv și inculpatul, fiind dubioasă urmărirea penală individuală

doar a acestuia.

Nu este lipsită de temei nici constatarea primei instanțe privitor la

învinuirea formulată de către acuzatorul de stat în acest sens, sub aspectul

neclarității acesteia, inculpatul fiind învinuit de către acuzatorul de stat pentru

același comportament de comiterea a două infracțiuni prevăzute de art. 27, 190

alin. (5) Cod penal și art. 361 alin. (1) Cod penal, fără a fi delimitate anume care

acțiuni acuzatorul consideră că cad sub incidența art. 27, 190 alin. (5) Cod penal

8

și care acțiuni cad sub incidența art. 361 alin. (1) Cod penal, or, faptul dat ar

constitui o încălcare a art. 4 din Protocolul 7 (cauza Gradinger c.Austriei din

23.10.1995, par.55).

Totodată, instanța de apel a menționat că potrivit apelului, procurorul-

apelant în dezacord cu motivele expuse în sentință a reiterat învinuirea adusă

inculpatului Deleu Iurie, pe care a considerat-o demonstrată, precum a reiterat

și structura componențelor de infracțiune incriminate inculpatului, nefăcând o

analiză a celor invocate în coraport cu circumstanțele cauzei, neinvocând nici un

argument cu trimitere la probatoriul administrat, în susținerea poziției părții

acuzării, confirmându-se astfel formalitatea acuzațiilor înaintate lui Deleu Iurie.

Din conținutul celor reiterate, precum și din probele scrise prezentate de

procuror, instanța de apel a considerat corectă poziția instanței de fond privind

lipsa probelor care ar confirma prezența în acțiunile lui Deleu Iurie a intenției

de dobândire ilicită a ajutorului financiar nerambursabil din partea statului în

sumă de 434800 lei, pentru procurarea uscătorului de cereale de model ”PRT

200 ME”, precum și a intenției de a introduce informații cu conținut fraudulos și

eronat în Actul de dare în exploatare a utilajelor și echipamentelor tehnologice

noi, pe care ulterior l-a prezentat Agenției de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură.

Instanța de apel a considerat, că judecând cauza penală instanța de fond în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală a respectat

normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală, le-a

analizat din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității, și

din punct de vedere al coroborării lor, corect concluzionând că învinuirea

formulată lui Deleu Iurie în baza art. 27, 190 alin. (5) și 361 alin. (1) Cod penal

nu a fost confirmată.

Toate probele prezentate de către acuzare pe parcursul judecării cauzei au

primit o apreciere la justa valoare, concluziile instanței de judecată rezultând

din materialul factologic acumulat la prezenta cauză penală, iar instanța de apel

a reținut ca fiind justă soluția instanței prin care l-a achitat pe Deleu Iurie pe

art. 27, 190 alin. (5) și 361 alin. (1) Cod penal, pe motiv că faptele inculpatului

nu întrunesc elementele infracțiunii.

ordinar procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei,

prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei, cu remiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6)

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel nu a făcut aprecieri a probelor care nu se racorda la

valoarea acestora, a reținut inutilitatea unor probe, care întrunesc toate

calitățile unei probe ce poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare, a

făcut concluzii care nu se racorda la ansamblul probatoriu acumulat pe cauză;

- comiterea infracțiunilor, incriminate inculpatului, se confirmă prin

cumulul de probe veridice, utile, concludente, care se află într-o coroborare

9

reciprocă, administrate de către organul de urmărire penală în prezenta cauză

și cercetate în instanța de judecată și nu sunt de acord cu constatarea făcută de

către instanța de apel, referitor la faptul nevinovăției lui Deleu Iurie de

comiterea infracțiunilor, incriminate lui din lipsa elementelor constitutive ale

infracțiunilor;

- instanța de apel, contrar prevederilor art. 414 și art. 417 Cod de

procedură penală, ilegal a adoptat o decizie de menținere a sentinței de

achitare, dând prioritate în exclusivitate depozițiilor inculpatului Deleu Iurie,

care a negat în instanță vinovăția sa, indicând că au fost admise neintenționat

niște erori mecanice la întocmirea dosarului de subvenționare, n-a dat apreciere

deplină la depozițiile martorilor Mîrza Ghenadie, Timofti Lucia, Glavan

Georgeta, Agachi Oleg, Sandu Veaceslav, Darii Tudor, Barat Nicolae, Gușan

Vasile și Dima Sergiu, audiați nemijlocit în instanța de apel, fără a analiza din

care cauză a exclus restul probelor prezentate de acuzare și nu a ținut cont de

faptul că partea apărării nu a prezentat nici o probă pertinentă și concludentă,

limitându-se numai la criticarea probelor acuzării;

- vina lui Deleu Iurie o consideră pe deplin dovedită prin probele legal

colectate la faza de urmărire penală și administrate atât în instanța de fond, cât

și cea de apel;

- nu pot fi luate în considerație și eronat sunt puse la baza deciziei instanței

de apel declarațiile contradictorii ale inculpatului, potrivit cărora, ultimul a

considerat, că perfectarea actului de dare în exploatare este simplă formalitate,

transcriind datele din alt act prezentat ca mostră, admițând în acest sens erori

mecanice;

- comiterea infracțiunilor incriminate inculpatului se confirmă prin

cumulul de probe veridice, utile, concludente, care se află într-o coroborare

reciprocă, administrate de către organul de urmărire penală în prezenta cauza

și nu sunt de acord cu constatarea făcută de către instanța de apel.

declararea inadmisibilității acestuia, deoarece consideră că hotărârile

judecătorești atacate nu conțin careva erori de drept, criticile formulate în

recursuri au constituit obiect de examinare și în instanța de apel asupra căror

instanța s-a pronunțat, motivându-și soluția în acest sens și pronunțând o

decizie legală.

concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele

considerente.

Potrivit recursului declarat, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit

căruia, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței.

10

Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit

confirmare la judecarea recursului declarat, nefiind stabilite presupusele erori

de drept invocate de recurent.

Astfel, Colegiul penal relevă, că instanța de apel, respectând prevederile

art. 414 Cod de procedură penală, judecând apelul înaintat de procuror, a

verificat minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate

suplimentar probele solicitate de procuror, inclusiv interogați pe viu un șir de

martori, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată supra, la pct. 4, și pe larg

motivată în pct.5, din prezenta decizie.

La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și

motivele adoptării soluției.

Deși recurentul invocă ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul penal

constată, că recurentul nu argumentează ilegalitatea hotărârii judecătorești din

punct de vedere al erorii de drept comise la judecarea cauzei în apel, dar se face

referire la procedura de apreciere a probelor și dezacordul cu modalitatea de

apreciere a probelor înfăptuită de către instanța de apel, invocându-se faptul că

acestea dovedesc faptul, că inculpatul Deleu Iurie a comis infracțiunile

incriminate.

Colegiul lărgit reține, că, instanța de apel, analizând probele administrate

de către organul de urmărire penală, cercetate și verificate de către instanțele

de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel

ajungând la concluzia corectă cu privire la achitarea lui Deleu Iurie, învinuit de

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) și art. 361 alin. (1)

Cod penal, pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii.

Astfel, argumentele recurentului enunțate la pct. 6 al prezentei decizii, prin

care susține că inculpatul Deleu Iurie a comis infracțiunile ce i se incriminează,

au format obiect de examinare la judecarea cauzei în apel și, cărora, instanța de

apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și expusă în prezenta

decizie la pct. 5, soluție, pe care instanța de recurs o însușește și a cărei reluare

consideră că nu se mai impune.

Prin urmare, temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea

soluției instanței de apel privind menținerea soluției primei instanțe de achitare

a inculpatului Deleu Iurie de sub învinuirea adusă în baza art. 27, 190 alin. (5) și

art. 361 alin. (1) Cod penal, pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc

elementele infracțiunii, instanța de recurs nu a constatat, fiind solidară cu

concluziile instanțelor inferioare, că în acțiunile inculpatului nu s–au stabilit

existenta laturii obiective și subiective ale infracțiunilor incriminate.

Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar a menționa că, potrivit

prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală,

11

judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere,

formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei așa cum îl propune recurentul este o competență și

prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de

drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală,

prin urmare, invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul

ordinar este lipsită de suport legal.

Astfel, reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia că,

temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului declarat de procuror. Astfel de erori de drept în speța examinată nu

s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este una legală și întemeiată,

considerente din care recursul declarat urmează a fi respins, ca inadmisibil, cu

menținerea deciziei atacate.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 decembrie 2017, în cauza penală

în privința lui Deleu Iurie XXXXX, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 iunie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

12