1ra-740/2018 — Art. 27, 190 alin. 5, 361 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 23 noiembrie 2016, Deleu Iurie a fost achitat de sub învinuirea adusă în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) și 361 alin. (1) Cod penal, pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Deleu Iurie este învinuit de faptul, că în luna aprilie a anului 2014, acționând în funcția de director al SRL „Avantaj-Agroteh”, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, și anume, folosindu-se de situația de serviciu, a depus la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură dosarul de subvenționare nr.8/1404GL711 cu privire la solicitarea sprijinului financiar din Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2014 privind stimularea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare și procesare (Măsura 8 a Regulamentului privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.135 din 24.02.2014), fiind solicitată suma sprijinului financiar în mărime de 434800 lei la procurarea unei 1 uscătorii de cereale de model ”PRT 200 ME”. În procesul examinării dosarului SC ”Avantaj-Agroteh” SRL s-a constatat, că conform datelor evidenței contabile, fișei contului 124 ”Uzura mijloacelor fixe”, uscătorul de cereale de model ”PRT 200 ME” a fost pus în funcțiune și dat îi exploatare la începutul anului 2013, iar actul de instalare și dare în exploatare a utilajului și echipamentului tehnologic nou din 04.04.2014, anexat la materialele dosarului de subvenționare, conform căruia uscătoria de cereale de model ”PRT 200 ME” a fost dată în exploatare în luna aprilie 2014, conține date vădit denaturate și a fost întocmit în scopul corespunderii investiției efectuate, criteriilor de eligibilitate și pentru a beneficia de ajutor financiar nerambursabil din partea statului. De asemenea, conform Declarației pe propria răspundere din 09.04.2014, Deleu Iurie a declarat, că toate informațiile din cererea de acordare a sprijinului financiar și din documentele anexate sunt corecte. Astfel, Deleu Iurie intenționat a introdus informații cu conținut fraudulos și eronat în Actul de dare în exploatare a utilajelor și echipamentelor tehnologice noi, în scopul obținerii nejustificate a ajutorului financiar nerambursabil din partea statului, însă din cauze independente de voința sa nu și-a putut realiza scopul infracțional din motiv că au fost depistate încălcările de către colaboratorii Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura Bălți, Mihai Galben, fiind solicitată casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Deleu Iurie să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal la 10 ani închisoare, și în baza art. 361 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, invocând următoarele argumente: învinuirea adusă lui Deleu Iurie, pe care o consideră demonstrată prin probele prezente la dosarul penal. De asemenea, în susținerea cerințelor formulate în apel, procurorul a invocat structura semantico-juridică a componențelor de infracțiune prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal și art. 361 alin. (1) Cod penal, neindicând prin ce se confirmă și probatoriul care a fost ignorat de instanța de fond la stabilirea vinovăției în faptele ce se impută inculpatului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 decembrie 2017, a fost respins apelul procurorului ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că respectând legislația procesual-penală, de către instanța de apel, la demersul acuzatorului de stat a fost reluată cercetarea judecătorească potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, fiind audiați nemijlocit în ședință de judecată martorii: Mîrza Ghenadie, Timofti Lucia, Glavan Georgeta, Agachi Oleg, Sandu Veaceslav, Darii Tudor, Barat Nicolae, Gușan Vasile, Dima Sergiu și inculpatul Deleu Iurie. 2 De asemenea în instanța de apel a fost cercetată inclusiv și baza probantă scrisă, în confirmarea argumentelor din apelul declarat, procurorul făcând referire la următoarele probe din dosarul penal: raportul din 25.06.2015, al procurorului în Procuratura Generală, Secția financiar-economică, Natalia Doroftei (f.d.7, vol.I); actul nr.138 din 08.07.2014, de inspecție și control în teren (f.d.8-10, vol.I); răspunsul nr.249/02 din 21.07.2014, eliberat de către Agenția de intervenție și plăți pentru agricultură către SC”Avantaj-Agroteh”SRL (f.d.11, vol.I); procesul verbal nr.34 din 15.07.2014, cu privire la predarea- recepționarea dosarului nr.8/1404GL711, SC”Avantaj-Agroteh”SRL (f.d.12, vol.I); confirmarea privind recepționarea dosarului nr.8/1404GL711, SC”Avantaj-Agroteh”SRL de către Agenția de intervenție și plăți pentru agricultură, Direcția Administrare și Control Secția/serviciul teritorial Bălți (f.d.13, vol.I); procesul verbal nr.26 din 15.07.2014, privind constatarea iregularităților la examinarea eligibilității dosarului de solicitare a sprijinului financiar nr.8/1404GL711, SC”Avantaj-Agroteh”SRL (f.d.14-15, vol.I), ordonanță din 12.06.2015, de ridicare de la Agenția de intervenție și plăți pentru agricultură a dosarelor de subvenționare a întreprinderilor SRL”Vinăria din Vale”, SRL”Naturvins”, SC”Agro Sadim”SRL, SRL”Lavandia S”, SRL”Avantaj Agroteh”, SA”Adin”, SRL”Violeta Jorja”, SRL”Bogatmos”, GȚ”Cașu Ivan Chiril” (f.d.16, vol.I); procesul verbal din 12.06.2015, de ridicare de la șeful Direcției Inspecției și control pe teren a AIPA a dosarelor de subvenționare a întreprinderilor SRL”Vinăria din Vale”, SRL”Naturvins”, SC”Agro Sadim”SRL, SRL”Lavandia S”, SRL”Avantaj Agroteh”, SA”Adin”, SRL”Violeta Jorja”, SRL”Bogatmos”, GȚ”Cașu Ivan Chiril, cu copiile autentificate anexate la respectivul proces verbal (f.d.17-75, vol.I); ordonanță din 14.08.2015, de recunoaștere în calitate de corpuri și anexarea la cauza penală a dosarului de subvenționare a agentului economic SRL”Avantaj Agroteh” (f.d.76, vol.I); copia Cărții mare pe anul 2012-2013 a SRL”Avantaj Agroteh” (f.d.77-78 vol.I); Hotărârea Guvernului nr.135 din 24.02.2014, cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli (f.d.79-104, vol.I); date caracteristice pe numele lui Deleu Iurie (f.d.114-177, vol.I); procesul verbal din 12.08.2015, de audiere a bănuitului Deleu Iurie (f.d.121-122, vol.I); procesul verbal din 24.09.2015, de audiere a învinuitului Deleu Iurie (f.d.130, vol.I); caracteristica eliberată pe numele lui Deleu Iurie (f.d.161, vol.I); declarațiile depuse în instanța de fond de către martorul Mîrza Ghenadie (f.d.169-170, vol.I); declarațiile depuse în instanța de fond de către martorul Agachi Oleg (f.d.171, vol.I); răspunsul Consiliului comunal Iabloana nr.55 din 03.03.2016, cu actele anexate (f.d.177-180, vol.I); declarațiile depuse în instanța de fond de către martorul Dima Sergiu (f.d.182-185, vol.I); declarațiile depuse în instanța de fond de către martorul Timofti Lucia (f.d.186, vol.I); declarațiile depuse în instanța de fond de către martorul Glavan Georgeta (f.d.191, vol.I); declarațiile depuse în instanța de fond de către inculpatul Deleu Iurie (f.d.197- 201, vol.I); declarațiile depuse în instanța de fond de către martorul Barac Nicolai (f.d.204-205, vol.I); declarațiile depuse în instanța de fond de către martorul Gușan Vasile (f.d.206-211, vol.I). 3 Totodată, în respingerea argumentelor formulate în apel, avocatul Stela Gavajuc s-a referit la: fișa de verificare a investiției privind eligibilitatea, corectitudinea și completitudinea datelor prezentate de către SRL”Avantaj- Agroteh” pentru stimularea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare și procesare (f.d.18-20, vol.I); declarația pe propria răspundere din 09.04.204 semnată de către Deleu Iurie (f.d.40, vol.I); descrierea tehnică a uscătoriei de model ”PRT 200 ME” (f.d.55-57, vol.I); act de predare-primire a uscătoriei din 17.05.2012 (f.d.73, vol.I); date caracteristice eliberate pe numele lui Deleu Iurie (f.d.114-177, vol.I); răspunsul Consiliului comunal Iabloana nr.55 din 03.03.2016, cu actele anexate (f.d.177-180, vol.I); modelul dosarului cu privire la solicitarea sprijinului financiar pentru stimularea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare și procesare (f.d.193-195, vol.I). În urma examinării probelor instanța de apel a ajuns la concluzia, că organul de urmărire penală contrar circumstanțelor cauzei a reținut în acțiunile lui Deleu Iurie prezența elementelor componențelor de infracțiune prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) și 361 alin. (1) Cod penal. Judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel, consideră necesar de a susține soluția primei instanțe drept una legală și întemeiată, deoarece nici una din probele acumulate de organul de urmărire penală nu confirmă săvârșirea de către Deleu Iurie a tentativei de escrocherie și a confecționării, deținerii, folosirii documentelor oficiale false care acordă drepturi sau eliberează de obligații. Instanța de apel a menționat că, învinuirea adusă lui Deleu Iurie se rezumă la faptul, că ultimul urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, intenționat a introdus informații cu conținut fraudulos și eronat în Actul de dare în exploatare a utilajelor și echipamentelor tehnologice noi, în scopul obținerii nejustificate a ajutorului financiar nerambursabil din partea statului, însă din cauze independente de voința sa nu și-a putut realiza scopul infracțional din motiv că au fost depistate încălcările de către colaboratorii Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Astfel, instanța de fond corect a analizat elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate inculpatului, constatând că la caz nu se întrunesc: latura obiectivă și latura subiectivă a componențelor nominalizate. Astfel, cu referire la învinuirea înaintată lui Deleu Iurie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal instanța de fond a reținut, că obiectul juridic special al infracțiunii de escrocherie este constituit din relațiile sociale cu caracter patrimonial, nașterea și dezvoltarea cărora trebuie să se bazeze pe buna-credință și încrederea între subiecții afacerilor, fie persoane fizice, fie juridice; buna-credință și încrederea subiecților raporturilor juridice patrimoniale se prezumă, iar în anumite cazuri și protejează prin legea penală. Latura obiectivă a escrocheriei se exprimă prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune. Prin dobândirea ilicită a bunurilor legiuitorul prezumă un act opus celui licit, efectuat cu rea-credință, prin care făptuitorul obține transmiterea voită în proprietate, posesiune, detenție a 4 bunului mobil sau imobil, a altor valori străine sau dreptul asupra acestora. Înșelăciunea întrunește în sine variate metode, procedee și tehnici de operare ale făptuitorului - denaturarea informațiilor despre sine sau prin ascunderea unor informații a căror anunțare era obligatorie. Datele false se pot referi atât la persoana făptuitorului sau a altor persoane, cât și la unele obiecte, fenomene. Prin dobândire ilicită a bunurilor legiuitorul prezumă un act opus celui licit, efectuat cu rea-credință, prin care făptuitorul obține (pentru sine sau pentru altul) transmiterea în proprietate, posesiune, detenție a bunului mobil sau imobil, altor valori străine sau dreptului asupra acestora. Înșelăciunea întrunește în sine variante (metode), procedee și tehnici de operare ale făptuitorului - denaturarea informațiilor despre sine, despre apartenența de firmă și posibilitățile financiare; dezinformarea victimei privitor la marfă, etc; ascunderea unor informații, fapte, împrejurări obligatorii pentru comunicare victimei ș.a. Abuzul de încredere are la bază relațiile interpersonale stabilite între făptuitor și victimă, care la rândul lor au în suport relații de prietenie, de serviciu, de afaceri etc, care, cunoscând o anumită evoluție și având amprenta încrederii, sunt exploatate cu rea-voință de potențialul escroc la realizarea intenției sale. Aptitudinea unui mijloc sau metode de a induce în eroare depinde și de personalitatea victimei, de gradul de instruire și educație, de mediul din care provine, de starea psihică în care se găsea în momentul săvârșirii faptei. Prin oricare dintre cele două modalități - înșelăciunea sau abuzul de încredere, care în realitate se și pot suprapune, făptuitorul induce victima în eroare, îi creează o reprezentare a realității, indiferent de mijloacele utilizate, pentru a realiza transmiterea voită, sub incidența sa ori a altei persoane bunului sau dreptului asupra lui, ce aparține celui supus manoperelor frauduloase. Pentru existența infracțiunii de escrocherie este necesar ca victima să fi fost indusă în eroare și să fi ajuns la o reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări, iar făptuitorul, deși simulează careva relații contractuale, nici nu are intenția de a-și onora obligațiile. Instanța de apel a menționat, că pentru calificarea faptei în baza art. 190 Cod penal, important este ca mijloacele utilizate la săvârșirea faptei, după cum se invocă la caz, folosirea documentelor falsificate prin introducerea informațiilor cu conținut fraudulos și eronat în Actul de dare în exploatare a utilajelor și echipamentelor tehnologice noi, să fie folosite pentru sustragere, nu pentru facilitarea accesului la bunurile respective, nici pentru crearea unor condiții pentru luarea ulterioară a bunurilor pe altă cale. La caz, însă inculpatul a depus actele în vederea acceptării cererii de subvenționare cu ulterioara introducere în lista beneficiarilor de subvenții, iar prezentarea unor date eronate ca rezultat se sancționează cu introducerea în lista de interdicții pe o perioadă de 3 ani, fapt stipulat expres în regulament. Corect a reținut instanța de fond și faptul, că latura subiectivă a infracțiunii date se manifestă prin vinovăție sub formă de intenție directă, reiterându-se că în cazul prezenței intenției directe la făptuitor, acesta își dă seama de caracterul 5 prejudiciabil al acțiunii, a prevăzut urmările prejudiciabile și a dorit survenirea acestora. Instanța de apel a conchis că, reieșind din acțiunile întreprinse de inculpat, precum și din învinuirea adusă în acest sens, care se rezumă la sintagma, folosirea documentelor falsificate prin introducerea informațiilor cu conținut fraudulos și eronat în Actul de dare în exploatare a utilajelor și echipamentelor tehnologice noi, nu se evidențiază careva acțiuni concrete care denotă faptul, că ultimul intenționat le-a întreprins în vederea intrării în stăpânire asupra sumei subvenționate. În acest sens, instanța de apel a considerat drept credibile declarațiile inculpatului Deleu Iurie, potrivit cărora, ultimul a considerat, că perfectarea actului de dare în exploatare este o simplă formalitate, transcriind datele din alt act prezentat ca mostră, admițând în acest sens erori mecanice, or, faptul admiterii erorilor mecanice se confirmă și prin cererea de solicitare (f.d.27), unde se indică teren în proprietate cu număr cadastral 3639106476, anexându- se totodată, la setul de acte prezentate și certificatul cadastral al terenului pe care de fapt și îl deține cu drept de proprietate, însă care are numărul cadastral 4834106.168. Un factor nu mai puțin important este și faptul, că la setul de acte prezentate pentru acceptarea cererii de subvenționare a fost anexată factura seria XA nr.3821698 din 17 mai 2012 (f.d.59), prin care se confirmă tranzacția de vânzare-cumpărare a utilajului agricol pentru care se solicită subvenția, iar în contractul de vânzare-cumpărare datat cu aceiași dată care de asemenea fusese anexat (f.d.69), în pct.5.2 al acestuia se stipulează, că din data transmiterii obiectului vânzării către cumpărător și până la achitarea prețului total de răscumpărare a acestuia, cumpărătorul îl va lua la evidență contabilă ca ”mijloc fix” pe un subcont aparte cu calcularea uzurii, parte integrantă a contractului fiind și actul de predare-primire din aceiaș dată, iar din însăși clauzele contractuale rezumă că bunul dat urma a fi luat la evidența contabilă cu calcularea uzurii la data perfectării tranzacției de vânzare-cumpărare – 17.05.2012, fapt ce echivalează la caz, cu darea în exploatare a obiectului subvențional, informație ce de altfel se conține și în bussines planul prezentat (f.d.35), datele nominalizate fiind prezentate comisiei de subvenționare, nefiind în nici un mod tăinuite, falsificate etc. Este înafara oricărui dubiu rezonabil constatarea instanței de fond, bazată pe declarațiile martorului Gușan Vasile, cât și ale inculpatului Deleu Iurie, potrivit cărora, ultimul s-a adresat la Secția teritorială Nord a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, unde a solicitat ajutor la întocmirea dosarului prin prezentarea unui model de dosar deja întocmit, și un astfel de model de completare a dosarului i-a fost transmis inculpatului, care din cauza unei erori mecanice, conducându-se la întocmirea actului de dare în exploatare de modelul prezentat pe firma ”Mihailena-Agro”, a inclus în actul de dare în exploatare ”luna aprilie 2014” și în cererea de solicitare a sprijinului financiar a introdus numărul cadastral al terenului din raionul Drochia, ce aparține SRL”Mihailena-Agro”, dar nu numărul cadastral al terenului situat în satul Iabloana, raionul Glodeni, ce-i aparține SRL „Avantaj-Agroteh”. 6 Introducerea eronată a datei dării în exploatare în urma unei erori materiale, rezultă și din faptul, că dosarul de subvenționare nu putea fi eligibil doar din cauză că bunul fusese dat în exploatare anterior datei stipulate de regulament, respectiv concluzionându-se, că dacă am fi în prezența unui scop predeterminat de escrocherie, s-ar fi introdus date eronate numai privitor la data dării în exploatare, care și constituia impedimentul subvenționării, dar nicidecum și privitor la numărul cadastral al terenului, fapt ce ar, periclita suplimentar eligibilitatea cererii, fapt ce nu ar fi fost admis de un infractor ce acționează cu intenție. Deci, este evidentă admiterea erorilor mecanice la perfectarea și depunerea setului de acte în vederea subvenționării, or, în cazul unei intenții predeterminate ar fi fost întreprinse acțiuni concrete și nu s-ar fi admis erori de acest gen care puteau fi ușor de identificat cum și s-a procedat la caz, or, Sandu Veaceslav, care a verificat dosarul de subvenționare, fiind audiat în calitate de martor, a relatat, că, factura fiscală emisă referitor la utilaj era datată cu anul 2012 sau 2013, din care motiv au apărut întrebări referitor la darea în exploatare, întrucât dosarul a fost inițiat în anul 2014. Utilajul în cauză a fost procurat în rate, în baza programului 2 KR, fapt indicat și în factură datată până la 01.11.2013. Contractul de procurare al utilajului era anexat la cererea de subvenționare. În bussines-planul întocmit și prezentat de administratorul societății respective a fost indicat că proiectul a fost implementat în luna mai 2012, posibil și factura este din această dată, într-un fel se prezumă că la această dată utilajul a și fost dat în exploatare. În cadrul constatării infracțiunii de escrocherie urmează a fi stabilit și scopul special - de cupiditate, iar suplimentar la cele indicate de instanța de fond, în acest sens, instanța de apel a menționat, că prezența scopului de sustragere o demonstrează următoarele circumstanțe: situația financiară extrem de neprielnică a persoanei care-și asumă angajamentul la momentul încheierii tranzacției; lipsa unei activități aducătoare de beneficii; prezentarea la încheierea tranzacției, din numele unei persoane juridice inexistente sau înregistrate pe numele unei persoane, de care se folosește o altă persoană pentru a-și atinge interesele etc., la caz nefiind stabilite astfel de circumstanțe, or, suntem în prezența unui raport de subvenționare a producătorilor agricoli din partea statului, Deleu Iurie activând în calitate de director la SRL”Avantaj- Agroteh” a apelat la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură în vederea solicitării unei finanțări nerambursabile din partea statului, în virtutea dreptului său conferit de lege, considerând că investiția efectuată de către SRL”Avantaj-Agroteh” în uscătoria de cereale de model ”PRT 200 ME” corespunde criteriilor de eligibilitate stipulate în HG nr.135 din 24.02.2014. Astfel, în atare situație instanța deapel a conchis că prima instanță corect a conchis, că este lipsită de fundament în fapt și de drept soluția propusă de partea acuzării privind condamnarea lui Deleu Iurie pentru o pretinsă dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, or, în acțiunile inculpatului lipsește latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii de escrocherie, neconfirmându-se prin suportul probatoriu propus 7 de acuzare că, intenția inculpatului ar fi fost îndreptată la comiterea escrocheriei, ultimul neavând intenția de a dobândi ilicit ajutorul financiar nerambursabil din partea statului, acest drept al inculpatului fiind conferit prin lege, iar pentru obținerea unui astfel de ajutor era necesar de a îndeplini cumulativ cerințele pct.12 al Regulamentului privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli aprobat prin HG nr.135 din 14.02.2014, neîndeplinirea cărora conducea la declararea dosarului neeligibil, cu o posibilă ulterioară introducere în lista de interdicții. Cu referire la învinuirea adusă lui Deleu Iurie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, instanța de apel de asemenea a concluzionat, că instanța de fond corect a statuat că, învinuirea adusă inculpatului și pe acest capăt nu și-a găsit confirmarea atât sub aspect obiectiv, cât și sub aspect subiectiv, or, din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine că, ultimul în Actul de dare în exploatare a utilajelor și echipamentelor tehnologice noi, din cauza unei erori mecanice, a indicat ”luna aprilie 2014”, și în cererea de solicitare a sprijinului financiar a introdus numărul cadastral al terenului din raionul Drochia, ce aparține SRL”Mihailena-Agro”, date copiate din modelul prezentat de șeful Secției teritorială Nord a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Prin urmare s-a conchis, că inculpatul nu a avut intenția de a introduce informații cu conținut fraudulos și eronat în Actul de dare în exploatare a utilajelor și echipamentelor tehnologice noi, în scopul obținerii nejustificate a ajutorului financiar nerambursabil din partea statului, după cum susține partea acuzării, aceste date fiind introduse eronat, din cauza unei erori mecanice, inculpatul conducându-se la perfectarea actului respectiv de modelul prezentat de către șeful Direcției Nord a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură pe întreprinderea SRL”Mihailena-Agro”, din care motiv în cererea de solicitare a sprijinului financiar a și fost introdus numărul cadastral al bunului imobil ce aparține firmei respective. În asemenea împrejurări instanța de apel a concluzionat, că prima instanță just a constatat, că în acțiunile inculpatului Deleu Iurie lipsește atât latura obiectivă, cât și subiectivă a infracțiunii incriminate, adică intenția directă a inculpatului de a confecționa, deține și folosi un document oficial fals care să-i acorde anumite drepturi, și dânsul nici nu a dorit săvârșirea unor astfel de acțiuni. Este de menționat și faptul, că Actul de dare în exploatare a utilajelor și echipamentelor tehnologice noi, în care se invocă că intenționat ar fi fost introduse informații cu conținut fraudulos și eronat, a fost contrasemnat de trei persoane, inclusiv și inculpatul, fiind dubioasă urmărirea penală individuală doar a acestuia. Nu este lipsită de temei nici constatarea primei instanțe privitor la învinuirea formulată de către acuzatorul de stat în acest sens, sub aspectul neclarității acesteia, inculpatul fiind învinuit de către acuzatorul de stat pentru același comportament de comiterea a două infracțiuni prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal și art. 361 alin. (1) Cod penal, fără a fi delimitate anume care acțiuni acuzatorul consideră că cad sub incidența art. 27, 190 alin. (5) Cod penal 8 și care acțiuni cad sub incidența art. 361 alin. (1) Cod penal, or, faptul dat ar constitui o încălcare a art. 4 din Protocolul 7 (cauza Gradinger c.Austriei din 23.10.1995, par.55). Totodată, instanța de apel a menționat că potrivit apelului, procurorul- apelant în dezacord cu motivele expuse în sentință a reiterat învinuirea adusă inculpatului Deleu Iurie, pe care a considerat-o demonstrată, precum a reiterat și structura componențelor de infracțiune incriminate inculpatului, nefăcând o analiză a celor invocate în coraport cu circumstanțele cauzei, neinvocând nici un argument cu trimitere la probatoriul administrat, în susținerea poziției părții acuzării, confirmându-se astfel formalitatea acuzațiilor înaintate lui Deleu Iurie. Din conținutul celor reiterate, precum și din probele scrise prezentate de procuror, instanța de apel a considerat corectă poziția instanței de fond privind lipsa probelor care ar confirma prezența în acțiunile lui Deleu Iurie a intenției de dobândire ilicită a ajutorului financiar nerambursabil din partea statului în sumă de 434800 lei, pentru procurarea uscătorului de cereale de model ”PRT 200 ME”, precum și a intenției de a introduce informații cu conținut fraudulos și eronat în Actul de dare în exploatare a utilajelor și echipamentelor tehnologice noi, pe care ulterior l-a prezentat Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Instanța de apel a considerat, că judecând cauza penală instanța de fond în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală, le-a analizat din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității, și din punct de vedere al coroborării lor, corect concluzionând că învinuirea formulată lui Deleu Iurie în baza art. 27, 190 alin. (5) și 361 alin. (1) Cod penal nu a fost confirmată. Toate probele prezentate de către acuzare pe parcursul judecării cauzei au primit o apreciere la justa valoare, concluziile instanței de judecată rezultând din materialul factologic acumulat la prezenta cauză penală, iar instanța de apel a reținut ca fiind justă soluția instanței prin care l-a achitat pe Deleu Iurie pe art. 27, 190 alin. (5) și 361 alin. (1) Cod penal, pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 14 februarie 2018, declară recurs ordinar procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - instanța de apel nu a făcut aprecieri a probelor care nu se racorda la valoarea acestora, a reținut inutilitatea unor probe, care întrunesc toate calitățile unei probe ce poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare, a făcut concluzii care nu se racorda la ansamblul probatoriu acumulat pe cauză; - comiterea infracțiunilor, incriminate inculpatului, se confirmă prin cumulul de probe veridice, utile, concludente, care se află într-o coroborare 9 reciprocă, administrate de către organul de urmărire penală în prezenta cauză și cercetate în instanța de judecată și nu sunt de acord cu constatarea făcută de către instanța de apel, referitor la faptul nevinovăției lui Deleu Iurie de comiterea infracțiunilor, incriminate lui din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunilor; - instanța de apel, contrar prevederilor art. 414 și art. 417 Cod de procedură penală, ilegal a adoptat o decizie de menținere a sentinței de achitare, dând prioritate în exclusivitate depozițiilor inculpatului Deleu Iurie, care a negat în instanță vinovăția sa, indicând că au fost admise neintenționat niște erori mecanice la întocmirea dosarului de subvenționare, n-a dat apreciere deplină la depozițiile martorilor Mîrza Ghenadie, Timofti Lucia, Glavan Georgeta, Agachi Oleg, Sandu Veaceslav, Darii Tudor, Barat Nicolae, Gușan Vasile și Dima Sergiu, audiați nemijlocit în instanța de apel, fără a analiza din care cauză a exclus restul probelor prezentate de acuzare și nu a ținut cont de faptul că partea apărării nu a prezentat nici o probă pertinentă și concludentă, limitându-se numai la criticarea probelor acuzării; - vina lui Deleu Iurie o consideră pe deplin dovedită prin probele legal colectate la faza de urmărire penală și administrate atât în instanța de fond, cât și cea de apel; - nu pot fi luate în considerație și eronat sunt puse la baza deciziei instanței de apel declarațiile contradictorii ale inculpatului, potrivit cărora, ultimul a considerat, că perfectarea actului de dare în exploatare este simplă formalitate, transcriind datele din alt act prezentat ca mostră, admițând în acest sens erori mecanice; - comiterea infracțiunilor incriminate inculpatului se confirmă prin cumulul de probe veridice, utile, concludente, care se află într-o coroborare reciprocă, administrate de către organul de urmărire penală în prezenta cauza și nu sunt de acord cu constatarea făcută de către instanța de apel.

Inculpatul a depus referință pe marginea recursului declarat, solicitând declararea inadmisibilității acestuia, deoarece consideră că hotărârile judecătorești atacate nu conțin careva erori de drept, criticile formulate în recursuri au constituit obiect de examinare și în instanța de apel asupra căror instanța s-a pronunțat, motivându-și soluția în acest sens și pronunțând o decizie legală.

Judecând recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente. Potrivit recursului declarat, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. 10 Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit confirmare la judecarea recursului declarat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Astfel, Colegiul penal relevă, că instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, judecând apelul înaintat de procuror, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele solicitate de procuror, inclusiv interogați pe viu un șir de martori, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată supra, la pct. 4, și pe larg motivată în pct.5, din prezenta decizie. La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și motivele adoptării soluției. Deși recurentul invocă ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul penal constată, că recurentul nu argumentează ilegalitatea hotărârii judecătorești din punct de vedere al erorii de drept comise la judecarea cauzei în apel, dar se face referire la procedura de apreciere a probelor și dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor înfăptuită de către instanța de apel, invocându-se faptul că acestea dovedesc faptul, că inculpatul Deleu Iurie a comis infracțiunile incriminate. Colegiul lărgit reține, că, instanța de apel, analizând probele administrate de către organul de urmărire penală, cercetate și verificate de către instanțele de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la achitarea lui Deleu Iurie, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) și art. 361 alin. (1) Cod penal, pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii. Astfel, argumentele recurentului enunțate la pct. 6 al prezentei decizii, prin care susține că inculpatul Deleu Iurie a comis infracțiunile ce i se incriminează, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în apel și, cărora, instanța de apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și expusă în prezenta decizie la pct. 5, soluție, pe care instanța de recurs o însușește și a cărei reluare consideră că nu se mai impune. Prin urmare, temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea soluției instanței de apel privind menținerea soluției primei instanțe de achitare a inculpatului Deleu Iurie de sub învinuirea adusă în baza art. 27, 190 alin. (5) și art. 361 alin. (1) Cod penal, pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii, instanța de recurs nu a constatat, fiind solidară cu concluziile instanțelor inferioare, că în acțiunile inculpatului nu s–au stabilit existenta laturii obiective și subiective ale infracțiunilor incriminate. Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală, 11 judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum îl propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, prin urmare, invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. Astfel, reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia că, temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat de procuror. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este una legală și întemeiată, considerente din care recursul declarat urmează a fi respins, ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui Deleu Iurie XXXXX, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 iunie 2018. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 12