ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 27.06.2018

1ra-907/2018 — art.287 alin.3 CP

HOTĂRÂRE
27.06.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.287 alin.3 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6,10 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-907/2018 — art.287 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul 1ra-907/18

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

27 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Nadejda Toma,

judecătorii – Constantin Alerguș, Victor Boico,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpatului Iapcinschi Iulian, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 17 noiembrie

2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2018,

în cauza penală în privința lui

Iapcinschi Iulian XXXX,

născut la xxxx, originar și domiciliat în mun. Xxxx,

str. Xxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

fond);

apel);

recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală legal

executată.

2017, pronunțată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală,

potrivit prevederilor art. 364 1 CPP, Iapcinschi Iulian a fost condamnat în baza

art. 287 alin.(3) Cod penal la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

S-a dispus încasarea de la Iapcinschi Iulian în beneficiul lui Lașcu Mihail

prejudiciul material cauzat în sumă de 2000 lei și prejudiciul moral de 2000 lei.

Iulian, la 28 iunie 2017, aproximativ la ora 17 30, având scopul comiterii unui act

de huliganism agravat, aflându-se la poartă în fața gospodăriei lui Lașcu Mihail,

situată în or. Xxxx, str. Xxxx, încâlcând grosolan liniștea și ordinea publică,

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, manifestată prin cinism și

obrăznicie deosebită în loc public, intenționat, fără careva motive întemeiate, sub

pretextul realizării prafului de spălat, l-a chemat pe ultimul la poartă, unde în

1

prezența altor persoane a inițiat un conflict, numindu-l cu cuvinte necenzurate,

după care a efectuat mai multe împușcături dintr-un pistol pneumatic pe care îl

avea asupra sa în direcția lui Lașcu Mihail, cauzându-i conform raportului de

expertiză judiciară nr.1611 D din 21.07.2017, plagă contuză a țesuturilor moi la

nivelul regiunii cervicale și sternului, care se califică ca vătămare ușoară.

vătămate Lașcu M. și avocatul Cazacu V. în numele inculpatului, care au

solicitat:

- avocatul Jalbă M. în numele lui Lașcu M., casarea sentinței în latura civilă

și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, cu încasarea de la inculpat în

beneficiul lui Lașcu M. a prejudiciului moral în mărime de 80 000 lei și a

cheltuielilor de judecată în sumă de 4500 lei.

În argumentarea cerințelor a indicat că partea vătămată a suportat o frică

extremă când a fost împușcat, crezând că în el s-a tras cu arma de foc letal și că

putea fi omorât. Victima are deja peste 50 de ani, iar organismul său se

reabilitează mai greu, la moment suportă dureri în regiunea pieptului când

muncește sau când vremea de afară se schimbă, dureri pe care anterior nu le

avea.

Astfel, prejudiciul moral se manifestă prin stresul și frica pe care acesta a

suportat-o în momentul când a fost ținta atacului armat, fiindu-i cauzate și

suferințe psihice, care pot fi ameliorate prin încasarea sumei de 80 000 de lei.

Referitor la cheltuielile de judecată a menționat că instanța de fond nu s-a

expus referitor la cheltuielile de judecată, în nici un mod, indicând că suma

exacta nu a fost prezentată deoarece el a participat la o singură ședință de

judecată unde a fost pronunțată sentința.

Prin urmare, suma de 6000 lei ar fi una rezonabilă, iar borderoul acțiunilor

și timpul consumat pentru reprezentarea avocatului în numele părții vătămate în

instanță și la organul de urmărire penală va fi prezentat în cadrul ședinței de

judecată.

- avocatul Cazacu V. în numele inculpatului, care a solicitat casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, cu stabilirea unei

pedepse mai blânde, potrivit art. 90 Cod penal, totodată să fie respinsă acțiunea

civilă în latura prejudiciului material, ca fiind neîntemeiată.

A indicat că pedeapsa aplicată inculpatului este prea aspră, iar instanța de

fond nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat și anume de comportamentul părții vătămate care a

provocat comiterea infracțiunii.

2

La fel, inculpatul are un copil minor la întreținere și soția sa este

însărcinată, astfel urmează a fi aplicată o pedeapsă mai blândă, deoarece el este

unicul întreținător al familiei.

Totodată, cauza a fost examinată în ordinea prevăzută de art. 3641 CPP, iar

limita pedepsei pentru norma art. 287 alin.(3) Cod penal este de la 2 ani până la 4

ani 7 luni, iar inculpatului i s-a stabilit pedeapsa prea aspră de 4 ani închisoare.

Referitor la soluționarea acțiunii civile a indicat că nu a fost probat

cuantumul prejudiciului material constituit din costul tratamentului medical în

sumă de 2000 lei, deoarece victima nu a prezentat nici o probă pertinentă și

concludentă în acest sens.

2018, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de avocatul Jalbă M. în

numele părții vătămate Lașcu M. și cel al avocatului Cazacu V. în numele

inculpatului Iapcinschi I.

probelor și circumstanțelor din dosar, a apreciat probele cauzei din punctul de

vedere a utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia de vinovăție a

inculpatului Iapcinschi I. în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Totodată, instanța a respins solicitarea avocatului inculpatului privind

stabilirea unei pedepse mai blânde, în temeiul art. 90 Cod penal, concluzionând

că deși inculpatul are un copil minor la întreținere, soția sa este însărcinată cu al

doilea copil, examinarea cauzei a avut loc în ordinea prevăzută de art.364 1 CPP,

și-a recunoscut vina în cele comise, acestea nu constituie temei de aplicare a unei

pedepse mai blânde față de Iapcinschi I., deoarece circumstanțele referitor că

inculpatul întreține familia și soția este însărcinată, persistau și la comiterea

infracțiunii, fapt care nu l-a împiedicat pe inculpat să comită infracțiunea de

huliganism agravat, iar celelalte nominalizate nu pot duce la aplicarea

suspendării condiționate a executării pedepsei, fiindcă inculpatul deja a

beneficiat de reducerea pedepsei cu închisoare.

Mai mult, Iapcinschi I. nu a conștientizat acțiunile sale comise, având în

vedere că nu este la prima abatere, fiind condamnat de 3 ori pentru diferite

categorii de infracțiuni, inclusiv și cu stabilirea unui termen de probă, astfel, nu a

făcut concluziile necesare și a comis o nouă infracțiune, ceea ce denotă că

inculpatul prezintă un pericol social pe viitor.

Referitor la apelul declarat de avocatul Jalbă M. în numele părții vătămate,

instanța a reținut că partea vătămată Lașcu M. a înaintat o acțiune civilă către

inculpat, solicitând încasarea prejudiciului material în mărime de 2000 lei și a

3

prejudiciului moral de 80 000 lei. Instanța de fond a încasat atât prejudiciul

moral, cât și cel material în sumă de 2000 lei.

În apelul declarat de avocat în numele părții vătămate s-a solicitat

încasarea prejudiciului moral în mărimea solicitată și cheltuielile de judecată în

mărime de 4500 lei, invocând că prejudiciul moral în mărime de 80 000 lei ar fi în

măsură să asigure compensarea suferințelor morale cauzate de către inculpat în

rezultatul comiterii infracțiunii.

Astfel, instanța de apel a considerat că prima instanță și-a motivat corect

soluția de admitere parțială a cerinței de încasare a prejudiciului moral prin

prisma prevederilor art.41 CEDO, precum că cererea cu privire la încasarea

prejudiciului moral nu trebuie să fie exorbitantă, iar la stabilirea mărimii

compensației pentru prejudiciul moral, conform art.1423 Cod civil, coraborat cu

art.219 alin.(4) Cod de procedură penală, se ține cont de caracterul și gravitatea

suferințelor fizice și psihice cauzate părții vătămate în rezultatul acțiunilor

ilegale ale inculpatului.

Iapcinschi I. a fost condamnat în baza art. 287 alin.(3) Cod penal, iar în

rezultatul săvârșirii infracțiunii părții vătămate Lașcu M. i-au fost cauzate

vătămări ușoare, care au fost însoțite de suferințe fizice și psihice, motiv pentru

care instanța corect a dispus încasarea prejudiciului moral în mărime de 2000 lei,

considerând că suma solicitată în mărime de 80 000 lei ar constitui o îmbogățire

fără just temei, având în vedere că satisfacția echitabilă a apărut ca efect al

condamnării inculpatului pentru fapta comisă.

Referitor la cerința privind încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de

apel a reținut că potrivit art. 118 Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale, iar în instanța de fond, nu au fost prezentate probe care să

confirme că cheltuielile judiciare au fost reale, avocatul nu a indicat suma

pretinsă, precum și nici nu le-a justificat, astfel, instanța de apel consideră că

acestea nu sunt necesare, cu atât mai mult rezonabile, din care motiv pretenția

respectivă urmează a fi respinsă integral.

În ședința de judecată a instanței de apel, avocatul Jalbă M. a prezentat

actul nr.001/1273/2017 de primire predare a serviciilor, conform căruia suma

cheltuielilor de asistență juridică prestate de avocat părții vătămate Lașcu M.

constituie suma de 6159,50 lei.

Din cererea de apel depusă de avocat în numele părții vătămate, rezultă că

apelantul solicită încasarea cheltuielilor de judecată de la inculpatul Iapcinschi I.

în beneficiul lui Lașcu M. suma de 4500 lei.

4

Prin urmare, instanța nu a stabilit nici un temei pertinent de a interveni în

legalitatea și temeinicia sentinței sub aspectul soluționării chestiunii referitor la

încasarea cheltuielilor de judecată, or, apelantul a indicat cuantume diferite a

cheltuielilor de judecată, pe care instanța le-a apreciat că nu au fost prezentate

probe care să confirme precum că cheltuielile judiciare au fost reale, necesare și

rezonabile.

Cazacu V. în numele inculpatului Iapcinschi I., care invocând art. 427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care lui Iapcinschi I. să-i fie stabilită pedeapsa, cu aplicarea art. 90

CP, inclusiv și să fie respinsă, acțiunea civilă în latura prejudiciului material, ca

neîntemeiată.

Consideră că instanțele judecătorești i-au stabilit inculpatului o pedeapsă

prea aspră, deoarece nu au ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, motivul

acesteia, persoana celui vinovat, care a recunoscut vina, a solicitat examinarea

cauzei în baza art. 3641 CPP, are la întreținere un copil minor și soția este

însărcinată cu al doilea, fiind unicul întreținător al familiei, de circumstanțele

cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, precum și de comportamentul

victimei care a provocat comiterea infracțiunii.

Astfel, inculpatul s-a oprit la poarta părții vătămate pentru a propune

vinderea prafului de spălat, deoarece din aceasta își întreținea familia, dar nu cu

scopul săvârșirii infracțiunii, prin urmare lui Iapcinschi I. urmează să-i fie

stabilită pedeapsa de 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal, care va fi

una proporțională cu fapta incriminată, având în vedere circumstanțele de fapt

ale cauzei.

Cât privește acțiunea civilă, a menționat că instanța incorect a constatat că

a fost probat integral cuantumul prejudiciului material cauzat, deoarece victima

nu a prezentat la materialele cauzei nici o probă pertinentă și concludentă în

acest sens.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar

declarat de avocat în numele inculpatului, solicitând inadmisibilitatea recursului,

ca fiind vădit neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

5

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Analizând recursul declarat Colegiul penal constată, că avocatul Cazacu V.

în numele inculpatului, invocă temei de casare a deciziei instanței de apel pct.6)

alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, când nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, însă acesta critică hotărârea atacată în latura stabilirii

pedepsei, solicitând aplicarea art. 90 Cod penal, astfel se întrevede temeiul

pentru recurs de la pct.10) al normei nominalizate - s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Astfel, recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de către

instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului,

criticând hotărârile adoptate doar în partea stabilirii pedepsei, pe care o

consideră prea aspră în coraport cu circumstanțele cauzei, solicitând aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal.

La acest capitol, instanța de recurs remarcă, că persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni, urmează a-i fi aplicată o pedeapsă

echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară

vinovată. Totodată, pedeapsa se aplică în strictă conformitate cu dispozițiile

Părții generale a Codului Penal.

Conform principiului individualizării pedepsei, prevăzut de art. 7 Cod

penal, în coroborare cu criteriile generale de individualizare a acesteia, reflectate

la art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa aplicată vinovatului, trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze

scopurile legii și pedepsei penale, prevăzute la art. 61 Cod penal.

În același rând, Colegiul reține că, categoria și termenul de pedeapsă ce

urmează a fi stabilit, este în dependență de circumstanțele atenuante și

6

agravante, prevăzute de art. 76-77 Cod penal, precum și efectele acestora,

prescrise în art. 78 Cod penal.

Colegiul reiterează faptul că, în speță, judecarea cauzei penale a avut loc în

baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în conformitate și cu

respectarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul

potrivit alin. (8) al aceleiași norme a beneficiat de reducere a limitelor de

pedeapsă.

Instanța de recurs remarcă că, sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod penal în

baza căruia a fost condamnat Iapcinschi I., prevede pedeapsa închisorii de la 3 la

7 ani. Reieșind din cele menționate și ținând cont de faptul că cauza a fost

examinată în procedură simplificată, noile limite de pedeapsă cu care urma să

opereze instanța sunt de la 2 ani până la 4 ani și 8 luni închisoare.

Astfel, pedeapsa aplicată inculpatului de 4 ani închisoare în baza art. 287

alin. (3) Cod penal, se încadrează în limitele normei penale date, care a fost

redusă cu 1/3, soluția dată fiind menținută de instanța de apel.

De rând cu cele menționate, Colegiul constată că, pedeapsa stabilită și

individualizată de către instanțele inferioare, corespunde atât principiului

proporționalității, cât și scopului pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod

penal, iar stabilirea pedepsei cu închisoarea și dispunerea suspendării executării

acesteia luând în considerație gravitatea infracțiunii comise și urmările acesteia

nu va asigura realizarea scopului pedepsei penale și nu ar contracara săvârșirea

de noi infracțiuni atât din partea condamnatului cât și altor persoane.

Totodată, instanța de recurs atestă că, circumstanțele la care a făcut referire

recurentul în cererea de recurs, (că fapta inculpatului nu prezintă un pericol

social sporit, recunoașterea vinovăției, căința sinceră, persoana inculpatului) au

fost reținute de către instanțele judecătorești, fapt care a permis stabilirea

pedepsei inculpatului în limita prevăzută de sancțiunea normei în baza căreia

acesta a fost condamnat. Instanțele de judecată au constatat circumstanțe

atenuante reducând pedeapsa, apoi au motivat punerea în executare a pedepsei

stabilite.

Mai mult ca atât, faptul că inculpatul are la întreținere un copil minor și

soția fiind însărcinată cu al doilea, aceasta nu constituie un temei de aplicare a

unei pedepse mai blânde față de inculpat, or, ultimul nu a conștientizat acțiunile

comise, având în vedere că inculpatul nu este la prima abatere, anterior fiind

condamnat de mai multe ori, pentru comiterea diferitor categorii de infracțiuni,

inclusiv cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, însă n-a făcut

concluziile necesare, nu s-a corectat, săvârșind din nou cu intenție o nouă

7

infracțiune.

La fel, Colegiul reține că instanța de apel corect a respins versiunea

avocatului precum că anume comportamentul părții vătămate l-a determinat pe

inculpat la provocarea infracțiunii, deoarece inculpatul folosindu-se de condițiile

și împrejurările faptei a săvârșit infracțiunea de huliganism agravat, în cadrul

căruia a folosit arma fără a se afla în condiții de autoapărare, dar pentru a-și

demonstra superioritatea față de victimă.

Astfel, Colegiul statuează că pedeapsa închisorii și modalitatea de

executare a acesteia aplicată lui Iapcinschi I. de către instanța de fond, fiind

menținută de instanța de apel, a fost stabilită și individualizată corect, în așa fel

încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în

viitor săvârșirea unor fapte similare, iar aplicarea unei pedepse mai blânde,

poate încuraja săvârșirea altor infracțiuni.

Referitor la argumentul menționat de recurent precum că concluzia

privind încasarea prejudiciului material în sumă de 2000 lei în beneficiul lui

Lașcu M. este neîntemeiată, Colegiul reține că în urma acțiunilor comise de

inculpat, părții vătămate Lașcu M. i-a fost cauzat plagă contuză a țesuturilor moi la

nivelul regiunii cervicale și sternului, care se califică ca vătămări ușoare. Astfel,

victima s-a adresat la spitalul de urgență, unde i-a fost acordat asistența medicală

necesară, fiindu-i înlăturate din regiunea cervicală și sternului corpurile străine,

cu diametrul de 0.3 cm, urmând tratament ambulator la locul de trai.

Mai mult, instanța de recurs ține să menționeze că, împotriva sentinței

adoptate de prima instanță în urma judecării în procedura simplificată părțile

pot exercita calea de atac a apelului, de regulă, sub aspectul individualizării

pedepsei.

Prin urmare, instanțele judecătorești corect au soluționat acțiunea civilă

înaintată de partea vătămată și careva temei de a interveni în soluția adoptată

instanța nu constată.

Potrivit recursului, avocatul Cazacu V. în numele inculpatului critică

măsura de pedeapsă, aplicată lui Iapcinschi I., ca fiind una prea aspră, astfel, în

opinia acestuia, s-a comis o eroare de drept. Însă, după cum s-a specificat mai

sus, erorile stipulate de pct.6) și 10) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală, nu

sunt prezente în cauză, deoarece instanța de apel a făcut o individualizare a

pedepsei în concordanță cu prevederile legii.

Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare,

hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul ordinar urmează a fi

declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

8

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cazacu Veaceslav

în numele inculpatului Iapcinschi Iulian, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2018, în cauza penală în privința lui

Iapcinschi Iulian, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 iunie 2018.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Constantin Alerguș

Victor Boico

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-01-24
0,95
1ra-100/2018 — art. 187 alin. 2 lit. b. e, f CP
Dosarul nr. 1ra-100/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 24 ianuarie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte - Petru Ursache, judecătorii - Constantin Alerguş, Vladimir Timofti, exa
CSJ 2018-07-04
0,95
1ra-1129/2018 — art. 42 alin. 5, 188 alin. 2 lit. b, c, d, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-1129/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 06 iunie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte GORDILĂ Nicolae judecători CATAN Liliana GUZUN Ion examinând admisibilitat
CSJ 2020-02-27
0,94
1ra-386/2020 — art. 188 al. 2 lit. b, f, 27, 145 al. 2 lit. i CP
Dosarul nr. 1ra-386/2020 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 29 ianuarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat admisibilitatea în principiu
CSJ 2018-10-04
0,94
1ra-1004/2018 — art. 171 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1004/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 04 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadej
CSJ 2018-05-15
0,94
1ra-703/2018 — art. 201-1 alin. 2 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-703/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 aprilie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: preşedinte GORDILĂ Nicolae judecători CATAN Liliana COVALENCO Elena DIACONU I
Sursă