1ra-1087/2018 — art.151 alin.4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.151 alin.4 CP
- Temei legal
- nu a indicat niciun temei prevazut la art. 427 CPP
1ra-1087/2018 — art.151 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.1ra-1087/2018
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
27 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte Nadejda Toma
Judecători Anatolie Țurcan
Vladimir Timofti
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Bătrîncea Ion în numele inculpatului Andronic Constantin, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2016, în cauza
penală privind-l pe
Andronic Constantin xxxx, născut la xxxx xxxx xxxx,
originar și domiciliat în or. xxxx str. xxxx nr.xx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 27.11.2014 – 28.12.2015;
Instanța de apel: 20.01.2016 – 08.12.2016;
Instanța de recurs: 07.05.2018– 27.06.2018.
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 28 decembrie 2015, Andronic Constantin
a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4)
Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că Andronic Constantin a fost
învinuit de organul de urmărire penală, pentru faptul că, în noaptea de 16 spre 17 martie
2014, ora exactă nefiind stabilită, în locuința din apropierea casei de tip pentru copii cu
dizabilități situată la marginea orașului xxxx, lângă traseul xxxx, fiind în stare de
ebrietate, în baza relațiilor reciproc ostile apărute spontan în urma unui conflict,
urmărind scopul vătămării grave a sănătății și integrității corporale, a luat de pe sobă o
căldare de apă clocotindă, aruncând apa peste corpul lui Cernolețchii Tatiana, prin ce i-
1
a cauzat, vătămări grave, periculoase pentru viață, care au dus la 17.03.2014
aproximativ orele 18:00, la decesul victimei.
Împotriva sentinței a declarat apel acuzatorul de stat, care a solicitat casarea
sentinței de achitare în privința lui Andronic Constantin, cu pronunțarea unei noi
hotărâri prin care ultimul să fie condamnat în baza art.151 alin.(4) Cod penal, la 14 ani
închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
În motivarea apelului procurorul a invocat:
- în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate probe, care demonstrează vina
lui Andronic Constantin în comiterea infracțiunii incriminate și anume: declarațiile
succesorului părții vătămate Andronic Vasile, ale martorilor Zotov Igor, Cheptene
Mihail, Budaca Petru și Cernolețchii Veaceslav; raportul de expertiză psihiatrică-legală
ambulatorie nr.xxxx din 08.07.2014; certificatul medical constatator al decesului
nr.xxxx din 19.03.2014; raportul de constatare medico-legală nr.xxxx din 26.03.2014;
raportul de expertiză medico-legală nr.xxxx din 19.05.2014; procesul-verbal de
cercetare la fața locului din 17.03.2014; raportul de autosesizare al ofițerului de
urmărire penală al SUP IP Hîncești Catană Aneta, înregistrat în REI-1al IP Hîncești sub
nr.319 din 18.03.2014; informația 902 parvenită de la medicul Cristi, înregistrată în
REI-2 al IP Hîncești sub nr.913 din 17.03.2014.
În opinia recurentului, prima instanță a admis unilateral poziția invocată de partea
apărării, fără a da o apreciere obiectivă probelor prezentate de partea acuzării, reieșind
din materialul probator. Acuzarea consideră că Andronic Constantin, prin declarațiile
sale, a insinuat faptul că vătămările corporale care au dus la decesul lui Cernolețchi
Tatiana, au fost provocate de însăși victimă, din propria neglijență, ca rezultat al stării
de ebrietate în care se afla, fapt care nu a fost confirmat ulterior.
Prima instanță nu a luat în considerație declarațiile martorului Budaca Petru, care
conform raportului de expertiză psihiatrică-legală ambulatorie suferă de retard mintal
moderat, or, declarațiile acestui martor coroborează pe deplin cu celelalte probe ale
cauzei penale. Instanța urma să facă o distincție clară că în cazul lui Budaca Petru este
vorba despre o dizabilitate intelectuală. Totuși, la întrebările deschise formulate atât la
etapa urmăririi penale, cât și în instanță, acest martor a oferit informații ample despre
modul de derulare a evenimentului infracțional, totodată, ultimul fiind recunoscut
responsabil. Deci nu este întemeiat argumentul primei instanțe, că declarațiile
martorului Budaca Petru sunt inconsecvente, or, instanța de fond nu a explicat în ce
constă inconsecvența mărturiilor oferite de martor.
Instanța de fond în mod greșit a apreciat declarațiile martorului Andronic Vasile
și eronat a apreciat concluziile formulate de către experții medico-legali.
A mai menționat acuzatorul că urmează de luat în calcul niște date pur tehnice și
anume că acea căldare cu apă clocotindă se afla pe sobă, adică la nivelul taliei victimei,
astfel încât nu pot fi explicate arsurile care au apărut pe gât și pe tălpi. Dacă partea
vătămată s-ar fi împiedicat de o căldare aflată pe sobă, nu ar fi fost provocate arsuri pe
2
gât, ci doar de la nivelul brâului în jos. În acest context, unica ipoteză în care puteau fi
provocate arsurile la nivelul gâtului, este aruncarea apei clocotinde peste față. Aceste
raționamente confirmă declarațiile martorului Budaca Petru și concluziile rapoartelor
de expertiză nominalizate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2016,
apelul declarat a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care Andronic Constantin a fost recunoscut
vinovat și condamnat în baza art.151 alin.(4) Cod penal la 12 ani închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Instanța de apel a indicat că, la baza hotărârii au fost puse probele cercetate în
prima instanță și suplimentar în instanța de apel, apreciate prin prisma art.101 Cod de
procedură penală și care, fără echivoc, dovedesc vinovăția inculpatului Andronic
Constantin în săvârșirea infracțiunii incriminate.
Astfel, instanța de apel a statuat că, deși inculpatul Andronic Constantin nu și-a
recunoscut culpa, vinovăția acestuia de săvârșirea infracțiunii încriminate a fost
dovedită prin probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele
și care combat argumentele înaintate de inculpat precum că el urmează a fi achitat din
motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Probele pe care instanța de apel
și-a bazat soluția de condamnare sunt: declarațiile succesorului părții vătămate
Andronic Vasile (f.d.170-171), declarațiile martorilor Budaca Petru (f.d.174-176),
Cernolețchii Veaceslav (f.d.177), Zotov Igor (f.d.178), Cheptene Mihail (f.d.172-173)
și Andronic Liubovi (f.d.179-181).
La fel, instanța de apel a reținut că vina inculpatului se confirmă prin materialele
cauzei, examinate în ședința de judecată: raportul de expertiză psihiatrică-legală
ambulatorie nr.xxxx din 08.07.2014 (f.d.70-72); - certificatul medical constatator al
decesului nr.xxxx din 19.03.2014 (f.d.24); raportul de constatare medico-legală nr.xxxx
din 26.03..2014 și raportul de expertiză medico-legală nr.xxxx din 19.05.2014 (f.d.50-
53, 57-58); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17.03.2014 (f.d.20-21);
raportul de autosesizare al ofițerului de urmărire penală al SUP IP Hîncești, Aneta
Catană înregistrat în REI-I al IP Hîncești sub nr.319 din 18.03.2014 (f.d.16) și
informația 902 parvenită de la medicul Cristi, înregistrată în REI-2 al IP Hîncești sub
nr.913 din 17.03.2014.
Instanța de apel a considerat că respectivele probe, precum și circumstanțele
cauzei au fost apreciate eronat de prima instanță, pronunțând o sentința de achitare.
Astfel, instanța de apel a considerat că nerecunoașterea vinovăției de către
inculpat, privitor la comiterea infracțiunii încriminate, nu echivalează cu achitarea lui,
deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu
certitudine comiterea de către acesta a faptei imputate.
Instanța de apel a conchis că versiunea inculpatului Andronic Constantin,
precum că partea vătămată Cernolețchii Tatiana și-a provocat arsurile singură, din
3
neglijență, împiedicându-se de căldarea cu apă fierbinte, vine în contradicție probele
cercetate și anexate la cauza penală, această versiune fiind reținută în mod eronat de
către instanța de fond ca fiind veridică.
Totodată, instanța de apel a statuat că prima instanță greșit a apreciat totalitatea
semnelor obiective și subiective ale faptei prejudiciabile (social periculoase) comisă de
către inculpat, de aceea a considerat că probele prezentate instanței de judecată de către
acuzarea de stat și examinate în cadrul cercetării judecătorești dovedesc cu certitudine
faptul că inculpatul Andronic Constantin a comis infracțiunea prevăzută de art.151
alin.(4) Codul penal, după indicii calificativi: vătămarea intenționată gravă a integrității
corporale, care este periculoasă pentru viață, acțiuni săvârșite cu deosebită cruzime, care
au provocat decesul victimei.
Astfel, prima instanță nu a ținut cont de gravitatea și urmările infracțiunii
săvârșite și eronat a apreciat totalitatea probelor prezentate de către acuzatorul de stat,
dând o apreciere critică probelor acuzării, precum și nu a luat în considerație declarațiile
martorului Budaca Petru.
În astfel de circumstanțe, instanța de apel a considerat că probele administrate la
dosar, fiind verificate sub aspectul pertinenții și concludenții, atât cele obținute în
procesul urmăririi penale, cât și în cadrul ședințelor de judecată, în ansamblu lor
coroborează între ele, dovedind vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate.
Referitor la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a ținut
cont de prevederile art.art.7, 61, 75, 76, 77 și 78 Cod penal, de gradul prejudiciabil și
pericolul social al infracțiunii, de persoana inculpatului Andronic Constantin, de
circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența
pedepsei aplicate asupra vinovatului, concluzionând că corijarea și reeducarea acestuia
este posibilă doar cu izolarea de societate.
Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, avocatul Bătrîncea
Ion în numele inculpatului a atacat decizia cu recurs ordinar, solicitând casarea integrală
a acesteia și menținerea sentinței.
În argumentarea recursului declarat, apărătorul susține că instanța de apel a
apreciat eronat probele, a emis o hotărâre de condamnare bazată pe aceleași probe
administrate și cercetate de prima instanță, în baza cărora inculpatul a fost achitat, însă
vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal
nu este dovedită.
În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală,
procurorul a depus referință asupra recursului declarat de avocatul Bătrîncea Ion în
numele inculpatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind
depus peste termen.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu
motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele
considerente.
4
Potrivit art.432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală instanța de recurs,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței
de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în
cazul în care constată că este declarat peste termen.
În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de
recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată
din 08 decembrie 2016 (f.d.15-25 vol. II), inculpatul și avocatul acestuia au fost prezenți
în penultima ședință. Tot în aceiași zi a fost pronunțat dispozitivul deciziei, unde li s-a
comunicat despre data și ora desfășurării următoarei ședințe și anume despre data
pronunțării deciziei motivate pe 05 ianuarie 2017 ora 1400, iar potrivit prevederilor
art.319 alin.(2) Cod de procedură penală, partea prezentă la un termen de judecată nu
mai este citată pentru termenele ulterioare, chiar dacă va lipsi la unul din aceste termene.
Așadar, următoarea ședință după data de 08 decembrie 2017 a fost fixată pentru
05 ianuarie 2017, dată când a fost amânată pronunțarea deciziei motivate pentru ziua
de 19 ianuarie 2017 ora 1400, decizia motivată fiind pronunțată la data respectivă,
(f.d.25-26 vol. II).
Având în vedere că inculpatul și avocatul acestuia au fost prezenți la ședința din
08 decembrie 2016 și au fost înștiințați despre desfășurarea ședinței de judecată pentru
data de 05 ianuarie 2017, impedimente în vederea prezentării acestora în ședința de
judecată, instanța de recurs nu a depistat.
Totodată, instanța de recurs menționează că potrivit procesului verbal al ședinței
de judecată, procurorul a fost prezent și în aceeași zi a primit copia deciziei integrale,
fapt ce se confirmă prin recipisa anexată (f.d.51 vol. II).
Reieșind din faptul că inculpatul nu a fost prezent la pronunțarea deciziei
integrale, cu toate că a cunoscut despre data și ora desfășurării, instanța de apel a
expediat copia deciziei integrale inculpatului la 25 ianuarie 2017, fapt ce se confirmă
prin scrisoare de însoțire (f.d.52 vol. II).
În atare împrejurări, Colegiul penal accentuează că, în speța dată, termenul de
declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate la 19 ianuarie 2017
a expirat la 19 februarie 2017.
Aceste date certifică faptul că termenul de 30 zile de contestare cu recurs a
deciziei instanței de apel, stabilit de art.422 Cod de procedură penală nu a fost respectat,
deoarece recursul în cauză a fost declarat la data de 21 martie 2018 (f.d.62 vol. II) și
prin urmare, Colegiul penal consideră că recursul în cauză a fost depus peste termen.
La acest capitol, instanța de recurs reamintește că termenul de recurs este absolut
și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a
exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca
tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării
recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.
5
Raportând situația reținută în cauză la prevederile art.art.422, 432 alin.(2) pct.2)
Cod de procedură penală, rezultă că recursul declarat de avocatul Bătrîncea Ion în
numele inculpatului Andronic Constantin este inadmisibil, fiind declarat peste termen.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Bătrîncea Ion în
numele inculpatului Andronic Constantin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 08 decembrie 2016, în cauza penală în privința lui Andronic
Constantin xxxx, ca fiind declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 iunie 2018.
Președinte Nadejda Toma
Judecători Anatolie Țurcan
Vladimir Timofti
6