1ra-1119/2018 — art. 145 alin. 2 lit. e/1, j, 320/1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 145 alin. 2 lit. e/1, j, 320/1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1119/2018 — art. 145 alin. 2 lit. e/1, j, 320/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.1ra-1119/2018
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
20 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Nadejda Toma,
Judecători – Anatolie Țurcan și Vladimir Timofti,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, prin care
se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27
februarie 2018, în cauza penală în privința lui
Russu Alexandr xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 24.11.2017 - 08.12.2017;
Instanță de apel: 29.01.2018 - 27.02.2018;
Instanță de recurs: 10.05.2018 - 20.06.2018.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Ungheni sediul Central din 08 decembrie 2017, pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Russu Alexandr a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza:
- art.145 alin.(2) lit. e1), j) Cod penal, la 12 ani închisoare;
- art.3201 Cod penal, la 2 ani închisoare.
Conform art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al
pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa 13 ani închisoare, cu executarea în
penitenciar de tip închis.
Potrivit art.85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată a fost
adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei
Ungheni din 19 martie 2015, fiindu-i aplicată pedeapsa definitivă 15 ani închisoare,
cu executarea în penitenciar de tip închis.
Solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul inculpatului a
cheltuielilor judiciare în sumă de 43 684 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Russu Alexandr la
14 august 2017, în jurul orei 19.00, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică și
urmărind scopul lipsirii ilegale de viață a unei alte persoane, înarmându-se cu o rangă
metalică, s-a deplasata la domiciliul concubinei sale Bolșoi Ana din xxxxx, născută la
xxxxx, a sărit gardul, după care intrând în casă i-a aplicat mai multe lovituri cu ranga
1
metalică concubinei sale Bolșoi Ana în regiunea cervicală a capului și corpului,
cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr.96 din 15.08.2017, leziuni
corporale grave, în rezultatul cărora aceasta a decedat.
Tot el, știind cu certitudine că de către Judecătoria Ungheni la 21 iulie 2017 a
fost emisă ordonanța de protecție a victimei violenței în familie Bolșoi Ana, pe un
termen de 3 luni, începând cu 21 iulie 2017 ora 14:00 până la 21 octombrie 2017,
prin care instanța a stabilit obligații agresorului Russu Alexandr, domiciliat în
xxxxx, de a părăsi și de a sta departe de locuința victimei Bolșoi Ana, de a sta departe
de locul aflării victimei și de a nu contacta cu ea, intenționat a încălcat restricțiile
ordonanței de protecție menționate și la data de 14 august 2017, în jurul orei 19.00
aflându-se în stare de ebrietate alcoolică și urmărind scopul lipsirii ilegale de viață a
unei alte persoane, înarmându-se cu o rangă metalică a sărit gardul gospodăriei cet.
Bolșoi Ana și a intrat în gospodăria acesteia unde cu ranga metalică i-a aplicat mai
multe lovituri în regiunea cervicală a capului și corpului, în rezultatul căruia Bolșoi
Ana a decedat.
Procurorul, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a
acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care să fie dispusă încasarea de la inculpatul Russu
Alexandr a cheltuielilor de judecată în sumă de 43 684 lei.
În motivarea cerințelor sale a invocat că, în speță cheltuielile judiciare au fost
suportate în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare, care fac parte din
cheltuielile suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală,
care urmează a fi suportate conform prevederilor legale de către condamnat și trecute
în contul statului.
Concluzia primei instanțe privind respingerea solicitării procurorului de a
dispune încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpatului contravine
prevederilor art.art.227, 229 Cod de procedură penală.
3.1. Succesorul părții vătămate, Bejenari Mihail, la 15 februarie 2018, a
contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri
conform legislației în vigoare.
În motivarea cerințelor sale, a invocat că, nu a luat cunoștință cu materialele
cauzei penale în instanța de judecată, în instanță a solicitat restituirea pagubele
materiale (cheltuieli pentru înmormântare în sumă de 20 000 lei, televizorul în sumă
de 7 000 lei, salteaua de pat în sumă de 3 000 lei, lenjerie de pat în sumă de 3 000 lei)
și pensie pentru întreținerea copiilor minori.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie
2018, apelurile declarate au fost respinse, cel al succesorului părții vătămate ca depus
peste termen, iar al procurorului ca nefondat, cu menținerea sentinței.
4.1. Referitor la apelul declarat de succesorul părții vătămate, instanța de apel
cu trimitere la prevederile art.art.401 alin.(1) pct.5), 6), 402 alin.(1), 403 alin (1) Cod
de procedură penală, a indicat că, potrivit procesului-verbal din 08 decembrie 2017,
sentința Judecătoriei Ungheni sediul Central din 08 decembrie 2017 a fost pronunțată
în prezența succesorului părții vătămate, fiindu-i explicat conținutul, ordinea precum
și modalitatea de atac a acesteia (f.d.226-230).
Totuși, Bejenari Mihail a declarat apel împotriva sentinței la data de 15
2
februarie 2018 și deși termenul de declarare al apelului a expirat, în cererea declarată
nu au fost invocate temeiuri privind omiterea termenului de atac.
La fel, instanța a indicat că, în ședința instanței de apel nu au fost constatate
circumstanțe noi, care ar da temei pentru repunerea în termen a apelului declarat de
succesorul părții vătămate, Bejenari Mihail, concluzionând că acesta l-a omis
neîntemeiat.
4.2. Privitor la apelul declarat de procuror, instanța de apel a indicat că, în speță
au fost înregistrate cheltuieli de judecată, și anume cheltuieli ce țin de efectuarea
expertizei medico-legale nr.96 din 15.08.2017; expertizei judiciare nr.l59a-2017 din
27.09.2017; expertizei judiciare nr.300 din 08.09.2017; expertizei nr.34/12/1 -R-5176
din 27.09.2017 și expertizei psihiatrice medico-legale nr.362 din 07.11.2017.
Așadar, instanța de apel a indicat că, procurorul nu a formulat și înaintat o
acțiune civilă în cadrul procesului penal, cu formularea cerințelor corespunzătoare,
limitându-se la invocarea circumstanțelor privind cheltuielile pentru efectuarea
expertizei medico-legale a părții vătămate.
Cheltuielile judiciare solicitate de către acuzatorul de stat sunt cheltuieli de
efectuare a urmării penale, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului, or normele
procesuale penale nu prevăd achitarea din contul condamnatului a cheltuielilor
judiciare care constituie cheltuieli de expertiză obligatorie, iar la caz, expertiza a fost
dispusă de către organul de urmărire penală, constituind cheltuieli inerente efectuării
urmăririi penale.
Procurorul, în temeiul pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a
contestat cu recurs ordinar decizia, solicitând casarea acesteia în partea neîncasării
cheltuielilor judiciare, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în
alt complet de judecată.
În motivarea cerințelor sale a invocat că, soluția instanței de apel, prin care a
fost menținută sentința primei instanțe cu privire la încasarea cheltuielilor de
judecată, contravine art.229 alin.(1) Cod de procedură penală.
Totodată, reclamantul menționează că, alin.(2) art.143 Cod de procedură
penală, care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cadrul urmăririi
penale se fac din contul mijloacelor bugetului de stat, a fost abrogat, iar de către
instanța de apel urma fi aplicat art.3 Cod de procedură penală.
Deci, în urma pronunțării unei hotărâri de condamnare, inculpatul urmează să
suporte cheltuielile judiciare în baza culpei sale infracționale, deoarece fără săvârșirea
infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi realizat.
Verificând argumentele recursului declarat în raport cu materialele cauzei,
Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să
decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit
neîntemeiat.
Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod
de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or,
3
art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi
atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel la judecarea cauzei.
Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal
sau procesual și erori de drept material sau substanțial.
Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin
hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și material.
Colegiul reține că recurentul invocă temeiul pentru recurs prevăzut la pct.6)
alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel în cazul când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
În esență, recurentul critică decizia doar din considerentul că, în viziunea sa,
instanța de apel greșit a respins solicitarea din cererea de apel cu privire la încasarea
din contul inculpatului a sumei de 43 684 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide, că
instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele
prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând corect la concluzia
de a respinge solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul inculpatului în
beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 43 684 lei, suportate pentru
efectuarea expertizei medico-legale a victimei, expertizei psihiatrico-psihologică în
condiții de ambulatoriu a bănuitului, expertizei biologice, expertizei trasologice și
expertizei psihiatrico-psihologică legală în condiții de staționar a învinuitului.
Astfel, art.227 alin.(2) Cod de procedură penală stipulează, că cheltuielile
judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții
vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și
asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea, transportarea și cercetarea
corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței juridice
garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau
nimicite în procesul de efectuare a expertizei sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite
în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.
Totodată, alin.(3) al aceleiași norme prevede, că cheltuielile judiciare se plătesc
din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.
Potrivit art.228 Cod de procedură penală (1) În modul prevăzut de legea
procesuală penală, din sumele alocate de stat vor fi compensate următoarele cheltuieli
judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă, asistenții
procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții legali ai părții
vătămate, ai părții civile:
1) cheltuielile făcute în legătură cu prezentarea la citare în organul de urmărire
penală și în instanță;
2) cheltuielile de cazare;
3) salariul mediu pentru toată perioada de participare în procesul penal;
4) cheltuielile de reparare, restabilire a obiectelor care au fost deteriorate în
urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale la cererea organului de urmărire
penală sau a instanței.
4
(2) Organele, întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat sunt obligate să
păstreze salariul mediu pentru toată perioada de timp în care partea vătămată,
reprezentantul ei legal, asistentul procedural, interpretul, traducătorul, specialistul,
expertul, martorul au participat în procesul penal la citarea organului de urmărire
penală sau a instanței.
(3) Expertului și specialistului li se recuperează, de asemenea, costul
materialelor care le aparțin și care au fost utilizate pentru executarea însărcinării
respective.
(4) Expertul, specialistul, interpretul, traducătorul au dreptul la recompensă
pentru executarea obligațiilor, afară de cazurile când le-au executat în cadrul unei
însărcinări de serviciu.
(5) Cheltuielile suportate de persoanele menționate la alin.(1) vor fi recuperate
la cererea acestora în baza unei hotărâri a organului de urmărire penală sau a instanței
în mărimea stabilită de legislația în vigoare.
Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal conchide, că suma de
43 684 lei a fost necesară pentru efectuarea expertizei judiciare medico-legale nr.96
din 15.08.2017 (f.d.59-60 vol. I), dispusă prin ordonanța organului de urmărire penală
din 15.08.2017 (f.d.57 vol. I), expertizei psihiatrico-psihologică în condiții de
ambulatoriu nr.159a-2017 din 27.09.2017 (f.d.68-70 vol. I), dispusă prin ordonanța
organului de urmărire penală din 24.08.2017 (f.d.66 vol. I), expertizei judiciare
biologice nr.300 din 08.09.2017 (f.d.82-85 vol. I), dispusă prin ordonanța organului
de urmărire penală din 23.08.2017 (f.d.77 vol. I), expertizei trasologice nr.34/12/1/-
R-5176 din 27.09.2017 (f.d.96 vol. I), dispusă prin ordonanța organului de urmărire
penală din 11.09.2017 (f.d.92 vol. I), expertizei psihiatrico-psihologică legală în
condiții de staționar nr.362 din 07.11.2017 (f.d.185-190 vol. I), dispusă prin
ordonanța organului de urmărire penală din 03.10.2017 (f.d.182 vol. I), or, aceste
cheltuieli sunt puse pe seama statului prin intermediul organelor de resort care
pornesc urmărirea penală și se compun din cheltuieli evidente și necesare în vederea
constatării faptei infracționale, însă nu constituie cheltuieli suplimentare suportate de
către organul de urmărire penală sau de către instanță, în legătură cu efectuarea
urmăririi penale sau judecarea cauzei.
Așadar, Colegiul penal atestă, că instanța de apel întemeiat a reținut, că aceste
cheltuielile sunt suportate de către organul de urmărire penală, care și are atribuția de
a administra probele în vederea probării/combaterii acuzației aduse, însă aceste
cheltuieli nu sunt de natura de a pune pe seama statului costuri suplimentare, sau
exagerate, iar cheltuielile pentru efectuarea expertizei întru stabilirea gradului
vătămărilor corporale și decesul victimei, expertizei biologice și trasologice și
expertizelor pentru a stabili starea psihică a bănuitului/învinuitului, sunt evidente și
necesare pentru a demonstra existența/lipsa bănuielii rezonabile privind comiterea
infracțiunii.
Colegiul penal de asemenea menționează, că la examinarea cauzei de către
instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art.art.414-419 Cod
de procedură penală, iar eroarea de drept invocată de către recurent prescrisă la
art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, nu a fost constatată la examinarea
recursului, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul
5
urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2018, în cauza penală în privința lui Russu
Alexandr xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 iunie 2018.
Președinte /semnătura/ Nadejda Toma
Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan
/semnătura/ Vladimir Timofti
Copia corespunde originalului,
Judecător Anatolie Țurcan
Copia corespunde originalului,
Judecător Anatolie Țurcan
6