1ra-546/18 — art.361 alin.2 CP

Prima instanță: 06.07.2016 - 10.03.2017;

Instanța de apel: 05.04.2017 - 27.10.2017;

Instanța de recurs: 07.02.2018 - 22.05.2018. C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 10 martie 2017, Roibu Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.361 alin.(2) lit.b), c) Cod penal la amendă în mărime de 450 unități convenționale. În temeiul art.85 alin.(1), 87 Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei Criuleni din 21 decembrie 2006, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 13 ani închisoare și amendă în mărime de 450 unități convenționale, ce urmează a fi executate de sine stătător, cu executarea ei în penitenciar de tip închis. S-a dispus încasarea de la Roibu Gheorghe în beneficiul lui Cotruță Andrei cheltuielile judiciare în sumă de 4411 lei. 2. Prima instanță, examinând cauza în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, a constatat că Roibu Gheorghe, executând pedeapsa cu închisoarea în Penitenciarul nr.15 și fiind obligat în baza sentinței respective de condamnare să repare prejudiciul material și moral cauzat succesorului părții vătămate Cotruță Andrei, în sumă totală de 2 538 009 lei, intenționând să inițieze procedura de liberare condiționată a sa de pedeapsă înainte de termen conform prevederilor art.91 Cod penal, care prevede în mod obligatoriu repararea integrală a daunelor cauzate de infracțiunea pentru care a fost condamnat, fără a repara prejudiciul cauzat prin infracțiune succesorului părții vătămate, urmărind premeditat scopul folosirii documentelor oficiale false care eliberează de obligații, la 15 septembrie 2015, a semnat cererea scrisă adresată șefului Penitenciarului nr.15, cu sediul în mun.Chișinău, or.Cricova, str.Luceafărul 9, prin care a solicitat anexarea la dosarul său personal a declarației obținute prin intermediul unor persoane nestabilite, care au confecționat-o, potrivit căreia succesorul părții vătămate Cotruță Andrei a confirmat faptul că nu are careva pretenții materiale sau morale față de el, indicându-se că prejudiciul a fost recuperat pe 1 deplin și nu este împotrivă pentru eliberarea condiționată înainte de termen a acestuia, autentificată notarial la 19 mai 2015 de către notarul public Carpov Tatiana, înregistrată cu nr.1401, care s-a constatat a fi falsă și, știind cu certitudine că aceasta este falsă, a anexat-o în original la cerere, solicitând totodată în baza acesteia elibererea unui certificat care să confirme faptul achitării integrale a prejudiciului și încetarea procedurii de executare. 3. Împotriva sentinței au declarat apel: - procurorul, care a solicitat casarea parțială a acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Gh.Roibu în baza art.361 alin.(2) lit.b), c) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare, iar în temeiul art.85 Cod penal, definitiv 11 ani închisoare, pe motiv că instanța incorect i-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă, pe când infracțiunea a fost comisă de inculpat în stare de recidivă, astfel pedeapsa urma a fi stabilită, ținând cont de prevederile art.34 alin.(2) Cod penal, iar ce definitivă, reieșind din încheierea Judecătoriei Rîșcani din 20.06.2012; - stabilind pedeapsa cu amendă, instanța nu a ținut cont de faptul că aceasta nu va fi posibil de executat, deoarece inculpatul execută pedeapsa închisorii și pe sentința anterioară nu are restituit prejudiciul material și moral cauzat prin infracțiune, astfel că pedeapsa a fost individualizată contrar prevederilor art.61, 75, 76 Cod penal; - avocatul L.Pascal în numele inculpatului Gh.Roibu, casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei definitive sub formă de închisoare, cu pronunțarea în partea dată a unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată pedeapsa definitivă în limitele termenului neexecutat, deoarece instanța la stabilirea pedepsei definitive nu a ținut cont de faptul că prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 20.06.2012, inculpatului i s-a efectuat calcularea a 2593 zile privelegiate de muncă din durata pedepsei ce constituie 7 ani 1 lună și 6 zile, astfel că la data de 10.03.2017 inculpatul executase 12 ani și 8 luni închisoare, termenul neexecutat constituind 11 luni și 14 zile, care expira la 24.01.2018; - avocatul M.Mihalachi în numele lui A.Cotruță, care a solicitat casarea încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 17.02.2017, prin care să fi admisă cererea de recunoaștere în calitate de parte civilă la proces a lui A.Cotruță și totodată, casată sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului în baza art.361 alin.(2), art.85 Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 18 ani închisoare, invocând că incorect A.Cotruță nu a fost recunoscut pe cauza dată ca parte vătămată, deși a depus plângere la 24.09.2015, în care a indicat că semnătura sa în declarația notarială din 19.05.2015 a fost falsificată; - incorect organul de urmărire penală l-a audiat pe acesta în calitate de martor, dar nu ca parte vătămată, de rând ce pe tot parcursul procesului penal a primit răspunsuri de la organul de urmărire penală și la finele urmăririi penale a fost invitat să facă cunoștință cu materialele dosarului penal, drept de care nu dispune martorul, lucru constatat și de prima instanță, care apoi neîntemeiat a respins prin încheiere cererea de recunoaștere în calitate de parte civilă la proces.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2017, apelul declarat de către avocatul C.Mihalachi a fost respins, ca inadmisibil, și admise apelurile declarate de procuror și avocatul L.Pascal în numele inculpatului, casată sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Gh.Roibu 2 recunoscut vinovat și condamnat în baza art.361 alin.(2) lit.b), c) Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare. Conform art.85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei Criuleni din 21 decembrie 2006, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani și 1 lună închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. Instanța de apel a constatat că prima instanță, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Gh.Roibu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, care se confirmă prin probele acumulate la dosar și cercetate în ședințele de judecată și anume, prin declarațiile inculpatului Gh.Roibu, a martorilor A.Cotruță, T.Carpov, cât și prin probele scrise - procesele-verbale de ridicare în original a cererii condamnatului, adresată șefului Penitenciarului nr.15 din 15.09.2015, prin care a solicitat anexarea la dosarul personal a declarației autentificate notarial la 19.05.2015 de către notarul public T.Carpov, potrivit căreia succesorul părții vătămate Iu.Cotruță a confirmat faptul că nu are careva pretenții materiale sau morale față de el; de examinare din 29.02.2016 a registrului de înregistrare a scrisorilor închise ale condamnaților parvenite în Penitenciarul nr.15 Cricova, potrivit căruia s-a constatat că registrul cuprinde perioada 01.09.2011 - 2016, iar în perioada anului 2015, condamnatul Gh.Roibu nu a recepționat careva scrisori; declarația autentificată notarial de către notarul public T.Carpov cu nr.1401 din 19.05.2015 și răspunsul notarului public T.Carpov nr.79/ie din 08.10.2015; registrul actelor notariale AA nr.0017838/569 al notarului public T.Carpov, din care rezultă că la 11.05.2015 sub nr.1401 a fost legalizată semnătura traducătorului A.Craievscaia, cu utilizarea blanchetei speciale 264085; raportul de expertiză nr.11375-11376 din 31.12.2015. Totodată, instanța de apel a respins apelul declarat de avocatul C.Mihalachi în numele lui A.Cotruță, ca inadmsibil, pe motiv că în cadrul procesului penal de învinuire a lui Gh.Roibu în comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, A.Cotruță a avut calitate de martor la faza de urmărire penală, cât și în instanța de judecată, și respectiv, a dat declarații la 20.10.2015 și 19.06.2016 în aceiași calitate, fără a înainta acțiune civilă în cadrul procesului penal. Astfel, instanța de apel, reținând faptul că A.Coturță nu s-a constituit parte civilă în procesul penal și nu a înaintat acțiune civilă, având calitatea de martor în cadrul acestui proces penal, și respectiv, potrivit art.401 alin.(1) pct.5) Cod de procedură penală, este titularul unui drept de apel limitat, a conchis că acesta are dreptul de a contesta soluția primei instanțe doar cu privire la cheltuielile judiciare, dar nu și în partea stabilirii pedepsei. Referitor la apelurile declarate de procuror și partea apărării în numele inculpatului în partea individualizării pedepsei penale, instanța de apel a menționat că, modalitatea de executare a pedepsei aleasă de către prima instanță în privința inculpatului sub formă de amendă, nu este în acord cu principiul proporționalității, având în vedere fapta comisă, urmările produse și atitudinea inculpatului până la comiterea infracțiunii, în timpul comiterii și după comiterea acesteia. Sub aspectul 3 vizat, instanța de apel a considerat că prima instanță nu a luat în seamă faptul că infracțiunea săvârșită de inculpat face parte din categoria celor mai putin grave, că la momentul săvârșirii infracțiunii incriminate Gh.Roibu executa o pedeapsă penală pentru omorul a două persoane și în procesul executării pedepsei închisorii a comis o altă faptă ce are tangență cu cea anterioară, ultimul dorind a se eschiva de la achitarea despăgubirilor materiale și morale cauzate, ceea ce caracterizează persoana inculpatului, manifestând opunere în vederea corectării și resocializării sale, din care motiv corijarea și reeducarea lui poate avea loc doar prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, fiindcă pedeapsa sub formă de amendă stabilită de prima instanță nu este una echitabilă, care ar fi determinat conștientizarea de către inculpat a gravității faptei săvârșite și necesității corijării comportamentului sau. În concluzie, instanța de apel, reținând prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, a conchis că inculpatului urmează a- i fi aplicată o pedeapsă mai aspră, care va fi echitabilă și va atinge scopul scontat de restabilire a echității sociale și în măsură să reeduce comportamentul acestuia. De asemenea, instanța de apel reținând faptul că inculpatului urmează a-i fi aplicată pedeapsa prin cumul de sentințe, care la data pronunțării sentinței a executat din pedeapsa anterioară 12 ani și 8 zile, fapt stabilit prin închierea Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău din 20.06.2012 și potrivit raportului de evaluare eliberat de Penitenciarul nr.15 a executat 7 ani 4 luni și 6 zile reieșind din calcularea a 2683 de zile privilegiate de muncă din durata pedepsei, adică în total 19 ani 4 luni și 14 zile, a constatat că partea neexecutată a pedepsei de 20 de ani, stabilită prin sentința anterioară, constituie 7 luni și 6 zile, care urmează a fi parțial adăugată la pedeapsa aplicată de 4 ani și 6 luni închisoare.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare: - avocatul L.Pascal în numele inculpatului care, invocând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă încetarea procesului penal în privința inculpatului, pe motiv că există o hotărâre a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă; - instanța de apel considerând că inculpatului urmează a-i fi aplicată o pedeapsă mai aspră, a ignorat faptul că cauza penală în privința lui Gh.Roibu a fost examinată potrivit prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, și că pedeapsa maximă nu putea depăși 3 ani și 4 luni închisoare; - cumulându-i la pedeapsa principală partea neexecutată a pedepsei pe sentința anterioară, instanța de apel nu a reținut încheierea Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău din 20.06.2012, din care se deduce că termenul neexecutat al pedepsei stabilite inculpatului, cu calculul privilegiat a 2593 zile, constituie 2 luni și 27 zile, dar nu precum a constatat instanța de apel; - în privința inculpatului urma a fi încetat procesul penal în temeiul art.332 Cod de procedură penală, deoarece la materialele cauzei este anexată ordonanța de refuz în începerea urmăririi penale din 29.10.2015, emisă de Procuratura s.Buiucani, mun.Chișinău, pe procesul penal nr.2897 din 05.10.2015, pornit în baza plângerii lui A.Cotruță, pe pretinsele acțiuni ilicite ale lui Gh.Roibu, pe faptul întocmirii declarației false din numele lui A.Cotruță, ordonanță ce a fost emisă în conformitate cu prevederile art.274 alin.(5), 275 pct.9), 286 Cod de procedură penală, soldată cu clasarea procesului penal; - instanța nu a ținut cont că ordonanța de refuz în începerea urmăririi penale din 29.10.2015 pe temeiurile enunțate și pe aceeași faptă, a stat la baza pornirii urmăririi penale și condamnarea lui Gh.Roibu, de unde se deduce că pe caz există o hotărâre a organului de urmărire penală asupra aceleiași 4 persoane pentru aceiași faptă de clasare a procesului penal, neanulată, ce are putere juridică și valoare probatorie; - martorul A.Cotruță care invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cât și a încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 17.02.2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admis în cadrul procesului penal în calitate de parte civilă și să fie dispusă încasarea de la inculpat în beneficiul său prejudiciul material în mărime de 4411 lei și prejudiciul moral în valoare de 10000 lei, cât și cheltuielile judiciare în sumă de 4000 lei, pe motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului invocat în apel, privind casarea încheierii primei instanțe, prin care s-a respins cererea sa de recunoaștere în calitate de parte civilă pe cauza dată; - incorect instanța de apel a conchis că dânsul nu a înaintat careva acțiune civilă în cadrul procesului penal, pe când o astfel de cerere a fost depusă la 28.10.2016; - prima instanță, respingându-i cererea de a fi atras în proces în calitate de parte civilă, incorect a dedus că infracțiunea incriminată inculpatului este una formală și că spre deosebire de alte tipuri de infracțiuni, acțiunea sau inacțiunea persoanei învinuite, inculpate nu predomină cauzarea de prejudicii materiale sau morale unei persoane fizice, deoarece drept bază a calificării se ia momentul survenirii consecințelor infracțiunii și nu existența sau lipsa persoanei prejudiciate; - faptul că legislatorul nu a inclus consecințele faptei în calitate de semne obligatorii ale componenței, nu împiedică instanța de a admite cererea de recunoaștere în calitate de parte civilă în proces a persoanei ce a suportat prejudicii materiale și morale, fiindcă anume semnătura sa a fost falsificată și să nu fi sesizat administrația, anume dânsul ar fi fost prejudiciat cu 2506334 lei, prin ce consideră că soluția adoptată de instanța de apel prejudiciază grav drepturile reglementate de art.6 CEDO și limitează drepturile sale la atacarea hotărârilor judecătorești doar în privința cheltuielilor judiciare suportate.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care a solicitat respingerea recursurilor ca fiind neîntemeiate, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul ordinar declarat de către A.Cotruță urmează a fi respins, ca inadmisibil, iar recursul ordinar declarat de către avocatul L.Pascal în numele inculpatului - admis din următoarele considerente. Cu referire la recursul ordinar declarat de către A.Cotruță. Din actele cauzei rezultă că, recurs ordinar împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 17.02.2017 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27.10.2017 a declarat martorul A.Cotruță, solicitând casarea acestora. Colegiul penal atestă că, conform art.421 Cod de procedură penală, procurorul și persoanele menționate la art.401 alin.(1) pct.5) Cod de procedură penală, pot declara recurs ordinar împotriva hotărârilor judecătorești. Potrivit art.401 Cod de procedură penală, recurs pot declara următoarele persoane: - procurorul, în ce privește latura penală și latura civilă; - inculpatul, în latura penală și latura civilă; - partea vătămată; - partea civilă și partea civilmente responsabilă, în latura civilă; - martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în ce privește cheltuielile judiciare cuvenite acestora; - recursul poate fi 5 declarat în numele persoanelor menționate în art.401 alin.(1) pct.2) - 4) și de către apărător sau reprezentantul lor legal. Prin urmare, art.421 Cod de procedură penală reglementează procedura și persoanele care pot declara recurs, iar în cazul în care recursul este declarat de persoana căreia nu-i aparține acest drept, în speță, recursul ordinar este declarat de martor în ce privește latura civilă, ținând seama și de prevederile art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, recursul declarat se consideră inadmisibil. Cât privește alegațiile invocate de recurent în recurs, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului invocat în apel referitor la casarea încheierii primei instanțe, prin care a fost respinsă cererea sa de recunoaștere în calitate de parte civilă în cauza dată, instanța de recurs consideră că acestea sunt neîntemeiate, deoarece asupra legalității încheierii menționate instanța de apel s-a expus în partea descriptivă a deciziei argumentând că în cadrul procesului penal de învinuire a lui Gh.Roibu în comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, A.Cotruță a avut calitatea de martor la faza de urmărire penală, cât și în instanța de judecată, și respectiv, a dat declarații la 20.10.2015 și 19.06.2016, în aceiași calitate, fără a înainta acțiune civilă în cadrul procesului penal, deci dânsul nu a fost constituit ca parte civilă în procesul penal, fiind astfel titularul unui drept de apel limitat, având dreptul de a contesta soluția primei instanțe doar cu privire la cheltuielile judiciare. Neîntemeiat este și argumentul invocat de recurent, precum că prima instanță, respingându-i cererea de a fi atras în proces în calitate de parte civilă, incorect a dedus că infracțiunea incriminată inculpatului este una formală și că spre deosebire de alte tipuri de infracțiuni, acțiunea sau inacțiunea persoanei învinuite, inculpate nu predomină cauzarea de prejudicii materiale sau morale unei persoane fizice, deoarece drept bază a calificării se ia momentul survenirii consecințelor infracțiunii și nu existența sau lipsa persoanei prejudiciate. Instanța reține că, infracțiunea prevăzută de art.361 Cod penal se consumă din momentul confecționării, deținerii, vânzării sau folosirii documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații. În speță, infracțiunea comisă de inculpat s-a consumat din momentul când acesta a folosit declarația autentificată notarial, cu scopul de a fi eliberat de obligația de a recupera prejudiciul material și moral succesorului părții vătămate A.Cotruță, întru a iniția procedura de liberare condiționată a sa de pedeapsă înainte de termen, conform prevederilor art.91 Cod penal. Pe motivele reținute supra, Colegiul penal consideră că recursul ordinar declarat de A.Cotruță urmează a fi respins, ca inadmisibil. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul L.Pascal în numele inculpatului. În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația inculpatului. După cum rezultă din conținutul recursului declarat de avocatul L.Pascal, aceasta critică decizia instanței de apel, pe motiv că instanța considerând că inculpatului urmează a-i fi aplicată o pedeapsă mai aspră, a ignorat faptul că cauza penală în privința lui Gh.Roibu a fost examinată potrivit prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, și că pedeapsă maximă nu putea depăși 3 ani și 4 luni închisoare, 6 precum și faptul că la pedeapsa principală, cumulându-i pedeapsa anterioară, instanța nu a ținut cont de încheierea Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinăui din 20.06.2012. Verificând legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor cauzei, Colegiul penal consideră că vinovăția inculpatului Gh.Roibu în săvârșirea infracțiunii imputate este pe deplin stabilită, iar calificarea acțiunilor acestuia este corectă și corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei, însă la aplicarea măsurii de pedeapsă instanța de apel eronat a aplicat prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală. Astfel, se constată că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27.10.2017, a fost casată sentința primei instanțe în partea stabilirii pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Gh.Roibu recunoscut vinovat și condamnat în baza art.361 alin.(2) lit.b), c) Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare. Conform art.85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei Criuleni din 21.12.2006, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani și 1 lună închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis. Colegiul penal atestă că, cauza penală în privința lui Gh.Roibu a fost examinată de prima instanță pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală. Sancțiunea art.361 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, în baza căreia a fost condamnat Gh.Roibu, prevede o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de la 550 la 950 unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau închisoare de până la 5 ani. Conform prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, în cazul în care inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, inculpatul beneficiază de o reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoarea, adică aceasta se reduce cu o treime din maximul și din minimul prevăzut de sancțiune, stabilindu-se noi limite cu care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei inculpatului. Ținând cont de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, noile limite cu care urma să opereze instanța la stabilirea pedepsei constituie din maximul acesteia - 3 ani și 4 luni și din minimul - 3 luni, închisoare. Prin urmare, Colegiul penal conchide că, la momentul adoptării deciziei de către instanța de apel, deși aceasta, reținând prevederile art.7,61,75 Cod penal, just a concluzionat că inculpatul urmează a executa pedeapsa cu închisoarea, însă nu a ținut cont de noile limite cu care trebuia să opereze la stabilirea pedepsei, potrivit art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, prin ce s-a comis o eroare de drept, care poate fi și urmează a fi corectată de către instanța de recurs, deoarece s-a aplicat o pedeapsă care nu corespunde cerințelor legii. Totodată, după cum rezultă din dispozitivul deciziei instanței de apel, ultima la pedeapsa principală i-a cumulat parțial lui Gh.Roibu pedeapsa neexecutată fixată prin sentința Judecătoriei Criuleni din 21.12.2006, însă fără a ține cont că prin încheierea Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău din 20.06.2012, la cererea administrației IP-5, acțiunile lui Gh.Roibu au fost reîncadrate din prevederile art.88 alin.4 Cod penal (red.1961) în cele ale art.145 alin.(2) lit.2 lit.a), g) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 20 ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis. 7 În concluzie, Colegiul penal reține că argumentele avocatului L.Pascal în numele inculpatului Gh.Roibu în partea individualizării pedepsei penale sunt întemeiate, fapt ce dă temei instanței de recurs de a micșora termenul pedepsei stabilite inculpatului Gh.Roibu de săvârșirea infracțiunii de care a fost recunoscut vinovat în baza art.361 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, ținând seama și de încheierea Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău din 20.06.2012, inclusiv de circumstanțele atenuante și agravante reținute de instanța de apel. În afara celor enunțate supra, instanța de recurs va respinge argumentul părții apărării, precum că procesul penal în privința inculpatului urma a fi încetat în temeiul art.332 Cod de procedură penală, considerând că pe caz există o hotărâre neanulată a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceiași faptă de clasare a procesului penal, ce are putere juridică și valoare probatorie, făcând referire la ordonanța de refuz în începerea urmăririi penale din 29.10.2015, emisă de Procuratura s.Buiucani, mun.Chișinău, pe procesul penal nr.2897 din 05.10.2015, pornit în baza plângerii lui A.Cotruță pe pretinsele acțiuni ilicite ale lui Gh.Roibu, pe faptul întocmirii declarației false din numele său, ordonanță ce a fost emisă în conformitate cu prevederile art.274 alin.(5), 275 pct.9), 286 Cod de procedură penală. La acest capitol Colegiul penal atestă că, prin ordonanța din 29.10.2015 s-a dispus de a refuza începerea urmăririi penale, din motiv că există circumstanțe care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală și anume, că pe același fapt, la 13.10.2015, a fost deja pornită cauza penală nr.2015022260 în baza elementelor infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit.b) Cod penal, astfel că argumentele recurentului, precum că în cauză există o hotărâre a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceiași faptă de clasare a procesului penal, nu pot fi reținute. Prin urmare, Colegiul penal conchide că eroarea admisă de către instanța de apel cade sub incidența temeiului prevăzut de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală și urmează a fi corectată de instanța de recurs, prin admiterea recursului ordinar declarat de partea apărării, cu casarea parțială a hotărârii contestate în partea stabilirii pedepsei și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri.

În conformitate cu prevederile art.434 și art.435 alin.(1) pct.1)-2) lit.c) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție D E C I D E: Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către Cotruță Andrei. Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Pascal Lilia în numele inculpatului Roibu Gheorghe, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui Roibu Gheorghe în partea stabilirii pedepsei, rejudecă cauza și pronunță în această parte o nouă hotărâre, după cum urmează. Lui Roibu Gheorghe recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit.b), c) Cod penal i se stabilește pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare. În temeiul art.85 Cod penal, la pedeapsa aplicată se adaugă parțial partea neexecutată a pedepsei fixate prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 20 iunie 2012, stabilindu-i definitiv pedeapsa de 2 (doi) ani și 7 (șapte) luni închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis. 8 Celelalte dispoziții ale hotărârilor contestate se mențin. Decizia este irevocabilă, pronunțarea integrală la 19 iunie 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu Liliana Catan Ion Guzun 9