1ra-825/2018 — art.186 alin.2 lit. b, c, d CP

1ra-825/2018 — art.186 alin.2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-825/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Nadejda Toma

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpații Schițco Viorel și Fiștic Vadim, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Drochia sediul Central din 05 aprilie 2017 și a deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 17 ianuarie 2018, în cauza penală privindu-i pe

Schițco Viorel xxxx, născut la xx xxxx xxxx,

originar și domiciliat în sat. xxxx r-nul xxxx;

și

Fiștic Vadim Anatoli născut la xx xxxx xxxx,

originar și domiciliat în sat. xxxx r-nul xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.05.2016 – 05.04.2017;

Instanța de apel: 14.06.2017 – 17.01.2018;

Instanța de recurs: 26.03.2018– 16.05.2018.

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Viorel și Fiștic Vadim au fost recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute

la art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal și li s-a stabilit o pedeapsă sub formă de 240

ore muncă neremunerată în folosul comunității pentru fiecare.

De asemenea, s-a dispus încasarea în mod solidar de la inculpați, în beneficiul

părții vătămate Tricolici Ghenadie a prejudiciului material în sumă de 14 364 lei, a

1

cheltuielilor de judecată în mărime de 1 000 lei și prejudiciu moral în mărime de 3 000

lei cu titlu de prejudiciu moral.

și Schițco Viorel, în noaptea spre 20.02.2016, acționând printr-o înțelegere prealabilă

în vederea sustragerii bunurilor altei persoane, prin acces liber au trecut spre malul iazul

arendat de către Tricolici Ghenadie din extravilanul localității xxxx xxxx, unde prin

deteriorarea lacătului au sustras din plasa metalică 503 kg. pește, specia ”Tolstolob” cu

prețul unui kg. de 28 lei la suma totală de 14 364 lei, cauzându-i daună materială

considerabilă.

către inculpați, care au invocat aceleași motive, solicitând casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care să fie achitați din lipsa probelor, ce li-ar demonstra vinovăția în sustragerea

peștelui, de rând ce acuzarea prin intermediul declarațiilor martorilor Tricolici Gr.,

Țibuleac V., Gavriusev S. a eșuat să demonstreze cantitatea de pește prins și respectiv

pretins a fi sustras. De realizarea lui se ocupă persoana juridică SRL ”Triancomnord”,

care prin evidența contabilă ar fi trebuit să confirme volumul de pește sustras, iar în

lipsa evidenței urma să se verifice activitatea comercială ilegală, ținându-se cont de

faptul, că după întrebuințarea băuturilor alcoolice cu cei doi paznici C. Culicovschi și

P. Catan, primul li-a permis să i-a ceva pește, ce cântărea vreo 30 kg, pe care l-au

transportat în cărucior, cantitatea încriminată ne fiind real de transportat în așa mod.

apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără

modificări.

apreciat, prin prisma art.101 Cod procedură penală, toate probele din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și just a conchis asupra vinovăției

inculpaților în baza art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal.

În pofida faptului că inculpații nu și-au recunoscut vina în cele incriminate,

vinovăția acestora în comiterea infracțiunii incriminate a fost dovedită cu certitudine

prin probe acumulate de organul de urmărire penală, cercetate de către prima instanță și

verificate de către instanța de apel și anume prin: declarațiile părții vătămate Tricolici

Ghenadie, declarațiile martorilor Tricolici Grigore, Culicovschi Constantin, Catan

Petru, Țîbuleac Vitalie și Gavriușev Serghei, precum și probele materiale: Tricolici

Grigore în ziua de 20.02.2016 a comunicat despre sustragerea peștelui de către doi

necunoscuți (f.d.4 vol. I), plângerea lui Tricolici Ghenadie la data de 24.02.2016 (f.d.5-

6, vol. I), certificatul eliberat de administrația pieței din or. Drochia, potrivit cărui costul

unui kg valora la 28 lei (f.d.57 vol. I), în cadrul cercetării la fața locului din 20.02.2016,

constatându-se deteriorarea lacătelor de la plasele metalice în care se afla peștele ridicat

din lacul arendat conform contractul de arendă din 17.09.2002 de către Tricolici Gr.

2

(f.d.7, 16-26 vol. I), iar la cercetarea din 20.02.2017 a domiciliul lui Fiștic Vadim din

localitatea xxxx xxxx, a fost ridicată o sacoșă cu mai multe capete de pește și un vas

metalic în care se aflau bucăți de pește (f.d.8-10 vol. I), la cercetarea plasei metalice

destinate pentru păstrarea peștelui, constatându-se urme de forțare pe suprafața ușii și a

lacătului deteriorat (f.d.30-32, 53-55 vol. I).

Prin urmare, analizând probele cercetate prin prisma prevederilor art.101 alin.(1)

Cod procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității raportate la declarațiile date de inculpați în cadrul ședinței de

judecată și probele administrate, instanța de apel a constatat corectă situația de fapt,

dând faptelor reținute în sarcina inculpaților, Fiștic Vadim și Schițco Viorel încadrarea

juridică corectă și anume art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a conchis că, argumentele invocate în apel sunt

nefondate fiind combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite în cadrul

cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în cadrul procedurii de

examinare a apelului.

În continuare instanța de apel a relevat că la stabilirea categoriei și mărimii

pedepsei aplicate inculpaților prima instanță a ținut cont de toate circumstanțele cauzei,

de scopul pedepsei penale precum și de persoana celui vinovat și le-a stabilit o pedeapsă

echitabilă în raport cu gravitatea faptei săvârșite de inculpați.

inculpații Fiștic Vadim și Schițco Viorel, au declarat recurs ordinar, prin care,

neinvocând nici un temei de drept prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală,

solicitând casarea acestora și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.

În argumentarea recursului recurenții au invocat aceleași motive care anterior le-

au menționat în cererea de apel.

procurorul a depus referință asupra recursurilor declarate de inculpații Fiștic Vadim și

Schițco Viorel, prin care solicită ca acestea să fie declarate inadmisibile, ca fiind vădit

neîntemeiate.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind

vădit neîntemeiate, or, în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente de

fapt și de drept.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

La caz, sunt declarate două cereri de recurs ordinar depuse de inculpați, invocând

temeiuri similare de casare a deciziei instanței de apel și Colegiul penal se va expune în

cumul asupra soluției de inadmisibilitate adoptate în privința acestora.

3

Din conținutul recursurilor declarate de inculpați se constată că titularii acestora

solicită pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că în acțiunile lor lipsesc

elementele componenței de infracțiune, Colegiul penal constată că, de fapt, recurenții

contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare,

considerând că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că fapta

incriminată a fost comisă de către inculpații Fiștic Vadim și Schițco Viorel.

Verificând materialele dosarului, în raport cu criticele invocate de recurenți în

recursurile declarate, Colegiul penal ajunge la concluzia că la judecarea apelului

instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție

corectă în partea condamnării inculpaților Fiștic Vadim și Schițco Viorel în baza art.186

alin.(2) lit.b), c), d) Cod penal, care este argumentată și corespunzătoare circumstanțelor

de fapt și de drept stabilite în speța dată.

La fel, Colegiul penal menționează că instanța de apel și-a motivat decizia în

conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală și aceasta

cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea apelurilor depuse

de inculpații Fiștic Vadim și Schițco Viorel, ca nefondate.

Mai mult, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel, în conformitate

cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat obiectiv probele

administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenței și concludenții, atât cele

ale apărării, cât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpaților

Fiștic Vadim și Schițco Viorel de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2)

lit. b), c), d) Cod penal să fie una legală și întemeiată.

Sub acest aspect, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în

ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate.

În continuare, revenind la conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal reține

că, autorii acestora consideră că, instanța de apel, care a menținut soluția primei instanțe

a tras o concluzie greșită în ce privește condamnarea inculpaților Fiștic Vadim și

Schițco Viorel în baza art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, considerând că lipsesc

probe certe ce ar confirma vinovăția acestora în comiterea infracțiuni incriminate.

La acest capitol, Colegiul menționează că, sub aspectul situației de ”neîntrunire

a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea

persoanei, însă acțiunile acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau

subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Colegiul constată că prima instanță, conform prevederilor art.314 Cod de

procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, a audiat inculpații, martorii, a cercetat materialele cauzei și

apreciindu-le în mod obiectiv, care au format convingerea instanței că vinovăția

inculpaților a fost dovedită.

4

Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a supus

verificării declarațiile inculpaților, a martorilor și probele materiale administrate, prin

citirea lor în ședința de judecată și consemnarea acestora în procesul-verbal, în urma

căreia a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță referitor la

vinovăția inculpaților Fiștic Vadim și Schițco Viorel, considerând că argumentele

recurenților cu privire la nevinovăția acestora nu și-a găsit confirmare în cadrul

cercetării judecătorești.

Astfel, argumentele invocate de recurenți referitor la nevinovăția sa în comiterea

furtului, sânt neîntemeiate și se resping, deoarece atât instanța de fond, cât și instanța

de apel au motivat condamnarea inculpaților Fiștic Vadim și Schițco Viorel prin faptul,

că învinuirea a prezentat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția

inculpaților de comiterea infracțiunii imputate și anume: - declarațiile părții vătămate

Tricolici Ghenadie, declarațiile martorilor Tricolici Grigore, Culicovschi Constantin,

Catan Petru, Țîbuleac Vitalie, Gavriușev Serghei.

Concomitent, vinovăția inculpaților, în comiterea infracțiunii imputate, a fost

dovedită și prin materialele cauzei și anume: comunicarea telefonică a lui Tricolici

Grigore în ziua de 20.02.2016 a comunicat despre sustragerea peștelui de către doi

necunoscuți (f.d.4 vol. I), plângerea lui Tricolici Ghenadie la data de 24.02.2016 (f.d.5-

6 vol. I), certificatul eliberat de administrația pieței din or. Drochia, potrivit cărui costul

unui kg valora la 28 lei (f.d.57 vol. I), în cadrul cercetării la fața locului din 20.02.2016,

constatându-se deteriorarea lacătelor de la plasele metalice în care se afla peștele ridicat

din lacul arendat conform contractul de arendă din 17.09.2002 de către Tricolici Gr.

(f.d.7, 16-26 vol. I), iar la cercetarea din 20.02.2017 a domiciliul lui Fiștic Vadim din

localitatea xxxx xxxx, a fost ridicată o sacoșă cu mai multe capete de pește și un vas

metalic în care se aflau bucăți de pește (f.d.8-10 vol. I), la cercetarea plasei metalice

destinate pentru păstrarea peștelui, constatându-se urme de forțare pe suprafața ușii și a

lacătului deteriorat (f.d.30-32,53-55 vol. I).

Prin urmare, argumentele recurenților, precum că, nu ar fi săvârșit infracțiunea

prevăzută de art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, contravin materialelor cauzei,

deoarece, atât instanța de fond, cât și cea de apel corect a menționat că vinovăția

inculpaților se dovedește prin probele enumerate mai sus și care sunt în contradicție cu

cele relatate de către inculpați în apărarea sa.

Instanța de recurs, conchide asupra legalității și temeiniciei concluziilor

instanțelor, care au constatat existența faptei și vinovăției inculpaților Fiștic Vadim și

Schițco Viorel în comiterea infracțiunii prevăzute art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod

penal, fiind stabilite în cauză toate elementele constitutive ale infracțiunii incriminate.

Astfel, atât prima instanță, cât și instanța de apel s-au pronunțat asupra

circumstanțelor de fapt și au motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în

cauză, cărora le-au dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de

5

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității

și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Colegiul penal constată că afirmațiile recurenților, precum că instanțele de fond

incorect au apreciat probele cauzei punându-le la baza sentinței de condamnare, nu pot

fi reținute ca temei de admitere a recursurilor, deoarece, ca probe, acestea sânt

administrate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de instanțele de

fond conform legislației în vigoare. Mai mult, critica referitor la procedura de apreciere

a probelor ține de starea de fapt a cauzei și care deja a fost efectuată de ambele instanțe

de fond.

Astfel, Colegiul penal susține concluzia privind temeinicia acuzării referitor la

prezența în acțiunile inculpaților Fiștic Vadim și Schițco Viorel a elementelor

constitutive ale infracțiunii imputate, fapta acestora corect fiind încadrată în prevederile

art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal. Prezența în acțiunile inculpaților atât a

elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor

care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin

probele enumerate supra, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul

ședințelor instanțelor de fond.

Cât privește alegațiile recurenților precum că nu au fost prezentate probe prin

care se demonstrează cantitatea peștelui sustras, Colegiul penal atestă, că nu poate fi

reținută critica recurenților, dat fiind că, acesta a fost evaluat potrivit prețului de piață

la data comiterii faptei, caracterul considerabil a daunei cauzate fiind evaluat în sensul

art.126 alin.(2) Cod penal reieșind din valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor

pentru victimă, starea lui materială și venitul pe care-l are ca rezultat al creșterii și

realizării peștelui, activitatea lui comercială ne constituind obiectul prezentei

examinări, cantitatea peștelui sustras fiind confirmată prin declarațiile martorilor

Tricolici Grigore, Țîbuleac Vitalie și Gavriușev Serghei ce au confirmat ridicarea din

lacul arendat de către partea vătămată, circa o tonă de pește, separându-l în dependență

de specie, lăsându-l în plase metalice, potrivit părții vătămate cantitatea peștelui sustras

de specia ”Tolstolob” fiind de 513 kg., cei doi paznici susținând apariția inculpaților cu

un automobil.

Tot aici, instanța de recurs menționează că din conținutul probatoriului

administrat la caz, rezultă, că sustragerea peștelui avuse loc în noaptea spre 20.02.2016,

după consumul băuturilor alcoolice pe care inculpații li-au adus paznicilor. Este evident

că alcoolul a fost adus în scopul provocării stării de ebrietate, ușurând astfel realizarea

intenției criminale, neconfirmându-se versiunea privind transmiterea de către cei din

urmă a unei cantități de pește, sustragerea cărui găsindu-și confirmare prin resturile

depistate la domiciliul inculpatului Fiștic Vadim.

Față de cele ce preced, Colegiul penal amintește că aceste motive au fost obiectul

judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește

6

legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au dus la pronunțarea hotărârii de

condamnare a inculpaților în baza învinuirii imputate prin rechizitoriu.

Din atare considerente, Colegiul penal menționează că, în cauza deferită

judecății, nu au fost admise careva erori de către instanța de apel, iar alegațiile

recurenților sub acest aspect sunt vădit nefondate, neavând nici un suport probator.

Luând în considerație cele expuse supra, Colegiul penal conchide că, la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art.art.414-419 Cod de procedură penală, de aceea, urmează a fi declarate inadmisibile

recursurile ordinare declarate de inculpații Schițco Viorel și Fiștic Vadim, acestea fiind

vădit neîntemeiate.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpații Schițco Viorel și

Fiștic Vadim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 ianuarie

2018, în cauza penală privindu-i pe Schițco Viorel și Fiștic Vadim, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 14 iunie 2018.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

7