ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 15.05.2018

1ra-877/18 — art. 264 alin. 4 CP

HOTĂRÂRE
15.05.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 4 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-877/18 — art. 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-877/2018

15 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

judecând în ședință fără participarea părților recursul ordinar declarat de

procurorul în cadrul Procuraturii de Circumscripție Bălți, Octavian Bodareu, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 februarie

2018, în cauza penală în privința lui

Danchivschii Constantin xxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 23.09.2016-31.10.2017;

instanța de apel: 30.11.2017-07.02.2018;

instanța de recurs: 03.04.2018-15.05.2018.

Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal

la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.

A fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare

în sumă de 549 lei din contul inculpatului în beneficiul statului.

în jurul orei 13.45, Danchivschii Constantin conducând motocicleta de model „Fekon”,

fără numere de înmatriculare și fără a deține permis de conducere, pe traseul R-l

Chișinău-Ungheni-Sculeni, în sat. Sculeni, r-nul Ungheni, km 126+653m, din direcția

vămii Sculeni spre direcția or. Ungheni, fiind în stare de ebrietate alcoolică, avându-l

ca pasager pe Juc Denis, a.n. xxxx, locuitor al sat. xxxx, r-nul xxxx, în apropiere cu

gospodăria lui Casian Constantin, din sat. xxxx, r-nul xxxx, în timp ce efectua manevra

de depășire a unui automobil, neținând cont de dexteritatea sa în conducere care i-ar

1

permite să prevadă situațiile periculoase și situația rutieră, neisprăvindu-se cu

conducerea autoturismului și pierzând controlul asupra acestuia, a tamponat-o din

spate pe pietonul Levițchi Maria, a.n. xxxx, locuitoare a sat. xxxx, r-nul xxxx, care se

deplasa regulamentar pe acostamentul din partea stângă a drumului, în aceiași direcție

de deplasare.

În rezultatul tamponării pietonului, Levițchi Maria a fost transportată la Spitalul

raional Ungheni, unde în urma politraumatismelor a decedat, iar Juc Denis s-a ales

conform raportului de expertiză medico-legală nr.348, din 28.06.2016, cu excoriații în

regiunea articulației genunchiului drept ambelor coate, rebordul costal stâng și

regiunea parietală dreapta, care au fost produse prin lovituri cu sau de obiecte dure

contondente, posibil intr-un accident rutier, în timpul și circumstanțele indicate și se

califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Astfel, Danchivschii Constantin conducând un mijloc de transport a încălcat

cerințele Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului RM

nr.357, din 13.05.2009, prevăzute de pct.10 „Persoana care conduce un vehicul

trebuie: ... al.(2) să posede ...: lit.a) permisul de conducere perfectat pe numele său,

valabil pentru categoria care face parte autovehiculul condus”, pct.14, „Conducătorului

de vehicul îi este interzis: lit.a) „ să conducă vehiculul în stare de ebrietate...”; pct.45

al.1) „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția, b) dexteritatea în conducere, care i-ar permite să prevadă

situațiile periculoase, d) situația rutieră”, al.2) „în cazul în care în limita vizibilității

apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar

să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”; încălcări care sunt în

legătură directă cu comiterea accidentului rutier în cauză și consecințele survenite.

repunerea în termen, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să-i fie stabilită pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

În motivarea apelului declarat a invocat că:

- întârzierea în depunerea apelului a fost determinată de motive întemeiate,

deoarece în urma accidentului rutier a fost traumată mâna dreaptă și cu mâna stângă a

învățat să semneze și cu mare greu să scrie câteva cuvinte. Personal nu a avut

posibilitate să scrie apel din motivele invocate, dar nici nu cunoaște cum se face acest

lucru și nici nu cunoștea că există și un termen. Era absolut sigur că apelul va fi depus

de avocatul Bobu Valentin, care i-a apărat interesele, deoarece la o întrevedere cu

mama a aflat că deja vorbise și a asigurat-o că va depune apel. La 16.11.2017 din nou a

avut întrevedere cu mama, care i-a comunicat că avocatul Bobu Valentin nu a scris

apel și tot atunci a convenit cu mama să angajeze un alt avocat pentru a depune apel;

2

- în anul 2017 a împlinit 19 ani, iar la momentul săvârșirii accidentului rutier

avea 18 ani și 16 zile. Imediat după accidentul rutier din 20.06.2016 a fost internat în

spital, iar ulterior a urmat tratament ambulatoriu. Pe lângă toate leziunile care le-a

primit a avut și o lovitură puternică la cap. Când a fost audiat de către polițiști era

speriat și nu era convins că anume el a condus motocicleta când s-a petrecut

accidentul, de aceea și a explicat lor acest lucru. Această poziție a menținut-o și în

instanța de judecată fără a înțelege incorectitudinea totală a acesteia;

- la sfârșitul judecării cauzei și ulterior, când a citit sentința a înțeles cert că a

condus motocicleta când s-a produs accidentul și este vinovat de urmările care au

survenit, se căiește mult de cele întâmplate;

- în sentința atacată totul este indicat corect și este întru totul de acord cu ea, în

instanța de judecată au fost respectate toate drepturile sale, dar reieșind din cele

indicate este posibil ca executarea pedepsei principale să fie suspendată condiționat.

Scopul pedepsei penale va fi atins și în această situație, deoarece deja a înțeles tot

negativul faptei sale;

- conform art.7 Cod penal la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală;

- analiza conținutului sentinței denotă că instanța de fond nu a ținut cont de toate

circumstanțele de individualizare a pedepsei în sensul atenuării acesteia, nu s-au luat în

considerație circumstanțele atenuante prevăzută la art.76 Cod penal, adică faptul că, în

momentul săvârșirii faptei avea doar 16 zile de când a atins majoratul, că nu cu rea

credință nu a recunoscut vinovăția, dar datorită traumelor la cap care le-a avut, că la

moment mâna dreaptă este nefuncțională și persistă riscul că va rămâne așa pe viață

dacă nu o tratează;

- infracțiunea prevăzută de art.264 alin.(4) Cod penal, conform art. 16 Cod penal

se consideră gravă, însă, ținând seama de circumstanțele atenuante, inculpatul a

considerat ca fiind neîntemeiată dispoziția luată de instanța de judecată prin sentința de

condamnare de a nu suspenda pe o anumită durată și în anumite condiții, executarea

pedepsei pronunțate, luând în considerație că, careva impedimente în suspendarea

condiționată a executării pedepsei stabilite nu au fost constatate;

- nefiind privat de libertate va avea posibilitate reală să continue tratamentul

medical și să-și refacă viabilitatea mânii drepte, care la moment este nefuncțională și îi

provoacă dureri. De asemenea, în caz de însănătoșire, va fi posibil să repare prejudiciul

cauzat apropiaților decedatei Levițchi Maria. Prin urmare, instanța de fond nu a ținut

seama pe deplin de principiile generale de aplicare a pedepsei prevăzute de art.61

alin.(2) Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei

stipulate în art.75 Cod penal;

3

- având în vedere atât principiul prevăzut în art.4 Cod penal - umanismul legii

penale, cât și cel stipulat în art.61 alin.(2) Cod penal - pedeapsa penală are drept scop

corectarea condamnatului, iar executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe

fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate, precum și posibilitatea

obținerii corectării și reeducării vinovaților, nu este rațional să execute pedeapsa

aplicată și este oportună suspendarea condiționată a executării acesteia, deoarece,

interdicții de suspendare condiționată a executării pedepsei nu sunt, din care motive

este posibilă aplicarea în privința sa a prevederilor art.90 Cod penal.

2018, a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința și pronunțată o hotărâre nouă,

potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care Danchivschii Constantin

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (4) Cod penal, i

s-a stabilit pedeapsă, cu aplicarea art. 79 Cod penal, sub formă de închisoare pe un

termen de 2 (doi) ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani.

4.1. Instanța de apel a constatat că, deși inculpatul a fost prezent la adoptarea

și pronunțarea sentinței la 31.10.2017, tot în aceiași a zi a primit și copia sentinței, nu a

avut posibilitate de a depune apel din motiv că mâna dreaptă în urma accidentului

rutier produs la 20.06.2016 este nefuncțională, fapt confirmat prin certificatele

medicale anexate la materialele cauzei (f.d.196-198). Ulterior, după ce a fost informat

că avocatul de care a fost asistat în prima instanță nu a declarat apel, a angajat un alt

avocat, care i-a întocmit un apel din numele lui.

Astfel, ținând cont de cele indicate și în special de concluzia medicală

consultativă (f.d.196), din care rezultă că inculpatul a suferit o luxație paralizată a

umărului drept și ca urmare ultimul nu poate mișca mâna dreaptă și nu poate nici să

scrie, Colegiul penal a atestat că sunt prezente motive întemeiate, care servesc drept

temei pentru a considera că apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege

este considerat ca fiind făcut în termen, întârzierea fiind determinată de motive

întemeiate, potrivit prevederilor art.403 Cod de procedură penală.

Colegiul penal a considerat că, judecând cauza penală în privința lui

Danchivschii Constantin instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în

mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal.

Referitor la pedeapsă, care de fapt și este latura contestată de către inculpat,

Colegiul penal a menționat că există temei legal pentru casarea sentinței în latura

aplicării pedepsei, deoarece el este născut la xxxx, astfel că la data comiterii

infracțiunii, la 20.06.2016, avea vârsta de 18 ani 16 zile.

4

Potrivit modificărilor operate la art.79 alin.(1) Cod penal, prin Legea

Parlamentului nr.163 din 20.07.2017, publicată în Monitorul Oficial nr.364-

370/20.10.2017 art.616, în vigoare din 20.12.2017, „săvârșirea infracțiunii de către

persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi

apreciată de către instanța de judecată drept circumstanță excepțională”.

Reieșind din circumstanțele cauzei, și anume de faptul că inculpatul

Danchivschii Constantin, născut la xxxx, la momentul săvârșirii infracțiunii reținute în

sarcina lui abia a atins vârsta majoratului, instanța de apel a apreciat situația expusă

drept o circumstanță excepțională.

Astfel, Colegiul penal a reținut că există temei legal pentru casarea sentinței în

latura aplicării pedepsei în privința lui Danchivschii Constantin, fiind aplicabile

prevederile art.79 Cod penal. Totodată, nu poate fi admisă solicitarea făcută de

inculpat în apelul declarat referitor la aplicarea în privința sa a prevederilor art.90 Cod

penal cu dispunerea suspendării pedepsei cu închisoarea aplicate în privința sa pe o

perioadă de probațiune, deoarece la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare, s-a

luat în considerație gravitatea infracțiunii săvârșite, motivul acesteia, persoana

inculpatului, circumstanțele cauzei, influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum condițiile de viață ale familiei acestuia, constatându-se

că lipsesc circumstanțele prevăzute de art.90 alin.(1) Cod penal și astfel, în opinia

instanței de apel, nu este posibil de a dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei.

În acest aspect, Colegiul penal a indicat că, inculpatul a comis o infracțiune

gravă, fiind în stare de ebrietate, fără permis de conducere, a tamponat din spate

pietonul Levițchi Maria care se deplasa regulamentar pe acostament din partea stângă a

drumului, soldată cu consecințe ireparabile - decesul unei persoane, pentru care legea

prevede închisoare de la 4 la 8 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de la 4 la 5 ani. Chiar și în prezența circumstanței excepționale

constatate, suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate

inculpatului reprezintă o soluție de pedeapsă penală prea blândă, inechitabilă,

inadecvată și disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite

și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării

inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor

persoane.

În viziunea instanței de apel, doar pedeapsa cu executare reală aplicată

inculpatului va fi echitabilă faptei infractorice comise, corespunde normelor legale, iar

circumstanțele invocate de către inculpat în apelul declarat diminuează esențial

pedeapsa cu închisoare stabilită inculpatului, dar nu poate servi ca circumstanță la

aplicarea în privința acestuia prevederile art.90 Cod penal.

5

În această ordine de idei, Colegiul penal a conchis că, pedeapsa sub formă de

închisoare pe termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe termen de 5 ani, va asigura scopurile pedepsei, este echitabilă faptei

infracționale săvârșite, fiind în corespundere cu împrejurările cauzei, normelor legale

și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului.

recurs ordinar, prin care a solicitat casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivarea cererii recurentul a invocat că, instanța de fond corect a stabilit

gradul prejudiciabil al infracțiunii comise și anume, conducerea mijlocului de transport

în stare de ebrietate fără permis de conducere și fără număr de înmatriculare, soldat cu

tamponarea pietonului Levițchi Maria, în urma căreia ultima a decedat, care constituie

și circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal, iar toate aceste circumstanțe au

determinat aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conducându-se de prevederile art. 435

alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, ajunge la concluzia că acesta necesită a

fi admis, cu casarea totală a hotărârii atacate și menținerea sentinței primei instanțe,

deoarece apelul a fost greșit admis, din următoarele considerente.

Potrivit art.414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel. Alin. (4) și (5) ai aceleiași norme prevede că în vederea soluționării

apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor, pronunțându-se asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept,

asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel

se transmite instanței de apel, sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost calificată corect, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just,

dacă normele de drept procesual penal au fost aplicate corect, și hotărârea adoptată

trebuie să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul lărgit menționează că, sentința instanței de fond a fost contestată de

către inculpat doar în latura pedepsei și la judecarea cauzei, instanța de apel a

considerat necesar de a casa prima hotărâre în această parte, adoptând o soluție nouă,

prin care lui Danchivschii Constantin i-a fost aplicată pedeapsă mai blândă, însă

decizia atacată cu recurs ordinar este contrară prevederilor art. 417 pct. (8) Cod de

procedură penală, deoarece nu cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus la

admiterea apelului, precum și motivele adoptării concluziei date.

6

Astfel, Colegiul constată că și-au găsit confirmare temeiurile de drept invocate

de procuror și anume, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală, deoarece decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, ceea ce duce la

casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe.

Pe de altă parte, instanța de recurs reține că, în recursul declarat procurorul

indică netemeinicia în ce privește aplicarea pedepsei mai blânde inculpatului,

necontestând încadrarea juridică a acțiunilor acestuia.

După cum s-a enunțat mai sus, prin sentința primei instanțe Danchivschii

Constantin a fost condamnat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4)

Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

deschis, iar ulterior, instanța de apel judecând cauza în ordinea procedurii de apel, a

admis apelul inculpatului și a casat sentința în partea stabilirii pedepsei, pronunțând o

hotărâre în această parte, prin care lui Danchivschii Constantin, condamnat în baza art.

264 alin. (4) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsă cu aplicarea art. 79 Cod penal,

închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe termen de 5 (cinci) ani, constatând circumstanțe excepționale ce au stat la

baza hotărârii instanței de fond.

În acest aspect, cu referire la soluția instanței de apel, Colegiul lărgit o consideră

greșită, reieșind din următoarele:

Din textul deciziei contestate se observă că, instanța de apel analizând

circumstanțele cauzei, a ajuns la concluzia că, inculpatul Danchivschii Constantin,

născut la xxxx, la comiterea infracțiunii (20.06.2016) avea vârsta de 18 ani și 16 zile și

potrivit modificărilor operate la art.79 alin.(1) Cod penal, prin Legea Parlamentului

nr.163 din 20.07.2017, publicată în Monitorul Oficial nr.364-370/20.10.2017 art.616,

în vigoare din 20.12.2017, „săvârșirea infracțiunii de către persoanele care au atins

vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi apreciată de către

instanța de judecată drept circumstanță excepțională”.

Prin urmare, Colegiul penal al Curții de Apel a concluzionat că, la săvârșirea

infracțiunii inculpatul nu avea vârsta de 21 de ani, ceea ce presupune ca fiind o

circumstanță excepțională și cade sub incidența aplicării pedepsei mai blânde decât cea

prevăzută la art. 264 alin. (4) Cod penal, unde este prevăzută pedeapsă sub formă de

închisoare de la 4 la 8 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

un termen de la 4 la 5 ani.

În cazul dat, Colegiul lărgit consideră că, soluția instanței de apel este una

pripită și nejustificată, deoarece inculpatul a comis o infracțiune gravă și cu toate că

avea doar 18 ani și 16 zile, era în stare de ebrietate, fără permis de conducere, a

tamponat pietonul care se deplasa regulamentar pe acostament din partea stângă a

7

drumului și în urma căruia, acesta a decedat, ceea ce reprezintă consecințe grave și

ireparabile și cu toate că infracțiunea imputată este comisă din imprudență, consumul

de alcool soldat cu starea de ebrietate și urcarea ulterior la ghidonul motocicletei

reprezintă un caracter conștient. Aceste circumstanțe denotă starea de conflict în care

se află inculpatul cu normele de coabitare unanim recunoscute în societate.

La adoptarea sentinței instanța de fond luând în considerație circumstanțele

cauzei și gravele consecințe în urma săvârșirii infracțiunii (decesul unei persoane),

corect a considerat că doar izolarea de societate va reprezenta un remediu echitabil

corecției și reeducării inculpatului, stabilind în privința acestuia un termen rezonabil de

patru ani pentru executarea pedepsei cu închisoarea, în penitenciar de tip deschis.

Pe cale de consecință, Colegiul lărgit reține că, pedeapsa aplicată lui

Danchivschii Constantin de către prima instanță este una echitabilă, care impune

lipsuri și restricții ale drepturilor acestuia, proporționale cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și

intereselor victimei. Or, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este

suficient nici pentru corectarea inculpatului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni.

Subsidiar, instanța de recurs menționează că, chiar dacă prin modificările

operate la art.79 alin.(1) Cod penal legiuitorul a prevăzut că, săvârșirea infracțiunii de

către persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani

poate fi apreciată de către instanța de judecată drept circumstanță excepțională, la

stabilirea pedepsei instanța de judecată trebuie să ia în considerație și circumstanțele

cauzei sau consecințele survenite în urma comiterii unei infracțiuni de către inculpatul

care a atins vârsta de 18 ani, or, textul art. 79 alin. (1) Cod penal, prin sintagma

„poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile

acestei norme.

Astfel, din examinarea condițiilor în care poate fi aplicată o pedeapsă mai blândă

decât cea prevăzută de lege, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o

facilitate din care instanța de judecată este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să

o acorde.

Prin urmare, instanța de recurs consideră că pedeapsa stabilită lui Danchivschii

Constantin de prima instanță corespunde prevederilor art. 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal,

fiind motivată, individualizată și aplicată în limitele prevăzute de lege, iar hotărârea

dată fiind una întemeiată.

În atare circumstanțe, instanța de apel în situația în care nu a dispus de alte

circumstanțe decât de cele stabilite de prima instanță, greșit a admis apelul inculpatului

și prin pronunțarea unei noi hotărâri a comis o eroare la aplicarea unei pedepse mai

blânde decât cea numită de prima instanță, în lipsa cărorva motive clare și legale pe

care se întemeiază soluția.

8

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul declarat de

procuror urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea

sentinței primei instanțe, prin care Danchivschii Constantin a fost recunoscut vinovat

și condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani, deoarece apelul a fost greșit admis.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în cadrul Procuraturii de

Circumscripție Bălți, Octavian Bodareu, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2018 și menține sentința Judecătoriei Ungheni din

31 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui Danchivschii Constantin, prin care

acesta a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal la 4

(patru) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani, deoarece

apelul a fost greșit admis.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 12 iunie 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-01-17
0,94
1ra-1733/2017 — art. 264 alin. 4; 266 CP
Dosarul nr. 1ra-1733/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 19 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion judecân
CSJ 2018-04-03
0,94
1ra-651/2018 — art. 264 al. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-651/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 03 aprilie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu, a jude
CSJ 2018-04-24
0,94
1ra-467/2018 — art. 264 alin. 5 CP
Dosarul nr. 1ra-467/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 13 martie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte: Nicolae Gordilă, Judecători: Liliana Catan, Iurie Diaconu, Elena C
CSJ 2018-11-28
0,94
1ra-1910/2018 — art. 264 alin. 4; 266; 287 alin. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-1910/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând ad
CSJ 2019-11-13
0,94
1ra-1894/2019 — art. 264 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-1894/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 16 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componenţă: preşedinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion examinând admisibilit
Sursă