1ra-877/18 — art. 264 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-877/18 — art. 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-877/2018
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
15 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Liliana Catan
Elena Covalenco
Iurie Diaconu
Ion Guzun
judecând în ședință fără participarea părților recursul ordinar declarat de
procurorul în cadrul Procuraturii de Circumscripție Bălți, Octavian Bodareu, prin care
se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 februarie
2018, în cauza penală în privința lui
Danchivschii Constantin xxxx,
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 23.09.2016-31.10.2017;
instanța de apel: 30.11.2017-07.02.2018;
instanța de recurs: 03.04.2018-15.05.2018.
C O N S T A TĂ:
Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 31 octombrie 2017, Danchivschii
Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal
la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe
termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.
A fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare
în sumă de 549 lei din contul inculpatului în beneficiul statului.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, la 20.06.2016,
în jurul orei 13.45, Danchivschii Constantin conducând motocicleta de model „Fekon”,
fără numere de înmatriculare și fără a deține permis de conducere, pe traseul R-l
Chișinău-Ungheni-Sculeni, în sat. Sculeni, r-nul Ungheni, km 126+653m, din direcția
vămii Sculeni spre direcția or. Ungheni, fiind în stare de ebrietate alcoolică, avându-l
ca pasager pe Juc Denis, a.n. xxxx, locuitor al sat. xxxx, r-nul xxxx, în apropiere cu
gospodăria lui Casian Constantin, din sat. xxxx, r-nul xxxx, în timp ce efectua manevra
de depășire a unui automobil, neținând cont de dexteritatea sa în conducere care i-ar
1
permite să prevadă situațiile periculoase și situația rutieră, neisprăvindu-se cu
conducerea autoturismului și pierzând controlul asupra acestuia, a tamponat-o din
spate pe pietonul Levițchi Maria, a.n. xxxx, locuitoare a sat. xxxx, r-nul xxxx, care se
deplasa regulamentar pe acostamentul din partea stângă a drumului, în aceiași direcție
de deplasare.
În rezultatul tamponării pietonului, Levițchi Maria a fost transportată la Spitalul
raional Ungheni, unde în urma politraumatismelor a decedat, iar Juc Denis s-a ales
conform raportului de expertiză medico-legală nr.348, din 28.06.2016, cu excoriații în
regiunea articulației genunchiului drept ambelor coate, rebordul costal stâng și
regiunea parietală dreapta, care au fost produse prin lovituri cu sau de obiecte dure
contondente, posibil intr-un accident rutier, în timpul și circumstanțele indicate și se
califică ca vătămare corporală neînsemnată.
Astfel, Danchivschii Constantin conducând un mijloc de transport a încălcat
cerințele Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului RM
nr.357, din 13.05.2009, prevăzute de pct.10 „Persoana care conduce un vehicul
trebuie: ... al.(2) să posede ...: lit.a) permisul de conducere perfectat pe numele său,
valabil pentru categoria care face parte autovehiculul condus”, pct.14, „Conducătorului
de vehicul îi este interzis: lit.a) „ să conducă vehiculul în stare de ebrietate...”; pct.45
al.1) „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză
stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce
influențează atenția și reacția, b) dexteritatea în conducere, care i-ar permite să prevadă
situațiile periculoase, d) situația rutieră”, al.2) „în cazul în care în limita vizibilității
apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar
să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”; încălcări care sunt în
legătură directă cu comiterea accidentului rutier în cauză și consecințele survenite.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpat solicitând
repunerea în termen, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărâri prin care să-i fie stabilită pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.
În motivarea apelului declarat a invocat că:
- întârzierea în depunerea apelului a fost determinată de motive întemeiate,
deoarece în urma accidentului rutier a fost traumată mâna dreaptă și cu mâna stângă a
învățat să semneze și cu mare greu să scrie câteva cuvinte. Personal nu a avut
posibilitate să scrie apel din motivele invocate, dar nici nu cunoaște cum se face acest
lucru și nici nu cunoștea că există și un termen. Era absolut sigur că apelul va fi depus
de avocatul Bobu Valentin, care i-a apărat interesele, deoarece la o întrevedere cu
mama a aflat că deja vorbise și a asigurat-o că va depune apel. La 16.11.2017 din nou a
avut întrevedere cu mama, care i-a comunicat că avocatul Bobu Valentin nu a scris
apel și tot atunci a convenit cu mama să angajeze un alt avocat pentru a depune apel;
2
- în anul 2017 a împlinit 19 ani, iar la momentul săvârșirii accidentului rutier
avea 18 ani și 16 zile. Imediat după accidentul rutier din 20.06.2016 a fost internat în
spital, iar ulterior a urmat tratament ambulatoriu. Pe lângă toate leziunile care le-a
primit a avut și o lovitură puternică la cap. Când a fost audiat de către polițiști era
speriat și nu era convins că anume el a condus motocicleta când s-a petrecut
accidentul, de aceea și a explicat lor acest lucru. Această poziție a menținut-o și în
instanța de judecată fără a înțelege incorectitudinea totală a acesteia;
- la sfârșitul judecării cauzei și ulterior, când a citit sentința a înțeles cert că a
condus motocicleta când s-a produs accidentul și este vinovat de urmările care au
survenit, se căiește mult de cele întâmplate;
- în sentința atacată totul este indicat corect și este întru totul de acord cu ea, în
instanța de judecată au fost respectate toate drepturile sale, dar reieșind din cele
indicate este posibil ca executarea pedepsei principale să fie suspendată condiționat.
Scopul pedepsei penale va fi atins și în această situație, deoarece deja a înțeles tot
negativul faptei sale;
- conform art.7 Cod penal la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și
gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală;
- analiza conținutului sentinței denotă că instanța de fond nu a ținut cont de toate
circumstanțele de individualizare a pedepsei în sensul atenuării acesteia, nu s-au luat în
considerație circumstanțele atenuante prevăzută la art.76 Cod penal, adică faptul că, în
momentul săvârșirii faptei avea doar 16 zile de când a atins majoratul, că nu cu rea
credință nu a recunoscut vinovăția, dar datorită traumelor la cap care le-a avut, că la
moment mâna dreaptă este nefuncțională și persistă riscul că va rămâne așa pe viață
dacă nu o tratează;
- infracțiunea prevăzută de art.264 alin.(4) Cod penal, conform art. 16 Cod penal
se consideră gravă, însă, ținând seama de circumstanțele atenuante, inculpatul a
considerat ca fiind neîntemeiată dispoziția luată de instanța de judecată prin sentința de
condamnare de a nu suspenda pe o anumită durată și în anumite condiții, executarea
pedepsei pronunțate, luând în considerație că, careva impedimente în suspendarea
condiționată a executării pedepsei stabilite nu au fost constatate;
- nefiind privat de libertate va avea posibilitate reală să continue tratamentul
medical și să-și refacă viabilitatea mânii drepte, care la moment este nefuncțională și îi
provoacă dureri. De asemenea, în caz de însănătoșire, va fi posibil să repare prejudiciul
cauzat apropiaților decedatei Levițchi Maria. Prin urmare, instanța de fond nu a ținut
seama pe deplin de principiile generale de aplicare a pedepsei prevăzute de art.61
alin.(2) Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei
stipulate în art.75 Cod penal;
3
- având în vedere atât principiul prevăzut în art.4 Cod penal - umanismul legii
penale, cât și cel stipulat în art.61 alin.(2) Cod penal - pedeapsa penală are drept scop
corectarea condamnatului, iar executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe
fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate, precum și posibilitatea
obținerii corectării și reeducării vinovaților, nu este rațional să execute pedeapsa
aplicată și este oportună suspendarea condiționată a executării acesteia, deoarece,
interdicții de suspendare condiționată a executării pedepsei nu sunt, din care motive
este posibilă aplicarea în privința sa a prevederilor art.90 Cod penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 februarie
2018, a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința și pronunțată o hotărâre nouă,
potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care Danchivschii Constantin
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (4) Cod penal, i
s-a stabilit pedeapsă, cu aplicarea art. 79 Cod penal, sub formă de închisoare pe un
termen de 2 (doi) ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani.
4.1. Instanța de apel a constatat că, deși inculpatul a fost prezent la adoptarea
și pronunțarea sentinței la 31.10.2017, tot în aceiași a zi a primit și copia sentinței, nu a
avut posibilitate de a depune apel din motiv că mâna dreaptă în urma accidentului
rutier produs la 20.06.2016 este nefuncțională, fapt confirmat prin certificatele
medicale anexate la materialele cauzei (f.d.196-198). Ulterior, după ce a fost informat
că avocatul de care a fost asistat în prima instanță nu a declarat apel, a angajat un alt
avocat, care i-a întocmit un apel din numele lui.
Astfel, ținând cont de cele indicate și în special de concluzia medicală
consultativă (f.d.196), din care rezultă că inculpatul a suferit o luxație paralizată a
umărului drept și ca urmare ultimul nu poate mișca mâna dreaptă și nu poate nici să
scrie, Colegiul penal a atestat că sunt prezente motive întemeiate, care servesc drept
temei pentru a considera că apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege
este considerat ca fiind făcut în termen, întârzierea fiind determinată de motive
întemeiate, potrivit prevederilor art.403 Cod de procedură penală.
Colegiul penal a considerat că, judecând cauza penală în privința lui
Danchivschii Constantin instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în
mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din
punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în
ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind
vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal.
Referitor la pedeapsă, care de fapt și este latura contestată de către inculpat,
Colegiul penal a menționat că există temei legal pentru casarea sentinței în latura
aplicării pedepsei, deoarece el este născut la xxxx, astfel că la data comiterii
infracțiunii, la 20.06.2016, avea vârsta de 18 ani 16 zile.
4
Potrivit modificărilor operate la art.79 alin.(1) Cod penal, prin Legea
Parlamentului nr.163 din 20.07.2017, publicată în Monitorul Oficial nr.364-
370/20.10.2017 art.616, în vigoare din 20.12.2017, „săvârșirea infracțiunii de către
persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi
apreciată de către instanța de judecată drept circumstanță excepțională”.
Reieșind din circumstanțele cauzei, și anume de faptul că inculpatul
Danchivschii Constantin, născut la xxxx, la momentul săvârșirii infracțiunii reținute în
sarcina lui abia a atins vârsta majoratului, instanța de apel a apreciat situația expusă
drept o circumstanță excepțională.
Astfel, Colegiul penal a reținut că există temei legal pentru casarea sentinței în
latura aplicării pedepsei în privința lui Danchivschii Constantin, fiind aplicabile
prevederile art.79 Cod penal. Totodată, nu poate fi admisă solicitarea făcută de
inculpat în apelul declarat referitor la aplicarea în privința sa a prevederilor art.90 Cod
penal cu dispunerea suspendării pedepsei cu închisoarea aplicate în privința sa pe o
perioadă de probațiune, deoarece la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare, s-a
luat în considerație gravitatea infracțiunii săvârșite, motivul acesteia, persoana
inculpatului, circumstanțele cauzei, influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum condițiile de viață ale familiei acestuia, constatându-se
că lipsesc circumstanțele prevăzute de art.90 alin.(1) Cod penal și astfel, în opinia
instanței de apel, nu este posibil de a dispune suspendarea condiționată a executării
pedepsei.
În acest aspect, Colegiul penal a indicat că, inculpatul a comis o infracțiune
gravă, fiind în stare de ebrietate, fără permis de conducere, a tamponat din spate
pietonul Levițchi Maria care se deplasa regulamentar pe acostament din partea stângă a
drumului, soldată cu consecințe ireparabile - decesul unei persoane, pentru care legea
prevede închisoare de la 4 la 8 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de la 4 la 5 ani. Chiar și în prezența circumstanței excepționale
constatate, suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate
inculpatului reprezintă o soluție de pedeapsă penală prea blândă, inechitabilă,
inadecvată și disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite
și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării
inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor
persoane.
În viziunea instanței de apel, doar pedeapsa cu executare reală aplicată
inculpatului va fi echitabilă faptei infractorice comise, corespunde normelor legale, iar
circumstanțele invocate de către inculpat în apelul declarat diminuează esențial
pedeapsa cu închisoare stabilită inculpatului, dar nu poate servi ca circumstanță la
aplicarea în privința acestuia prevederile art.90 Cod penal.
5
În această ordine de idei, Colegiul penal a conchis că, pedeapsa sub formă de
închisoare pe termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe termen de 5 ani, va asigura scopurile pedepsei, este echitabilă faptei
infracționale săvârșite, fiind în corespundere cu împrejurările cauzei, normelor legale
și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul a contestat-o cu
recurs ordinar, prin care a solicitat casarea acesteia cu menținerea sentinței.
În motivarea cererii recurentul a invocat că, instanța de fond corect a stabilit
gradul prejudiciabil al infracțiunii comise și anume, conducerea mijlocului de transport
în stare de ebrietate fără permis de conducere și fără număr de înmatriculare, soldat cu
tamponarea pietonului Levițchi Maria, în urma căreia ultima a decedat, care constituie
și circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal, iar toate aceste circumstanțe au
determinat aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.
Judecând recursul ordinar și verificând legalitatea hotărârii atacate în baza
materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conducându-se de prevederile art. 435
alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, ajunge la concluzia că acesta necesită a
fi admis, cu casarea totală a hotărârii atacate și menținerea sentinței primei instanțe,
deoarece apelul a fost greșit admis, din următoarele considerente.
Potrivit art.414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând
apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate
instanței de apel. Alin. (4) și (5) ai aceleiași norme prevede că în vederea soluționării
apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor, pronunțându-se asupra
tuturor motivelor invocate în apel.
Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept,
asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel
se transmite instanței de apel, sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă
infracțiunea a fost calificată corect, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just,
dacă normele de drept procesual penal au fost aplicate corect, și hotărârea adoptată
trebuie să conțină răspuns la toate motivele invocate.
Colegiul lărgit menționează că, sentința instanței de fond a fost contestată de
către inculpat doar în latura pedepsei și la judecarea cauzei, instanța de apel a
considerat necesar de a casa prima hotărâre în această parte, adoptând o soluție nouă,
prin care lui Danchivschii Constantin i-a fost aplicată pedeapsă mai blândă, însă
decizia atacată cu recurs ordinar este contrară prevederilor art. 417 pct. (8) Cod de
procedură penală, deoarece nu cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus la
admiterea apelului, precum și motivele adoptării concluziei date.
6
Astfel, Colegiul constată că și-au găsit confirmare temeiurile de drept invocate
de procuror și anume, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură
penală, deoarece decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și
s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, ceea ce duce la
casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe.
Pe de altă parte, instanța de recurs reține că, în recursul declarat procurorul
indică netemeinicia în ce privește aplicarea pedepsei mai blânde inculpatului,
necontestând încadrarea juridică a acțiunilor acestuia.
După cum s-a enunțat mai sus, prin sentința primei instanțe Danchivschii
Constantin a fost condamnat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4)
Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
deschis, iar ulterior, instanța de apel judecând cauza în ordinea procedurii de apel, a
admis apelul inculpatului și a casat sentința în partea stabilirii pedepsei, pronunțând o
hotărâre în această parte, prin care lui Danchivschii Constantin, condamnat în baza art.
264 alin. (4) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsă cu aplicarea art. 79 Cod penal,
închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe termen de 5 (cinci) ani, constatând circumstanțe excepționale ce au stat la
baza hotărârii instanței de fond.
În acest aspect, cu referire la soluția instanței de apel, Colegiul lărgit o consideră
greșită, reieșind din următoarele:
Din textul deciziei contestate se observă că, instanța de apel analizând
circumstanțele cauzei, a ajuns la concluzia că, inculpatul Danchivschii Constantin,
născut la xxxx, la comiterea infracțiunii (20.06.2016) avea vârsta de 18 ani și 16 zile și
potrivit modificărilor operate la art.79 alin.(1) Cod penal, prin Legea Parlamentului
nr.163 din 20.07.2017, publicată în Monitorul Oficial nr.364-370/20.10.2017 art.616,
în vigoare din 20.12.2017, „săvârșirea infracțiunii de către persoanele care au atins
vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi apreciată de către
instanța de judecată drept circumstanță excepțională”.
Prin urmare, Colegiul penal al Curții de Apel a concluzionat că, la săvârșirea
infracțiunii inculpatul nu avea vârsta de 21 de ani, ceea ce presupune ca fiind o
circumstanță excepțională și cade sub incidența aplicării pedepsei mai blânde decât cea
prevăzută la art. 264 alin. (4) Cod penal, unde este prevăzută pedeapsă sub formă de
închisoare de la 4 la 8 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe
un termen de la 4 la 5 ani.
În cazul dat, Colegiul lărgit consideră că, soluția instanței de apel este una
pripită și nejustificată, deoarece inculpatul a comis o infracțiune gravă și cu toate că
avea doar 18 ani și 16 zile, era în stare de ebrietate, fără permis de conducere, a
tamponat pietonul care se deplasa regulamentar pe acostament din partea stângă a
7
drumului și în urma căruia, acesta a decedat, ceea ce reprezintă consecințe grave și
ireparabile și cu toate că infracțiunea imputată este comisă din imprudență, consumul
de alcool soldat cu starea de ebrietate și urcarea ulterior la ghidonul motocicletei
reprezintă un caracter conștient. Aceste circumstanțe denotă starea de conflict în care
se află inculpatul cu normele de coabitare unanim recunoscute în societate.
La adoptarea sentinței instanța de fond luând în considerație circumstanțele
cauzei și gravele consecințe în urma săvârșirii infracțiunii (decesul unei persoane),
corect a considerat că doar izolarea de societate va reprezenta un remediu echitabil
corecției și reeducării inculpatului, stabilind în privința acestuia un termen rezonabil de
patru ani pentru executarea pedepsei cu închisoarea, în penitenciar de tip deschis.
Pe cale de consecință, Colegiul lărgit reține că, pedeapsa aplicată lui
Danchivschii Constantin de către prima instanță este una echitabilă, care impune
lipsuri și restricții ale drepturilor acestuia, proporționale cu gravitatea infracțiunii
săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și
intereselor victimei. Or, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este
suficient nici pentru corectarea inculpatului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni.
Subsidiar, instanța de recurs menționează că, chiar dacă prin modificările
operate la art.79 alin.(1) Cod penal legiuitorul a prevăzut că, săvârșirea infracțiunii de
către persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani
poate fi apreciată de către instanța de judecată drept circumstanță excepțională, la
stabilirea pedepsei instanța de judecată trebuie să ia în considerație și circumstanțele
cauzei sau consecințele survenite în urma comiterii unei infracțiuni de către inculpatul
care a atins vârsta de 18 ani, or, textul art. 79 alin. (1) Cod penal, prin sintagma
„poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile
acestei norme.
Astfel, din examinarea condițiilor în care poate fi aplicată o pedeapsă mai blândă
decât cea prevăzută de lege, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o
facilitate din care instanța de judecată este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să
o acorde.
Prin urmare, instanța de recurs consideră că pedeapsa stabilită lui Danchivschii
Constantin de prima instanță corespunde prevederilor art. 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal,
fiind motivată, individualizată și aplicată în limitele prevăzute de lege, iar hotărârea
dată fiind una întemeiată.
În atare circumstanțe, instanța de apel în situația în care nu a dispus de alte
circumstanțe decât de cele stabilite de prima instanță, greșit a admis apelul inculpatului
și prin pronunțarea unei noi hotărâri a comis o eroare la aplicarea unei pedepse mai
blânde decât cea numită de prima instanță, în lipsa cărorva motive clare și legale pe
care se întemeiază soluția.
8
Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul declarat de
procuror urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea
sentinței primei instanțe, prin care Danchivschii Constantin a fost recunoscut vinovat
și condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani, deoarece apelul a fost greșit admis.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a), alin. (2), (3)
Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de procurorul în cadrul Procuraturii de
Circumscripție Bălți, Octavian Bodareu, casează total decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2018 și menține sentința Judecătoriei Ungheni din
31 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui Danchivschii Constantin, prin care
acesta a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal la 4
(patru) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea
de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani, deoarece
apelul a fost greșit admis.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată publicată la 12 iunie 2018.
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Liliana Catan
Elena Covalenco
Iurie Diaconu
Ion Guzun
9