1ra-800/2018 — art.165 alin.2 lit.b CP

1ra-800/2018 — art.165 alin.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul 1ra-800/18

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

06 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Nadejda Toma,

judecătorii – Constantin Alerguș, Boico Victor,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

adjunctul procurorului-șef al procuraturii de circumscripție Chișinău, Vasile

Bolduratu și avocatul Căpățînă Ion în numele inculpaților Motoc Lilia, Motoc

Timur și Motoc Oleg, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui

Motoc Lilia XXXX,

născută la xxxx, originară și domiciliată în r-nul

Xxxx, s. Xxxx,

Motoc Oleg XXXX,

născut la xxxx, originar din r-nul Xxxx, s.Xxxx,

domiciliat în r-nul Xxxx, s. Xxxx,

și

Motoc Timur XXXX,

născut la xxxx, originar din r-nul Xxxx, s.Xxxx,

domiciliat în r-nul Xxxx, s. Xxxx.

Date referitoare la termenul de examinare a cauzei:

fond);

apel);

recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală legal

executată.

C O N S T A T Ă :

2017, au fost condamnați:

- Motoc Lilia în baza art. 165 alin.(1) lit. b),c) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de

dreptul de a exercita orice activitate de angajare a persoanelor la muncă peste

hotare, pe un termen de 2 ani.

- Motoc Timur în baza art. 165 1 alin.(1) Cod penal, la 2 ani închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost

suspendată condiționat pe o perioadă de probă de 2 ani.

1

Totodată, Motoc Oleg a fost achitat de sub învinuirea de comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 165 alin.(2) lit.d) Cod penal, pe motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

S-a dispus încasarea în mod solidar de la Motoc Lilia și Motoc Timur în

beneficiul statului cheltuielile de judecată în sumă de 169, 22 lei.

în vara anului 2012, în s. Xxxx, r-nul Xxxx, în scop de profit, intenționat,

urmărind scopul exploatării pentru cerșetorie, prin înșelăciune manifestată prin

promisiunea obținerii unor venituri în proporții mari din contul practicării

cerșetoriei în or. Xxxx, Xxxx, precum și prin abuz de poziție de vulnerabilitate

manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale

(starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de

întreținere), la recrutat pe cet. Xxxx, cu consimțământul acestuia.

În continuare, Motoc Lilia, întru realizarea scopului infracțional de

exploatare în cerșetorie a lui Xxxx, i-a perfectat din cont propriu pașaport pe

numele acestuia și la data de 15 august 2012, l-a transportat în or.Xxxx, Xxxx.

Ajungând în țara de destinație, Motoc L., cu scopul privării victimei Xxxx

de posibilitatea de a reveni în Republica Moldova, i-au confiscat acestuia

pașaportul național, apoi deținând controlul asupra acestuia care era în stare de

vulnerabilitate determinată de aflarea într-o țară străină, de lipsa de acte de

identitate și de mijloace financiare strict necesare pentru supraviețuire, l-a

adăpostit într-un local nestabilit din or. Xxxx, Xxxx, unde l-au impus să cerșească

pe străzile or. Xxxx până la data de 30.12.2012.

Ulterior, în perioada lunii iunie 2013, Motoc Lilia, continuându-și intențiile

infracționale de exploatare în cerșetorie a lui Xxxx, l-a transportat pe ultimul în

or. Xxxx, Xxxx, adăpostind-ul într-un local nestabilit din acel oraș, unde i-a

confiscat pașaportul național, după care deținând controlul asupra victimei care

era în stare de vulnerabilitate determinată de aflarea într-o țară străină, de lipsa

de acte de identitate și de mijloace financiare strict necesare pentru supraviețuire,

prin amenințare cu aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața

și sănătatea persoanei, l-a impus să cerșească pe străzile or. Xxxx până în luna

februarie 2014, când acțiunile prejudiciabile au fost curmate de către

colaboratorii de poliție ai Xxxx.

Motoc Oleg, a fost învinuit de faptul că, în vara anului 2012, aflându-se pe

teritoriul r-lui Xxxx, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Motoc

Lilia, Motoc Timur și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, în

scop de profit, intenționat, urmărind scopul exploatării pentru cerșetorie, prin

înșelăciune manifestată prin promisiunea obținerii unor venituri în proporții

2

mari din contul practicării cerșetoriei în or.Xxxx, Xxxx, precum și prin abuz de

poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al

supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor

financiare de întreținere), la recrutat pe cet.Xxxx, cu consimțământul acestuia.

În continuare, acțiunile infracționale au fost preluate de către Motoc Lilia,

care acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Motoc Oleg, Motoc

Timur și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, întru

realizarea scopului infracțional comun de exploatare în cerșetorie a victimei

Xxxx, i-a perfectat din cont propriu pașaport pe numele acestuia și la data de

15.08.2012, l-a transportat în or. Xxxx, Xxxx.

Ajungând în țara de destinație, Motoc Lilia, acționând împreună și prin

înțelegere prealabilă cu Motoc Oleg, Motoc Timur și alte persoane nestabilite de

către organul de urmărire penală, cu scopul privării lui Xxxx de posibilitatea de a

reveni în Republica Moldova, i-au confiscat ultimului pașaportul național,

deținând controlul asupra lui, care era în stare de vulnerabilitate determinată de

aflarea într-o țară străină, de lipsa de acte de identitate și de mijloace financiare

strict necesare pentru supraviețuire, l-au adăpostit-o într-un local nestabilit din

or. Xxxx, Xxxx, unde prin amenințare cu aplicarea violenței fizice și psihice

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, l-au impus să cerșească pe

străzile or. Xxxx, până la data de 30.12.2012.

Motoc Timur a fost învinuit că, în vara anului 2012, Motoc Oleg aflându-se

pe teritoriul r-lui Xxxx, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu

Motoc Lilia și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, în scop de

profit, intenționat, urmărind scopul exploatării pentru cerșetorie, prin

înșelăciune manifestată prin promisiunea obținerii unor venituri în proporții

mari din contul practicării cerșetoriei în or. Xxxx, Xxxx, precum și prin abuz de

poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al

supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor

financiare de întreținere), la recrutat pe cet. Xxxx, cu consimțământul acestuia.

În continuare, acțiunile infracționale au fost preluate de către Motoc Lilia,

care acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soțul său Motoc Timur și

Motoc Oleg, întru realizarea scopului infracțional comun de exploatare în

cerșetorie a victimei Xxxx, i-a perfectat din cont propriu pașaport pe numele

acestuia și la data de 15.08.2012, l-a transportat în or. Xxxx, Xxxx.

Ajungând în țara de destinație, Motoc Lilia, acționând împreună și prin

înțelegere prealabilă cu soțul său Motoc Timur, Motoc Oleg și alte persoane

nestabilite de către organul de urmărire penală, cu scopul privării victimei Xxxx

de posibilitatea de a reveni în R.Moldova, i-au confiscat acestuia pașaportul

național, deținând controlul asupra victimei care era în stare de vulnerabilitate

3

determinată de aflarea într-o țară străină, de lipsa de acte de identitate și de

mijloace financiare strict necesare pentru supraviețuire, l-au adăpostit-o într-un

local nestabilit din or. Xxxx, Xxxx, unde prin amenințare cu aplicarea violenței

fizice și psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, l-au impus să

cerșească pe străzile or. Xxxx, Xxxx, până la data de 30.12.2012.

Ulterior, în perioada lunii iunie 2013, Motoc Lilia, continuându-și intențiile

infracționale de exploatare în cerșetorie a lui Sobolev A., acționând împreună și

prin înțelegere prealabilă cu soțul său Motoc Timur, l-a transportat pe Xxxx în or.

Xxxx, Xxxx, adăpostind-ul într-un local nestabilit din oraș, unde i-au confiscat

acestuia pașaportul național, deținând controlul asupra lui care era în stare de

vulnerabilitate determinată de aflarea într-o țară străină, de lipsa de acte de

identitate și de mijloace financiare strict necesare pentru supraviețuire, prin

amenințare cu aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața și

sănătatea persoanei, l-au impus să cerșească pe străzile or. Xxxx până în luna

februarie 2014, când acțiunile prejudiciabile au fost curmate de către

colaboratorii de poliție ai F. Ruse.

Potrivit rechizitoriului Motoc Lilia, Motoc Oleg și Motoc Timur au fost

puși sub învinuire în baza art. 165 alin.(2) lit.d) Cod penal, însă instanța de fond a

reținut de a reîncadra acțiunile lui Motoc L. la art. 165 alin.(1) lit.b),c) Cod penal -

- traficul de ființe umane, adică recrutarea, transportarea și adăpostirea unei persoane, cu

consimțământul acesteia, pentru cerșetorie, săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție

de vulnerabilitate, ale lui Motoc T. în baza art. 1651 alin.(1) CP – utilizarea produselor

sau serviciilor care constituie rezultatul exploatării în infracțiunile de trafic de ființe

umane, prestate de o persoană despre care beneficiarul știe că este victima acestei

infracțiuni dacă această faptă nu întrunește elementele traficului de ființe umane,

precum și a constatat că vinovăția lui Motoc O. nu a fost demonstrată, astfel fiind

achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

numele inculpaților Motoc L., Motoc T., care au solicitat:

- procurorul, casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de condamnare

a lui Motoc L., Motoc O. și Motoc T. în baza învinuirii aduse în baza art. 165

alin.(2) lit.d) Cod penal, la 8 ani închisoare, fiecare, cu privarea de dreptul de a

exercita orice activitate de angajare a persoanelor la muncă peste hotare, pe un

termen de 3 ani, fiecare. Totodată, să fie admisă acțiunea civilă privind încasarea

cheltuielilor de judecată în sumă de 3166,26 lei.

În argumentarea apelului a indicat că vina inculpaților a fost dovedită pe

deplin prin probele administrate și apreciate și anume: declarațiile părții

vătămate Xxxx, a martorilor Zveaghințev E., Sobolev M., Ghidirim A.,

4

Bragarenco V., Ceaglei O., precum și probele materiale procesele-verbale de

confruntare între partea vătămată cu Motoc O., Motoc L., procesele-verbale de

recunoaștere a persoanei după fotografie, procesele-verbale de examinare din

15.04.2015, 18.01.2016, 15.02.2016 și informația de pe saitul www.adevărul.md, în

care sunt fotografiile lui Xxxx, care este cu panou cerșind pe teritoriul Federației

Ruse, însă instanța de fond nu le-a dat aprecierea corespunzătoare.

- avocatul Căpățînă I. în numele inculpaților Motoc L., Motoc T., casarea

sentinței în partea condamnării lui Motoc L., Motoc T. și pronunțarea unei

hotărâri de achitare, menționând că sentința este ilegală și neîntemeiată.

La 12 septembrie 2017, avocatul Căpățînă I. a depus apel motivat, indicând

că învinuirea adusă este bazată pe probe nefondate și ilegale, care nu indică

direct sau indirect la comiterea infracțiunii imputate.

Inculpații pe parcursul examinării cauzei nu și-au recunoscut vina, iar

Motoc L. și-a recunoscut-o parțial și anume că a contribuit și a favorizat

organizarea cerșitului, fapt de care regret, însă altă ieșire din situația creată nu

avea și era extrem de disperată.

Astfel, învinuirea adusă este bazată pe declarații indirecte, pe baza unei

anchete jurnalistice care nu a fost probată în instanța de judecată, inclusiv și pe

declarațiile părții vătămate care fiind contradictorii și neclare.

Declarațiile victimei nu pot fi puse la baza unei astfel de învinuiri grave,

or, personal el fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a relatat că este amator

de băuturi alcoolice și a fost deacord să vină în gospodăria lui Motoc L. și Motoc

T. ca să locuiască la ei și să aibă grijă de gospodărie și copii în lipsa acestora. La

fel, martorii audiați în instanța de judecată care sunt vecinii inculpaților Motoc L.

și T., au declarat că îl cunosc pe Xxxx, a locuit mai bine de 9 luni de zile în

gospodăria inculpaților, de mai multe ori au avut ocazia să vorbească cu el și nu

a observat nimeni care suspecții ca Xxxx să fi fost obijduit sau ofensat. Mai mult

acesta era îmbrăcat bine, spălat și hrănit.

Referitor la declarațiile martorului Ceaglei O. care fiind audiată în instanța

de judecată a declarat că, articolul scris privitor la traficarea victimei Xxxx, este

din careva surse nestabilite de organul de urmărire penală și de instanța de

judecată care potrivit legii se protejează identitatea lor. Indică apărarea, că

motivele de pornire a urmăririi penale sunt bazate pe declarații anonime,

declarații ale martorilor, care nu pot fi considerate ca fiind obiective și veridice.

Lipsa faptei infracțiunii se confirmă prin ansamblul de probe, și anume:

inexistența cadrului normativ - juridic indicat de procuror în ordonanța de

învinuire și în rechizitoriu, iar probele administrate și examinate în cadrul

cercetării judecătorești demonstrează că inculpații nu a săvârșit fapta imputată,

5

inclusiv lipsa legăturii cauzale dintre fapta inculpaților, a circumstanțelor de fapt

și de drept și a consecințelor survenite.

noiembrie 2017, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de avocatul Capățînă

Ion în numele inculpaților Motoc L., Motoc T. și ca depus peste termen apelul

suplimentar (motivate) al avocatului, admis apelul declarat de procuror, casată

sentința contestată și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, potrivit căreia.

- Motoc Lilia, Motoc Oleg și Motoc Timur au fost condamnați în baza art. 165

alin.(2) lit.d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa lui Motoc L. de 7 ani 3 luni

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita orice activitate de angajare a

persoanelor la munca peste hotare, pe un termen de 3 ani, cu executarea în

penitenciar de tip închis, Motoc O. la 7 ani 2 luni închisoare, cu privarea de

dreptul de a exercita orice activitate de angajare a persoanelor la munca peste

hotare, pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis,

Motoc T. la 7 ani 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita orice

activitate de angajare a persoanelor la munca peste hotare, pe un termen de 3 ani,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Cerințele procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în sumă

de 3166,26 lei au fost respinse, ca nefondate.

comiterii infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(2) lit.d) Cod penal și anume a

inculpatei Motoc Lilia - traficul de ființe umane, adică recrutarea, transportarea și

adăpostirea unei persoane, cu consimțământul acesteia, pentru cerșetorie,

săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, de către mai

multe persoane, Motoc Oleg - traficul de ființe umane, adică recrutarea unei

persoane, cu consimțământul acesteia, pentru cerșetorie, săvârșită prin

înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, de către mai multe persoane, iar

Motoc Timur - traficul de ființe umane, adică recrutarea și adăpostirea unei

persoane, cu consimțământul acesteia, pentru cerșetorie, săvârșită prin

înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate de către mai multe persoane,

invocate în rechizitoriu, concluzionând totodată că, deși inculpații nu și-au

recunoscut vina, în comiterea infracțiunii imputate, vinovăția acestora este

dovedită prin declarațiile părții vătămate Xxxx, a martorilor Sobolev M., Țînțari

E., Ghiuirim A., Bragarenci V., Ghizelia S., Zveaghințev E., Ceaglei O., precum și

prin materialele cauzei cercetate în cadrul ședinței instanței de apel.

Instanța de apel a conchis că concluzia primei instanțe privind lipsa

elementelor infracțiunii în acțiunile lui Motoc O. și de condamnare a lui Motoc L.

6

în baza art. 165 alin.(1) lit.b),c), iar a lui Motoc T. în baza art. 1651 alin.(1) Cod

penal este eronată, or reieșind din probele prezentate de acuzatorul de stat este

cert faptul comiterii de către inculpați a traficului de ființe umane în privința lui

Sobolev A.

Astfel, s-a stabilit cu certitudine că, partea vătămată a fost recrutată,

transportată și adăpostită de inculpați, în scopul cerșetorii prin înșelăciune,

abuzându-se de poziția de vulnerabilitate a acestuia, care era într-o situație

materială precară și starea sănătății, fiind selectată anume persoana care are o

situație precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, acesta nefiind

angajat în câmpul muncii, fiind lipsit de resurse sociale și din familie cu situație

materială dificilă.

Starea de vulnerabilitate a părții vătămate, precum și faptul că inculpații

cunoșteau despre aceasta, a fost probată în ședința de judecată prin declarațiile

martorilor audiați în ședința de judecată.

La fel, instanța a considerat că declarațiile părții vătămate sunt veridice,

fiind neschimbate pe tot parcursul urmăririi penale și examinării cauzei,

declarații, care se confirmă prin cumulul de probe enunțate.

Prin urmare, instanța a conchis că argumentele apărătorului privind

achitarea inculpaților urmează a fi respinse, ca nefondate, deoarece nu au fost

confirmate prin careva probe concludente, inclusiv și faptul că partea vătămată

era permanent în stare de ebrietate și astfel declarațiile acestuia nu pot fi luate ca

veridice și puse la baza sentinței de condamnare.

Partea vătămată Xxxx a depus declarații concludente și pertinente, sub

jurământ, fiind preîntâmpinat de răspundere penală în baza art. 312 CP, în

cadrul instanței de apel a răspuns la întrebările date de partea acuzării și

apărării, deși el este persoană cu dizabilitate severă, fiind paralizat, cu greu se

expune și vorbește, însă aceasta nu acționează asupra esenței și conținutului

declarațiilor acestuia, care a susținut declarațiile date anterior, inclusiv la

urmărirea penală și în instanța de fond, or, careva date, că el este iresponsabil, nu

poate da declarații, sau că depozițiile acestuia sunt false lipsesc. Mai mult,

declarațiile victimei sunt confirmate și prin celelalte probe, care în cumul

dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților, or, aceștia conștientizau că partea

vătămată este într-o stare vulnerabilă, prin înșelăciune l-au traficat în scopul

exploatării prin înșelăciune, l-au recrutat, Motoc L. i-a perfectat pașaportul, l-a

transportat, mergând împreună cu trenul în or. Moscova, unde împreună cu

Motoc T. l-au adăpostit, i-ai luat pașaportul și îi luau toți banii primiți de la

cerșit.

Astfel, careva dubii privind vinovăția inculpaților instanța de apel nu reține,

7

constatând că vinovăția lor este dovedită în totalitate.

Referitor la apelul suplimentar (motivat) declarat de avocatul Căpățîna I.

instanța a conchis că acesta urmează a fi respins, ca depus peste termen,

menționând că, legislația în vigoare nu prevede așa noțiune ca apel motivat,

astfel, potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de declarare a

apelului este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale.

Din materialele cauzei rezultă că, sentința integrală a fost pronunțată la 11

aprilie 2017, iar avocatul Căpățînă I. a depus apel suplimentar la data de

12.09.2017, peste termenul de lege prevăzut, adică peste aproximativ 5 luni, fapt

ce exclude repunerea apelului în termen.

Astfel, se reține că prin întârziere motivată se înțelege, un caz fortuit, un

caz de forță majoră, încât situația invocată de apelant să reprezinte în mod

efectiv un motiv temeinic de împiedicare a declarării apelului în termenul legal.

Prin urmare, se constată că întârzierea termenului de declarare a apelului

suplimentar nu a fost determinată de motive întemeiate, fiind depus după

expirarea termenului de 15 zile.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților, instanța de apel

a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

săvârșite, care face parte din categoria celor deosebit de grave, de rolul fiecăruia

în comiterea infracțiunii, de persoana celor vinovați care nu au recunoscut vina,

au la întreținere copii minori, fără antecedente penale, de lipsa circumstanțelor

agravante, constatând că corectarea și reeducare lor este posibilă cu aplicarea

pedepsei sub formă de închisoare în limitele sancțiunii prevăzute de art. 165

alin.(2) lit.d) Cod penal.

În ce privește cerința procurorului privind încasarea din contul

inculpaților a cheltuielilor judiciare în mărime de 3166,26 lei care constă din

salariul procurorului în sumă de 2997 lei, consumabile (hârtie, costul copierii) în

sumă de 169,22 lei, instanța de apel le-a respins, ca nefondat, or, procurorului îi

este plătit un salariu tarifar, care nu depinde de cantitatea muncii prestate, iar

suma de 169,22 lei fiind cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea

acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului. Or,

potrivit art. 100 alin.(2) Cod de procedură penală și art.6 par.2 CEDO, sarcina

probațiunii e pusă în seama organului de urmărire penală, persoana acuzată de

un delict beneficiind de „prezumția nevinovăției", stipulată la art. 8 Cod de

procedură penală.

avocatul Căpățînă I. în numele inculpaților Motoc L., Motoc O. și Motoc T., care

8

au solicitat:

- procurorul, invocând temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în

partea respingerii cerinței privind încasarea cheltuielilor de judecată, cu

dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, autorul a indicat că instanța de apel nu a luat

în considerare faptul că în cadrul examinării cauzei de către stat au fost suportate

cheltuieli judiciare în sumă de 3166,26 lei, sumă ce urma să fie încasată de la

inculpat în beneficiul statului, conform prevederilor art. 227-229 Cod de

procedură penală, iar instanța contrar art. 385 alin.(1) pct.14), 397 pct.5) CPP, nu

a dispus acest fapt.

Astfel, legislatorul a expus clar în art. 229 Cod de procedură penală

obligativitatea suportării cheltuielilor judiciare de către condamnat.

- avocatul Căpățînă Ion, invocând temeiurile indicate în art. 427 alin.(1)

pct.6),8),9)12) Cod de procedură penală, solicită, casarea hotărârilor judecătorești

în latura penală și în partea încasării cheltuielilor de judecată și pronunțarea unei

hotărâri de achitare în privința lui Motoc Oleg și Motoc Timur, pe motiv că fapta

nu întrunește elementele infracțiunii, iar în privința lui Motoc Lilia de recalificat

acțiunile din art. 165 alin.(2) lit.d) Cod penal în cele ale art. 302 alin.(1) Cod penal

și în baza art.2 al Legii nr.210 de absolvit de pedeapsă în legătură cu amnistia.

Recurentul a menționat că nu este de acord cu faptul că instanța de apel a

respins, ca depus peste termen apelul suplimentar, care în viziunea sa temeiurile

și obiectul cererii de apel poate fi motivat, suplinit până la finisarea cercetărilor

judecătorești și retragerii completului de judecată în camera de deliberare.

Astfel, consider că învinuirea adusă inculpaților este una abstractă, ceea ce

înseamnă că organul de urmărire penală și acuzarea au încălcat mai multe

drepturi și principii generale, care au menirea să asigure dreptul la un proces

echitabil, în sensul art. 6 par.1 din CEDO.

Inculpații pe tot parcursul procesului penal nu și-au recunoscut vina, iar

Motoc L. și-a recunoscut parțial și anume că a contribuit și a favorizat la

organizarea cerșitului.

Învinuirea este bazată pe probe nefondate și ilegale, care nu indică direct la

comiterea infracțiunii incriminate.

Declarațiile părții vătămate Sobolev A. nu pot fi puse la baza sentinței de

condamnare, deoarece el personal a declarat că este amator de băuturi alcoolice

și că a fost deacord să vină în gospodăria lui Motoc Lilia și Motoc Timur să

locuiască și să aibă grijă de gospodărie.

Referitor la acuzațiile aduse inculpaților și anume a lui Motoc Oleg,

9

victima a declarat că nu are pretenții față de Motoc Oleg și Motoc Timur,

indicând că Motoc O. doar la ajutat să vină până la Ștefan Vodă, deoarece are

probleme cu sănătatea și desinestătător îi este dificil.

La fel, consideră că martorul Solomei D. a depus declarații false, inventând

un articol și publicat în presă la propria viziune, pentru a trezi interesele

publicului asupra articolului dat, fapt care urmau a fi apreciate critic de instanță.

În cadrul ședinței instanței de apel la solicitarea acuzării a fost admis

demersul privind audierea martorilor Ceaglei O. și Solomei D. însă din motive

necunoscute, nu a fost asigurată prezența lor, deși și apărarea a solicitat

prezentarea martorilor dați, instanța a trecut cu vederea fără a se expune asupra

acesteia, considerând că a avut loc o abatere de la examinarea cauzei, prin ce s-a

încălcat dreptul inculpaților la un process echitabil.

Art. 6 din Codul penal, stabilește că persoana este supusă răspunderii

penale și pedepsei penale numai pentru faptele săvârșite de ea și numai în cazul

existenței vinovăției.

Nimeni nu poate fi atras la răspundere penală pentru fapta altuia.

Învinuirea adusă în rechizitoriu este insuficientă, superficială și dubioasă pentru

a permite calificarea faptei inculpaților conform normei penale imputate.

Totodată, a indicat că instanța nu s-a expus asupra tuturor cerințelor

înaintate de către apărare și susținute de inculpați, și anume că apărarea a

solicitat recalificarea acțiunilor inculpatei Motoc L. din art. 165 alin.(1) în cele ale

art. 302 alin.(1) Cod penal – organizarea cerșetoriei.

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

Referitor la recursul ordinar declarat de procuror

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Drept temei pentru recurs procurorul a invocat prevederile art. 427 alin.(1)

pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Analizând temeiul respectiv în raport cu motivele invocate în recursul

declarat, Colegiul constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea

recursului.

10

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel în latura civilă,

indicând că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

în partea încasării cheltuielilor de judecată, însă Colegiul penal constată că

instanța de apel în partea descriptivă a deciziei a motivat cerințele acuzatorului

de stat sub aceste aspecte, precum și în partea dispozitivă fiind expusă soluția

(f.d. 35-54, vol. IV).

Motivele recurentului, precum că instanța de apel eronat a respins cererea

în vederea compensării cheltuielilor judiciare, încălcând astfel prevederile

art.227 și 229 Cod de procedură penală, sunt neîntemeiate.

Astfel, potrivit art.227 alin.(1) și (3) și 229 alin.(1) Cod de procedură penală,

cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea

bunei desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat

dacă legea nu prevede altă modalitate.

Prin urmare, solicitarea procurorului referitor la încasarea din contul

inculpaților a cheltuielilor judiciare în mărime de 3166,26 lei, corect a fost

respinsă de către instanța de apel, deoarece, aceasta constă din salariul

procurorului în sumă de 2997 lei, or, procurorului îi este plătit un salariu tarifar,

care nu depinde ca cantitatea muncii prestate, iar suma de 169,22 lei pentru

hârtie, costul copierii, sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru

acumularea probatoriului necesar și că acestea la acel moment erau trecute, de

fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe seama inculpatului, or, aceste

acțiuni țin de activitatea organului de urmărire penală, care are un rol activ în

procesul de depistare a diferitor circumstanțe care dovedesc infracțiunea și

identifică făptuitorul, pentru aducerea învinuirii de stat.

Cu referire la argumentul recurentului, precum că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul remarcă că recursul

repetă textul apelului, argumentele expuse de recurent fiind anterior invocate în

apel, iar instanța de apel s-a pronunțat argumentat asupra acestora, examinându-

le în ansamblu, le-a dat o apreciere corespunzătoare, conform art.414 Cod de

procedură penală, pronunțându-se argumentat și detaliat asupra lor.

Prin urmare, solicitările autorului sunt neîntemeiate, decizia instanței de

apel fiind argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de

procedură penală.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de

recurent prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-a

găsit confirmare din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi

temei de implicare a instanței de recurs în decizia instanței de apel, în sensul

11

casării hotărârii judecătorești și prin urmare, se dispune inadmisibilitatea

recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Căpățînă Ion în

numele inculpaților Motoc L., Motoc O. și Motoc T.

În conformitate cu art. 432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit textului recursului, avocatul Căpățînă I. în numele inculpaților

invocă temei de casare a deciziei instanței de apel pct. 6), 8), 9) și 12) alin. (1)

art.427 Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

nu au fost întrunite elementele infracțiunii, inculpatul a fost condamnat pentru o faptă

care nu este prevăzută de legea penală și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Analizând textul recursului, Colegiul constată, că deși recurentul invocă

temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în

esență, aceasta își manifestă dezacordul față de modalitatea de apreciere a

probelor efectuată de către instanța de apel, menționând că aceasta nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate la examinarea apelului

apărătorului, astfel nu și-a motivat corespunzător soluția în acest sens.

Lecturând decizia contestată în raport cu motivele invocate în recurs,

Colegiul constată că Curtea de Apel, casând total sentința primei instanțe și

pronunțând o nouă hotărâre, și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și s-a pronunțat argumentat

asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate de procuror și avocatul

Căpățînă I. în numele lui Motoc L., Motoc T., iar decizia cuprinde temeiurile de

fapt și de drept care a dus, la caz, la respingerea apelului declarat de avocat, ca

fiind nefondat, ca depus peste termen apelul suplimentar și admiterea a

acuzatorului de stat.

Cu referire la argumentul apărării, precum că a solicitat recalificarea

acțiunilor inculpatei Motoc L. din prevederile art. 165 alin.(1) Cod penal în cele

ale art. 302 alin.(1) Cod penal, însă instanța nu s-a pronunțat în nici un mod,

Colegiul penal reține că, avocatul Căpățînă I. în numele lui Motoc L., Motoc T. a

12

depus apel nemotivat, la 20 aprilie 2017, care a fost înregistrat la 27.04.2017,

solicitând pronunțarea unei hotărâri de achitare. Ulterior, în cadrul examinării

cauzei în instanța de apel, la 12 septembrie 2017, avocatul a depus apel motivat,

însă prin decizia instanței de apel din 14.11.2017, a fost respins, ca nefondat

apelul avocatului, iar cel suplimentar – (motivat), ca fiind depus peste termen.

Astfel, în cazul în care apelul este tardiv, instanța nu se expune și nu

analizează argumentele invocate în apelul suplimentar, fondul cauzei nu se

examinează, întrucât instanța nu a fost sesizată în conformitate cu legislația, din

care considerente instanța de apel nici nu s-a pronunțat referitor la reîncadrarea

acțiunilor inculpatei Motoc Lilia.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei

recurentului, în sensul că Motoc L., Motoc O. și Motoc T. nu au săvârșit

infracțiunea imputată, Colegiul o consideră neîntemeiată.

Astfel, instanța de recurs remarcă prevederile art. 414 alin. (1) Cod de

procedură penală, potrivit căreia, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz,

la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul reține, că instanța de apel examinând apelurile declarate în

prezenta cauză, a cercetat suplimentar probele administrate la dosar, după cum

rezultă din procesul verbal al ședinței de judecată, astfel ținând cont de

prevederile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de apel a evaluat

just probele în corespundere cu cerințele art. 101 al aceluiași Cod, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce,

corect ajungând la concluzia, că acțiunile inculpaților Motoc L., Motoc O. și

Motoc T. întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(2) lit.d) Cod

penal.

Din conținutul deciziei rezultă că această concluzie s-a tras din cumulul de

probe analizate și apreciate, declarațiile părții vătămate Xxxx, a martorilor Țînțari

E., Ghidirim A., Bragarenco V., Sobolev M., Ghizelia S., Zveaghințev E., Ceaglei

O., și actele cauzei – ancheta socială din 20.01.2014 cu privire la Xxxx, procesele-

verbale de confruntare, procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după

fotografie unde victima i-a recunoscut pe inculpați, menționând că Motoc O. i-a

propus să plece la cerșit în F. Rusă, iar Motoc L. și Motoc T. l-au impus să

13

cerșească, - procesele-verbale de examinare, informația de pe saitul

www.adevărul.md, unde sunt fotografiile lui Sobolev A., care fiind cu panou

cerșind pe teritoriul F. Ruse, probe care sunt descrise în decizia instanței de apel

și confirmă vinovăția inculpaților.

Astfel, se constată că în acțiunile inculpaților este prezent semnul

calificativ al traficului de ființe umane – recrutarea părții vătămate Xxxx, și

anume inculpații au comis traficul de ființe umane în privința lui Xxxx, săvârșită

prin înșelăciune și abuz de vulnerabilitate, cu consimțământul acestuia, pentru

cerșetorie, unde Motoc O. i-a propus victimei și i-a făcut cunoștință cu inculpații

Motoc Lilia și Motoc Timur, cu scopul exploatării prin cerșetorie, folosindu-se de

poziția de vulnerabilitate a acestuia, prin situația precară din punct de vedere al

supraviețuirii sociale, care este persoană încadrat în grad de dizabilitate severă,

fără familie și surse de existență, prin înșelăciune, manifestată prin promisiunea

obținerii de venituri în proporții mari din contul cerșetoriei în or. Xxxx.

În speță, fiind și modalitatea acțiunii principale transportarea și adăpostirea

victimei de către Motoc Lilia care i-a propus atât prima, cât și a doua oară părții

vătămate să meargă cu ea la Moscova pentru cerșit, promițându-i bani, totodată

aceasta i-a perfectat din cont propriu pașaportul cetățeanului RM., care i-a

permis să călătorească. Mai mult că, victima Xxxx fiind într-o situație materială

precară nu deținea pașaport străin, împreună cu Motoc L. au mers cu trenul la

Moscova, unde, împreună cu Motoc Timur l-au adăpostit într-un local nestabilit,

confiscându-i pașaportul, l-au impus să cerșească pe străzile din or. Xxxx,

amenințându-l cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea

acestuia, luându-i toți banii acumulați prin cerșit.

Totodată, instanța de recurs constată că avocatul în numele inculpaților

consideră că declarațiile victimei nu pot fi apreciate ca veridice, deoarece ultimul

permanent se afla în stare de ebrietate, dificil se exprima și mereu se încurca în

declarații, or, instanța de apel corect a reținut depozițiile lui Xxxx, menționând în

acest sens că partea vătămată a dat declarații concludente și pertinente, sub

jurământ, fiind preîntâmpinat de răspundere penală în baza art. 312 Cod penal.

Mai mult, în cadrul instanței de apel a răspuns la întrebările adresate, deși acesta

este persoană încadrat în grad de dizabilitate severă, paralizat, cu greu se expune

și vorbește, însă aceasta nu acționează asupra esenței și conținutului declarațiilor

acestuia, care a susținut depozițiile depuse anterior, inclusiv la urmărirea penală

și în instanța de fond, or, careva date că acesta este iresponsabil, nu poate da

declarații sau acestea sunt false, lipsesc.

Astfel, nu s-a confirmat prin probe concludente cele indicate de apărare

14

precum că partea vătămată era permanent în stare de ebretate, iar declarațiile lui

nu pot fi luate în considerație ca veridice.

Referitor la argumentul că inculpaților i-a fost încălcat grav dreptul la un

proces echitabil, prin faptul că la solicitarea acuzării a fost admis demersul

privind audierea martorilor Ceaglei O. și Solomei D., dar din motive

necunoscute nu a fost asigurată prezența lor, deși apărarea a considerat necesară

prezența martorilor, iar instanța de apel a trecut cu vederea să se expună asupra

acesteia, încălcând prevederile art. 314 alin.(2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal conchide că, argumentele date, sunt declarative, or, potrivit

procesului-verbal al ședințelor de judecată în instanța de apel, careva demers în

acest sens, din partea procurorului nu a fost înaintat.

Cât privește motivul recurentului că martorii audiați în cadrul cercetării

judecătorești din partea acuzării nu au furnizat instanței de judecată suficientă

informație, pentru a considera că declarațiilor lor pot fi apreciate drept probe

pertinente, concludente și utile, care ar confirma vinovăția lui Motoc L., Motoc O.

și Motoc T., precum și declarațiile martorilor urmează a fi apreciate în favoarea

inculpaților, deoarece potrivit art. 389 Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă numai în condiția în care, vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de

instanța de judecată, instanța de recurs le consideră neîntemeiate și declarative,

care urmează a fi respinse, deoarece nu au suport legal și contravin materialelor

cauzei.

În acest sens, Colegiul penal reține că, toate probele prezentate și cercetate

în mod legal în cadrul ședinței instanței de apel au indicat la confirmarea

vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii ce i se impută, iar temeiuri

pentru casarea hotărârii judecătorești lipsesc.

Argumentele autorului recursului, precum că instanța de apel a apreciat

incorect și unilateral probele administrate în cauză nu au nici un suport legal.

Astfel, toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare,

concluziile privind vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate

rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză, iar motivele aduse de avocat,

precum că instanța nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar, țin de starea

de fapt a cauzei și nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs în art. 427 Cod de

procedură penală.

Cât privește temeiul indicat de recurent ce se referă la lipsa în acțiunile

inculpaților a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 165

alin.(2) lit.d) Cod penal, eroare de drept stipulată în norma pct.8) alin.(1) art. 427

Cod de procedură penală, Colegiul penal relevă faptul, că autorul în

15

argumentarea erorii date nu a indicat concret ce element al componenței de

infracțiune lipsește în fapta comisă de către Motoc L., Motoc O. și Motoc T.,

acesta doar s-a rezumat la unele argumente de ordin general ce se referă la

modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele de fond.

La fel, nu este elocvent nici temeiul stipulat în pct. 9) alin.(1) al normei sus

menționate precum că - inculpații au fost condamnați pentru o faptă care nu este

prevăzută de legea penală, deoarece fapta imputată lui Motoc L., Motoc O. și

Motoc T. este prevăzută de art. 165 alin.(2) lit.d) Cod penal și anume traficul de

ființe umane, recrutarea, transportarea și adăpostirea unei persoane, cu

consimțământul acesteia, pentru cerșetorie, săvârșită prin înșelăciune și abuz de

poziție de vulnerabilitate, de către mai multe persoane.

Totodată, în recurs se mai invocă temei de anulare a hotărârii judecătorești

și pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală - faptelor săvârșite li s-a dat o

încadrare juridică greșită, însă instanța de recurs conchide că temeiul dat nu

persistă în cauză, deoarece instanțele judecătorești nu au făcut o altă încadrare

juridică a faptelor comise de către inculpați decât cea în baza cărora aceștia au

fost puși sub învinuire.

Astfel, Colegiul penal constată că vinovăția inculpaților în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 165 alin.(2) lit.d) Cod penal este confirmată prin

probele prezentate, iar măsura de pedeapsă acestora li s-a stabilit cu respectarea

prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, ținându-se seama de gradul prejudiciabil al

faptei comise, de persoana celui vinovat și de toate circumstanțele cauzei, care

agravează ori atenuează răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele

sancțiunii normei penale în baza cărora au fost declarați vinovați, astfel temeiuri

de a interveni în hotărârea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit.

Argumentele invocate de recurent nu are suport probatoriu și contravin

probelor administrate.

Totodată, în recursul declarat de recurent acesta critică soluția instanței și

în latura civilă, însă Colegiul penal conchide că instanța de apel corect a respins,

ca nefondat, cerințele procurorului privind cheltuielile de judecată, menționând

că suma de 169,22 lei fiind cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în

vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în

contul statului, astfel, careva temei de a interveni în soluția adoptată instanța nu

are.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

decidă asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta este vădit

neîntemeiat.

16

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de adjunctul

procurorului-șef al procuraturii de circumscripție Chișinău, Vasile Bolduratu și

avocatul Căpățînă Ion în numele inculpaților Motoc Lilia, Motoc Timur și Motoc

Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14

noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Motoc Lilia, Motoc Oleg și Motoc

Timur, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 iunie 2018.

Președinte Nadejda Toma

Judecătorii Constantin Alerguș

Victor Boico

17