1ra-800/2018 — art.165 alin.2 lit.b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.165 alin.2 lit.b CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6,8,9,12 CPP
1ra-800/2018 — art.165 alin.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul 1ra-800/18
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
06 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Nadejda Toma,
judecătorii – Constantin Alerguș, Boico Victor,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
adjunctul procurorului-șef al procuraturii de circumscripție Chișinău, Vasile
Bolduratu și avocatul Căpățînă Ion în numele inculpaților Motoc Lilia, Motoc
Timur și Motoc Oleg, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui
Motoc Lilia XXXX,
născută la xxxx, originară și domiciliată în r-nul
Xxxx, s. Xxxx,
Motoc Oleg XXXX,
născut la xxxx, originar din r-nul Xxxx, s.Xxxx,
domiciliat în r-nul Xxxx, s. Xxxx,
și
Motoc Timur XXXX,
născut la xxxx, originar din r-nul Xxxx, s.Xxxx,
domiciliat în r-nul Xxxx, s. Xxxx.
Date referitoare la termenul de examinare a cauzei:
de la 18.03.2016 – până la 11.04.2017 (instanța de
fond);
de la 11.05.2017 – până la 14.11.2017 (instanța de
apel);
de la 16.03.2018 – până la 06.06.2018 (instanța de
recurs ordinar).
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală legal
executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 11 aprilie
2017, au fost condamnați:
- Motoc Lilia în baza art. 165 alin.(1) lit. b),c) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de
dreptul de a exercita orice activitate de angajare a persoanelor la muncă peste
hotare, pe un termen de 2 ani.
- Motoc Timur în baza art. 165 1 alin.(1) Cod penal, la 2 ani închisoare.
În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost
suspendată condiționat pe o perioadă de probă de 2 ani.
1
Totodată, Motoc Oleg a fost achitat de sub învinuirea de comiterea
infracțiunii prevăzute la art. 165 alin.(2) lit.d) Cod penal, pe motiv că fapta nu
întrunește elementele infracțiunii.
S-a dispus încasarea în mod solidar de la Motoc Lilia și Motoc Timur în
beneficiul statului cheltuielile de judecată în sumă de 169, 22 lei.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Motoc Lilia
în vara anului 2012, în s. Xxxx, r-nul Xxxx, în scop de profit, intenționat,
urmărind scopul exploatării pentru cerșetorie, prin înșelăciune manifestată prin
promisiunea obținerii unor venituri în proporții mari din contul practicării
cerșetoriei în or. Xxxx, Xxxx, precum și prin abuz de poziție de vulnerabilitate
manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale
(starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de
întreținere), la recrutat pe cet. Xxxx, cu consimțământul acestuia.
În continuare, Motoc Lilia, întru realizarea scopului infracțional de
exploatare în cerșetorie a lui Xxxx, i-a perfectat din cont propriu pașaport pe
numele acestuia și la data de 15 august 2012, l-a transportat în or.Xxxx, Xxxx.
Ajungând în țara de destinație, Motoc L., cu scopul privării victimei Xxxx
de posibilitatea de a reveni în Republica Moldova, i-au confiscat acestuia
pașaportul național, apoi deținând controlul asupra acestuia care era în stare de
vulnerabilitate determinată de aflarea într-o țară străină, de lipsa de acte de
identitate și de mijloace financiare strict necesare pentru supraviețuire, l-a
adăpostit într-un local nestabilit din or. Xxxx, Xxxx, unde l-au impus să cerșească
pe străzile or. Xxxx până la data de 30.12.2012.
Ulterior, în perioada lunii iunie 2013, Motoc Lilia, continuându-și intențiile
infracționale de exploatare în cerșetorie a lui Xxxx, l-a transportat pe ultimul în
or. Xxxx, Xxxx, adăpostind-ul într-un local nestabilit din acel oraș, unde i-a
confiscat pașaportul național, după care deținând controlul asupra victimei care
era în stare de vulnerabilitate determinată de aflarea într-o țară străină, de lipsa
de acte de identitate și de mijloace financiare strict necesare pentru supraviețuire,
prin amenințare cu aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața
și sănătatea persoanei, l-a impus să cerșească pe străzile or. Xxxx până în luna
februarie 2014, când acțiunile prejudiciabile au fost curmate de către
colaboratorii de poliție ai Xxxx.
Motoc Oleg, a fost învinuit de faptul că, în vara anului 2012, aflându-se pe
teritoriul r-lui Xxxx, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Motoc
Lilia, Motoc Timur și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, în
scop de profit, intenționat, urmărind scopul exploatării pentru cerșetorie, prin
înșelăciune manifestată prin promisiunea obținerii unor venituri în proporții
2
mari din contul practicării cerșetoriei în or.Xxxx, Xxxx, precum și prin abuz de
poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al
supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor
financiare de întreținere), la recrutat pe cet.Xxxx, cu consimțământul acestuia.
În continuare, acțiunile infracționale au fost preluate de către Motoc Lilia,
care acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Motoc Oleg, Motoc
Timur și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, întru
realizarea scopului infracțional comun de exploatare în cerșetorie a victimei
Xxxx, i-a perfectat din cont propriu pașaport pe numele acestuia și la data de
15.08.2012, l-a transportat în or. Xxxx, Xxxx.
Ajungând în țara de destinație, Motoc Lilia, acționând împreună și prin
înțelegere prealabilă cu Motoc Oleg, Motoc Timur și alte persoane nestabilite de
către organul de urmărire penală, cu scopul privării lui Xxxx de posibilitatea de a
reveni în Republica Moldova, i-au confiscat ultimului pașaportul național,
deținând controlul asupra lui, care era în stare de vulnerabilitate determinată de
aflarea într-o țară străină, de lipsa de acte de identitate și de mijloace financiare
strict necesare pentru supraviețuire, l-au adăpostit-o într-un local nestabilit din
or. Xxxx, Xxxx, unde prin amenințare cu aplicarea violenței fizice și psihice
nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, l-au impus să cerșească pe
străzile or. Xxxx, până la data de 30.12.2012.
Motoc Timur a fost învinuit că, în vara anului 2012, Motoc Oleg aflându-se
pe teritoriul r-lui Xxxx, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu
Motoc Lilia și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, în scop de
profit, intenționat, urmărind scopul exploatării pentru cerșetorie, prin
înșelăciune manifestată prin promisiunea obținerii unor venituri în proporții
mari din contul practicării cerșetoriei în or. Xxxx, Xxxx, precum și prin abuz de
poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al
supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor
financiare de întreținere), la recrutat pe cet. Xxxx, cu consimțământul acestuia.
În continuare, acțiunile infracționale au fost preluate de către Motoc Lilia,
care acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soțul său Motoc Timur și
Motoc Oleg, întru realizarea scopului infracțional comun de exploatare în
cerșetorie a victimei Xxxx, i-a perfectat din cont propriu pașaport pe numele
acestuia și la data de 15.08.2012, l-a transportat în or. Xxxx, Xxxx.
Ajungând în țara de destinație, Motoc Lilia, acționând împreună și prin
înțelegere prealabilă cu soțul său Motoc Timur, Motoc Oleg și alte persoane
nestabilite de către organul de urmărire penală, cu scopul privării victimei Xxxx
de posibilitatea de a reveni în R.Moldova, i-au confiscat acestuia pașaportul
național, deținând controlul asupra victimei care era în stare de vulnerabilitate
3
determinată de aflarea într-o țară străină, de lipsa de acte de identitate și de
mijloace financiare strict necesare pentru supraviețuire, l-au adăpostit-o într-un
local nestabilit din or. Xxxx, Xxxx, unde prin amenințare cu aplicarea violenței
fizice și psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, l-au impus să
cerșească pe străzile or. Xxxx, Xxxx, până la data de 30.12.2012.
Ulterior, în perioada lunii iunie 2013, Motoc Lilia, continuându-și intențiile
infracționale de exploatare în cerșetorie a lui Sobolev A., acționând împreună și
prin înțelegere prealabilă cu soțul său Motoc Timur, l-a transportat pe Xxxx în or.
Xxxx, Xxxx, adăpostind-ul într-un local nestabilit din oraș, unde i-au confiscat
acestuia pașaportul național, deținând controlul asupra lui care era în stare de
vulnerabilitate determinată de aflarea într-o țară străină, de lipsa de acte de
identitate și de mijloace financiare strict necesare pentru supraviețuire, prin
amenințare cu aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața și
sănătatea persoanei, l-au impus să cerșească pe străzile or. Xxxx până în luna
februarie 2014, când acțiunile prejudiciabile au fost curmate de către
colaboratorii de poliție ai F. Ruse.
Potrivit rechizitoriului Motoc Lilia, Motoc Oleg și Motoc Timur au fost
puși sub învinuire în baza art. 165 alin.(2) lit.d) Cod penal, însă instanța de fond a
reținut de a reîncadra acțiunile lui Motoc L. la art. 165 alin.(1) lit.b),c) Cod penal -
- traficul de ființe umane, adică recrutarea, transportarea și adăpostirea unei persoane, cu
consimțământul acesteia, pentru cerșetorie, săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție
de vulnerabilitate, ale lui Motoc T. în baza art. 1651 alin.(1) CP – utilizarea produselor
sau serviciilor care constituie rezultatul exploatării în infracțiunile de trafic de ființe
umane, prestate de o persoană despre care beneficiarul știe că este victima acestei
infracțiuni dacă această faptă nu întrunește elementele traficului de ființe umane,
precum și a constatat că vinovăția lui Motoc O. nu a fost demonstrată, astfel fiind
achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Împotriva sentinței au declarat apel procurorul și avocatul Căpățînă I. în
numele inculpaților Motoc L., Motoc T., care au solicitat:
- procurorul, casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de condamnare
a lui Motoc L., Motoc O. și Motoc T. în baza învinuirii aduse în baza art. 165
alin.(2) lit.d) Cod penal, la 8 ani închisoare, fiecare, cu privarea de dreptul de a
exercita orice activitate de angajare a persoanelor la muncă peste hotare, pe un
termen de 3 ani, fiecare. Totodată, să fie admisă acțiunea civilă privind încasarea
cheltuielilor de judecată în sumă de 3166,26 lei.
În argumentarea apelului a indicat că vina inculpaților a fost dovedită pe
deplin prin probele administrate și apreciate și anume: declarațiile părții
vătămate Xxxx, a martorilor Zveaghințev E., Sobolev M., Ghidirim A.,
4
Bragarenco V., Ceaglei O., precum și probele materiale procesele-verbale de
confruntare între partea vătămată cu Motoc O., Motoc L., procesele-verbale de
recunoaștere a persoanei după fotografie, procesele-verbale de examinare din
15.04.2015, 18.01.2016, 15.02.2016 și informația de pe saitul www.adevărul.md, în
care sunt fotografiile lui Xxxx, care este cu panou cerșind pe teritoriul Federației
Ruse, însă instanța de fond nu le-a dat aprecierea corespunzătoare.
- avocatul Căpățînă I. în numele inculpaților Motoc L., Motoc T., casarea
sentinței în partea condamnării lui Motoc L., Motoc T. și pronunțarea unei
hotărâri de achitare, menționând că sentința este ilegală și neîntemeiată.
La 12 septembrie 2017, avocatul Căpățînă I. a depus apel motivat, indicând
că învinuirea adusă este bazată pe probe nefondate și ilegale, care nu indică
direct sau indirect la comiterea infracțiunii imputate.
Inculpații pe parcursul examinării cauzei nu și-au recunoscut vina, iar
Motoc L. și-a recunoscut-o parțial și anume că a contribuit și a favorizat
organizarea cerșitului, fapt de care regret, însă altă ieșire din situația creată nu
avea și era extrem de disperată.
Astfel, învinuirea adusă este bazată pe declarații indirecte, pe baza unei
anchete jurnalistice care nu a fost probată în instanța de judecată, inclusiv și pe
declarațiile părții vătămate care fiind contradictorii și neclare.
Declarațiile victimei nu pot fi puse la baza unei astfel de învinuiri grave,
or, personal el fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a relatat că este amator
de băuturi alcoolice și a fost deacord să vină în gospodăria lui Motoc L. și Motoc
T. ca să locuiască la ei și să aibă grijă de gospodărie și copii în lipsa acestora. La
fel, martorii audiați în instanța de judecată care sunt vecinii inculpaților Motoc L.
și T., au declarat că îl cunosc pe Xxxx, a locuit mai bine de 9 luni de zile în
gospodăria inculpaților, de mai multe ori au avut ocazia să vorbească cu el și nu
a observat nimeni care suspecții ca Xxxx să fi fost obijduit sau ofensat. Mai mult
acesta era îmbrăcat bine, spălat și hrănit.
Referitor la declarațiile martorului Ceaglei O. care fiind audiată în instanța
de judecată a declarat că, articolul scris privitor la traficarea victimei Xxxx, este
din careva surse nestabilite de organul de urmărire penală și de instanța de
judecată care potrivit legii se protejează identitatea lor. Indică apărarea, că
motivele de pornire a urmăririi penale sunt bazate pe declarații anonime,
declarații ale martorilor, care nu pot fi considerate ca fiind obiective și veridice.
Lipsa faptei infracțiunii se confirmă prin ansamblul de probe, și anume:
inexistența cadrului normativ - juridic indicat de procuror în ordonanța de
învinuire și în rechizitoriu, iar probele administrate și examinate în cadrul
cercetării judecătorești demonstrează că inculpații nu a săvârșit fapta imputată,
5
inclusiv lipsa legăturii cauzale dintre fapta inculpaților, a circumstanțelor de fapt
și de drept și a consecințelor survenite.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14
noiembrie 2017, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de avocatul Capățînă
Ion în numele inculpaților Motoc L., Motoc T. și ca depus peste termen apelul
suplimentar (motivate) al avocatului, admis apelul declarat de procuror, casată
sentința contestată și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, potrivit căreia.
- Motoc Lilia, Motoc Oleg și Motoc Timur au fost condamnați în baza art. 165
alin.(2) lit.d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa lui Motoc L. de 7 ani 3 luni
închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita orice activitate de angajare a
persoanelor la munca peste hotare, pe un termen de 3 ani, cu executarea în
penitenciar de tip închis, Motoc O. la 7 ani 2 luni închisoare, cu privarea de
dreptul de a exercita orice activitate de angajare a persoanelor la munca peste
hotare, pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis,
Motoc T. la 7 ani 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita orice
activitate de angajare a persoanelor la munca peste hotare, pe un termen de 3 ani,
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Cerințele procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în sumă
de 3166,26 lei au fost respinse, ca nefondate.
Instanța de apel în decizia adoptată a constatat fapta și circumstanțele
comiterii infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(2) lit.d) Cod penal și anume a
inculpatei Motoc Lilia - traficul de ființe umane, adică recrutarea, transportarea și
adăpostirea unei persoane, cu consimțământul acesteia, pentru cerșetorie,
săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, de către mai
multe persoane, Motoc Oleg - traficul de ființe umane, adică recrutarea unei
persoane, cu consimțământul acesteia, pentru cerșetorie, săvârșită prin
înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, de către mai multe persoane, iar
Motoc Timur - traficul de ființe umane, adică recrutarea și adăpostirea unei
persoane, cu consimțământul acesteia, pentru cerșetorie, săvârșită prin
înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate de către mai multe persoane,
invocate în rechizitoriu, concluzionând totodată că, deși inculpații nu și-au
recunoscut vina, în comiterea infracțiunii imputate, vinovăția acestora este
dovedită prin declarațiile părții vătămate Xxxx, a martorilor Sobolev M., Țînțari
E., Ghiuirim A., Bragarenci V., Ghizelia S., Zveaghințev E., Ceaglei O., precum și
prin materialele cauzei cercetate în cadrul ședinței instanței de apel.
Instanța de apel a conchis că concluzia primei instanțe privind lipsa
elementelor infracțiunii în acțiunile lui Motoc O. și de condamnare a lui Motoc L.
6
în baza art. 165 alin.(1) lit.b),c), iar a lui Motoc T. în baza art. 1651 alin.(1) Cod
penal este eronată, or reieșind din probele prezentate de acuzatorul de stat este
cert faptul comiterii de către inculpați a traficului de ființe umane în privința lui
Sobolev A.
Astfel, s-a stabilit cu certitudine că, partea vătămată a fost recrutată,
transportată și adăpostită de inculpați, în scopul cerșetorii prin înșelăciune,
abuzându-se de poziția de vulnerabilitate a acestuia, care era într-o situație
materială precară și starea sănătății, fiind selectată anume persoana care are o
situație precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, acesta nefiind
angajat în câmpul muncii, fiind lipsit de resurse sociale și din familie cu situație
materială dificilă.
Starea de vulnerabilitate a părții vătămate, precum și faptul că inculpații
cunoșteau despre aceasta, a fost probată în ședința de judecată prin declarațiile
martorilor audiați în ședința de judecată.
La fel, instanța a considerat că declarațiile părții vătămate sunt veridice,
fiind neschimbate pe tot parcursul urmăririi penale și examinării cauzei,
declarații, care se confirmă prin cumulul de probe enunțate.
Prin urmare, instanța a conchis că argumentele apărătorului privind
achitarea inculpaților urmează a fi respinse, ca nefondate, deoarece nu au fost
confirmate prin careva probe concludente, inclusiv și faptul că partea vătămată
era permanent în stare de ebrietate și astfel declarațiile acestuia nu pot fi luate ca
veridice și puse la baza sentinței de condamnare.
Partea vătămată Xxxx a depus declarații concludente și pertinente, sub
jurământ, fiind preîntâmpinat de răspundere penală în baza art. 312 CP, în
cadrul instanței de apel a răspuns la întrebările date de partea acuzării și
apărării, deși el este persoană cu dizabilitate severă, fiind paralizat, cu greu se
expune și vorbește, însă aceasta nu acționează asupra esenței și conținutului
declarațiilor acestuia, care a susținut declarațiile date anterior, inclusiv la
urmărirea penală și în instanța de fond, or, careva date, că el este iresponsabil, nu
poate da declarații, sau că depozițiile acestuia sunt false lipsesc. Mai mult,
declarațiile victimei sunt confirmate și prin celelalte probe, care în cumul
dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților, or, aceștia conștientizau că partea
vătămată este într-o stare vulnerabilă, prin înșelăciune l-au traficat în scopul
exploatării prin înșelăciune, l-au recrutat, Motoc L. i-a perfectat pașaportul, l-a
transportat, mergând împreună cu trenul în or. Moscova, unde împreună cu
Motoc T. l-au adăpostit, i-ai luat pașaportul și îi luau toți banii primiți de la
cerșit.
Astfel, careva dubii privind vinovăția inculpaților instanța de apel nu reține,
7
constatând că vinovăția lor este dovedită în totalitate.
Referitor la apelul suplimentar (motivat) declarat de avocatul Căpățîna I.
instanța a conchis că acesta urmează a fi respins, ca depus peste termen,
menționând că, legislația în vigoare nu prevede așa noțiune ca apel motivat,
astfel, potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de declarare a
apelului este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale.
Din materialele cauzei rezultă că, sentința integrală a fost pronunțată la 11
aprilie 2017, iar avocatul Căpățînă I. a depus apel suplimentar la data de
12.09.2017, peste termenul de lege prevăzut, adică peste aproximativ 5 luni, fapt
ce exclude repunerea apelului în termen.
Astfel, se reține că prin întârziere motivată se înțelege, un caz fortuit, un
caz de forță majoră, încât situația invocată de apelant să reprezinte în mod
efectiv un motiv temeinic de împiedicare a declarării apelului în termenul legal.
Prin urmare, se constată că întârzierea termenului de declarare a apelului
suplimentar nu a fost determinată de motive întemeiate, fiind depus după
expirarea termenului de 15 zile.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților, instanța de apel
a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii
săvârșite, care face parte din categoria celor deosebit de grave, de rolul fiecăruia
în comiterea infracțiunii, de persoana celor vinovați care nu au recunoscut vina,
au la întreținere copii minori, fără antecedente penale, de lipsa circumstanțelor
agravante, constatând că corectarea și reeducare lor este posibilă cu aplicarea
pedepsei sub formă de închisoare în limitele sancțiunii prevăzute de art. 165
alin.(2) lit.d) Cod penal.
În ce privește cerința procurorului privind încasarea din contul
inculpaților a cheltuielilor judiciare în mărime de 3166,26 lei care constă din
salariul procurorului în sumă de 2997 lei, consumabile (hârtie, costul copierii) în
sumă de 169,22 lei, instanța de apel le-a respins, ca nefondat, or, procurorului îi
este plătit un salariu tarifar, care nu depinde de cantitatea muncii prestate, iar
suma de 169,22 lei fiind cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea
acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în
comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului. Or,
potrivit art. 100 alin.(2) Cod de procedură penală și art.6 par.2 CEDO, sarcina
probațiunii e pusă în seama organului de urmărire penală, persoana acuzată de
un delict beneficiind de „prezumția nevinovăției", stipulată la art. 8 Cod de
procedură penală.
Împotriva deciziei nominalizate au declarat recurs ordinar procurorul și
avocatul Căpățînă I. în numele inculpaților Motoc L., Motoc O. și Motoc T., care
8
au solicitat:
- procurorul, invocând temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.6)
Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în
partea respingerii cerinței privind încasarea cheltuielilor de judecată, cu
dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată.
În argumentarea recursului, autorul a indicat că instanța de apel nu a luat
în considerare faptul că în cadrul examinării cauzei de către stat au fost suportate
cheltuieli judiciare în sumă de 3166,26 lei, sumă ce urma să fie încasată de la
inculpat în beneficiul statului, conform prevederilor art. 227-229 Cod de
procedură penală, iar instanța contrar art. 385 alin.(1) pct.14), 397 pct.5) CPP, nu
a dispus acest fapt.
Astfel, legislatorul a expus clar în art. 229 Cod de procedură penală
obligativitatea suportării cheltuielilor judiciare de către condamnat.
- avocatul Căpățînă Ion, invocând temeiurile indicate în art. 427 alin.(1)
pct.6),8),9)12) Cod de procedură penală, solicită, casarea hotărârilor judecătorești
în latura penală și în partea încasării cheltuielilor de judecată și pronunțarea unei
hotărâri de achitare în privința lui Motoc Oleg și Motoc Timur, pe motiv că fapta
nu întrunește elementele infracțiunii, iar în privința lui Motoc Lilia de recalificat
acțiunile din art. 165 alin.(2) lit.d) Cod penal în cele ale art. 302 alin.(1) Cod penal
și în baza art.2 al Legii nr.210 de absolvit de pedeapsă în legătură cu amnistia.
Recurentul a menționat că nu este de acord cu faptul că instanța de apel a
respins, ca depus peste termen apelul suplimentar, care în viziunea sa temeiurile
și obiectul cererii de apel poate fi motivat, suplinit până la finisarea cercetărilor
judecătorești și retragerii completului de judecată în camera de deliberare.
Astfel, consider că învinuirea adusă inculpaților este una abstractă, ceea ce
înseamnă că organul de urmărire penală și acuzarea au încălcat mai multe
drepturi și principii generale, care au menirea să asigure dreptul la un proces
echitabil, în sensul art. 6 par.1 din CEDO.
Inculpații pe tot parcursul procesului penal nu și-au recunoscut vina, iar
Motoc L. și-a recunoscut parțial și anume că a contribuit și a favorizat la
organizarea cerșitului.
Învinuirea este bazată pe probe nefondate și ilegale, care nu indică direct la
comiterea infracțiunii incriminate.
Declarațiile părții vătămate Sobolev A. nu pot fi puse la baza sentinței de
condamnare, deoarece el personal a declarat că este amator de băuturi alcoolice
și că a fost deacord să vină în gospodăria lui Motoc Lilia și Motoc Timur să
locuiască și să aibă grijă de gospodărie.
Referitor la acuzațiile aduse inculpaților și anume a lui Motoc Oleg,
9
victima a declarat că nu are pretenții față de Motoc Oleg și Motoc Timur,
indicând că Motoc O. doar la ajutat să vină până la Ștefan Vodă, deoarece are
probleme cu sănătatea și desinestătător îi este dificil.
La fel, consideră că martorul Solomei D. a depus declarații false, inventând
un articol și publicat în presă la propria viziune, pentru a trezi interesele
publicului asupra articolului dat, fapt care urmau a fi apreciate critic de instanță.
În cadrul ședinței instanței de apel la solicitarea acuzării a fost admis
demersul privind audierea martorilor Ceaglei O. și Solomei D. însă din motive
necunoscute, nu a fost asigurată prezența lor, deși și apărarea a solicitat
prezentarea martorilor dați, instanța a trecut cu vederea fără a se expune asupra
acesteia, considerând că a avut loc o abatere de la examinarea cauzei, prin ce s-a
încălcat dreptul inculpaților la un process echitabil.
Art. 6 din Codul penal, stabilește că persoana este supusă răspunderii
penale și pedepsei penale numai pentru faptele săvârșite de ea și numai în cazul
existenței vinovăției.
Nimeni nu poate fi atras la răspundere penală pentru fapta altuia.
Învinuirea adusă în rechizitoriu este insuficientă, superficială și dubioasă pentru
a permite calificarea faptei inculpaților conform normei penale imputate.
Totodată, a indicat că instanța nu s-a expus asupra tuturor cerințelor
înaintate de către apărare și susținute de inculpați, și anume că apărarea a
solicitat recalificarea acțiunilor inculpatei Motoc L. din art. 165 alin.(1) în cele ale
art. 302 alin.(1) Cod penal – organizarea cerșetoriei.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate,
în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide
inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.
Referitor la recursul ordinar declarat de procuror
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Drept temei pentru recurs procurorul a invocat prevederile art. 427 alin.(1)
pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel
pot fi atacate cu recurs când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția.
Analizând temeiul respectiv în raport cu motivele invocate în recursul
declarat, Colegiul constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea
recursului.
10
În esență, recurentul critică decizia instanței de apel în latura civilă,
indicând că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția
în partea încasării cheltuielilor de judecată, însă Colegiul penal constată că
instanța de apel în partea descriptivă a deciziei a motivat cerințele acuzatorului
de stat sub aceste aspecte, precum și în partea dispozitivă fiind expusă soluția
(f.d. 35-54, vol. IV).
Motivele recurentului, precum că instanța de apel eronat a respins cererea
în vederea compensării cheltuielilor judiciare, încălcând astfel prevederile
art.227 și 229 Cod de procedură penală, sunt neîntemeiate.
Astfel, potrivit art.227 alin.(1) și (3) și 229 alin.(1) Cod de procedură penală,
cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea
bunei desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat
dacă legea nu prevede altă modalitate.
Prin urmare, solicitarea procurorului referitor la încasarea din contul
inculpaților a cheltuielilor judiciare în mărime de 3166,26 lei, corect a fost
respinsă de către instanța de apel, deoarece, aceasta constă din salariul
procurorului în sumă de 2997 lei, or, procurorului îi este plătit un salariu tarifar,
care nu depinde ca cantitatea muncii prestate, iar suma de 169,22 lei pentru
hârtie, costul copierii, sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru
acumularea probatoriului necesar și că acestea la acel moment erau trecute, de
fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe seama inculpatului, or, aceste
acțiuni țin de activitatea organului de urmărire penală, care are un rol activ în
procesul de depistare a diferitor circumstanțe care dovedesc infracțiunea și
identifică făptuitorul, pentru aducerea învinuirii de stat.
Cu referire la argumentul recurentului, precum că hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul remarcă că recursul
repetă textul apelului, argumentele expuse de recurent fiind anterior invocate în
apel, iar instanța de apel s-a pronunțat argumentat asupra acestora, examinându-
le în ansamblu, le-a dat o apreciere corespunzătoare, conform art.414 Cod de
procedură penală, pronunțându-se argumentat și detaliat asupra lor.
Prin urmare, solicitările autorului sunt neîntemeiate, decizia instanței de
apel fiind argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de
procedură penală.
În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de
recurent prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-a
găsit confirmare din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi
temei de implicare a instanței de recurs în decizia instanței de apel, în sensul
11
casării hotărârii judecătorești și prin urmare, se dispune inadmisibilitatea
recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Căpățînă Ion în
numele inculpaților Motoc L., Motoc O. și Motoc T.
În conformitate cu art. 432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.
Potrivit textului recursului, avocatul Căpățînă I. în numele inculpaților
invocă temei de casare a deciziei instanței de apel pct. 6), 8), 9) și 12) alin. (1)
art.427 Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este
expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,
nu au fost întrunite elementele infracțiunii, inculpatul a fost condamnat pentru o faptă
care nu este prevăzută de legea penală și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică
greșită.
Analizând textul recursului, Colegiul constată, că deși recurentul invocă
temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în
esență, aceasta își manifestă dezacordul față de modalitatea de apreciere a
probelor efectuată de către instanța de apel, menționând că aceasta nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate la examinarea apelului
apărătorului, astfel nu și-a motivat corespunzător soluția în acest sens.
Lecturând decizia contestată în raport cu motivele invocate în recurs,
Colegiul constată că Curtea de Apel, casând total sentința primei instanțe și
pronunțând o nouă hotărâre, și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile
art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și s-a pronunțat argumentat
asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate de procuror și avocatul
Căpățînă I. în numele lui Motoc L., Motoc T., iar decizia cuprinde temeiurile de
fapt și de drept care a dus, la caz, la respingerea apelului declarat de avocat, ca
fiind nefondat, ca depus peste termen apelul suplimentar și admiterea a
acuzatorului de stat.
Cu referire la argumentul apărării, precum că a solicitat recalificarea
acțiunilor inculpatei Motoc L. din prevederile art. 165 alin.(1) Cod penal în cele
ale art. 302 alin.(1) Cod penal, însă instanța nu s-a pronunțat în nici un mod,
Colegiul penal reține că, avocatul Căpățînă I. în numele lui Motoc L., Motoc T. a
12
depus apel nemotivat, la 20 aprilie 2017, care a fost înregistrat la 27.04.2017,
solicitând pronunțarea unei hotărâri de achitare. Ulterior, în cadrul examinării
cauzei în instanța de apel, la 12 septembrie 2017, avocatul a depus apel motivat,
însă prin decizia instanței de apel din 14.11.2017, a fost respins, ca nefondat
apelul avocatului, iar cel suplimentar – (motivat), ca fiind depus peste termen.
Astfel, în cazul în care apelul este tardiv, instanța nu se expune și nu
analizează argumentele invocate în apelul suplimentar, fondul cauzei nu se
examinează, întrucât instanța nu a fost sesizată în conformitate cu legislația, din
care considerente instanța de apel nici nu s-a pronunțat referitor la reîncadrarea
acțiunilor inculpatei Motoc Lilia.
Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei
recurentului, în sensul că Motoc L., Motoc O. și Motoc T. nu au săvârșit
infracțiunea imputată, Colegiul o consideră neîntemeiată.
Astfel, instanța de recurs remarcă prevederile art. 414 alin. (1) Cod de
procedură penală, potrivit căreia, instanța de apel, judecând apelul, verifică
legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel.
Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței
de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz,
la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Colegiul reține, că instanța de apel examinând apelurile declarate în
prezenta cauză, a cercetat suplimentar probele administrate la dosar, după cum
rezultă din procesul verbal al ședinței de judecată, astfel ținând cont de
prevederile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de apel a evaluat
just probele în corespundere cu cerințele art. 101 al aceluiași Cod, din punct de
vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce,
corect ajungând la concluzia, că acțiunile inculpaților Motoc L., Motoc O. și
Motoc T. întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(2) lit.d) Cod
penal.
Din conținutul deciziei rezultă că această concluzie s-a tras din cumulul de
probe analizate și apreciate, declarațiile părții vătămate Xxxx, a martorilor Țînțari
E., Ghidirim A., Bragarenco V., Sobolev M., Ghizelia S., Zveaghințev E., Ceaglei
O., și actele cauzei – ancheta socială din 20.01.2014 cu privire la Xxxx, procesele-
verbale de confruntare, procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după
fotografie unde victima i-a recunoscut pe inculpați, menționând că Motoc O. i-a
propus să plece la cerșit în F. Rusă, iar Motoc L. și Motoc T. l-au impus să
13
cerșească, - procesele-verbale de examinare, informația de pe saitul
www.adevărul.md, unde sunt fotografiile lui Sobolev A., care fiind cu panou
cerșind pe teritoriul F. Ruse, probe care sunt descrise în decizia instanței de apel
și confirmă vinovăția inculpaților.
Astfel, se constată că în acțiunile inculpaților este prezent semnul
calificativ al traficului de ființe umane – recrutarea părții vătămate Xxxx, și
anume inculpații au comis traficul de ființe umane în privința lui Xxxx, săvârșită
prin înșelăciune și abuz de vulnerabilitate, cu consimțământul acestuia, pentru
cerșetorie, unde Motoc O. i-a propus victimei și i-a făcut cunoștință cu inculpații
Motoc Lilia și Motoc Timur, cu scopul exploatării prin cerșetorie, folosindu-se de
poziția de vulnerabilitate a acestuia, prin situația precară din punct de vedere al
supraviețuirii sociale, care este persoană încadrat în grad de dizabilitate severă,
fără familie și surse de existență, prin înșelăciune, manifestată prin promisiunea
obținerii de venituri în proporții mari din contul cerșetoriei în or. Xxxx.
În speță, fiind și modalitatea acțiunii principale transportarea și adăpostirea
victimei de către Motoc Lilia care i-a propus atât prima, cât și a doua oară părții
vătămate să meargă cu ea la Moscova pentru cerșit, promițându-i bani, totodată
aceasta i-a perfectat din cont propriu pașaportul cetățeanului RM., care i-a
permis să călătorească. Mai mult că, victima Xxxx fiind într-o situație materială
precară nu deținea pașaport străin, împreună cu Motoc L. au mers cu trenul la
Moscova, unde, împreună cu Motoc Timur l-au adăpostit într-un local nestabilit,
confiscându-i pașaportul, l-au impus să cerșească pe străzile din or. Xxxx,
amenințându-l cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea
acestuia, luându-i toți banii acumulați prin cerșit.
Totodată, instanța de recurs constată că avocatul în numele inculpaților
consideră că declarațiile victimei nu pot fi apreciate ca veridice, deoarece ultimul
permanent se afla în stare de ebrietate, dificil se exprima și mereu se încurca în
declarații, or, instanța de apel corect a reținut depozițiile lui Xxxx, menționând în
acest sens că partea vătămată a dat declarații concludente și pertinente, sub
jurământ, fiind preîntâmpinat de răspundere penală în baza art. 312 Cod penal.
Mai mult, în cadrul instanței de apel a răspuns la întrebările adresate, deși acesta
este persoană încadrat în grad de dizabilitate severă, paralizat, cu greu se expune
și vorbește, însă aceasta nu acționează asupra esenței și conținutului declarațiilor
acestuia, care a susținut depozițiile depuse anterior, inclusiv la urmărirea penală
și în instanța de fond, or, careva date că acesta este iresponsabil, nu poate da
declarații sau acestea sunt false, lipsesc.
Astfel, nu s-a confirmat prin probe concludente cele indicate de apărare
14
precum că partea vătămată era permanent în stare de ebretate, iar declarațiile lui
nu pot fi luate în considerație ca veridice.
Referitor la argumentul că inculpaților i-a fost încălcat grav dreptul la un
proces echitabil, prin faptul că la solicitarea acuzării a fost admis demersul
privind audierea martorilor Ceaglei O. și Solomei D., dar din motive
necunoscute nu a fost asigurată prezența lor, deși apărarea a considerat necesară
prezența martorilor, iar instanța de apel a trecut cu vederea să se expună asupra
acesteia, încălcând prevederile art. 314 alin.(2) Cod de procedură penală,
Colegiul penal conchide că, argumentele date, sunt declarative, or, potrivit
procesului-verbal al ședințelor de judecată în instanța de apel, careva demers în
acest sens, din partea procurorului nu a fost înaintat.
Cât privește motivul recurentului că martorii audiați în cadrul cercetării
judecătorești din partea acuzării nu au furnizat instanței de judecată suficientă
informație, pentru a considera că declarațiilor lor pot fi apreciate drept probe
pertinente, concludente și utile, care ar confirma vinovăția lui Motoc L., Motoc O.
și Motoc T., precum și declarațiile martorilor urmează a fi apreciate în favoarea
inculpaților, deoarece potrivit art. 389 Cod de procedură penală, sentința de
condamnare se adoptă numai în condiția în care, vinovăția inculpatului în
săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de
instanța de judecată, instanța de recurs le consideră neîntemeiate și declarative,
care urmează a fi respinse, deoarece nu au suport legal și contravin materialelor
cauzei.
În acest sens, Colegiul penal reține că, toate probele prezentate și cercetate
în mod legal în cadrul ședinței instanței de apel au indicat la confirmarea
vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii ce i se impută, iar temeiuri
pentru casarea hotărârii judecătorești lipsesc.
Argumentele autorului recursului, precum că instanța de apel a apreciat
incorect și unilateral probele administrate în cauză nu au nici un suport legal.
Astfel, toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare,
concluziile privind vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate
rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză, iar motivele aduse de avocat,
precum că instanța nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar, țin de starea
de fapt a cauzei și nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs în art. 427 Cod de
procedură penală.
Cât privește temeiul indicat de recurent ce se referă la lipsa în acțiunile
inculpaților a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 165
alin.(2) lit.d) Cod penal, eroare de drept stipulată în norma pct.8) alin.(1) art. 427
Cod de procedură penală, Colegiul penal relevă faptul, că autorul în
15
argumentarea erorii date nu a indicat concret ce element al componenței de
infracțiune lipsește în fapta comisă de către Motoc L., Motoc O. și Motoc T.,
acesta doar s-a rezumat la unele argumente de ordin general ce se referă la
modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele de fond.
La fel, nu este elocvent nici temeiul stipulat în pct. 9) alin.(1) al normei sus
menționate precum că - inculpații au fost condamnați pentru o faptă care nu este
prevăzută de legea penală, deoarece fapta imputată lui Motoc L., Motoc O. și
Motoc T. este prevăzută de art. 165 alin.(2) lit.d) Cod penal și anume traficul de
ființe umane, recrutarea, transportarea și adăpostirea unei persoane, cu
consimțământul acesteia, pentru cerșetorie, săvârșită prin înșelăciune și abuz de
poziție de vulnerabilitate, de către mai multe persoane.
Totodată, în recurs se mai invocă temei de anulare a hotărârii judecătorești
și pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală - faptelor săvârșite li s-a dat o
încadrare juridică greșită, însă instanța de recurs conchide că temeiul dat nu
persistă în cauză, deoarece instanțele judecătorești nu au făcut o altă încadrare
juridică a faptelor comise de către inculpați decât cea în baza cărora aceștia au
fost puși sub învinuire.
Astfel, Colegiul penal constată că vinovăția inculpaților în comiterea
infracțiunii prevăzute la art. 165 alin.(2) lit.d) Cod penal este confirmată prin
probele prezentate, iar măsura de pedeapsă acestora li s-a stabilit cu respectarea
prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, ținându-se seama de gradul prejudiciabil al
faptei comise, de persoana celui vinovat și de toate circumstanțele cauzei, care
agravează ori atenuează răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele
sancțiunii normei penale în baza cărora au fost declarați vinovați, astfel temeiuri
de a interveni în hotărârea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit.
Argumentele invocate de recurent nu are suport probatoriu și contravin
probelor administrate.
Totodată, în recursul declarat de recurent acesta critică soluția instanței și
în latura civilă, însă Colegiul penal conchide că instanța de apel corect a respins,
ca nefondat, cerințele procurorului privind cheltuielile de judecată, menționând
că suma de 169,22 lei fiind cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în
vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției
inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în
contul statului, astfel, careva temei de a interveni în soluția adoptată instanța nu
are.
Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să
decidă asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta este vădit
neîntemeiat.
16
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de adjunctul
procurorului-șef al procuraturii de circumscripție Chișinău, Vasile Bolduratu și
avocatul Căpățînă Ion în numele inculpaților Motoc Lilia, Motoc Timur și Motoc
Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14
noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Motoc Lilia, Motoc Oleg și Motoc
Timur, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 iunie 2018.
Președinte Nadejda Toma
Judecătorii Constantin Alerguș
Victor Boico
17