ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 02.05.2018

1ra-905/18 — art. 361 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
02.05.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 361 alin.1 CP
Temei legal
art. 427 alin.1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-905/18 — art. 361 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-905/2018

Curtea Supremă de Justiție

02 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Cahul, Vitali Cebotari, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 19 decembrie 2017, în cauza

penală în privința lui:

Murzacoi Vasili Xxxxx, născut la

xx.xx.xxxx în or. xxxxx, locuitor în xxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 29.03.2017 - 17.05.2017;

Instanța de apel: 21.06.2017 - 19.12.2017;

Instanța de recurs: 06.04.2018 - 02.05.2018.

Vasili a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, fiindu-

i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 550 unități convenționale,

echivalentul a 27 500 lei.

Cererea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de

judecată în mărime de 390 lei, a fost respinsă.

Cauza penală în prima instanță a fost examinată în lipsa inculpatului Murzacoi

Vasile, care a depus cerere privind examinarea în lipsa sa.

certitudine că la 22 august 2016, mijlocul lui de transport de model SEAT

ALHAMBRA, înregistrat în Republica Bulgaria și cu nr. de înmatriculare a Republicii

Bulgaria - XX xxxx XX, că nu trecuse în Republica Bulgaria verificarea tehnică, adică

știind cu certitudine, că documentele oficiale - raportul de verificare tehnică nr. xxxxx și

certificatul de trecerea verificării tehnice nr. xxxxx cu termen de valabilitate de la

22.08.2016 până la 22.08.2017, din conținutul cărora reiese că ele sunt eliberate de

organele competente ale Republicii Bulgaria la 22.08.2016, asupra mijlocul lui de

transport de model SEAT ALHAMBRA înregistrat în Republica Bulgaria, care are nr.

de înmatriculare a Republicii Bulgaria - XX xxxx XX, care confirmă starea tehnică

normală a mijlocului de transport, detaliilor lui și mijlocului dat de transport în

întregime, care dă dreptul de exploatare a mijlocului dat de transport în temeiuri legale

pentru deplasarea acestuia pe drumurile diferitor țări, acte ce sunt false, din perioada de

timp de la finele lunii august 2016 până la 17.11.2016, deci poseda și folosea

1

documentele indicate false la traversarea frontierii Republicii Moldova și Ucraina, la fel

și la deplasarea pe teritoriul Republicii Moldova cu mijlocul de transport menționat.

Faptele acestuia au fost încadrate în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, conform

indicilor calificativi, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă

drepturi.

solicitat casarea parțială a acesteia, doar în partea stabilirii pedepsei inculpatului și în

partea respingerii cererii privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor

judiciare, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, prin care lui Murzacoi

Vasili, în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, a-i stabilli pedeapsă sub formă de 1 an

închisoare și în baza art. 90 Cod penal, a fi suspendată executarea pedepsei stabilite pe

termen de probațiune de 1 an.

La fel, procurorul a solicitat ca inculpatul să fie obligat să recupereze cheltuielile de

judecată în sumă totală de 390 lei.

În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că pedeapsa stabilită

inculpatului de către instanța de fond nu a fost individualizată în baza art. 75 Cod penal,

nefiind luată în considerație personalitatea acestuia cât și influența pedepsei la corectarea

și reeducarea făptuitorului. Inculpatul nu a recunoscut vina în cele comise, prin urmare

instanța de fond i-a stabilit lui Murzacoi Vasili o pedeapsă prea blândă pentru fapta

comisă, ceea ce denotă că aceasta nu-și va atinge scopul.

Totodată a indicat că instanța de judecată neîntemeiat a respins cerința cu privire la

încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 390 lei.

apelul procurorului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. Instanța de apel a reținut că instanța de fond a stabilit corect starea de fapt și de

drept, circumstanțele cauzei cu referire la latura penală și just a încadrat acțiunile lui

Murzacoi Vasile în baza art. 361 alin. (1) Cod penal. Aceste împrejurări au fost

constatate din totalitatea de probe administrate în cauză și care au fost corect apreciate

prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu prin

coroborare, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Colegiul a notat că din apelul depus de către procuror, se desprinde că acesta nu

contestă circumstanțele de fapt constatate de instanța de fond și nici calificarea faptei

imputate, dar este rezervat asupra soluției instanței de fond, menționând că prin sentința

contestată i-a fost stabilită inculpatului o pedeapsă prea blândă. La fel, eronat instanța de

fond a considerat că în cadrul urmăririi penale nu au fost suportate careva cheltuieli

judiciare care ar putea fi încasate de la inculpat. Însă, verificând aspectele de drept

operate de instanța de fond la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului,

Colegiul a constatat că pedeapsa stabilită acestuia de către prima instanță, nu este una

prea blândă, așa cum este invocat de procuror în apelul său, dar este una echitabilă

pentru fapta săvârșită de inculpat.

Colegiul a reținut că la stabilirea pedepsei inculpatului, prima instanță, călăuzindu-

se de art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează sau

2

agravează răspunderea, de rolul inculpatului la săvârșirea infracțiunii, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia. Totodată s-a ținut cont de faptul că executarea pedepsei nu

trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Instanța de apel a reținut că, Murzacoi Vasili este pentru prima dată pe banca

acuzaților, fapt confirmat prin cazierul judiciar (f.d.77); la evidența medicului narcolog

și psihiatru nu se află (f.d.85; 89); la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d.81);

familia sa se compune din mama Murzacoi Vera, care este bolnavă (f.d.180); soția

Murzacoi Maria, care nu lucrează deoarece are grijă de mama acestuia; fiul Murzacoi

Andrei și fiicele Murzacoi Aliona și Anna, fapt confirmat prin certificatul eliberat de

primăria s. xxxxx nr. 110 din 09.01.2016 (f.d.82); inculpatul este căsătorit și este unicul

întreținător al familiei. De toate aceste circumstanțe prima instanță a ținut cont la

emiterea sentinței contestate, iar faptul că acesta muncește peste hotarele țării se

datorează necesității de a întreține familia.

Colegiul nu a reținut argumentul apelantului precum că pedeapsa aplicată

inculpatului este prea blândă și că corectarea acestuia ar fi posibilă doar prin aplicarea

pedepsei sub formă de închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, or o astfel

de pedeapsă ar afecta nu doar inculpatul, dar va avea de suferit și familia acestuia așa

cum el este unicul întreținător al familiei, iar scopul pedepsei nu este cel de a aduce

suferințe inculpatului, ci să ducă la corectarea și reeducarea acestuia.

Astfel, instanța de apel a dat o apreciere critică argumentelor din cererea de apel

depusă așa cum, examinând cauza în ordine de apel, se desprinde respectarea în totalitate

a normelor drept de către instanța de fond la adoptarea soluției de condamnare și aplicare

a pedepsei corecte, echitabile și legale în privința lui Murzacoi Vasili.

Cu referire la încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare, Colegiul a

menționat că încasarea acestora pentru efectuarea expertizei se face din contul

mijloacelor bugetului de stat, deoarece în sarcina statului este de a dovedi vinovăția celor

imputate în acțiunile inculpatului, prin urmare nu poate fi pusă pe seama inculpatului

încasarea cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizei.

Colegiul a notat că prima instanță corect a ajuns la concluzia că în cadrul urmăririi

penale nu au fost suportate careva cheltuieli judiciare care ar putea fi încasate de la

inculpat, motivând că solicitantul efectuării expertizei este statul în persona Secției

urmărire penală al DR Sud a DPF al MAI (f.d.33). Prin urmare, obligația de suportare a

cheltuielilor pentru efectuarea constatării și expertizei o poartă anume statul în persoana

Secției urmărire penală al DR Sud a DPF al MAI ca solicitant. Chiar dacă inculpatul a

achitat amenda stabilită de prima instanță, aceasta nu este temei ca cheltuielile de

judecată pentru efectuarea expertizei să fie încasate din contul său așa cum, în baza art.

143 Cod de procedură penală, acestea se încasează din contul mijloacelor bugetului de

stat.

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

parțială a acesteia, doar în partea soluției privind cheltuielile judiciare și pronunțarea

3

unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea în beneficiul statului de la Murzacoi

Vasili cheltuielile judiciare în sumă de 390 lei.

În motivarea recursului procurorul indică că instanța de apel, odată ce a dispus

respingerea cererii privind încasarea de la inculpat a sumei de 390 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare, nu a dispus trecerea acestora în contul statului, astfel rezultă că nu

dispunem de o dispoziție referitoare la repartizarea cheltuielilor judiciare, așa cum se

cere prin prisma art. 397 pct. 5) și art. 416 Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul reține că procurorul indică ca temei de drept întru casarea deciziei recurate

pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală ce prevede că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului dacă hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Însă, acest temei nu și-a găsit confirmare în urma cercetării materialelor cauzei, cu

atât mai mult că recurentul invocă de fapt dezacordul cu soluția instanțelor de fond prin

care cererea privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în

mărime de 390 lei, pentru efectuarea expertizei a fost respinsă.

Instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură

penală, care stipulează că cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt

trecute în contul statului și instanța poate elibera de aceste cheltuieli, total sau parțial,

condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de

insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial

asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor.

Potrivit prevederilor art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare

sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului

penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi plătite

martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților,

traducătorilor și asistenților procedurali. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele

alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Potrivit art. 228 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile privind efectuarea

expertizelor judiciare solicitate de către organul de urmărire penală, nu se includ în

categoria cheltuielilor judiciare care urmează a fi achitate de către condamnat. Mai mult,

Colegiul indică că, în cazurile când expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire

penală sau de către instanța de judecată la solicitarea procurorului, plățile necesare

pentru efectuarea expertizei, vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de

stat prin prisma prevederilor art. 227 Cod de procedură penală.

4

Astfel, suma de 390 lei solicitată de către procuror ca să fie încasată de la inculpat

în folosul statului, constituie cheltuieli care au fost suportate pentru efectuarea raportului

de expertiză nr. 766 din 30.12.2016 a documentelor (f.d. 20-24).

Potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, expertiza se

dispune și se efectuează, în mod obligatoriu în cazurile când prin alte probe nu poate fi

stabilit adevărul în cauză. Dispoziția alin. (2) al aceleiași norme stipulează că, plata

expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul

mijloacelor bugetului de stat.

Ca urmare, Colegiul penal conchide că, temeiurile indicate de recurent nu sunt

aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare

a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor adoptate pe caz și potrivit legii, se

impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. Împrejurările enunțate

denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu

motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprinde motive clare și legale pe

care se întemeiază soluția, astfel, recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

Soluția adoptată de instanța de apel corespundea prevederilor art. 7 alin. (1) Cod de

procedură penală, iar modificarea ulterioară a legislației la capitolul cheltuielilor de

judecată nu poate servi temei de implicare în decizia definitivă.

procedură penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Vitali Cebotari, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 19 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui Murzacoi Vasili, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 30 mai 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-07-31
0,94
1ra-1035/2018 — art. 171 alin. 1, 172 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1035/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 31 iulie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: președinte - Nicolae Gordilă, judecătorii - Constantin Alerguş, Elena Covalenc
CSJ 2018-10-31
0,94
1ra-1817/18 — art. 361 CP
Dosarul nr. 1ra-1817/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 31 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Elena Covalenco Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu examinând admisibilitatea în princ
CSJ 2018-12-13
0,93
1ra-1793/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1793/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 20 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Elena Covalenco, Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion G
CSJ 2018-11-16
0,93
1ra-1499/2018 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1499/2018 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 17 octombrie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan și Elena Cobzac, exam
CSJ 2019-06-13
0,93
1ra-592/19 — Art. 264 alin. 3 lit. a Cp
Dosarul nr. 1ra-592/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 15 mai 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte: Timofti Vladimir, judecători: Toma Nadejda şi Boico Victor, examinând admisibilitatea în princi
Sursă