1ra-808/18 — art. 352 alin. 3 lit. d CP

1ra-808/18 — art. 352 alin. 3 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-808/18

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Ion Guzun

judecând în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, și părțile

vătămate Chirova Maria, Derivolcova Feodora, Pucal Savelii, Creascova Tatiana,

Chirnev Constantin, Caltacci Ivan, Chircioglo Dmitri, Jepan Ivan, Cara Dmitri,

Todorov Vasile prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 29 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui

Chiose Serghei Xxxxx, născut la xx.xx.xxxx,

originar și domiciliat în xxxxx,

Termenii de examinare a cauzei:

Prima instanță: 31.10.2014 - 29.12.2016;

Instanța de apel: 26.01.2017 - 29.11.2017;

Instanța de recurs: 20.03.2018 - 24.04.2018.

C O N S T A T Ă:

procesului penal după învinuirea lui Chiose Serghei în baza art. 352 alin. (3) lit. d) Cod

penal, pe motiv că fapta comisă constituie contravenția prevăzută de art. 335 Cod

contravențional.

S-a dispus încetarea procesului contravențional în privința lui Chiose Serghei în

baza art. 335 Cod contravențional, în legătură cu expirarea termenului de prescripție

de atragere la răspundere contravențională.

Acțiunea civilă depusă de reprezentantul CAP „Rodina Nova” în proces de

insolvabilitate, Popa Ion, în sumă de 520 330 lei, precum și ale lui Chirnev Constantin

în sumă de 28 704,00 lei, Todorova Nadejda în sumă de 9 707,00 lei, Paslari Valentin

în sumă de 17 275,00 lei, Paslari Ana în sumă de 8 155,00 lei, Panicerscaia Ecaterina

în sumă de 12 187,00 lei, Panicerscaia Valentina în sumă de 6 211,00 lei, Caireac

Stepan în sumă de 5 513,00 lei, Gheorghi Dmitrii în sumă de 13 099,00 lei, Jepan Ivan

în sumă de 19 623,00 lei, Chircioglo Dmitri în sumă de 16 230,00 lei, Cara Dmitri în

sumă de 17 536,00 lei, Donea Elena în sumă de 5 818,00 lei, Chirova Vasilisa în sumă

de 11 771,00 lei, Chirova Maria în sumă de 11 947,00 lei, Șpacova Ana în sumă de 17

953,00 lei, Gradinar Nicolae în sumă de 6 445,00 lei, Caltacci Ivan în sumă de 13

094,00 lei, Gheorghi Dmitri în sumă de 16 395,00 lei, Caramalac Feodor în sumă de

21 368,00 lei, Caraghios Ivan în sumă de 26 069,00 lei, Panicerschi Gheorghi în sumă

1

de 21 763,00 lei, Panicerscaia Irina în sumă de 10 438,00 lei, Creascova Tatiana în

sumă de 4 363,00 lei, Caramalac Ulian în sumă de 16 163,00 lei, au fost respinse.

următoarele circumstanțe de fapt:

Chiose Serghei, a fost învinuit de partea acuzării în aceea că activând în calitate

de președinte al CAP „Rodina Nova”, ales în această funcție prin hotărârea Adunării

generale al CAP „Rodna Nova”din 17 noiembrie 2008, încălcând prevederile lit. j) alin.

(1) art. 26 a Legii nr. 1007-XV din 24 aprilie 2002 privind cooperativele de producție,

care prevede, că adoptarea hotărârilor privind încheierea tranzacțiilor cu bunurile

imobile ține de competența exclusivă a adunării generale, în lipsa hotărârii adunării

generale a membrilor CAP „Rodina Nova” privind realizarea bunurilor imobile, la data

de 20 ianuarie 2010 a întocmit contract de vânzare-cumpărare nr. 457 privind realizarea

lui Dimitrov Victor a căsuței pentru paznici cu nr. cadastral xxxxx, garajului cu nr.

cadastral xxxxx, depozitului cu nr. cadastral xxxxx, șopronului cu nr. cadastral xxxxx,

garajului cu nr. cadastral xxxxx, atelier cu nr. cadastral xxxxx, cu valoarea totală 223

060 lei, aparținute lui CAP „Rodina Nova”, care ulterior au trecut în proprietate lui

Dimitrov Victor, astfel cauzând lui CAP „Rodina Nova” prejudiciul material în

proporții deosebit de mari.

Acțiunile lui Chiose Serghei au fost încadrate de acuzator conform prevederilor

art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, samavolnicia, adică exercitarea unui drept legitim

sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat

daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice sau juridice, soldate cu daune în proporții deosebit de mari.

Totodată, prima instanța a reținut că, prin acțiunile sale, Chiose Serghei nu a

cauzat Cooperativei Agricole de Producție „Rodina Nova” prejudiciul cât în proporțiile

deosebit de mari, atât și în proporțiile mari, din care considerente prima instanța a

considerat că, în acțiunile acestuia lipsesc elementele infracțiunii prevăzută de art. 352

alin. (3) lit. d) Cod penal.

În același timp, instanța de fond a considerat că, la momentul vânzării bunurilor

imobile menționate, Chiose Serghei a încălcat regula prevăzută de legislație pentru

vânzarea bunurilor imobile ce aparțin Cooperativei Agricole de Producție „Rodina

Nova”, prin ce a cauzat prejudiciul, manifestat prin încălcarea dreptului membrilor al

Adunării Generale Cooperativei Agricole de Porducție “Rodina Nova”, la adoptarea

hotărârilor ce țin de vânzarea bunurilor imobile.

Astfel, prima instanța a considerat că, acțiunile inculpatului Chiose Serghei conțin

elemente a contravenției prevăzută de art. 335 Cod contravențional, samavolnicia,

adică exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea

ordinii stabilite de legislație, fără a se cauza o daună considerabilă persoanei.

3.1. procurorul, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanța, prin care Chiose

Serghei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin.

2

(3) lit. d) Cod penal, și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de

4 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fi

suspendată condiționat cu stabilirea termenului de probațiune de 2 ani.

Procurorul a considerat sentința contestată una ilegală și a menționat că instanța

de fond, motivând soluția adoptată în partea încetării procesului penal, a făcut trimitere

la faptul că în rezultatul întocmirii contractului de vânzare-cumpărare, bunurile imobile

menționate au fost vândute cu prețul de 150 000 lei, ce depășește costul lor în

conformitate cu actele de evaluare. Mijloacele bănești obținute din realizarea bunurilor

imobile respective, au fost introduse în casa CAP „Rodina Nova”. Așadar, instanța de

fond a constatat, că în rezultatul realizării bunurilor imobile, nu a fost cauzat nici un

fel de prejudiciu, or, mijloace de la realizarea bunurilor au fost introduse în casa

întreprinderii, și bunurile au fost vândute cu prețul, care depășește prețul cu care au

fost evaluate bunurile, conform evaluării efectuate de „Proexpert-Sud”.

Acuzarea a considerat, că datele cu privire la evaluare reflectate în actul întocmit

de „Proexpert-Sud” din 24 noiembrie 2009 și anexate la materialele dosarului, poartă

un caracter informativ și prețul reflectat în acest act nu poate fi luat în considerație de

către instanța de judecată, or, un asemenea act nu exclude necesitatea efectuării

expertizei, și respectiv nu are puterea probantă în conformitate cu art. 93 Cod de

procedură penală.

În cadrul cercetării judecătorești partea vătămată Popa Ion a indicat, că prin

încheierea Curții de Apel Cahul din 08 octombrie 2012, a fost numit în calitate de

lichidator al acestei cooperative. Conform actelor predate de către conducerea

întreprinderii, garajele, conform actelor de cesionare, urmau să fie transmise în contul

stingerii datoriilor fața de creditori și în conformitate cu registru mijloacelor fixe, prețul

bunurilor imobile care au fost înstrăinate de către Chiose Serghei constituie 93 000 lei,

dar prețul bunurilor realizate urmează să fie acel cadastral, deoarece este mai aproape

de prețul de piață. Partea vătămată Popa Ion, a indicat că, în rezultatul acțiunilor lui

Chiose Serghei, CAP „Rodina Nova” i-a fost cauzat prejudiciul material, și dânsul a

înaintat acțiunea civilă în sumă 223 610 lei.

Astfel, acuzarea a considerat că prin acțiunile sale, Chiose Serghei a cauzat CAP

„Rodina Nova” prejudiciul material în proporții deosebit de mari și în acțiunile lui se

regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (3) lit. d)

Cod penal.

3.2. inculpatul, care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea încetării

procesului contravențional în baza art. 335 Cod contravențional în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspunderea contravențională, cu emiterea în

3

această parte a unei noi hotărâri de încetarea procesului contravențional din cauza lipsei

faptei contravenționale.

În ședința instanței de apel, inculpatul a depus trei suplimente la cererea de apel,

invocând următoarelor motive:

- întocmind tranzacția privind înstrăinarea garajelor auto, în calitate de președinte

al CAP „Rodina Nova”, a acționat în conformitate cu legislația în vigoare, nu a comis

contravenția prevăzută de art. 335 Cod contravențional deoarece prin acțiunile sale nu

a prejudiciat pe nimeni;

- a acționat în strictă conformitate cu prevederile statutului întreprinderii, prin care

a fost împuternicit să întocmească orice tranzacții cu privire la vânzare-cumpărare, or

în conformitate cu pct. 8.16 al statutului întreprinderii, președintele cooperativei, fie

personal fie prin reprezentanți, în limita competenței sale, în conformitate cu legislația

în vigoare, perfectează contracte de vânzare-cumpărare și tranzacții de barter la suma

până la 500 000 lei, iar de la suma 501 000 lei numai cu adoptarea hotărârii de către

membrii organelor de conducere a cooperativei;

- instanța de judecată urma să țină cont de faptul că potrivit hotărârii adunării

generale CAP „Rodina Nova” din 25 martie 2006, președintele cooperativei este

împuternicit să vândă bunurile imobile în contul stingerii datoriilor în temeiul

dispozițiilor nr. 3,4,5 din 12 noiembrie 2000 și respectiv actelor de cesionare din 23

noiembrie 2000;

- martorul Burlacov Stepan în prima instanță a declarat că certificatele privind

cota-parte valorică au fost eliberate de întreprinderea „Rodina”, care a fost lichidată,

dar CAP „Rodina Nova” nu este succesorul în drepturi al întreprinderii agricole

„Rodina”. Totodată a mai indicat că la începutul anului 2010, a avut loc ședința

consiliului CAP „Rodina Nova”, în cadrul căreia s-a adoptat decizia de a realiza

bunurile imobile, și anume parcul de automobile în conformitate cu dispoziția nr. 5 din

12 noiembrie 2000 și ferma de păsări în conformitate cu dispoziția nr. 3 din 12

noiembrie 2000. Acest fapt a fost confirmat și prin declarațiile martorilor Zaporojan

Petru, Todorov Ivan, Dimitrova Anna și Mutavci Maria;

- potrivit dispoziției nr. 5 din 12 noiembrie 2000 și actului de cesionare din 23

noiembrie 2000, parcul auto cu prețul total 93 913 lei a fost transmis pentru realizarea

în contul stingerii datoriilor salariale, impozitelor și altor datorii. Acest preț a fost fixat

în baza hotărârii comisiei de privatizare și putea fi schimbat doar luând în considerație

uzura;

- atât la etapa urmăririi penale cât și în cadrul judecării cauzei, acuzarea nu a

prezentat date privind evaluarea parcului de automobile, prin urmare nu există suma

prejudiciului. Datele cu privire la suma evaluării de 223 610 lei prezentată de către

organul cadastral, la care face trimitere organul de urmărire penală, au fost eliberate pe

numele lui Dimitrov Victor și sunt datate cu 01 iunie 2010, pe când în rechizitoriu, data

comiterii infracțiunii este 20 ianuarie 2010, respectiv datele la suma prezentată de

organul cadastral nu sunt relevante cauzei penale respective;

4

- prima instanță corect a respins acțiunile civile înaintate de părțile vătămate și

părțile civile, deoarece persoanele care au fost recunoscute în calitate de părți civile pe

dosarul în cauză, nu sunt membri al CAP „Rodina Nova”, or Legea cu privire la

cooperativele de producție stabilește expres, că calitatea de membru al cooperativei

încetează în momentul reorganizării sau lichidării cooperativei, iar părțile civile

recunoscute în această calitate în cadrul dosarului în cauză, nu au confirmat prin probe

precum că ei sunt membri al CAP „Rodina Nova”. Mai mult ca atât, potrivit ordinelor

de încasare, suma de 150 000 lei a fost introdusă în casa întreprinderii, astfel, nu există

prejudiciu material cauzat;

- la înaintarea învinuirii, pentru apărarea drepturilor sale a fost desemnat avocatul

Caraseni Ghenadie, care potrivit hotărârii Uniunii Avocaților din 26 septembrie 2014,

nu avea dreptul de a exercita profesia de avocat, deoarece i-a fost încetată activitatea,

prin urmare, a fost încălcat dreptul învinuitului la apărare, deoarece a fost lipsit de

asistența unui apărător calificat.

3.3. părțile civile Panicerschii Gheorghe, Gherghi Dmitri, Chirova Maria,

Chirova Vasilisa, Panicerscaia Valentina, Parpulov Ivan, Panicerscaia Ecaterina,

Creascova Tatiana, Caraghios Ivan, Chirnev Constantin, Caltacci Ivan, Gherghi

Dmitrii Fiodor, Gradinar Nicolai, Chircioglo Dmitrii, Jepan Ivan, Cara Dmitri,

Caramalac Fedora, Panicerscaia Irina, Todorova Nadejda, Donea Elena, Paslari

Valentina, Caireac Stepan, Tatarlî Ivan, Chirova Maria Demian, Caramalac Ulian și

de părțile vătămate Derivolcova Feodora, Pucal Savelii și Todorov Vasile, care au

solicitat admiterea apelurilor declarate, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care Chiose Serghei să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

incriminate și să fie admise integral acțiunile civile înaintate de către ei.

au fost respinse apelurile declarate ca nefondate, cu menținerea sentinței instanței de

fond fără modificări.

4.1. Colegiul a considerat că la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și just a ajuns la concluzia de a

înceta procesul penal în privința lui Chiose Serghei pe motiv că fapta comisă de acesta

reprezintă contravenție prevăzută de art. 335 Cod contravențional, și corect a dispus

încetarea procesului contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție

de tragere la răspundere contravențională.

Colegiul a notat că, prima instanță analizând declarațiile participanților la proces

și toate probele prezentate de către participanții la proces, corect a ajuns la concluzia

că învinuirea adusă lui Chiose Serghei pe faptul că dânsul, fiind conducătorul al CAP

„Rodina Nova”, încălcând prevederile art. 26 alin. (1) lit. j) a Legii privind

cooperativele de producție nr. 1007-XV din 25 aprilie 2202, care prevăd că încheierea

tranzacțiilor cu bunurile imobile, țin de competența exclusivă a adunării generale a

cooperativei, în mod samavolnic, în lipsa deciziei adunării generale al membrilor al

CAP „Rodina Nova” privind realizarea bunurilor imobile lui CAP „Rodina Nova”, și

anume, căsuței pentru paznic cu nr. cadastral xxxxx, garajului cu nr. cadastral xxxxx,

5

depozitului cu nr. cadastral xxxxx, șopronului cu nr. cadastral xxxxx, garajului cu nr.

cadastral xxxxx, atelierului de lucru cu nr. cadastral xxxxx, la data de 20 ianuarie 2010

a înstrăinat aceste bunuri imobile lui Dimitrov Victor, a fost dovedită în cadrul

cercetării judecătorești.

Colegiul judiciar a considerat că Chiose Serghei în activitatea sa de președinte al

CAP „Rodina Nova”, urma să se conducă de legislația în vigoare, or în cazul existenței

contradicțiilor între statutul întreprinderii și Legii privind cooperativele de producție,

în primul rând urmă să se conducă de prevederile legii, deoarece art. 9 alin. 3) a Legii

menționate, stipulează clar că prevederile statutului întreprinderii care vin în

contradicție cu legislația în vigoare, sunt nule de la data adoptării lor.

Instanța de apel nu a reținut argumentul inculpatului precum că dânsul a fost

obligat să vândă parcul de automobile întru executarea deciziei adunării membrilor al

CAP „Rodina Nova” din 25 martie 2006 și a menționat că prima instanță corect a

stabilit că, statutul CAP „Rodina Nova” în partea ce ține de pct. 8.16 care

împuternicește președintele cooperativei să încheie tranzacțiile de barter și tranzacții

de vânzare-cumpărare în sumă de până la 500 000 lei, contravine legislației în vigoare,

or, conform prevederilor Legii privind cooperativele de producție, încheierea acestor

tranzacții ține de competența adunării generale al cooperativei, respectiv în cazul dat

urmau să fie aplicate prevederile Legii privind cooperativele de producție.

Nu au fost luate în considerație nici argumentele inculpatului precum că el a

vândut parcul de automobile în baza hotărârii consiliului cooperativei CAP „Rodina

Nova” din 19 ianuarie 2010, or studiind materialele cauzei penale, Colegiul a constatat

că potrivit procesului-verbal al adunării consiliului cooperativei CAP „Rodina Nova”

din 19 ianuarie 2010, a fost examinată întrebarea cu privire la vânzarea parcului de

automobile lui Dimitrov Victor, decizia fiind luată unanim. Însă procesul-verbal

menționat, nu este semnat nici de președinte al ședinței sau secretarul ședinței și nici

de un alt membru al cooperativei prezent la ședința respectivă, fapt care creează dubii

în privința deciziei adoptate.

Colegiul analizând declarațiile martorilor în coroborare cu celelalte probe, a

considerat că în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și în instanța de apel, s-a

dovedit cu certitudine că inculpatul Chiose Serghei a realizat lui Dimitrov Victor

bunurile imobile CAP „Rodina Nova”, cu încălcarea legislației în vigoare, și anume

neavând în acest sens împuterniciri.

În același timp, Colegiul a considerat că prima instanță corect a concluzionat și

asupra lipsei prejudiciului material în proporții deosebit de mari în mărime de 223 600

lei, or acest prejudiciu nu a fost probat prin careva probe pertinente, concludente și

veridice.

Colegiul a constatat că la materialele cauzei de către inculpat a fost anexat raportul

de evaluare a bunurilor imobile, efectuat de Agenția de expertiză și evaluare

„Proexeprt-Sud”, potrivit căruia au fost evaluate - construcția de comunicare cu

suprafața la sol de 20,1 m2 ; depozit de combustibil și lubrifianți cu suprafața la sol de

20,5 m2 ; garaj cu suprafața la sol de 469,2 m2 ; construcție aucsiliară cu suprafața de

6

9,5 m2; garaj cu suprafața la sol de 924,0 m2; garaj cu suprafața la sol de 102,7 m2,

amplasate în orașul Taraclia, str. V. Cebanova, fiind evaluate în sumă de 92 738 lei.

Mai mult ca atât, potrivit adeverinței eliberate de lichidatorul CAP „Rodina

Nova”, Popa Ion, din 06 noiembrie 2014, prețul parcului de automobile este de 93 913

lei. De către Colegiu nu au fost reținute cerințele înaintate de către reprezentantul părții

vătămate CAP „Rodina Nova” în proces de insolvabilitate, Popa Ion, care a înaintat

acțiunea civilă în sumă de 520 000 lei, deoarece aceste cerințe nu au fost dovedite cu

careva probe pertinente și verosimile.

La fel, Colegiul a considerat că nu este întemeiată cerința privind încasarea sumei

de 223 613 lei, care constituie prețul bunurilor imobile în conformitate cu evaluare

cadastrală, or potrivit declarațiilor martorului Calinenco Gheorghi, evaluarea

construcțiilor se efectuează în conformitate cu Legea cu privire la activitate de evaluare

nr. 989-XV din 18 aprilie 2002. A comunicat că, există 3 feluri de evaluare a prețurilor

și anume - valoarea contabilă, valoarea de piață și evaluare pentru impozitare. A

comunicat că, în Registrul bunurilor imobile, este indicată suma evaluării pentru

impozitare, iar oficiul cadastral nu efectuează servicii de estimarea valorii bunurilor

imobile.

Astfel, Colegiul a respins argumentele procurorului invocate în apelul declarat,

precum că actul de evaluare nu poate înlocui raportul de expertiză, or, prevederile art.

93 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, statuează clar că documentele (inclusiv

documentele oficiale) se admit ca probe în procesul penal, iar în conformitate cu alin.

(3) art. 93 Cod de procedură penală, „elementele de fapt pot fi folosite în procesul penal

ca probe dacă ele au fost dobândite de organul de urmărire penală sau de altă parte în

proces, cu respectarea prevederilor prezentului cod”. În opinia Colegiului, actul de

evaluare întocmit de Agenția de expertiză și evaluare „Proexpert-Sud”, reprezintă un

document, cu atât mai mult nici partea acuzării, nici părțile vătămate nu au depus

careva obiecții și nu au prezentat argumente contrarii la acest act.

Mai mult, suma achitată pentru parcul de automobile de către Dimitrov Victor, a

fost introdusă în casa CAP „Rodina Nova”, ca dovadă acestui fapt fiind dispozițiile de

încasare anexate la materialele dosarului. Prin urmare, Colegiul a considerat că prima

instanța corect a ajuns la concluzia că prin acțiunile inculpatului, CAP „Rodina Nova”

nu a fost cauzat prejudiciul nici în proporții deosebit de mari, nici în proporții mari,

respectiv în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzută de art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal.

Colegiul a notat că, un element esențial al laturii obiective al infracțiunii de

samavolnicie este ca în urma acțiunilor inculpatului să fie cauzată o daună în proporții

mari intereselor publice, persoanelor fizice ori juridice, sau drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale acestora. Astfel, samavolnicia este infracțiunea materială, care se

consideră consumată din momentul producerii daunelor mari sau deosebit de mari,

cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice sau juridice. Dacă samavolnicia nu implică producerea nici uneia din astfel de

daune, calificarea se va face conform art. 335 Cod contravențional conform indicilor –

7

„samavolnicia, adică exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus

prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, fără a se cauza vreo daună considerabilă

persoanei…”.

Totodată, Colegiul a constatat că fapta a fost săvârșită de inculpat la 20 ianuarie

2010, iar la momentul pronunțării sentinței, termenul de prescripție de tragere la

răspundere contravențională era deja expirat. Astfel, prima instanța just a ajuns la

concluzia de încetarea procesului contravențional în privința lui Chiose Serghei, din

motivul expirării termenului de prescripție pentru tragere la răspundere

contravențională.

Nu a fost reținut argumentul inculpatului precum că a fost încălcat dreptul său la

apărare, deoarece a fost asistat de un avocat lipsit de împuterniciri, or prevederile art.

1 alin. (1), art. 12 alin. (1), (2), art. 14 alin. (1), lit. a), alin. (2)-(3), art. 22 alin. (1), (3),

art. 24 alin. (1), art. 27-28 din Legea cu privire la avocatură din 19 iulie 2002, statutul

de avocat se atestă prin licență, iar Hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților nu atestă

că Caraseni Ghenadie a predat licența, ori că aceasta și-ar fi pierdut puterea de acțiune.

La fel, nu au fost reținute alegațiile inculpatului indicate în apel, precum că prin

ordonanța din 08 aprilie 2016, emisă de procurorul Terzi V., dânsul a fost reabilitat, or

ordonanța de refuz în începerea urmăririi penale din 08 aprilie 2016 emisă de

procurorul Terzi V., nu-l vizează pe Chiose Serghei dar se referă la Burlacov Stepan și

Mutavci Maria, mai mult, potrivit acesteia a fost solicitată începerea urmăririi penale

în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, ce reprezintă o altă infracțiune cu altă latura

obiectivă. Totodată s-a considerat neîntemeiat și argumentul inculpatului, precum că

prin ordonanța din 20 decembrie 2013, emisă de procurorul în Procuratura Anticorupție

Serviciul Sud, Anatolie Ciuleacu, pe o cauză penală similară în privința lui a fost

încetată urmărirea penală, deoarece este un caz aparte și nu are nici o relevanță cu

prezenta cauză penală.

Totodată nu au fost reținute cele menționate de inculpat cu referire la faptul că de

către organul de urmărire penală a fost ținut în calitate de bănuit o perioadă mai mare

de trei luni, Colegiul constatând că din conținutul ordonanței din 08 august 2012,

rezultă clar că urmărirea penală a fost pornită pe faptul samavolniciei, iar alegațiile

inculpatului că în partea constatatoare a ordonanței este indicat că urmărirea penală a

fost pornită împotriva lui personal, sunt pur declarative, în partea respectivă a

ordonanței fiind descrise acțiunile efectuate de conducerea CAP „Rodina Nova”, ci nu

a lui Chiose Serghei personal.

Astfel, prin ordonanța menționată, lui Chiose Serghei nu i-a fost atribuit statutul

de bănuit, așa cum se invocă, or, potrivit statutului CAP „Rodina Nova”, organele de

conducere al întreprinderii sunt Adunarea generală, Consiliul cooperativei,

Președintele cooperativei, Comisia de audit, iar în partea constatatoare a ordonanței de

pornirea urmăririi penale din 08 august 2012, nu este specificat nici unul din aceste

organe, ci este indicat că acțiunile au fost efectuate de conducerea întreprinderii.

Colegiul a relevat că, ordonanța de recunoașterea în calitate de bănuit în sensul

art. 63 alin. (1) Cod de procedură penală, este considerată acea ordonanță, în care

8

organul de urmărire penală pentru prima dată de la momentul pornirii urmăririi penale

expune fapta infracțională ca pe o faptă deja constatată și săvârșită de o persoană

concretă, iar în speță, această ordonanță este cea din 27 decembrie 2012, învinuirea lui

Chiose Serghei fiind înaintată la 25 martie 2013. Prin urmare, de către organul de

urmărire penală au fost respectate prevederile Codului de procedură penală iar

argumentele inculpatului precum că a fost ținut în calitate de bănuit mai mult de trei

luni, au fost respinse ca neîntemeiate.

A fost respinsă și solicitarea inculpatului de a înceta procesul contravențional din

motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor constitutive a contravenției, în acest sens

Colegiul atestând că la efectuarea vânzării bunurilor imobile, Chiose Serghei a încălcat

ordinea stabilită de legislație pentru vânzarea bunurilor imobile ce aparține CAP

„Rodina Nova”, fapt prin care a cauzat întreprinderii prejudiciu neconsiderabil,

manifestat prin încălcarea dreptului membrilor Adunării Generale a cooperativei, de a

adopta decizie în partea realizării bunurilor imobile.

La fel au fost respinse alegațiile inculpatului și apărătorului său cu privire la

împuternicirile procurorului la depunerea apelului împotriva sentinței pe motiv că la

materialele dosarului a fost prezentată dispoziția procurorului șef-interimar al

Procuraturii raionului Taraclia - Iulia Mihailova, privind împuternicirea procurorului

Vornicov Victor, pentru participarea în continuare întru susținerea învinuirii, pe cauza

penală de învinuirea lui Chiose Serghei de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 352

alin. (3) lit. d) Cod penal.

În altă ordine de idei, Colegiul a considerat că în partea soluționării cauzei cu

privire la acțiunile civile înaintate de reprezentantul CAP „Rodina Nova” în proces de

insolvabilitate, Popa Ion și părțile vătămate, instanța de fond corect a ajuns la concluzia

de a respinge acțiunile civile înaintate, deoarece prin hotărârea judecătoriei Cantemir

din 17 noiembrie 2015, s-a încasat de la CAP „Rodina Nova” cote valorice din

patrimoniul întreprinderii în beneficiul lui Chircioglo Dmitrii, Chirova Maria, Pucal

Savelii, Chirnev Constantin, Caireac Stepan, Panicerscaia Valentina, Cara Dmitrii,

Todorov Vasilii, Todorova Nadejda și Gherghi Dmitrii. Mai mult, în cadrul examinării

cauzei penale în prima instanța și în instanța de apel, s-a constatat că mijloacele bănești

de la vânzarea garajului pentru automobile, au fost transferate de către Dimitrov Victor

în casa CAP „Rodina Nova”, iar potrivit declarațiilor martorului Calinenco Gheorghi

și probelor anexate la materialele dosarului, se desprinde că parcul pentru automobile

a fost înregistrat cu drept de proprietate după CAP „Rodina Nova” și nu intră în

patrimoniul care urma să fie transmis cotașilor în contul cotelor valorice.

5.1. procurorul, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel.

În motivarea recursului procurorul indică că instanța de apel, contrar prevederilor

art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, nu a descris fapta considerată ca fiind

9

dovedită, cu indicarea locului, timpului și modului săvârșirii ei, forma și gradul de

vinovăție, motivele și consecințele.

La baza învinuirii a fost pus costul bunurilor prezentat de către organul cadastral,

care este identic cu costul de piață, și care la momentul comiterii infracțiunii constituia

223 610 lei. Chiar dacă potrivit dispozițiilor de încasare, Dimitrov Victor a achitat în

casa CAP „Rodina Nova” suma de 150 000 lei, oricum reiese că există un prejudiciu

în sumă de 73 610 lei, care până în prezent nu a fost restituit.

Instanța de apel nu a dat nici o apreciere declarațiilor părții vătămate, Popa Ion,

care a indicat că în conformitate cu registrul mijloacelor fixe, prețul bunurilor imobile

care au fost înstrăinate de către Chiose Serghei constituie 93 000 lei, dar prețul

bunurilor realizate urmează să fie cel cadastral, deoarece este mai aproape de prețul de

piață. La fel, ultimul a declarat că în rezultatul acțiunilor lui Chiose Serghei, CAP

„Rodina Nova” i-a fost cauzat prejudiciu material, iar el a înaintat acțiune civilă în

sumă de 223 610 lei. Prin urmare, acuzarea consideră că inculpatul a cauzat CAP

„Rodina Nova” prejudiciul material în proporții deosebit de mari, iar în acțiunile

acestuia se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 352 alin.

(3) lit. d) Cod penal.

5.2. părțile vătămate Chirova Maria, Derivolcova Feodora, Pucal Savelii,

Creascova Tatiana, Chirnev Constantin, Caltacci Ivan, Chircioglo Dmitri, Jepan Ivan,

Cara Dmitri, Todorov Vasile, care menționează că nu sunt de acord cu hotărârile

instanțelor de fond deoarece Chiose Serghei, ilegal și samavolnic, fără hotărârea

fondatorilor și adunării generale, a vândut bunurile imobile ale CAP „Rodina Nova”

astfel cauzând un prejudiciu în valoare de 223 060 lei, prin urmare acesta urmează a fi

pedepsit pentru cele comise.

materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel doar în cazurile stipulate în acest articol

Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra

cărora trebuie să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de

apel, se referă la următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă

fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există

10

circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care urmează

să le soluționeze instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect

aplicate.

Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,

produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atât în fapt,

cât și în drept numai la persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia în proces și la

persoana împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicția de al doilea grad asupra

hotărârii primei instanțe. Dispozitivul deciziei instanței de apel trebuie să corespundă

concluziilor făcute de instanță în partea descriptivă.

Din conținutul deciziei rezultă că instanța de apel la examinarea cauzei a comis

un șir de erori și anume:

În speță, se reține că potrivit rechizitoriului, Chiose Serghei a fost pus sub

învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal,

samavolnicia, adică exercitarea unui drept presupus prin încălcarea ordinii stabilite,

dacă s-au încălcat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice și juridice.

Examinând cauza, instanța de fond, în partea dispozitivă a sentinței, a dispus

încetarea procesului penal deoarece fapta inculpatului constituie contravenție

prevăzută de art. 335 Cod contravențional, totodată procesul contravențional fiind

încetat pe motiv că a intervenit termenul de prescripție de tragere la răspundere

contravențională, pe când în partea descriptivă a acesteia, nu a constatat ca fiind

dovedită în acțiunile inculpatului fapta contravențională prevăzută de art. 335 Cod

contravențional.

Astfel, au fost încălcate cerințele art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală

potrivit căruia, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită și art. 395 alin. (1) pct. 2) și

3) Cod de procedură penală potrivit căruia, în dispozitivul sentinței de condamnare

trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului pentru

fiecare infracțiune constatată ca dovedită, astfel, inculpatul a fost considerat vinovat

pentru o faptă neconstatată de către instanța de fond, eroare care ulterior a fost

menținută de către instanța de apel prin menținerea sentinței atacate.

Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în recurs, fiind constatată o

încălcare flagrantă de către instanța de apel a prevederilor art. 394 și 395 Cod de

procedură penală, or, conform art. 419 Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei

de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător, prin urmare

constatându-se că motivarea soluției adoptată de instanța de apel, contrazice

11

dispozitivului hotărârii, temei ce se încadrează în prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

În altă ordine de idei, Colegiul menționează că decizia atacată prezintă și

deficiențe sub aspectul motivării, fiind una confuză și fără o argumentare concretă,

instanța făcând doar o copiere a sentinței instanței de fond, fără a da o nouă apreciere

probelor administrate în cauza penală, or având dreptul să reformeze sentința atacată,

instanța de apel apriori a mers pe ideea preconcepută a instanței de fond care a statuat

asupra vinovăției inculpatului de comiterea contravenției prevăzută de art. 335 Cod

contravențional.

Este de menționat faptul că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea

hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea

hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi,

reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu

de procedură. Orice schimbare a încadrării juridice, atât în sensul atenuării, cât și a

agravării, urmează a fi minuțios analizată și argumentată de instanța deferită cu

judecarea cauzei. Instanțele, atunci când constată lipsa în acțiunile inculpatului a

elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate acestuia prin rechizitoriu și

necesitatea recalificării faptelor în baza altei norme legale, urmează să-și argumenteze

soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate

multilateral și obiectiv.

Reieșind din cele expuse, Colegiul ajunge la concluzia că cele enunțate nu pot fi

corectate în instanța de recurs, urmând a admite recursul declarat de către procuror, cu

casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de

apel.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției

adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală să

verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate în

instanța de judecată, inclusiv să se expună asupra tuturor motivelor apelurilor, iar în

dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să

corespundă prevederilor art.417-418 Cod de procedură penală.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate în instanța de fond și cea de apel în strictă conformitate cu

cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii

înaintate, să analizeze la modul cuvenit, prin prizma Legii privind cooperativele de

12

producție nr. 1007-XV din 25.04.2002 și statutului CAP „Rodina Nova”, prezența sau

lipsa vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate și ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Tomița Mihail, și părțile vătămate Chirova Maria, Derivolcova

Feodora, Pucal Savelii, Creascova Tatiana, Chirnev Constantin, Caltacci Ivan,

Chircioglo Dmitri, Jepan Ivan, Cara Dmitri, Todorov Vasile, casează total decizia

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 29 noiembrie 2017, în cauza penală în

privința lui Chiose Serghei, și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 22 mai 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

13