1ra-733/2018 — Art. 172 alin. 3 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Fălești din 28 noiembrie 2016, Abașev Alexandr a fost condamnat în baza art. 172 alin. (3) lit. d) Cod penal la 16 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 28.11.2016, cu includerea perioadei aflării în arest preventiv de la 16.05.2016 până la 28.11.2016. De la inculpat s-a încasat în beneficiul succesorului părții vătămate Simac M. prejudiciul moral în mărime de 200.000 lei și în folosul statului cheltuielile judiciare în sumă de 11.598 lei. 1

Instanța de fond a constatat că în timpul nopții de 09 spre 10 mai 2016, în timp ce se afla în domiciliul mamei sale, Abașev V., din s. XXXXX, r-nul XXXXX, inculpatul Abașev A., fiind în stare de ebrietate, intenționat, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale în formă perversă cu un membru al familiei sale, aplicând constrângerea fizică față de concubina sa, XXX X., ca metodă de realizare a intenției sale, i-a aplicat părții vătămate, în repetate rânduri, lovituri cu pumnul peste diferite părți ale corpului, cauzându-i leziuni corporale sub formă de echimoză în regiunea pariorbitală pe dreapta și echimoze la membre. Totodată, imobilizând-o prin legarea mâinilor cu bandă adezivă, în mod forțat, a întreținut cu victima XXXXX X. acte sexuale nefirești, prin introducerea în anusul acesteia a unui pisălog și a unui melesteu, ambele confecționate din lemn, cauzându-i, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 328 din 21.05.2016, leziuni corporale grave sub formă de traumă bontă închisă a abdomenului, cu ruptura de intestin pe segmentul sigmoid, ce au condiționat moartea din imprudență a victimei la data de 18.05.2016, în spitalul municipal din Bălți. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că partea vătămată a lipsit de acasă aproximativ 5 zile. Apoi a întâlnit-o și i-a spus să se întoarcă acasă. Ea avea semne vizibile de violență, iar dimineața a observat pe patul pe care au dormit urme de sânge. Ea a recunoscut că a întreținut un raport sexual cu Bucătari A. A vrut să o alunge, însă i s-a făcut milă, deoarece aceasta se simțea rău. Atât el, cât și mama sa, au propus să cheme salvarea, însă ea a refuzat. A treia zi, l-a rugat pe vecinul său să cheme salvarea, iar el a întâmpinat medicii. După ce concubina a lipsit 5 zile și a revenit acasă, nu a întreținut relații sexuale cu ea. Notebook-ul ridicat de la el din odaie îi aparține lui și uneori privea filme porno. Nu poate explica cum a fost posibilă apariția leziunilor corporale la data de 9-10 mai 2016 la concubină or, el nu a comis infracțiunea încriminată, iar aceste leziuni posibil i-au fost cauzate ultimei în timpul în care ea a lipsit de acasă. Totodată, vinovăția inculpatului este integral dovedită prin probele administrate. Astfel, succesorul părții vătămate, Simac M., mama victimei, a comunicat că fiica ei s-a aflat în relații de concubinaj cu inculpatul aproximativ 5 ani. Ultima dată a văzut-o a doua zi de Paștele Blajinilor, era cu inculpatul și nu i s-a plâns pe careva dureri. Cunoaște că ei se certau și a văzut cum inculpatul a aplicat violență fizică față de fiica sa. Martorul Abașev V., mama inculpatului, a relatat că fiul ei și partea vătămată au locuit într-o odaie separată, în casa ce-i aparține. A doua ziua după Paști, la fiul ei a venit în ospeție Sandin A. Au petrecut împreună cu partea vătămată, apoi noaptea au chemat un taxi și au plecat. A doua zi, inculpatul s-a întors acasă singur, iar concubina lui a venit peste câteva zile. După ce aceasta a revenit acasă, noaptea târziu a auzit un strigăt. A ieșit să vadă ce se întâmplă, iar inculpatul, fiind în acel moment în ușă, a asigurat-o că totul este în regulă. Nu a văzut partea vătămată în acea noapte. Nici oaspeți la ei nu erau. Într-o seară a observat că victima se ținea de burtă și i-a propus să cheme ambulanța, însă aceasta a refuzat. Peste două zile totuși, a fost chemată salvarea și partea vătămată a fost transportată la spital, unde a decedat. Până 2 la deces, victima se simțea rău, avea febră și inculpatul i-a dat pastile. Ei se certau din motiv că inculpatul viziona filme porno. El o certa pe concubină pentru faptul că aceasta consuma băuturi alcoolice și putea să-și permită să o lovească doar peste față. A fost prezentă la efectuarea percheziției în casa ei. Melesteul depistat și ridicat din dormitorul fiului, l-a văzut pentru prima dată și nu cunoaște de unde a apărut. Martorul Bucătari A. a declarat că în noaptea de 5 spre 6 mai 2016, la el în ospeție au venit Vacarciuc A., inculpatul și victima. Au consumat băuturi alcoolice. Partea vătămată avea un hematom la ochi și i-a spus că concubinul o jignește. A doua zi dimineața când s-a trezit, în casă era doar victima, iar inculpatul și Vacarciuc A. plecaseră deja. Victima a mai stat la el 2 zile, deoarece nu dorea să se întoarcă la concubinul său, apoi la 07.05.2016, el a trimis-o acasă. Când a plecat se simțea bine și nu acuza careva dureri. Pete de sânge pe patul în care a dormit victima n-a văzut. În timp ce s-a aflat la el, a întreținut cu ea un raport sexual obișnuit, fără a recurge la constrângeri față de ea. Careva leziuni pe corpul acesteia el nu a observat. Despre decesul victimei a aflat peste 4-5 zile, iar ulterior, Vacarciuc A. i-a spus că în acea noapte, primul a plecat inculpatul, iar el a plecat dimineața. Martorul Cojocari I. a indicat că deseori mergea în ospeție la inculpat. Acasă la acesta a văzut-o pe partea vătămată, după ce ultima lipsise câteva zile. Ea se simțea rău, avea vânătăi, i-a spus că are dureri abdominale și eliminări de sânge. A sfătuit-o să cheme salvarea, însă ea a refuzat. Nu a vrut să-i spună ce s-a întâmplat cu ea. Vinovăția inculpatului se dovedește și prin probele scrise: procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din 16.05.2016 potrivit cărui victima XXXXX X. a depus o cerere prin care a solicitat tragerea la răspundere a concubinului său, Abașev A., care la 10.05.2016 a întreținut cu ea un raport sexual în formă perversă, contrar voinței ei, ca rezultat fiindu-i pricinuite leziuni corporale; înștiințarea 903 din 16.05.2016 parvenită de la Secția Terapie Intensivă a Spitalului nr. 1 din Bălți prin care s-a denunțat că XXXXX X. a fost internată cu diagnoza de peritonită sicaloido sebrinat acută; înștiințarea 903 din 18.05.2016 de la medicul Spitalului nr. 1 din Bălți, Chiriac S., prin care s-a denunțat faptul că XXX X. a fost internată cu diagnoza de peritonită sicaloido sebrinat acut; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 16.05.2016, efectuat la domiciliul lui Abașeva V., amplasat în s. XXXXX, r-nul XXXX și planșa fotografică anexă la acesta, unde au fost depistate și ridicate o pereche de ciorapi, două melesteie, o cuvertură, două halate de baie, o pereche de colanți, un laptop de model Lenovo, un ștergar; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.05.2016, efectuat la domiciliul lui Abașeva V., amplasat în s. XXXXX, r-nul XXXX și planșa fotografică anexă la acesta în cadrul căreia a fost depistat și ridicat un covor pe care se observau pete brune-roșietice; raportul de expertiză medico-legală nr. 205D din 16.05.2016 potrivit căruia, în urma examinării lui XXXXX X., la ea s-au depistat leziuni corporale sub formă de traumă bontă închisă a abdomenului manifestată, prin ruptură de intestin segment 3 sigmoid, complicată cu o peritonită fibrinoasă, fiind periculoase pentru viață, ce se califică ca vătămare gravă. Ruptura intestinului a fost produsă posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță. Analizând datele documentelor medicale prezentate pe numele lui XXXX X. s-a constatat și echimoză periorbitală pe dreapta, echimoze pe membre, ce se califică ca vătămare neînsemnată. Echimozele au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță. Deoarece caracterul echimozelor nu sunt descrise deplin - lipsă de număr, culoare, a stabili cu certitudine numărul loviturilor nu e posibil. Date clinic-obiective care ar confirma posibilitatea unui raport sexual forțat nu au fost depistate. Ruptura intestinului a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur cu o suprafață limitată de acțiune - capătul melesteului, adică în urma actului sexual pervers - introducerea melesteului anal cu perforația intestinului gros; raportul de expertiză medico-legală nr. 328 din 21.05.2016, potrivit căruia în urma examinării cadavrului lui XXXXX X., s-a constatat traumă bontă închisă a abdomenului, manifestată prin perforația intestinului gros segment sigma, complicată cu o peritonită fecaloidă totală, fiind periculoase pentru viață, ce se califică ca vătămare gravă. Moartea lui XXXXX X. a survenit în rezultatul insuficienței poliorganice, ca urmare a traumei bontă închisă a abdomenului. Între leziunile depistate și cauza decesului este o legătură directă de cauzalitate. Ruptura intestinului a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur cu o suprafață limitată de acțiune, adică în urma introducerii anale victimei a unui melesteu confecționat din lemn și descris în partea descriptivă a ordonanței date. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au mai constatat: echimoză la ochiul drept – una, pe antebrațul drept în treimea superioară suprafața laterală – una, pe suprafața interioară a brațului drept în treimea inferioară – una, pe brațul stâng în treimea medie și inferioară suprafața internă – două, pe umărul stâng treimea superioară suprafața laterală – două, pe antebrațul stâng suprafața laterală în treimea medie – una, pe suprafața anterioară a abdomenului mai sus de ombilic - una. Echimozele au fost produse prin acțiunea traumatică de 8 ori, a unui obiect contondent dur și se califică ca vătămare neînsemnată. Între leziunile descrise și cauza decesului nu este legătură de cauzalitate. Reieșind din caracterul leziunilor, dezvoltarea peritonitei fecaloide totală, culoarea echimozelor, toate au același timp de apariție, adică puteau să apară la data de 09.05.2016. Date clinice și obiective, care ar confirma posibilitatea unui raport sexual natural forțat nu au fost depistate; raportul de expertiză medico-legală nr. 334 din 13.06.2016, potrivit căruia în urma examinării a două halate de baie, două perechi de ciorapi, a unei perechi de colanți, a unui melesteu, pisălog și a probelor de sânge a victimei XXXXX X. și a bănuitului Abașev A. s-au făcut următoarele concluzii: Sângele recoltat de la victima XXXXX X. și bănuitul Abașev A. este de una și aceeași grupă - Abeta/A(II)/cu „H” asociat. Pe pisălogul, ridicat din casa lui Abașeva V., au fost depistate urme de sânge de om fără amestec de spermatozoizi. La determinarea apartenenței de grup au fost constatate antigenele „A”, „H” și aglutinina beta. La determinarea apartenenței de 4 sex, s-a stabilit proveniența urmelor de sânge pe pisălog de la o persoană ce are sexul genetic feminin. Prin urmare, sângele pe pisălog a putut proveni de la victima XXXX X. sau altă femeie cu grupa de sânge analogică. Provenirea sângelui de la bănuitul Abașev A. se exclude. La examinarea citologică în urmele de sânge pe pisălog au fost depistate și 19 celule epiteliale plate, apartenența de sex și regională a cărora nu a fost posibil de stabilit din cauza nevalabilității lor. Pe perechea de ciorapi albi, ridicați din casa lui Abașeva V., au fost depistate urme de sânge de om, în care, la determinarea apartenenței de grupă, au fost constatate antigenele „A” și „H”, provenirea cărora este posibilă de la orice persoană, sângele căreia conține acești factori, inclusiv pătimită și bănuitul Abașev A. Apartenența de sex a sângelui pe ciorapi nu fost posibil de stabilit, din cauza lipsei în preparare a celulelor necesare pentru această investigație. Pe două capoate (halate) au fost depistate pete de mase fecale fără amestec de spermatozoizi și sânge. Pe melesteul, colanți și pe o pereche de ciorapi de culoare neagră (care se aflau în ciorapii albi), ridicați din casa lui Abașeva V., sânge, celule vaginale, spermatozoizi, elemente a maselor fecale nu au fost depistate; procesul-verbal de examinare a obiectului din 17.05.2016, prin care a fost examinat un laptop ridicat de la domiciliul lui Abașeva A., potrivit căruia, fiind examinată lista istoriei în ordine descrescătoare în timp, ultima înregistrare a istoriei de accesare a site-urilor Internet, s-a constat frecventarea unor serii de site-uri cu caracter pornografic privind întreținerea raporturilor sexuale în formă perversă în mod anal și cu folosirea unor obiecte străine; procesul-verbal de examinare a obiectului din 18.05.2016 și planșa fotografică anexă la acesta, în cadrul căruia au fost examinate un melesteu și un pisălog confecționate din lemn, depistate și ridicate la domiciliul lui Abașeva V., mama inculpatului, unde locuia și ultimul; procesul-verbal de examinare a obiectului din 18.05.2016 și planșa fotografică anexă la acesta, în cadrul căruia au fost examinate două halate de baie, depistate și ridicate la domiciliul lui Abașeva V., mama inculpatului, unde locuia și ultimul. Astfel, afirmațiile apărării că nu au fost administrate suficiente probe pentru stabilirea vinovăției inculpatului sunt declarative și se combat prin probele administrate legal de organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată. Declarațiile inculpatului că nu i-a cauzat victimei careva leziuni corporale și că nu a întreținut cu ea acte sexuale cu folosirea pisălogului sau a melesteului, precum și presupunerile acestuia că leziunile i-ar fi fost cauzate de către o altă persoană, în timp ce a lipsit de acasă, sunt neîntemeiate, fiind combătute prin probele administrate, inculpatul, astfel, intenționând să se eschiveze de la răspundere penală. Or, potrivit declarațiilor inculpatului și ale martorilor Abașeva V., Vacarciuc A. și Bucătari A., la începutul lunii mai 2016, de Paști, inculpatul împreună cu concubina sa și cu Vacarciuc A. au mers în ospeție la Bucătari A., în s. XXXXX, r-nul XXXXX, unde au servit băuturi alcoolice și au înnoptat. A doua zi, inculpatul, apoi și Vacarciuc A. au plecat, iar victima a rămas, pe motiv că n-ar fi dorit să se întoarcă la concubin. Martorii Vacarciuc A. și Bucătari A. au indicat că partea vătămată se simțea 5 bine, nu prezenta careva probleme de sănătate, doar că avea la ochi o echimoză. Bucătari A. a mai declarat că aceasta i s-a plâns pe faptul că concubinul o jignește și el a acceptat ca aceasta să rămână la el, întreținând cu ea un raport sexual în mod normal, însă după ce aceasta și-a satisfăcut necesitățile fiziologice în pat, i-a spus să plece acasă. Partea vătămată, întorcându-se la concubin, a fost certată de mama acestuia, însă la insistența inculpatului, i s-a permis să rămână în continuare în casa concubinului. Martorul Abașeva V. a indicat că noaptea, după ce victima a revenit acasă, s-a auzit un țipăt, iar când a ieșit să vadă ce se întâmplă, inculpatul a asigurat-o că totul este în regulă. Acesta, însă a explicat că, în timp ce privea televizorul, concubina ar fi oftat sau strigat, iar el s-a ridicat și a mers spre ușă, spunându-i mamei sale că e gălăgie afară. Or, inculpatul a făcut declarații cu scopul de a induce instanța în eroare și de a se eschiva de la răspundere. Totodată, acesta a mai indicat că, a doua zi, când s-a trezit, a văzut pe patul unde dormeau pete de sânge și i-a spus victimei să facă ceva, căci dacă cineva o va vedea cu vânătăi, vor bănui că el a bătut-o. Câteva zile partea vătămată s-a simțit foarte rău, acuzând dureri abdominale și febră, apoi, vecinul lor a apelat serviciul de asistență medicală urgentă, la 16.05.2016, victima fiind internată în spitalul nr. 1 din Bălți Secția terapie intensivă, despre acest fapt fiind informat și Inspectoratul de Poliție Fălești. În aceeași zi, a fost întocmit procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii prin care victima XXXX X. a solicitat atragerea la răspundere a concubinului său, Abașev A. pe motiv că la data de 10.05.2016 a întreținut cu ea un act sexual în formă perversă, contrar voinței sale, cauzându-i leziuni corporale. La 18.05.2016 orele 03.00, Inspectoratul de Poliție Fălești a fost înștiințat că XXXXX X. a decedat. Fiind efectuată cercetarea la fața locului a domiciliului inculpatului, în odaia acestuia, au fost depistate un pisălog, un melesteu, un notebook, haine ale victimei și alte obiecte pe care au fost descoperite urme. În urma examinării lui XXXX X. la 16.05.2016, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 205 D, la ea s-au depistat leziuni corporale sub formă de traumă bontă închisă a abdomenului, manifestată prin ruptură de intestin segment sigmoid, complicată cu o peritonită fibrinoasă, fiind periculoase pentru viață, ce se califică ca vătămare gravă. Ruptura intestinului a fost produsă posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță. Analizând datele documentelor medicale prezentate pe numele lui XXX X., s-a constatat și echimoză periorbitală pe dreapta, echimoze pe membre, ce se califică ca vătămare neînsemnată. Echimozele au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță. S-a mai constatat că, ruptura intestinului a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur cu o suprafață limitată de acțiune - capătul melesteului, adică în urma actului sexual pervers - introducerea melesteului anal cu perforația intestinului gros. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 334 din 13.06.2016, în urma cercetării obiectelor ridicate de la domiciliul inculpatului, pe pisălogul ridicat din casa lui Abașeva V., au fost depistate urme de sânge de om fără amestec de 6 spermatozoizi. La determinarea apartenenței de grupă au fost constatate antigenele „A”, „H” și aglutinina beta. La determinarea apartenenței de sex s-a stabilit proveniența urmelor de sânge pe pisălog de la o persoană ce are sexul genetic feminin. Prin urmare, sângele pe pisălog a putut proveni de la victimă sau altă femeie cu grupa de sânge analogică. Provenirea sângelui de la bănuitul Abașev A. se exclude. La examinarea citologică în urmele de sânge pe pisălog au fost depistate și 19 celule epiteliale plate. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 328 din 21.05.2016, în urma examinării cadavrului lui XXX X. s-a constatat traumă bontă închisă a abdomenului, manifestată prin perforația intestinului gros segment sigma, complicată cu o peritonită fecaloidă totală, fiind periculoase pentru viață, ce se califică ca vătămare gravă. Moartea lui XXXXX X. a survenit în rezultatul insuficienței poliorganice, ca urmare a traumei bontă închisă a abdomenului. Între leziunile depistate și cauza decesului este o legătură directă de cauzalitate. Ruptura intestinului a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur cu o suprafață limitată de acțiune, adică în urma introducerii anală a victimei a unui melesteu confecționat din lemn și descris în partea descriptivă a ordonanței date. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au mai constatat: echimoze la ochiul drept - una, pe antebrațul drept în treimea superioară suprafața laterală - una, pe suprafața interioară a brațului drept în treimea inferioară - una, pe brațul stâng în treimea medie și inferioară suprafața internă - două, pe umărul stâng treimea superioară suprafața laterală - două, pe antebrațul stâng suprafața laterală în treimea medie - una, pe suprafața anterioară a abdomenului mai sus de ombilic - una. Echimozele au fost produse prin acțiunea traumatică de 8 ori, a unui obiect contondent dur și se califică ca vătămare neînsemnată. Între leziunile descrise și cauza decesului nu este legătură de cauzalitate. Reieșind din caracterul leziunilor, dezvoltarea peritonitei fecaloide totală, culoare echimozelor, toate au același timp de apariție, adică puteau să apară la data de 09.05.2016. Fiind cercetată istoria notebook-ului ridicat de la domiciliul inculpatului, s-a constatat utilizarea site-urilor cu caracter pornografic privind întreținerea raporturilor sexuale în formă perversă în mod anal și cu folosirea unor obiecte străine, inclusiv în zilele de 09-10.05.2016, când a avut loc săvârșirea infracțiunii. Astfel, probele administrate confirmă incontestabil faptul că anume inculpatul a săvârșit infracțiunea în cauză în privința victimei. Or, a fost demonstrat că anume cu un melesteu s-au produs leziunile depistate la victimă, iar între leziunile depistate și cauza decesului este o legătură directă de cauzalitate, fapt stabilit de către expert în urma examinării cadavrului acesteia. Totodată, fiind cercetată odaia în care locuia inculpatul, au fost depistate și ridicate un melesteu și un pisălog, ambele confecționate din lemn, pe suprafața cărora, în urma examinării, s-au depistat urme de sânge de la o persoană, ce are sexul genetic feminin, iar aceste obiecte, în mod normal, urmau să se păstreze în bucătărie și nu în dormitor. Mai mult, în urma cercetării istoricului site-urilor urmărite de către inculpat, inclusiv în zilele când a avut loc săvârșirea infracțiunii, se constată că acesta preferă 7 filmele cu caracter sexual în formă perversă, fapt ce explică metoda prin care a fost săvârșită infracțiunea. La fel, potrivit plângerii victimei XXXXX X. din 16.05.2016, după ce a fost internată în spital, secția terapie intensivă, aceasta a solicitat atragerea la răspundere penală anume a concubinul său, Abașev A. pentru cauzarea de leziuni corporale în urma întreținerii unui act sexual în formă perversă, în mod forțat. La 18.05.2016, victima a decedat iar, în urma cercetării probelor administrate, nu s-a stabilit vreun fals la depunerea plângerii de către victimă. Astfel, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate este pe deplin dovedită, iar declarațiile acestuia sunt în contradicție cu probele administrate. În baza probele administrate, analizate din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității, utilității și coroborării lor, instanța a considerat ca fiind dovedită vinovăția inculpatului și i-a încadrat acțiunile pe art. 172 alin. (3) lit. d) Cod penal, ca satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvârșită prin constrângere fizică, în privința unui membru de familie, acțiuni care, au provocat din imprudență decesul victimei. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de faptul că inculpatul a săvârșit o infracțiune excepțional de gravă, se caracterizează satisfăcător, lipsesc circumstanțe atenuante, în calitate de circumstanță agravantă fiind reținută săvârșirea infracțiunii prin acte de o deosebită cruzime, concluzionând că reeducarea și corectarea lui este posibilă prin aplicarea unei pedepse cu închisoare pe un termen de 16 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

Avocata Odetta Dzicovscaia a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. Apelanta a invocat că inculpatul nu a recunoscut vina, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de fond. Inculpatul nu a întreținut raporturi sexuale nefirești cu victima și cunoaște că aceasta a avut relații sexuale cu alți bărbați. Or, însăși victima a recunoscut că întreținut un raport sexual cu Bucătari A., fapt ce nu a fost negat nici de ultimul. Mai mult, nu se cunoaște unde s-a aflat victima în noaptea în care au fost în ospeție la Bucătari A. Totodată, pe obiectele cu care a fost săvârșită infracțiunea, nu au fost depistate urme biologice care să confirme faptul că inculpatul le-a folosit, precum și că a săvârșit în privința victimei acțiuni perverse cu caracter sexual. Organul de urmărire penală nu a cercetat aceste obiecte pentru a stabili dacă urmele sudoripare aparțin sau nu inculpatului or, fiind învinuit că a întreținut un raport sexual cu folosirea acestor obiecte, careva urme biologice trebuiau să rămână pe acestea. 3.1. A declarat apel și inculpatul, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat. Apelantul a indicat că el nu a săvârșit infracțiunea incriminată. Instanța de fond eronat a apreciat probele administrate și circumstanțele cauzei, fiind ignorate dovezile aduse în susținerea apărării sale. 8 Or, pentru a dovedi nevinovăția sa, urmează a fi audiați martorii Nesterovschi L. și Nesterovscaia N.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2017, apelurile au fost respinse ca nefondate. Instanța de apel a statuat că la examinarea cauzei, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 26, 27, 93-101 Cod de procedură penală, cercetând cauza multiaspectual, apreciind probele administrate din punct de vedere al pertinenței, concludenței și coroborării lor, acțiunile inculpatului corect fiind încadrate în baza art. 172 alin. (3) lit. d) Cod penal, ca satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvârșită prin constrângere fizică, în privința unui membru de familie, acțiuni care au provocat din imprudență decesul victimei. Astfel, cu toate că inculpatul a pledat nevinovat, vinovăția acestuia a fost confirmată pe deplin prin: declarațiile martorilor Vacarciuc A. și Bucătari A.; procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din 16.05.2016, potrivit căruia victima XXXXX X. a depus o cerere prin care a solicitat tragerea la răspundere a concubinului său Abașev A., care la 10.05.2016 a întreținut cu ea un raport sexual în formă perversă contrar voinței ei, ca rezultat fiindu-i pricinuite leziuni corporale; înștiințarea 903 din 16.05.2016 parvenită de la Secția Terapie Intensivă a Spitalului nr. 1 din Bălți, prin care s-a denunțat faptul că XXXX X. a fost internată cu diagnoza de peritonită sicaloido sebrinat acută; înștiințarea 903 din 18.05.2016 de la medicul Spitalului nr. 1 din Bălți, Chiriac S., prin care s-a denunțat faptul că XXXX X. la 18.05.2016, orele 03.00 a decedat în secția de reanimare a spitalului mun. Bălți; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 16.05.2016, efectuat la domiciliul lui Abașeva V., amplasat în s. XXXXX, r-nul XXXX și planșa fotografică anexă la acesta, unde au fost depistate și ridicate o pereche de ciorapi, două melesteie, o cuvertură, două halate de baie, o pereche de colanți, un laptop de model Lenovo, un ștergar; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.05.2016, efectuat la domiciliul lui Abașeva V. și planșa fotografică anexă la acesta, în cadrul căreia a fost depistat și ridicat un covor pe care se observau niște pete brune-roșietice; raportul de expertiză medico-legală nr. 205D din 16.05.2016, potrivit căruia, la XXXXX X. s-au depistat leziuni corporale sub formă de traumă bontă închisă a abdomenului, manifestată prin ruptură de intestin segment sigmoid, complicată cu o peritonită fibrinoasă, fiind periculoase pentru viață, ce se califică ca vătămare gravă. Ruptura intestinului a fost produsă posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță. Analizând datele documentelor medicale prezentate pe numele lui XXXX X., s-a constatat și echimoză periorbitală pe dreapta, echimoze pe membre ce se califică ca vătămare neînsemnată. Echimozele au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță. Deoarece caracterul echimozelor nu sunt descrise deplin - lipsă de număr, culoare, a stabili cu certitudine numărul loviturilor nu e posibil. Date clinic-obiective 9 care ar confirma posibilitatea unui raport sexual forțat nu au fost depistate. Ruptura intestinului a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur cu o suprafață limitată de acțiune - capătul melesteului, adică în urma actului sexual pervers - introducerea melesteului anal cu perforația intestinului gros; raportul de expertiză medico-legală nr. 328 din 21.05.2016, potrivit căruia, în urma examinării cadavrului lui XXXXX X. s-a constatat traumă bontă închisă a abdomenului, manifestată prin perforația intestinului gros segment sigma, complicată cu o peritonită fecaloidă totală, fiind periculoase pentru viață, ce se califică ca vătămare gravă. Moartea lui XXXXX X. a survenit în rezultatul insuficienței poliorganice, ca urmare a traumei bontă închisă a abdomenului. Între leziunile depistate și cauza decesului este o legătură directă de cauzalitate. Ruptura intestinului a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur cu o suprafață limitată de acțiune, adică în urma introducerii anală victimei a unui melesteu confecționat din lemn și descris în partea descriptivă a ordonanței date. La examinarea medico-legală a cadavrului s-a mai constatat: echimoze la ochiul drept - una, pe antebrațul drept în treimea superioară suprafața laterală - una, pe suprafața interioară a brațului drept în treimea inferioară - una, pe brațul stâng în treimea medie și inferioară suprafața internă - două, pe umărul stâng treimea superioară suprafața laterală - două, pe antebrațul stâng suprafața laterală în treimea medie - una, pe suprafața anterioară a abdomenului mai sus de ombilic - una. Echimozele au fost produse prin acțiunea traumatică de 8 ori a unui obiect contondent dur și se califică ca vătămare neînsemnată. Între leziunile descrise și cauza decesului nu este legătură de cauzalitate. Reieșind din caracterul leziunilor, dezvoltarea peritonitei fecaloide totală, culoarea echimozelor, toate au același timp de apariție, adică puteau să apară la data de 09.05.2016. Date clinice și obiective, care ar confirma posibilitatea unui raport sexual natural forțat nu au fost depistate; raportul de expertiză medico-legală nr. 334 din 13.06.2016, potrivit căruia, în urma examinării a două halate de baie, două perechi de ciorapi, a unei perechi de colanți, a unui melesteu, pisălog și a probelor de sânge a victimei XXXXX X. și a bănuitului Abașev A. s-au făcut următoarele concluzii: Sângele recoltat de la victima XXXXX X. și bănuitul Abașev A. este de una și aceeași grupă - Abeta/A(II)/cu „H” asociat. Pe pisălogul, ridicat din casa lui Abașeva V., au fost depistate urme de sânge de om fără amestec de spermatozoizi. La determinarea apartenenței de grup au fost constatate antigenele „A”, „H” și aglutinina beta. La determinarea apartenenței de sex s-a stabilit proveniența urmelor de sânge pe pisălog de la o persoană ce are sexul genetic feminin. Prin urmare, sângele pe pisălog a putut proveni de la victima XXXX X. sau altă femeie cu grupa de sânge analogică. Provenirea sângelui de la bănuitul Abașev A. se exclude. La examinarea citologică, în urmele de sânge pe pisălog, au fost depistate și 19 celule epiteliale plate, apartenența de sex și regională a cărora nu a fost posibil de stabilit din cauza nevalabilității lor. Pe perechea de ciorapi albi, ridicați din casa lui Abașeva V., au fost depistate urme de sânge de om, în care la determinarea apartenenței de grup au fost constatate antigenele „A” și „H”, provenirea cărora este posibilă de la orice persoană, sângele 10 căreia conține acești factori, inclusiv pătimita și bănuitul Abașev A. Apartenența de sex a sângelui pe ciorapi nu fost posibil de stabilit, din cauza lipsei în preparare a celulelor necesare pentru această investigație. Or, probele administrate dovedesc vinovăția inculpatului și combat afirmațiile acestuia că el nu a comis faptele incriminate, iar solicitarea apărării privind achitarea inculpatului din motiv că nu el a săvârșit infracțiunea incriminată este neîntemeiată. Astfel, în cadrul urmăririi penale, cu două zile înainte de deces, partea vătămată a indicat că inculpatul a comis acțiunile perverse în privința ei, folosind pisălogul și melesteul, expunând minuțios circumstanțele comiterii infracțiunii de către Abașev A. Acesta a trezit-o noaptea, i-a astupat gura cu bandă adezivă ca să nu strige, apoi i-a legat mâinile, după care a săvârșit acțiunile perverse, manifestate prin introducerea în cavitatea anală a melesteielor, de la ce partea vătămată a simțit dureri profunde. Prin urmare, argumentele inculpatului că partea vătămată a lipsit de acasă, iar când s-a întors, aceasta deja avea dureri în regiunea abdomenului din motiv că a întreținut relații sexuale cu altcineva cât timp a lipsit de acasă, sunt nefondate, contrare circumstanțelor cauzei, fiind apreciate drept o metodă a acestuia de a se apăra și de a se eschiva de la răspundere. Astfel, versiunea inculpatului este combătută prin declarațiile martorilor Vacarciuc A. și Bucătari A. care au relatat că inculpatul și partea vătămată pe data de 5 spre 6 mai au venit în ospeție la Bucătari A., unde au consumat băuturi alcoolice. A doua zi Vacarciuc A. și Abașev A. au plecat, iar XXXXX X. a rămas la Bucătari A. Ultimul a relatat că victima i-a spus că inculpatul o jignește și nu dorește să se întoarcă la acesta, iar el i-a permis să rămână. Bucătari A. a întreținut cu partea vătămată un raport sexual obișnuit, fără a recurge la constrângeri față de aceasta. Totodată, ambii martori au indicat că în timpul cât partea vătămată s-a aflat la Bucătari A., aceasta se simțea bine și nu s-a plâns de careva dureri. Și martorul Nesterovscaia N., a confirmat că a văzut victima cu câteva zile înainte de incident, aceasta era sănătoasă, nu avea leziuni corporale, mergea la inculpat acasă. Astfel, declarațiile martorilor combat ipoteza inculpatului că partea vătămată a primit leziunile corporale în timpul cât nu s-a aflat acasă, această ipoteză fiind respinsă și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 205D din 16.05.2016, potrivit căruia, ruptura intestinului a fost produsă posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță. Ruptura intestinului a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur cu o suprafață limitată de acțiune - capătul melesteului, adică în urma actului sexual pervers - introducerea melesteului anal cu perforația intestinului gros. Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 328 din 21.05.2016, la fel, s-a constatat, că în urma examinării cadavrului lui XXXXX X. s-a constatat traumă bontă închisă a abdomenului, manifestată prin perforația intestinului gros segment sigma, complicată cu o peritonită fecaloidă totală, fiind periculoase pentru viață, ce se califică ca vătămare gravă. Moartea lui XXXX X. a survenit în rezultatul insuficienței poliorganice ca urmare a traumei bontă închisă a abdomenului. Între leziunile depistate și cauza decesului este o legătură directă de cauzalitate. Ruptura intestinului 11 a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur cu o suprafață limitată de acțiune, adică în urma introducerii anală victimei a unui melesteu confecționat din lemn și descris în partea descriptivă a ordonanței date. Reieșind din caracterul leziunilor, dezvoltarea peritonitei fecaloide totală, culoarea echimozelor, toate au același timp de apariție, adică puteau să apară la 09.05.2016. Or, rapoartele de expertiză efectuate confirmă că ruptura intestinului a fost produsă în rezultatul introducerii anale victimei a unui melesteu confecționat din lemn, care putea să apară la data de 09.05.2016. Concluziile rapoartelor date se completează și cu concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 334 din 13.06.2016, potrivit căruia, pe pisălogul ridicat din casa lui Abașeva V. au fost depistate urme de sânge de om fără amestec de spermatozoizi. La determinarea apartenenței de grupă au fost constatate antigenele „A”, „H” și aglutinina beta. La determinarea apartenenței de sex s-a stabilit proveniența urmelor de sânge pe pisălog de la o persoană ce are sexul genetic feminin. Prin urmare, sângele pe pisălog a putut proveni de la victima XXXXX X. sau altă femeie cu grupa de sânge analogică. Pe perechea de ciorapi albi, ridicați din casa lui Abașeva V., au fost depistate urme de sânge de om în care, la determinarea apartenenței de grup, au fost constatate antigenele „A” și „H”, provenirea cărora este posibilă de la orice persoană, sângele căreia conține acești factori, inclusiv pătimita și bănuitul Abașev A. Prin urmare, concluziile rapoartelor de expertiză efectuate, în cumul cu declarațiile martorilor audiați, combat afirmațiile inculpatului că la data de 9 spre 10 mai 2016 nu a întreținut un raport sexual pervers cu partea vătămată și confirmă că anume acesta a introdus melesteul în cavitatea anală a părții vătămate, ca rezultat cauzându-i penetrarea intestinului, ce a dus la survenirea ulterioară a decesului victimei. Și alegațiile apărării că pe obiectul săvârșirii infracțiunii, pe pisălog și melesteu nu au fost depistate careva urme biologice care să indice că inculpatul a folosit aceste obiecte și precum că el a săvârșit cu victima acțiuni perverse cu caracter sexual introducându-i pisălogul în cavitatea anală, sunt irelevante. Or, potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 334 din 13.06.2016, pe pisălog au fost depistate urme de sânge de om, ce aparțin unei persoane ce are sexul genetic feminin și au putut proveni de la partea vătămată. Totodată, aceste obiecte au fost depistate și ridicate în cadrul cercetării la fața locului a dormitorului din casa de locuit a lui Abașeva V., mama inculpatului, unde locuia și inculpatul împreună cu partea vătămată, iar inculpatul nu a putut explica de unde au apărut melesteul și pisălogul în dormitor. Astfel, pisălogul a fost găsit în dormitorul inculpatului și pe el se aflau urme de sânge ce pot proveni de la partea vătămată, circumstanțe din care se deduce că pisălogul și melesteul au fost folosite de inculpat pentru a săvârși acțiuni perverse în privința părții vătămate și dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. Probele administrate demonstrează vinovăția inculpatului și combat argumentele apărării că inculpatul nu a săvârșit acțiuni perverse față de partea vătămată, instanța de fond corect încadrând acțiunile acestuia în baza art. 172 alin. (3) lit. d) Cod penal, ca satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvârșită prin 12 constrângere fizică, în privința unui membru de familie, acțiuni care, au provocat din imprudență decesul victimei. Totodată, pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită în limitele sancțiunii prevăzute la articolul incriminat, corespunde faptelor comise, se racordă la toate circumstanțele stabilite, personalitatea inculpatului, precum și consecințele grave și irecuperabile survenite ca rezultat al comiterii de către acesta a infracțiunii pentru care a fost condamnat și care va atinge scopurile pedepsei penale. Or, instanța de fond întemeiat și legal a conchis că reeducarea și corectarea inculpatului este posibilă numai cu izolare de societate, ținând cont de faptul că acesta a comis o infracțiune excepțional de gravă, care s-a soldat cu decesul părții vătămate.

La 25 ianuarie și 01 februarie 2018, inculpatul a declarat recursuri ordinare, în care solicită aplicarea în privința lui a prevederilor art. 901 Cod penal și art. 385 alin. (4), (5) Cod de procedură penală. Recurentul a invocat că urmează a se lua în considerare raportul Avocatului Poporului privind condițiile de detenție în instituțiile penitenciare, conform cărui Penitenciarul nr. 11 Bălți nu corespunde normelor prevăzute de art. 3 al CEDO. Mai mult, în perioada aflării în arest preventiv, în privința lui au fost admise încălcări. Astfel, sunt temeiuri de a-i fi redusă pedeapsa.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare nominalizate pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Sub acest aspect se reține că în recursurile ordinare declarate, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5. din decizie). Rezultă că, recursurile ordinare nu îndeplinesc cerințele legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. 13 Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, privind învinuirea înaintată inculpatului, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, inclusiv în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, just luând în considerare personalitatea inculpatului, circumstanțele faptelor comise de el și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, precum și consecințele ireparabile survenite, ținând corect cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane (pct. 2., 4. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele 14 jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). De asemenea, se atestă că recursurile ordinare sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 2. - 5. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune inculpatul este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursurile ordinare, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, argumentele recurentului reproduse la pct. 5. din prezenta decizie sunt absolut neîntemeiate și deoarece asemenea motive, solicitări, nu au fost invocate și în apelurile declarate or, potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel (pct. 3. – 5. din decizie). Este de remarcat și că, potrivit art. 901 alin. (4) Cod penal, prevederile acestei norme legale nu se aplică în cazul infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave, inclusiv celor prevăzute la art. 172 Cod penal. Astfel, solicitarea recurentului privind aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal în privința sa este, la fel, nefondată (pct. 5. din decizie). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s- au aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursurile de pe rol sunt vădit neîntemeiate, acestea urmează a fi declarate inadmisibile. 15

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Abașev Alexandr XXXXX, împotriva sentinței Judecătoriei Fălești din 28 noiembrie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2017, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 mai 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 16