1ra-439/18 — Art. 145 alin. 2 lit. a CP

1ra-439/18 — Art. 145 alin. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-439/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Toma Nadejda,

judecători: Țurcan Anatolie și Cobzac Elena

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01

noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Magdei Mihail XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în s.

XXXXX, r-nul XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.08.2017 – 22.08.2017;

Instanța de apel: 07.09.2017 – 01.11.2017;

Instanța de recurs: 26.01.2018 – 18.04.2018;

A C O N S T A T AT :

Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (2) lit. a) Cod penal, și în baza acestei Legi, prin aplicarea art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 12 (doisprezece) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip

închis.

A fost respinsă cerința procurorului Alina Filimon privind încasarea de la

Magdei Mihail suma de 14142 lei, în calitate de cheltuieli judiciare ca fiind

neîntemeiată.

25 iunie 2017 aproximativ la ora 23:00, aflându-se pe malul iazului care

aparține lui Bodrug Tudor, în rezultatul unui conflict iscat între el și Lazo

Anatolie, din cauza unei lanterne, în mod premeditat, a luat un topor, pe care l-a

utilizat în calitate de armă, și i-a aplicat cu tăișul lui Lazo Anatolie o lovitură în

regiunea gâtului pe dreapta, cauzându-i o plagă tăiată - despicată, care se

1

califică ca leziune corporală gravă periculoasă pentru viață, în urma căreia Lazo

Anatolie a decedat.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.74 din 27 iulie 2017, moartea

lui Lazo Anatolie a survenit în urma unui șoc posthemoragic acut cauzat de

hemoragia masivă externă din plaga tăiată despicată din regiunea gâtului cu

lezarea arterei carodite interne. La examinarea cadavrului a fost depistată o

plagă tăiată - despicată în regiunea gâtului pe dreapta cu lezarea arterei

carodite interne și articulației atlanto occipitale, care a fost produsă de acțiunea

unui obiect tăietor - despicător posibil în timpul și circumstanțele indicate, a

fost însoțită cu simptoame periculoase pentru viață și după acest criteriu se

califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. Între aceste

leziuni corporale și cauza decesului este legătură cauzală directă.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. a) Cod

penal, după indicii calificativi: omorul unei persoane săvârșit cu premeditare.

Ungheni Filimon Alina, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a

sentinței, în partea referitoare la cheltuielile judiciare și emiterea unei noi decizii

privind încasarea de la inculpat suma de 14142 lei (3544 lei - costul raportului

de expertiză judiciară nr.74; 9520 lei - costul raportului de expertiză judiciară

nr.241; 1078 - costul raportului de expertiză psihiatrică nr.99) și trecute în

contul statului, în motivare a invocat ilegalitatea sentinței din următoarele

motive:

- cu referire la prevederile art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile

judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și

apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență

juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și

condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Totodată instanța poate elibera

de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care

trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau

dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației

materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor;

- în cazul dat s-a constat că, cheltuielile judiciare au fost suportate în

legătură cu efectuarea expertizelor judiciare, care fac parte din cheltuielile

suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală, care

urmează a fi suportate conform prevederilor legale de condamnat și trecute în

contul statului. Menționează prevederile Legii nr.68 din 14.04.2017, cu privire la

expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, care prevede expres în art.75 -

expertiza judiciară se efectuează cu condiția că solicitantul achită în prealabil

costurile acesteia. În cazul în care solicitantul expertizei este o instituție publică,

pentru efectuarea expertizei judiciare este suficientă prezentarea prealabilă a

unei garanții privind plata ulterioară, acceptată de către instituția de expertiză

judiciară sau de către expertul judiciar. în cazul în care acesta își desfășoară

activitatea în cadrul unui birou de expertiză judiciară. Mai mult ca atât costurile

expertizelor judiciare sunt stabilite conform prezentei legi de Guvern;

2

- totodată, instanța de judecată dispune de dreptul în cazul constatării

inoportunității recuperării cheltuielilor judiciare, de a eliberat condamnatul de

recuperarea cheltuielilor judiciare în cazurile expres prevăzute de lege, și anume

sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul

asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat,

atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de

mijloacele necesare. Instanța de asemenea poate elibera de plata cheltuielilor

judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte

cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata

cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a

persoanelor care se află la întreținerea lor. În cazurile constatărilor

inoportunității recuperării cheltuielilor judiciare menționate, instanța poate

eliberat condamnatul de recuperarea cheltuielilor judiciare, motivând în

sentință motivul care a stat la bază, dar nu să considere neîntemeiată solicitarea

procurorului având în vederea obligația pozitivă a statului de a administra probe

și a proba vinovăția persoanei;

- Curtea de la Strasbourg, în art.6 alin.1) din Convenție garantează fiecărei

persoane dreptul ca o instanță să îi determine drepturile și obligațiile civile.

Cheltuielile generate de un proces sunt avansate, în primul rînd de stat, care se

angajează să garanteze justițiabililor dreptul de acces la o instanță

independentă, imparțială și care să analizeze pretențiile justițiabililor într-un

termen rezonabil. În al doilea rând, deși gratuitatea justiției reprezintă

"complementul natural" al egalității părților în proces, înfăptuirea serviciului

public al justiției implică unele cheltuieli pe care o parte sau părțile le avansează

în cursul desfășurării procesului.

2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror, fiind menținută fără

modificări sentința.

expertizei medico-legale privind cauza morții (raportul nr.74 din 24.07.2017 la

f.d.84-88), expertizei biologice (raportul nr.241 din 10.07.2017 la f.d.81-83) și

expertizei psihiatrice (raportul nr.99a-2017 din 31.08.2017 la f.d.89-90),

efectuarea acestor acte procesuale au fost dispuse din motiv că, constituie o

măsură procesuală ce ține de administrarea probatoriului și formularea

învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării.

Prin urmare, rapoartele de expertiză indicate supra, au fost dispuse, având

la baza dispozițiile imperative prevăzute la art. 143 Cod de procedură penală,

astfel, instanța de apel a reiterat că alin. (2) al normei indicate prevede că plata

expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se fac din contul

mijloacelor bugetului de stat.

Reieșind din prevederile legii în cazurile când expertiza a fost dispusă de

către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate

din contul mijloacelor bănești ale bugetului de stat.

3

Astfel, s-a reținut că expertizele în cauză au fost ordonate de către organul

de urmărire penală/procuror, în vederea constatării cauzei morții, starea psihică

a învinuitului și constatarea biologică a corpurilor delicte și a provenienței

sângelui.

declară recurs ordinar procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți,

Gavdiuc Valentina, prin care solicită să fie remisă cauza spre rejudecare.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- consideră neargumentată poziția instanței de trecere în contul statului a

cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizelor, or, acestea conform

legislației în vigoare urmau a fi încasate din contul inculpatului.

materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Colegiul reține că recurentul invocă ca temei pentru recurs pct. 6) alin. (1)

al art. 427 Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel dintr-un singur

considerent, și anume că, în viziunea sa, instanțele de judecată nu au calificat

obiectiv respingerea încasării cheltuielilor de judecată, adoptând în acest sens o

decizie neargumentată.

Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide, că

instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele

probele prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând

corect la concluzia de a respinge apelul procurorului, cu menținerea sentinței

fără modificări, prin care a fost respinsă solicitarea procurorului privind

încasarea de la inculpat a sumei de 14142 lei, ce constituie cheltuieli pentru

efectuarea expertizelor judiciare, or, cheltuielile suportate de către organul de

urmărire penală în speță nu sunt unele de natura de a impune cheltuieli

4

neprogramate și neincluse în cheltuielile evidente suportate anume de către

stat.

Astfel, art. 227 alin. (2) Cod penal stipulează, că cheltuielile judiciare

cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții

vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților,

traducătorilor și asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea,

transportarea și cercetarea corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite

pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat; 4) cheltuite pentru

restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de

efectuare a expertizei judiciare sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în

legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

Totodată, alin. (3) prevede, că cheltuielile judiciare se plătesc din sumele

alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Potrivit art. 228 Cod de procedură penală (1) În modul prevăzut de legea

procesuală penală, din sumele alocate de stat vor fi compensate următoarele

cheltuieli judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă,

asistenții procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții

legali ai părții vătămate, ai părții civile:

1) cheltuielile făcute în legătură cu prezentarea la citare în organul de

urmărire penală și în instanță;

2) cheltuielile de cazare;

3) salariul mediu pentru toată perioada de participare în procesul penal;

4) cheltuielile de reparare, restabilire a obiectelor care au fost deteriorate

în urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale la cererea organului de

urmărire penală sau a instanței.

(2) Organele, întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat sunt

obligate să păstreze salariul mediu pentru toată perioada de timp în care partea

vătămată, reprezentantul ei legal, asistentul procedural, interpretul,

traducătorul, specialistul, expertul, martorul au participat în procesul penal la

citarea organului de urmărire penală sau a instanței.

(3) Expertului și specialistului li se recuperează, de asemenea, costul

materialelor care le aparțin și care au fost utilizate pentru executarea

însărcinării respective.

(4) Expertul, specialistul, interpretul, traducătorul au dreptul la

recompensă pentru executarea obligațiilor, afară de cazurile când le-au executat

în cadrul unei însărcinări de serviciu.

(5) Cheltuielile suportate de persoanele menționate la alin.(1) vor fi

recuperate la cererea acestora în baza unei hotărâri a organului de urmărire

penală sau a instanței în mărimea stabilită de legislația în vigoare.

Prin urmare, suma de 14142 lei este compusă din efectuarea expertizei

medico-legale privind cauza morții (Raportul nr. 74 din 27 iulie 2017

(f. d. 84 – 88), expertizei biologice (Raportul nr. 241 din 10 iulie 2017

(f. d. 81 – 83) și expertiza psihiatrică (Raportul nr. 99a-2017 din 31 august 2017

(f. d. 89 – 90)), or, aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin intermediul

5

organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun din cheltuieli

evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale, însă nu

constituie cheltuieli suplimentare suportate de către organul de urmărire penală

sau de către instanță, în legătură cu efectuarea urmării penale sau judecarea

cauzei.

Așa dar, Colegiul penal atestă, că instanța de apel întemeiat a reținut, că

aceste cheltuielile sunt suportate de către organul de urmărire penală, care și

are atribuția de a administra probele în vederea probării/combaterii acuzației

aduse, însă aceste cheltuieli nu sunt de natura de a pune pe seama statului

costuri suplimentare, sau exagerate, iar cheltuielile pentru efectuarea expertizei

întru stabilirea cauzei decesului victimei, sunt evidente și necesare pentru a

demonstra existența/lipsa bănuielii rezonabile privind comiterea infracțiunii.

Colegiul penal de asemenea menționează, că la examinarea cauzei de către

instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419

Cod de procedură penală, iar eroarea de drept invocată de către recurent

prescrisă la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu a fost

constatată la examinarea recursului, prin urmare, hotărârea atacată este legală

și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Magdei

Mihail XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 mai 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

6