1re-61/2018 — 469 alin. 17/1 CPP

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din 29 ianuarie 2018, a fost respinsă cererea condamnatului Musteață Nicolae privind constatarea condițiilor de detenție în temeiul art. 469 alin. (171) Cod de procedură penală și reducerea termenului de pedeapsă conform art. 472 2-4 Cod de procedură penală, ca inadmisibilă.

Potrivit încheierii, la 18 ianuarie 2018 condamnatul Musteață Nicolae deținut în Penitenciarul nr. 4 or. Cricova, a adresat Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) cerere cu privire la constatarea condițiilor de detenție în temeiul art. 469 alin. (171) Cod de procedură penală și reducerea termenului de pedeapsă conform art. 472 2-4 Cod de procedură penală. Prima instanță a relevat că în temeiul Legii nr.163 din 20 iulie 2017 a fost introdus art. 4721-4 Cod de procedură penală, care dispune examinarea plângerilor împotriva actelor organului care pune în executare hotărârea judecătorească de condamnare privativă de libertate (închisoare, detențiune pe viață), însă prevederile legale nominalizate urmează a fi aplicabile odată cu intrarea în vigoare a acestora și anume la 01 ianuarie 2019. În concluzie a fost respinsă ca inadmisibilă cererea condamnatului din motiv că aceasta nu se bazează pe careva temeiuri de drept în vigoare.

Încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 29 ianuarie 2018 a fost atacată la 14 martie 2018, cu recurs de către Musteață Nicolae, prin care a 1 solicitat casarea încheierii, și rejudecarea cauzei de către prima instanță în alt complet de judecată invocând că: - conform art. 471 alin.(1) Cod de procedură penală chestiunile specificate la art. 469 alin.(1) pct. 5) pct. 11) și pct. 14), se soluționează de către judecătorul de drept comun, iar chestiunile prevăzute la celelalte puncte din art. 469 alin.(1) Cod de procedură penală se soluționează de judecătorul de instrucție la demersul instituției care pune în executare pedeapsa. În cazul dat consideră că cererea sa, depusă către instanță privind constatarea faptului de încălcare a dreptului său prevăzut de Constituție și de Convenția Europeană, prin deținerea sa în condiții inumane în detenție în Penitenciarul nr. 13, se examinează de judecătorul instanței de drept comun dar nu de judecătorul de instrucție.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2018, a fost admis recursul condamnatului Musteață Nicolae, casată încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 29 ianuarie 2018 cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată. Pentru a pronunța decizia în cauză instanța de recurs a invocat că la examinarea cererii condamnatului, prima instanță a comis erori, care se echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei, care nu pot fi reparate de instanța de recurs. Instanța de recurs a conchis că la examinarea cererii condamnatului de către prima instanță au fost încălcate prevederile art. 471 alin. (8) Cod de procedură penală, care prevăd că examinarea cauzei începe cu ... explicația persoanei care a depus cererea, apoi se cercetează materialele prezentate, se ascultă explicațiile persoanelor prezente la ședință, opinia procurorului sau după caz, a reprezentantului organului care pune în executare pedeapsa, după care instanța adoptă o încheiere. Din materialele cauzei instanța de recurs a constatat că judecătorul unipersonal a examinat cererea condamnatului, fără a numi ședința de judecată, fără citarea părților, fără dosarul condamnatului și fără cercetarea a cărorva înscrisuri. Instanța de recurs a menționat că pentru a ajunge la concluzia de a admite sau de a respinge cererea condamnatului este necesar de administrat probe, de solicitat dosarul penal în baza căruia a fost condamnat Musteață Nicolae, fapt ce face imposibilă pronunțarea de către instanța de recurs a unei noi hotărâri și constată necesitatea casării încheierii contestate cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță în alt complet de judecată.

La 26 martie 2018 de către condamnatul Musteață Nicolae a fost depus recurs în anulare împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) prin care solicită: examinarea cererii, cu contribuirea la respectarea Legii în vigoare nr. 163 din 20 iulie 2017 de către instanțele judecătorești naționale. Invocând că încheierea dată contravine prevederilor Legii 163 din 20 iulie 2017, iar examinarea cererilor cu aplicarea Legii 163 din 20 iulie 2017, art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, este 2 în competența judecătorului instanței de drept comun, dar nu a judecătorului de instrucție.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărîrilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 29 ianuarie 2018, adoptată în ordinea reglementată de art. 342, art. 469 alin. (171) Cod de procedură penală, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din 29 ianuarie 2018, este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare. Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Totodată se consideră necesar de a specifica faptul că cererea condamnatului Musteață Nicolae cu privire la anularea încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul 3 Rîșcani) a fost examinată de către Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, la 12 aprilie 2018 s-a emis în această privință o decizie prin care s-a admis recursul condamatului Musteață Nicolae și s-a dispus rejudecarea cauzei în aceeași instanță în alt complet de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Musteață Nicolae, împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 29 ianuarie 2018 prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea cu privire la constatarea condițiilor de detenție în temeiul art. 469 alin. (171) Cod de procedură penală și reducerea termenului de pedeapsă conform art. 472 2-4 Cod de procedură penală, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 16 mai 2018. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 4