1ra-819/18 — art.361 alin.2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.361 alin.2 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-819/18 — art.361 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.1ra-819/18 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 25 aprilie 2018 mun.Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2017, declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, în cauza penală în privința inculpatului Rotari Gheorghe. Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 24.06.2017 - 18.07.2017;
Instanța de apel: 28.07.2017 - 07.12.2017;
Instanța de recurs:26.03.2018 - 25.04.2018. C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 18 iulie 2017, Rotari Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.361 alin.(2) lit.b), c) Cod penal la 150 ore muncă neremunerată în folosul comunității. Totodată, s-a respins solicitarea procurorului privind încasarea din contul lui Rotari Gheorghe a cheltuielilor judicare în sumă de 5410 lei. 2. Prima instanță, examinând cauza în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, a constatat că Rotari Gheorghe, având scopul confecționării, deținerii și folosirii unor documente oficiale false, de importanță deosebită, care acordă drepturi, acționând de comun acord cu alte persoane neidentificate, la o dată nestabilită, a confecționat permisul de conducere al Republicii Moldova fals, cu categoriile A, B, C, E, H nr.045702746, eliberat la 22 decembrie 2004 cu holograma 34568787 perfectat pe numele său, pe care l-a utilizat la data de 24 martie 2017, aproximativ la ora 15.15, la punctul de trecere a frontierei de stat „Giurgiulești- Galați” pe sensul de ieșire din Republica Moldova, conducând camionul de model „Volvo” înmatriculat în Republica Moldova cu n/î xxx, care a fost depistat și ridicat de colaboratorii poliției de frontieră. 3. Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea 1 acesteia în partea încasării cheltuielilor de judecată, rejudecarea cauzei în această parte, conform procedurii stabilite pentru prima instanță, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încasate din contul inculpatului cheltuielile judiciare în mărime de 5410 lei, suportate pentru efectuarea raportului de constatare tehnico- științifică nr.140 din 05.04.2017 în sumă de 160 lei, pentru efectuarea raportul de expertiză nr.223 din 20.05.2017 în sumă de 2100 lei și pentru efectuarea raportului de expertiză nr.224 din 20.05.2017 în sumă de 3150 lei, invocând că instanța a ignorat prevederile art.143 alin.(1) pct.6), 229 alin.(2), (3) Cod de procedură penală și neîntemeiat nu a dispus încasarea din contul inculpatului cheltuielile judiciare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2017, apelul declarat de către procuror a fost respins ca nefondat. În motivarea soluției date instanța de apel a reținut că, sentința a fost contestată doar în partea încasării cheltuielilor judiciare. În acest sens, instanța a indicat că, reieșind din prevederile art.143 alin.(1) pct.6) și alin.(2) Cod de procedură penală, în cazurile când expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat și acestea nu pot fi puse pe seama inculpatului, deoarece în sarcina statului este de a dovedi vinovăția celor imputate în acțiunile inculpaților. Respectiv, instanța de apel a precizat că, în speță, constarea tehnico- criminalistică a documentelor din 27.03.2017 a fost solicitată la demersul locotenentului Gh.Bostan, iar prin ordonanța organului de urmărire penală din 25.04.2017 a fost dispusă efectuarea expertizei complexe-tehnice a documentelor și expertizei portretului, din care motiv solicitarea părții acuzării reieșind din cele menționate cu privire la încasarea cheltuielilor, este neîntemeiată.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul care, invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în partea cheltuielilor judiciare, rejudecarea cauzei în această parte, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună încasarea de la Gh.Rotari a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare, pe motiv că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - instanța nu a ținut cont de prevederile art.227-229 Cod de procedură penală și incorect a soluționat chestiunea legată de cheltuielile judiciare.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către procuror în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. 2 Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel. Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Analizând temeiul respectiv în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului. Motivele recurentului, precum că instanța de apel eronat a respins cererea în vederea compensării cheltuielilor judiciare, încălcând astfel prevederile art.227 și 229 Cod de procedură penală, sunt neîntemeiate. Astfel, potrivit art.227 alin.(1) și (3) și 229 alin.(1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. La caz, recurentul nu a ținut cont că cheltuielile pentru efectuarea expertizelor judiciare, sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului necesar și că acestea sunt trecute, de fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe seama inculpatului, or, aceste acțiuni țin de activitatea organului de urmărire penală, care are un rol activ în procesul de depistare a diferitor circumstanțe care dovedesc infracțiunea și identifică făptuitorul, pentru aducerea învinuirii de stat. Trecerea cheltuielilor judiciare în procesul penal în contul statului își are temeiul în necesitatea desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca nici un infractor să nu rămână nepedepsit. Cu referire la argumentul recurentului, precum că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul remarcă că recursul repetă textul apelului, argumentele expuse de recurent fiind anterior invocate în apel, iar instanța de apel, examinându-le în ansamblu, le-a dat o apreciere corespunzătoare, conform art.414 Cod de procedură penală, pronunțându-se argumentat și detaliat asupra lor. Subsecvent, Colegiul conchide că decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală. 3 Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, decizia instanței de apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de procedură penală. Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel atacată, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui Rotari Gheorghe, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 mai 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.