1ra-819/18 — art.361 alin.2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.361 alin.2 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-819/18 — art.361 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.1ra-819/18
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
25 aprilie 2018 mun.Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Nicolae Gordilă,
Judecători Elena Covalenco,
Iurie Diaconu,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 07 decembrie
2017, declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița
Mihail, în cauza penală în privința inculpatului
Rotari Gheorghe.
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 24.06.2017 - 18.07.2017;
Instanța de apel: 28.07.2017 - 07.12.2017;
Instanța de recurs:26.03.2018 - 25.04.2018.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 18 iulie 2017, Rotari
Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.361 alin.(2) lit.b), c)
Cod penal la 150 ore muncă neremunerată în folosul comunității.
Totodată, s-a respins solicitarea procurorului privind încasarea din contul lui
Rotari Gheorghe a cheltuielilor judicare în sumă de 5410 lei.
Prima instanță, examinând cauza în procedura prevăzută de art.3641 Cod de
procedură penală, a constatat că Rotari Gheorghe, având scopul confecționării,
deținerii și folosirii unor documente oficiale false, de importanță deosebită, care
acordă drepturi, acționând de comun acord cu alte persoane neidentificate, la o dată
nestabilită, a confecționat permisul de conducere al Republicii Moldova fals, cu
categoriile A, B, C, E, H nr.045702746, eliberat la 22 decembrie 2004 cu holograma
34568787 perfectat pe numele său, pe care l-a utilizat la data de 24 martie 2017,
aproximativ la ora 15.15, la punctul de trecere a frontierei de stat „Giurgiulești-
Galați” pe sensul de ieșire din Republica Moldova, conducând camionul de model
„Volvo” înmatriculat în Republica Moldova cu n/î xxx, care a fost depistat și ridicat
de colaboratorii poliției de frontieră.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea
1
acesteia în partea încasării cheltuielilor de judecată, rejudecarea cauzei în această
parte, conform procedurii stabilite pentru prima instanță, cu pronunțarea unei noi
hotărâri, prin care să fie încasate din contul inculpatului cheltuielile judiciare în
mărime de 5410 lei, suportate pentru efectuarea raportului de constatare tehnico-
științifică nr.140 din 05.04.2017 în sumă de 160 lei, pentru efectuarea raportul de
expertiză nr.223 din 20.05.2017 în sumă de 2100 lei și pentru efectuarea raportului
de expertiză nr.224 din 20.05.2017 în sumă de 3150 lei, invocând că instanța a
ignorat prevederile art.143 alin.(1) pct.6), 229 alin.(2), (3) Cod de procedură penală
și neîntemeiat nu a dispus încasarea din contul inculpatului cheltuielile judiciare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 07 decembrie
2017, apelul declarat de către procuror a fost respins ca nefondat.
În motivarea soluției date instanța de apel a reținut că, sentința a fost
contestată doar în partea încasării cheltuielilor judiciare.
În acest sens, instanța a indicat că, reieșind din prevederile art.143 alin.(1)
pct.6) și alin.(2) Cod de procedură penală, în cazurile când expertiza a fost dispusă
de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea
acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din
contul mijloacelor bănești a bugetului de stat și acestea nu pot fi puse pe seama
inculpatului, deoarece în sarcina statului este de a dovedi vinovăția celor imputate în
acțiunile inculpaților.
Respectiv, instanța de apel a precizat că, în speță, constarea tehnico-
criminalistică a documentelor din 27.03.2017 a fost solicitată la demersul
locotenentului Gh.Bostan, iar prin ordonanța organului de urmărire penală din
25.04.2017 a fost dispusă efectuarea expertizei complexe-tehnice a documentelor și
expertizei portretului, din care motiv solicitarea părții acuzării reieșind din cele
menționate cu privire la încasarea cheltuielilor, este neîntemeiată.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul
care, invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală,
solicită casarea acesteia în partea cheltuielilor judiciare, rejudecarea cauzei în
această parte, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună încasarea de
la Gh.Rotari a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare, pe
motiv că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; -
instanța nu a ținut cont de prevederile art.227-229 Cod de procedură penală și
incorect a soluționat chestiunea legată de cheltuielile judiciare.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
către procuror în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal
decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.
2
Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel
poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond
ori de apel.
Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel
art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția.
Analizând temeiul respectiv în raport cu motivele invocate în recursul
declarat, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea
recursului.
Motivele recurentului, precum că instanța de apel eronat a respins cererea în
vederea compensării cheltuielilor judiciare, încălcând astfel prevederile art.227 și
229 Cod de procedură penală, sunt neîntemeiate.
Astfel, potrivit art.227 alin.(1) și (3) și 229 alin.(1) Cod de procedură penală,
cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei
desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea
nu prevede altă modalitate.
La caz, recurentul nu a ținut cont că cheltuielile pentru efectuarea expertizelor
judiciare, sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea
probatoriului necesar și că acestea sunt trecute, de fapt, în contul statului și nu
urmează a fi puse pe seama inculpatului, or, aceste acțiuni țin de activitatea
organului de urmărire penală, care are un rol activ în procesul de depistare a
diferitor circumstanțe care dovedesc infracțiunea și identifică făptuitorul, pentru
aducerea învinuirii de stat. Trecerea cheltuielilor judiciare în procesul penal în
contul statului își are temeiul în necesitatea desfășurării procesului penal din oficiu,
pentru ca nici un infractor să nu rămână nepedepsit.
Cu referire la argumentul recurentului, precum că hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul remarcă că recursul repetă
textul apelului, argumentele expuse de recurent fiind anterior invocate în apel, iar
instanța de apel, examinându-le în ansamblu, le-a dat o apreciere corespunzătoare,
conform art.414 Cod de procedură penală, pronunțându-se argumentat și detaliat
asupra lor.
Subsecvent, Colegiul conchide că decizia instanței de apel cuprinde fondul
apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum
și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de
procedură penală.
3
Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, decizia instanței de
apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod
de procedură penală.
Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel atacată,
Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea
hotărârii judecătorești contestate.
Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care constată că este vădit neîntemeiat.
În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către
procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar
da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și,
potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura
de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui Rotari
Gheorghe, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 mai 2018.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Elena Covalenco
Iurie Diaconu
4