1ra-486/2018 — art. 27, 145 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 27, 145 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6, 12 CPP
1ra-486/2018 — art. 27, 145 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-486/2018
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
04 aprilie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Ursache Petru,
Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, prin care solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2017, în
cauza penală privindu-l pe
Mantica Bogdan Xxxxx, născut la xxx, originar
din xxx, regiunea xxxxxxx.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
12.10.2015 – 04.05.2016 (prima instanță);
26.05.2016 – 18.10.2017 (instanța de apel);
31.01.2018 – 04.04.2018 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza
actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Bălți din 04 mai 2016, procesul penal în privința
lui Mantica Bogdan învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145
alin. (1) Cod penal, a fost încetat, din motiv că fapta constituie contravenția
prevăzută de art. 78 alin. (3) Cod contravențional.
Mantica Bogdan a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției
prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional, procesul contravențional fiind
încetat din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere
contravențională.
1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Mantica
Bogdan este învinuit de organul de urmărire penală că la data de 03.08.2015 în
jurul orei 17:00, aflându-se la domiciliul situat în mun. xxxxxx, în urma
consumului de băuturi spirtoase și apariției relațiilor ostile între dânsul și Uncuța
Liubovi, având scopul omorului intenționat a ultimei, intenționat i-a aplicat o
lovitură cu cuțitul de bucătărie în regiunea inimii și o lovitură cu același cuțit în
regiunea gâtului, organe vitale ale corpului, săvârșind acțiuni care nu și-au produs
1
efectul din motive independente de voința sa, întrucât partea vătămată a fugit de la
locul infracțiunii.
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 622 din 12.08.2015,
Uncuța Liubovi s-a ales cu leziuni corporale sub formă de plagă tăiată a gâtului pe
dreapta și plagă în regiunea semitoracelui pe stânga, care se clasează la leziuni
corporale ușoare.
Prima instanță a considerat că în cadrul ședinței de judecată nu a fost
dovedită vinovăția inculpatului Mantica Bogdan în comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, menționând că în asemenea circumstanțe se
impune încetarea procesului penal. Totodată, prima instanță a indicat că examinând
în cumul totalitatea probelor și apreciindu-le în conformitate cu prevederile art.
425 Cod contravențional, a concluzionat că în acțiunile lui Mantica Bogdan sunt
prezente elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod
contravențional, cu indicii calificativi – vătămarea intenționată ușoară a integrității
corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procuror, care a
solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Mantica Bogdan să fie
recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod
penal, cu stabilirea unei pedepse de 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar
de tip închis.
În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:
- atât din materialele cauzei penale, cât și din declarațiile părții vătămate,
coroborate cu cele invocate de inculpatul Mantica Bogdan, rezultă aplicarea de
către ultimul a două lovituri, una după altă, cu cuțit în regiunea inimii și în
regiunea gâtului, adică în organele vitale ale corpului uman;
- la caz este vorbă despre o tentativă consumată și, în același timp, o
tentativă eșuată, deoarece rezultatul letal nu a survenit din motivul stării psihice și
fizice a inculpatului, anume din aceste considerente ultimul a refuzat să anunțe
ambulanța la fața locului, nu a acordat nici un ajutor victimei, acțiunile inculpatului
s-au limitat doar la plâns și cererea de a fi iertat, prin urmare, inculpatul a
confirmat în instanță că a refuzat să anunțe ambulanța pentru acordarea primului
ajutor victimei, deoarece s-a speriat;
- cuțitul de bucătărie reprezintă un instrument vulnerant, pregătit din timp
pentru producerea leziunilor traumatice, utilizat la comiterea faptei ilicite și de
frică ca victima să nu divulge organului abilitat despre cele comise asupra sa, mai
mult, concluzia instanței privind lipsa intenției directe de a omorî victima de
inculpat, deoarece acesta după ce a înfipt-o s-a așezat în genunchi, plângând, cerea
scuze, este una lipsită de temei și nu poate fi tratată în îmbunătățirea situației
2
inculpatului, întrucât în cazul dat intenția de a omorî victima nu a fost urmată de
rezultat din motive independente de voința acuzatului, inclusiv și datorită
corpolenței victimei, care a opus rezistență, ceea ce denotă de fapt o tentativă de
omor consumată;
- fapta inculpatului Mantica Bogdan întrunește elementele infracțiunii
prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal și nu poate fi calificată ca fiind fapta
contravențională prevăzută de alin. (3) al art. 78 Cod contravențional. În context,
cele expuse de instanță, precum că fapta inculpatului nu întrunește elementele
infracțiunii sunt pur-declarative.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 octombrie
2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința primei
instanțe.
3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel audiind participanții la proces,
verificând argumentele invocate în apel prin prisma probelor administrate,
cercetând probele și verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, a
concluzionat că apelul declarat de procuror urmează a fi respins ca nefondat, iar
sentința atacată urmează a fi menținută ca legală și întemeiată.
În acest sens, instanța de apel a notat că judecând cauza penală referitor la
învinuirea adusă inculpatului în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, prima
instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și
în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere
legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor,
iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la
concluzia privind încetarea procesului penal în privința inculpatului Mantica
Bogdan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, din
motivul că fapta inculpatului constituie o contravenție prevăzută de art. 78 alin. (3)
Cod contravențional.
La fel, instanța de apel a atestat că prima instanță just a stabilit vinovăția lui
Mantica Bogdan în comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod
contravențional, cu încetarea procesului contravențional în privința Mantica
Bogdan în baza art. 78 alin. (3) Cod contravențional, din motivul expirării
termenului de atragere la răspundere contravențională.
Cercetând cumulul de probe administrate, apreciind circumstanțele pricinii,
instanța de apel a conchis că soluția primei instanțe este una corectă și motivată,
fiind constatat că în urma acțiunilor intenționate a lui Mantica Bogdan, de aplicare
a loviturilor cu cuțitul de bucătărie în regiunea inimii și în regiunea gâtului, lui
Uncuța Liubovi i-au fost provocate plăgi tăiate, echimoze pe corp, față, membre,
care după criteriul dereglării sănătății de scurtă durată nu mai puțin de 6 zile, dar
nu mai mult de 21 zile, se clasifică ca leziuni corporale ușoare.
3
Instanța de apel a notat că evaluând circumstanțele constatate în ședința de
judecată în raport cu normele de drept material și procesual, analizând probele
administrate în coroborare, prima instanță a ajuns la concluzia, că fapta comisă de
Mantica Bogdan constituie contravenția prevăzută de art. 78 alin. (3) Cod
contravențional și este necesară încetarea procesului pe cauza penală de învinuire a
lui Mantica Bogdan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod
penal.
În acest sens, instanța de apel a specificat că în conformitate cu prevederile
art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care fapta persoanei
constituie o contravenție administrativă, instanța încetează procesul penal și,
concomitent, soluționează cauza conform prevederilor Codului contravențional al
Republicii Moldova.
Potrivit art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul prevăzut în art.
332 alin. (2), instanța încetează procesul penal, cu aplicarea sancțiunii
administrative prevăzute în Codul contravențional al Republicii Moldova.
Instanța de apel, a atestat că în cadrul ședinței de judecată atât în prima
instanță, cât și în instanța de apel, fiind cercetate probele complet și sub toate
aspectele, nu a fost dovedită vinovăția inculpatului Mantica Bogdan în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, iar prima instanță corect a
concluzionat că sunt prezente circumstanțe care impun necesitatea încetării
procesului penal.
Totodată, instanța de apel a precizat că prima instanță corect a considerat că
în acțiunile lui Mantica Bogdan sunt prezente elementele constitutive ale
contravenției prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional, după indicii
calificativi: vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o
dereglare de scurtă durată a sănătății, cu încetarea procesului contravențional în
cauză din motivul expirării termenului de prescripție a răspunderii contravenționale
și a încetat procesul contravențional, în legătură cu expirarea termenului de
prescripție de tragere la răspundere contravențională.
În acest context, instanța de apel a constatat că soluția primei instanțe este
una motivată, bazată pe declarațiile inculpatului Mantica Bogdan, a părții vătămate
Uncuța Liubovi, a martorului Semeniuc Natalia, precum și probele scrise ale
cauzei penale, cercetate suplimentar în ședința instanței de apel.
Instanța de apel a mai menționat că potrivit ordonanței de învinuire în care
se indică ca cauze independente de voința lui Mantica Bogdan, care l-au împiedicat
să-și ducă intenția de omor a lui Uncuța Liubovi, faptul că partea vătămată a fugit
de la locul infracțiunii, însă instanța de apel a conchis că din declarațiile părții
vătămate din prima instanță, cât și din instanța de apel, nu rezultă că ultima ar fi
fugit de la locul faptei, Uncuța Liubovi declarând că după ce a lovit-o, Mantica
4
Bogdan plângea, își cerea iertare, că a încercat să o spele și să-i oprească sângele
cu un prosop, că a refuzat să anunțe salvarea și atunci ea a plecat la Semeniuc
Natalia.
Instanța de apel a mai reținut că invocarea că partea vătămată a fugit de la
locul faptei și motiv din care nu și-a dus la capăt Mantica Bogdan intenția de omor
a lui Uncuța Liubovi nu a fost confirmată nici printr-o probă cercetată, invers, s-a
stabilit că Mantica Bogdan după loviturile aplicate s-a așezat în genunchi, a plâns,
a încercat să o spele pe victimă, să oprească sângele cu un ștergar, ultimul de fapt
având posibilitate reală să aplice alte lovituri, dar nu a aplicat, după ce Uncuța
Liubovi a plecat din casa lui Mantica Bogdan.
Faptul că se invocă că Mantica Bogdan a refuzat să anunțe salvarea, în
opinia instanței de apel nu poate dovedi intenția lui Mantica Bogdan de a o omorî
pe Uncuța Liubovi, în situația stabilită pe caz, când Mantica Bogdan nu a continuat
singur acțiunile sale față de victimă.
Totodată, instanța de apel a specificat că din împrejurările de fapt stabilite, în
situația cînd Mantica Bogdan nu a întreprins acțiuni reale în comiterea omorului lui
Uncuța Liubovi, atât timp cât ultima s-a aflat încă în locuința inculpatului, se
deduce concluzia că Mantica Bogdan nu a urmărit intenția de omor a victimei,
după cum a fost menționat în învinuire, timpul cât dânsul s-a aflat în încăpere
împreună cu victima, având posibilitate să acționeze, în caz de ar fi urmărit această
intenție, ar fi avut posibilitatea și ar fi procedat la obținerea rezultatului.
Mai mult, instanța de apel a notat că potrivit concluziilor raportului de
expertiză s-a constatat că leziunile depistate la victimă sunt calificate după criteriul
dereglării sănătății de scurtă durată nu mai puțin de 6 zile dar nu mai mult de 21
zile ca leziuni ușoare, astfel acțiunile săvârșite în realitate, demonstrează numai
intenția lui Mantica Bogdan de a cauza lui Uncuța Liubovi leziuni corporale
ușoare, intenție care el a și realizat-o.
Astfel, instanța de apel a conchis că este justă soluția primei instanțe, iar
temeiuri de încadrare a acțiunilor inculpatului în aspectul propus de procuror
privind solicitarea condamnării lui Mantica Bogdan în baza art. 27, 145 alin. (1)
Cod penal, nu au fost stabilite, nefiind aduse probe a vinovăției inculpatului, iar
argumentele invocate de procuror în apelul delcarat sunt neîntemeiate.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul
în Procuratura de Circumscripție Bălți, Priscari Lilia, care indică temeiurile de
recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și
solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în
instanța de apel, în alt complet de judecată.
În argumentarea recursului, procurorul invocă că:
5
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,
prin ce instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;
- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;
- instanța de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și
obiectiv, ca rezultat a adoptat o soluție greșită de menținere a sentinței primei
instanțe;
- la adoptarea soluției de recalificare a acțiunilor inculpatului, instanța de
apel nu a pătruns în esența argumentelor invocate de procuror în cererea de apel,
nu a elucidat faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date,
iar probele prezentate de procuror au rămas fără argumentare, acestea nefiind
analizate în decizia instanței de apel;
- argumentul primei instanțe și a instanței de apel, că inculpatul nu a avut
intenție directă de a omorî victima, deoarece acesta după ce a înfipt-o cu cuțitul de
două ori, s-a așezat în genunchi, plângând și cerând iertare, este lipsit de temei și
nu poate fi tratat în favorarea inculpatului, deoarece în cazul dat intenția de a omorî
victima nu a avut rezultat din motive independente de voința inculpatului, fapt
probat de partea acuzării prin declarațiile victimei și părții vătămate Uncuța
Liobovi și raportului de expertiză medico-legală nr. 622 din 12.08.2015;
- din materialele cauzei, s-a constatat că inculpatul atacând partea vătămată,
i-a aplicat câteva lovituri cu cuțitul, cauzându-i plăgi tăiate a gâtului pe dreapta și
plagă a semitoracelui pe stânga, echimoze pe corp, față, membre, mai mult, partea
vătămată după prima lovitură cu cuțitul în regiunea gâtului s-a ridicat brusc în
picioare și s-a opus atacului repetat, prin care a dezbătut cuțitul din mâna
inculpatului, fiind redusă astfel intensitatea loviturii, însă totuși a mai primit o
lovitură în regiunea inimii;
- instanțele de judecată nejustificat au respins argumentul părții acuzării că
inculpatul Mantica Bogdan, fiind în stare de ebrietate, avânt intenție directă de a
omorî victima, a lovit-o de două ori în părțile vitale a corpului, dar intenția lui nu
și-a produs efectul din motiv că victima a opus rezistență, precum și așa factori ca
forța fizică slabă și vârsta inculpatului, corpolența victimei și opunerea rezistenței
de către aceasta, iar cuțitul de care a fost deposedat inculpatul, a ajuns sub pat și a
rămas acolo până la venirea colaboratorilor de poliție, inculpatul fiind lipsit de
posibilitatea reală de a-și duce intenția de omor până la capăt;
- acțiunile inculpatului după aplicarea loviturilor – așezarea în genunchi și
cerința de a fi iertat, sunt justificate prin incapacitatea acestuia de a evalua adecvat
situația, or din materialele cauzei a fost stabilit că înainte de săvârșirea infracțiunii
el a propus victimei să întrețină un raport sexual, și chiar a amenințat-o cu omor
când ultima a refuzat;
6
- la examinarea cauzei, instanțele de judecată nu au analizat obiectiv probele
prezentate prin prisma clarificării circumstanțelor reale a cauzei.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,
fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept
să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat
este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de
recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
La caz, se reține că recurentul contestă decizia instanței de apel, indicând
temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură
penală, sub aspectele că: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel, prin ce instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a
afectat soluția instanței, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”.
Verificând legalitatea hotărârilor atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal
reține că temeiurile și motivele invocate de recurent în susținerea acestor temeiuri
nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest
context următoarele.
Se reține din analiza sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel,
că ambele instanțe au constatat just, în temeiul probelor administrate la urmărirea
penală, cercetate de prima instanță, și verificate de instanța de apel, apreciate de
ambele instanțe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, că în acțiunile
inculpatului Mantica Bogdan sunt prezente elementele contravenției prevăzute de
art. 78 alin. (3) Cod contravențional, dar nu a infracțiunii prevăzute de art. 27, 145
alin. (1) Cod penal, concluzionând corect că în speță nu a fost demonstrată intenția
inculpatului de a omorî victima. Ca probă decisivă în speța dată fiind admise
declarațiile contradictorii a părții vătămate, care sunt mai favorabile inculpatului.
Subsidiar, Colegiul penal coraportând motivele invocate în recursul ordinar
cu partea descriptivă a deciziei instanței apel (f.d. 193-202), conchide că sunt
similare cu cele invocate în apel, iar instanța de apel la adoptarea soluției de
7
menținere a sentinței primei instanțe s-a expus detaliat asupra chestiunilor esențiale
supuse atenției sale în apelul declarat de procuror, și anume în privința lipsei
elementelor infracțiunii de tentativă de omor prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod
penal, în acțiunile inculpatului Mantica Bogdan, și prezența elementelor
contravenției stipulate în art. 78 alin. (3) Cod contravențional, precum și ce țin de
încadrarea juridică a faptei săvârșite de Mantica Bogdan, fără a omite careva erori
grave de fapt sau de drept, iar instanța de recurs ordinar nu identifică nici un temei
de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele contestate, iar motivarea
instanței de apel în virtutea corectitudinii ei pentru a evita repetări inutile, se
acceptă și se însușește de instanța de recurs ordinar, fapt ce vine în corespundere cu
jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România
din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își
motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat
pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate
acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea
motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat
chestiunile esențiale supuse atenției sale.
În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept
invocate în recurs care ar fi afectat hotărârea atacată, deoarece soluția adoptată de
către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este
inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2017, în cauza penală privindu-l pe
Mantica Bogdan Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 27 aprilie 2018.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
-
8