1ra-99/18 — art. 326 alin.3 lit. a Cp

1ra-99/18 — art. 326 alin.3 lit. a Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-99/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

27 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte: Ursache Petru

judecători: Toma Nadejda, Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie și Cobzac Elena

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de

avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului Becciv Victor, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie

2017, în cauza penală privindu-l pe

Becciv Victor XXXXX, născut la

XXXXX, originar din r-nul XXXXX, s.

XXXXX, domiciliat în mun. Chișinău,

str. XXXXX, XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 18.11.2015 – 02.06.2017;

Instanța de apel: 07.07.2017 – 13.09.2017;

Instanța de recurs: 22.11.2017 – 27.03.2018;

A C O N S T A T AT :

Becciv Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă

în mărime de 1500 (una mie cinci sute) unități convenționale, ceea ce constituie

30000 (treizeci mii) lei.

acționând cu intenție directă, în perioada lunii noiembrie 2013, a pretins pentru

sine și pentru alte persoane, de la Catană Ion, bani în sumă de 1000 dolari SUA

și 10000 Euro, susținând că are influență asupra persoanelor publice din cadrul

ÎS „Calea Ferată din Moldova”, pe care îi poate determina să îndeplinească

acțiuni ce intră în obligațiunile de serviciu a acestora și anume, să adopte

decizia de restabilire a lui Catană Ion în funcția anterior deținută de șef de tren

pe cursa Chișinău-București, în schimbul sumei indicate.

Ulterior, Becciv Victor, în scopul realizării intențiilor sale criminale, la

sfârșitul lunii noiembrie 2013, întâlnindu-se, în preajma cafenelei „Țărăncuța”

amplasată în mun. Chișinău, str. Alba-Iulia, 122/1, cu Catană Ion, i-a confirmat

1

ultimului că are influență asupra persoanelor publice din cadrul ÎS „Calea Ferată

din Moldova”, în vederea influențării acestora și a primit suma de 10000 Euro

echivalentul a 176 498 lei, conform cursului oficial BNM la data de 25 noiembrie

2013 și 1000 dolari SUA, echivalentul a 13 060 lei, conform cursului oficial BNM

la data de 25 noiembrie 2013.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Becciv Victor a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal – trafic de influență, adică

primirea de bani personal pentru sine și pentru alte persoane, în proporții

deosebit de mari, săvârșite de către o persoană care susține că are influență

asupra unei persoane publice, în scopul de a-l face să îndeplinească acțiuni în

exercitarea funcției sale.

admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care, în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal a confisca de la

Becciv Victor în folosul statului contravaloarea, în lei, a sumei de 10000 (zece

mii) Euro și 1000 (una mie) dolari SUA, rezultate din infracțiune, invocând

următoarele argumente:

- instanța de fond corect a calificat acțiunile inculpatului în baza art. 326

alin. (3) lit. a) Cod penal, însă respingerea solicitării acuzatorului de stat,

formulată în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, privind confiscarea de la

Becciv Victor în folosul statului a contravalorii, în lei, a sumei de 10000 (zece

mii) Euro și 1000 (una mie) dolari SUA, rezultate din infracțiune, motivând prin

faptul că mijloacele financiare pasibile confiscării speciale, nu au fost

recunoscute în calitate de corpuri delicte este una neîntemeiată, or, conform

art. 158 alin. (1) Cod procedură penală, corpuri delicte sunt recunoscute

obiectele în cazul în care există temeiuri de a presupune că ele au servit la

săvârșirea infracțiunii, au păstrat asupra lor urmele acțiunilor criminale sau au

constituit obiectivul acestor acțiuni, precum și bani sau alte valori ori obiecte și

documente care pot servi ca mijloace pentru descoperirea infracțiunii,

constatarea circumstanțelor, identificarea persoanelor vinovate sau pentru

respingerea învinuirii ori atenuarea răspunderii penale. Totodată, conform

alineatului 2 a aceluiași articol se menționează că obiectul se recunoaște drept

corp delict prin ordonanța organului de urmărire penală sau prin încheierea

instanței de judecată și se anexează la dosar;

- astfel, pentru ca un obiect să fie recunoscut în calitate de corp delict,

urmează ca acesta să existe de fapt, pentru ca organul de urmărire penală să-l

poată identifica și prin procedee probatorii să fie ridicat în cadrul cauzei penale,

iar ulterior să fie recunoscut în calitate de corp delict și prin ordonanța

organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței de judecată să fie

anexat la dosarul penal;

- în aceste circumstanțe nu este posibil recunoașterea în calitate de corp

delict și anexarea la cauza penală a obiectelor (mijloacelor financiare), care nu

au fost depistate și ridicate de către organul de urmărire penală, mai mult

nefiind cunoscut locul aflării acestora;

- având în vedere circumstanțele cauzei penale se constată că inculpatul a

dobândit mijloacele financiare de 10000 (zece mii) Euro și 1000 (una mie)

2

dolari SUA în rezultatul comiterii infracțiunii, prin urmare aceste bunuri

urmează a fi confiscate în proprietatea statului.

2017, apelul declarat de acuzatorul de stat a fost admis, cu casarea parțială a

sentinței și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care a fost dispusă confiscarea de la Becciv Victor în beneficiul

statului contravaloarea în lei a mijloacelor bănești utilizate pentru săvârșirea

infracțiunii în mărime de 10000 euro și 1000 dolari.

În rest, sentința a fost menținută.

inculpatului este confirmată prin următoarele probe:

- declarațiile părții vătămate Catană Ion;

- declarațiile martorilor Simion Nicolae, Bocșanean Ion, Gorea Anatol,

Gropa Victor, Gaiț Vladimir.

Instanța de apel a mai menționat că vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate se mai confirmă și prin probele acumulate în cadrul

urmăririi penale și cercetate nemijlocit în cadrul ședinței de judecată, și anume:

- plângerea din 10.08.2015 depusă de către Catană Ion prin care solicită

atragerea la răspundere penală a angajatului IP Hîncești al IGP a MAI, Becciv

Victor, care a însușit de la acesta suma de 10000 Euro și 1000 Dolari SUA,

pentru restabilirea lui Catană Ion în calitate de șef de tren pe ruta Chișinău -

București (f.d.7);

- procesul-verbal de ridicare din 29.09.2015 prin care de la partea

vătămată Catană Ion a fost ridicat un CD de culoare albă cu inscripția

„înregistrări Catană-Becciv” (f. d. 28);

- procesul-verbal de ridicare din 29.09.2015 prin care de la martorul Țerna

Simion a fost ridicat un CD de culoare albă cu inscripția „înregistrări Țerna-

Becciv”(f. d. 29);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 30.09.2015 conform căruia

au fost examinate 2 CD-uri format CD-R, de culoare albă și la examinarea

conținuturilor acestora s-a stabilit că pe acestea sunt imprimate înregistrările

convorbirilor telefonice dintre partea vătămată Catană Ion și Becciv Victor care

au avut loc la 09.07.2015 și 15.07.2015 și Terna Simion și Becciv Victor care au

avut loc la 15.07.2015 și 30.07.2015 (f. d. 30-33);

- procesul-verbal al interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice din

08.11.2015 a cet. Becciv Victor, în rezultatul cărora s-a stabilit că Becciv Victor a

primit de la Catană Ion mijloace financiare în sumă de 10000 Euro pentru a-i

transmite lui Bocșanean Ion, în vederea restabilirii cet. Catană Ion la funcția de

șef de tren pe ruta Chișinău-București (f. d. 54-59);

- procesul-verbal al interceptării și înregistrării comunicării și imaginilor

din 07.11.2015 a cet.Becciv Victor cu martorul Țerna Simion în rezultatul cărora

s-a stabilit că Becciv Victor a primit de la Catană Ion mijloace financiare în sumă

de 10000 Euro pentru a-i transmite lui Bocșanean Ion, în vederea restabilirii

cet. Catană Ion la funcția de șef de tren pe ruta Chișinău-București (f. d. 69-73);

- procesul-verbal de ridicare din 19.11.2015 prin care de la reprezentantul

ÎS „Calea Ferată din Moldova” au fost ridicate graficele de serviciul a lui Catană

3

Ion, în calitate de șef de tren, pe perioada noiembrie 2013 - până la concedierea

acestuia de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” (f. d. 130);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 23 noiembrie 2015 în

cadrul căruia au fost examinate graficele de serviciu pe anii 2014 (25 file) și

februarie 2015 (11 file) a lui Catană Ion în funcția de șef de tren la ÎS „Calea

Ferată din Moldova”, prin care se constată că pe parcursul anului 2014 și până

la 02 februarie 2015 cet. Catană Ion a activat în calitate de mecanic-brigadier

(șef de tren) pe rutele 61/62 (Chișinău St.Petersburg), 641/642 (Chișinău-

Odesa), pe alte careva rute acesta nu a activat (f.d. 168); procesul-verbal de

examinare a obiectului din 23.11.2015, în cadrul căruia a fost examinată

informația cu privire la deținătorul numărului de telefon 079792000, acesta

fiind Becciv Victor, care are domiciliul în orașul Ștefan-Vodă, regiunea Veștelița,

strada Slăvii casa 21 (f. d. 181).

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul

probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității,

pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date

în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de

fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică

corespunzătoare, și anume art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal.

A mai reținut instanța de apel că, legalitatea și temeinicia sentinței este

contestată cu apel de către acuzatorul de stat în partea confiscării speciale,

solicitând în acest sens confiscarea de la inculpat în folosul statului

contravaloarea, în lei, a sumei de 10000 (zece mii) Euro și 1000 (una mie)

dolari SUA, rezultate din infracțiune.

Totodată, instanța de apel a reținut neîntemeiată soluția instanței de fond

privind respingerea solicitării acuzatorului de stat referitor la confiscarea în

beneficiul statului contravaloarea sumei de 10000 (zece mii) Euro și 1000 (una

mie) dolari SUA, rezultate din infracțiune, deoarece sunt supuse confiscării

speciale bunurile (inclusiv valorile valutare) rezultate din infracțiuni, precum și

orice venituri din valorificarea acestor bunuri, astfel după cum prevede lit. b)

alin. (2) art. 106 Cod penal.

Astfel, instanța de apel în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal a dispus

confiscarea de la inculpat în beneficiul statului contravaloarea în lei a

mijloacelor bănești utilizate pentru săvârșirea infracțiunii în mărime de 10000

(zece mii) Euro și 1000 (una mie) Dolari SUA.

declară recurs ordinar avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului Becciv

Victor, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea deciziei instanței de apel

cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8) și

16) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

- procurorul a solicitat aplicarea confiscării speciale în temeiul art. 106

alin. (2) lit. b) Cod penal, însă în textul apelului declarat, procurorul în mod

evaziv n-a relatat despre o circumstanță deosebit de importantă că, potrivit

procesului-verbal de audiere a părții vătămate Catană Ion în cadrul ședinței de

4

judecată în instanța de fond (f. d. 25-26, vol. II), acesta a confirmat faptul că, -

„Prejudiciul a fost restituit integral în suma de 10 000 Euro și 1000 dolari SUA

și careva pretenții față de inculpatul Becciv Victor nu are”;

- la fel, procurorul în mod tacit a dezorientat instanța de apel și în privința

altei circumstanțe deosebit de importante în sensul aplicării confiscării speciale,

faptul că potrivit acuzațiilor incriminate inculpatului Becciv Victor, partea

vătămată Catană Ion n-a fost victimă prin extorcare a sumelor de 10 000 Euro și

1000 dolari SUA, a se vedea încadrarea juridică a faptei la pct. 4.1. supra din

prezentul recurs;

- instanța de apel a pus la baza deciziei adoptate, declarațiile părții

vătămate Catană Ion făcute în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond

(f. d. 25-26, vol. II), a se vedea pag. 5-6 din decizie, din care rezultă că la sfârșitul

declarațiilor partea vătămată Catană Ion a recunoscut că, - „Prejudiciul a fost

restituit integral în suma de 10 000 Euro și 1000 dolari SUA și careva pretenții

față de inculpat nu are”;

- în contextul acestei norme de drept material, instanța de apel era

obligată, dar a evitat în mod evaziv să verifice și să se pronunțe asupra acelor

trei condiții, care determină aplicarea în final a confiscării contravalorii sumelor

de 10000 Euro și 1000 dolari SUA rezultate din infracțiune, or, aceste trei

condiții nu existau în speță, fapt care excludea încasarea contravalorii sumelor

de 10000 Euro și 1000 dolari SUA de la inculpatul Becciv Victor, deoarece aceste

bunuri există, pot fi găsite și pot fi recuperate.

recursului pe motiv, că lipsesc temeiuri de casare a hotărârii adoptate.

concluzionează că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate.

Recurentul în recursul ordinar ca temei invocă pct. 6), 8) și 16) alin. (1) al

art. 427 Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea în vigoare a sentinței.

Conform alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărâre a instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de

instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii; 16) norma de drept aplicată în hotărârea atacată

contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție.

5

Colegiul lărgit menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul lărgit consideră, că argumentele aduse de recurent în susținerea

solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra

acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 5 al

prezentei decizii, dând o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind confiscarea de la Becciv

Victor în beneficiul statului contravaloarea în lei a mijloacelor bănești utilizate

pentru săvârșirea infracțiunii în mărime de 10000 Euro și 1000 Dolari SUA,

concluzii pe care instanța de recurs și le însușește, nefiind necesară repetarea

acestora.

Totodată, Colegiul lărgit ține să menționeze că, potrivit art. 106 alin. (1) Cod

penal (1) confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în

proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2). În cazul în care aceste

bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă

contravaloarea acestora.

Aliniatul (2) al aceluiași articol prevede că sânt supuse confiscării speciale

bunurile (inclusiv valorile valutare):

a) utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni;

b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea

acestor bunuri;

c) date pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l

răsplăti pe infractor;

6

e) deținute contrar dispozițiilor legale;

f) convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate

din infracțiuni și din veniturile de la aceste bunuri;

g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor sau de

finanțare a terorismului.

În această ordine de idei, Colegiul penal apreciază întemeiată constatarea

instanței de apel precum că, confiscarea specială este o pedeapsă

complementară care constă în trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului

a tuturor sau a unei părți din bunurile care se află în proprietatea condamnatului

și care au fost destinate, folosite sau rezultate din infracțiune prin una din

următoarele modalități: a) destinate și folosite la săvârșirea infracțiunii; b)

dobândite de condamnat ca urmare a săvârșirii infracțiunii; c) venituri obținute

prin folosirea bunurilor și valorilor dobândite pe cale criminală; b) banii și

cadourile primite nelegitim; e) valoarea serviciilor primite nelegitim.

Prin bunuri rezultate din săvârșirea infracțiunii se înțeleg bunuri obținute

prin efectuarea acțiunii care formează elementul material al infracțiunii

săvârșite.

Bunuri rezultate din infracțiune constituie orice avantaj economic obținut

în urma săvârșirii infracțiunilor penale. Avantajul economic poate consta într-un

bun de orice natură, corporal sau incorporal, mobil sau imobil, precum și acte

juridice sau documente care atestă un titlu sau un drept asupra unui bun.

Prin urmare, instanța de apel corect a dispus confiscarea de la Becciv Victor

în beneficiul statului contravaloarea în lei a mijloacelor bănești utilizate pentru

săvârșirea infracțiunii în mărime de 10000 Euro și 1000 Dolari SUA, or, aceste

mijloace financiare au fost obținute de către inculpat în urma săvârșirii

infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, fapt pentru care

urmează a fi supuse confiscării speciale în beneficiul statului.

Reieșind din considerentele sus menționate, Colegiul lărgit conchide că în

speță nu se atestă prezența erorilor de drept prevăzute de pct. 6) și 8) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală.

Subsidiar celor expuse supra, cu privire la eroarea de drept stipulată în

pct. 16) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală și invocată de avocat,

Colegiul lărgit ține să explice titularului dreptului de recurs că, pentru invocarea

unui atare temei nu este suficientă doar expunerea formală a textului erorii

respective, dar trebuie specificat expres dreptul pretins a fi încălcat de către

instanțele de fond, cu indicarea hotărârii Curții Supreme de Justiție, pe un alt

caz similar, unde s-a constatat o încălcare a drepturilor și libertăților omului,

care poate fi reparată și în prezenta cauză.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia că,

temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin

urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, deoarece la judecarea cauzei

în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 414-419 Cod de procedură penală, considerente din care Colegiul lărgit

7

conchide că, recursul ordinar declarat de avocat, urmează a fi respins ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

procedură penală, Colegiul lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar, declarat de către avocatul

Arhiliuc Ion în numele inculpatului Becciv Victor, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2017, în cauza penală

privindu-l pe Becciv Victor XXXXX, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 aprilie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

8