1ra-99/18 — Art. 326 alin.3 lit. a Cp

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 02 iunie 2017, Becciv Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1500 (una mie cinci sute) unități convenționale, ceea ce constituie 30000 (treizeci mii) lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Becciv Victor, acționând cu intenție directă, în perioada lunii noiembrie 2013, a pretins pentru sine și pentru alte persoane, de la Catană Ion, bani în sumă de 1000 dolari SUA și 10000 Euro, susținând că are influență asupra persoanelor publice din cadrul ÎS „Calea Ferată din Moldova”, pe care îi poate determina să îndeplinească acțiuni ce intră în obligațiunile de serviciu a acestora și anume, să adopte decizia de restabilire a lui Catană Ion în funcția anterior deținută de șef de tren pe cursa Chișinău-București, în schimbul sumei indicate. Ulterior, Becciv Victor, în scopul realizării intențiilor sale criminale, la sfârșitul lunii noiembrie 2013, întâlnindu-se, în preajma cafenelei „Țărăncuța” amplasată în mun. Chișinău, str. Alba-Iulia, 122/1, cu Catană Ion, i-a confirmat 1 ultimului că are influență asupra persoanelor publice din cadrul ÎS „Calea Ferată din Moldova”, în vederea influențării acestora și a primit suma de 10000 Euro echivalentul a 176 498 lei, conform cursului oficial BNM la data de 25 noiembrie 2013 și 1000 dolari SUA, echivalentul a 13 060 lei, conform cursului oficial BNM la data de 25 noiembrie 2013. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Becciv Victor a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal – trafic de influență, adică primirea de bani personal pentru sine și pentru alte persoane, în proporții deosebit de mari, săvârșite de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, în scopul de a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care, în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal a confisca de la Becciv Victor în folosul statului contravaloarea, în lei, a sumei de 10000 (zece mii) Euro și 1000 (una mie) dolari SUA, rezultate din infracțiune, invocând următoarele argumente: - instanța de fond corect a calificat acțiunile inculpatului în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, însă respingerea solicitării acuzatorului de stat, formulată în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, privind confiscarea de la Becciv Victor în folosul statului a contravalorii, în lei, a sumei de 10000 (zece mii) Euro și 1000 (una mie) dolari SUA, rezultate din infracțiune, motivând prin faptul că mijloacele financiare pasibile confiscării speciale, nu au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte este una neîntemeiată, or, conform art. 158 alin. (1) Cod procedură penală, corpuri delicte sunt recunoscute obiectele în cazul în care există temeiuri de a presupune că ele au servit la săvârșirea infracțiunii, au păstrat asupra lor urmele acțiunilor criminale sau au constituit obiectivul acestor acțiuni, precum și bani sau alte valori ori obiecte și documente care pot servi ca mijloace pentru descoperirea infracțiunii, constatarea circumstanțelor, identificarea persoanelor vinovate sau pentru respingerea învinuirii ori atenuarea răspunderii penale. Totodată, conform alineatului 2 a aceluiași articol se menționează că obiectul se recunoaște drept corp delict prin ordonanța organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței de judecată și se anexează la dosar; - astfel, pentru ca un obiect să fie recunoscut în calitate de corp delict, urmează ca acesta să existe de fapt, pentru ca organul de urmărire penală să-l poată identifica și prin procedee probatorii să fie ridicat în cadrul cauzei penale, iar ulterior să fie recunoscut în calitate de corp delict și prin ordonanța organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței de judecată să fie anexat la dosarul penal; - în aceste circumstanțe nu este posibil recunoașterea în calitate de corp delict și anexarea la cauza penală a obiectelor (mijloacelor financiare), care nu au fost depistate și ridicate de către organul de urmărire penală, mai mult nefiind cunoscut locul aflării acestora; - având în vedere circumstanțele cauzei penale se constată că inculpatul a dobândit mijloacele financiare de 10000 (zece mii) Euro și 1000 (una mie) 2 dolari SUA în rezultatul comiterii infracțiunii, prin urmare aceste bunuri urmează a fi confiscate în proprietatea statului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2017, apelul declarat de acuzatorul de stat a fost admis, cu casarea parțială a sentinței și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost dispusă confiscarea de la Becciv Victor în beneficiul statului contravaloarea în lei a mijloacelor bănești utilizate pentru săvârșirea infracțiunii în mărime de 10000 euro și 1000 dolari. În rest, sentința a fost menținută.

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpatului este confirmată prin următoarele probe: - declarațiile părții vătămate Catană Ion; - declarațiile martorilor Simion Nicolae, Bocșanean Ion, Gorea Anatol, Gropa Victor, Gaiț Vladimir. Instanța de apel a mai menționat că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate se mai confirmă și prin probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate nemijlocit în cadrul ședinței de judecată, și anume: - plângerea din 10.08.2015 depusă de către Catană Ion prin care solicită atragerea la răspundere penală a angajatului IP Hîncești al IGP a MAI, Becciv Victor, care a însușit de la acesta suma de 10000 Euro și 1000 Dolari SUA, pentru restabilirea lui Catană Ion în calitate de șef de tren pe ruta Chișinău - București (f.d.7); - procesul-verbal de ridicare din 29.09.2015 prin care de la partea vătămată Catană Ion a fost ridicat un CD de culoare albă cu inscripția „înregistrări Catană-Becciv” (f. d. 28); - procesul-verbal de ridicare din 29.09.2015 prin care de la martorul Țerna Simion a fost ridicat un CD de culoare albă cu inscripția „înregistrări Țerna- Becciv”(f. d. 29); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 30.09.2015 conform căruia au fost examinate 2 CD-uri format CD-R, de culoare albă și la examinarea conținuturilor acestora s-a stabilit că pe acestea sunt imprimate înregistrările convorbirilor telefonice dintre partea vătămată Catană Ion și Becciv Victor care au avut loc la 09.07.2015 și 15.07.2015 și Terna Simion și Becciv Victor care au avut loc la 15.07.2015 și 30.07.2015 (f. d. 30-33); - procesul-verbal al interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice din 08.11.2015 a cet. Becciv Victor, în rezultatul cărora s-a stabilit că Becciv Victor a primit de la Catană Ion mijloace financiare în sumă de 10000 Euro pentru a-i transmite lui Bocșanean Ion, în vederea restabilirii cet. Catană Ion la funcția de șef de tren pe ruta Chișinău-București (f. d. 54-59); - procesul-verbal al interceptării și înregistrării comunicării și imaginilor din 07.11.2015 a cet.Becciv Victor cu martorul Țerna Simion în rezultatul cărora s-a stabilit că Becciv Victor a primit de la Catană Ion mijloace financiare în sumă de 10000 Euro pentru a-i transmite lui Bocșanean Ion, în vederea restabilirii cet. Catană Ion la funcția de șef de tren pe ruta Chișinău-București (f. d. 69-73); - procesul-verbal de ridicare din 19.11.2015 prin care de la reprezentantul ÎS „Calea Ferată din Moldova” au fost ridicate graficele de serviciul a lui Catană 3 Ion, în calitate de șef de tren, pe perioada noiembrie 2013 - până la concedierea acestuia de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” (f. d. 130); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 23 noiembrie 2015 în cadrul căruia au fost examinate graficele de serviciu pe anii 2014 (25 file) și februarie 2015 (11 file) a lui Catană Ion în funcția de șef de tren la ÎS „Calea Ferată din Moldova”, prin care se constată că pe parcursul anului 2014 și până la 02 februarie 2015 cet. Catană Ion a activat în calitate de mecanic-brigadier (șef de tren) pe rutele 61/62 (Chișinău St.Petersburg), 641/642 (Chișinău- Odesa), pe alte careva rute acesta nu a activat (f.d. 168); procesul-verbal de examinare a obiectului din 23.11.2015, în cadrul căruia a fost examinată informația cu privire la deținătorul numărului de telefon 079792000, acesta fiind Becciv Victor, care are domiciliul în orașul Ștefan-Vodă, regiunea Veștelița, strada Slăvii casa 21 (f. d. 181). Instanța de apel a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal. A mai reținut instanța de apel că, legalitatea și temeinicia sentinței este contestată cu apel de către acuzatorul de stat în partea confiscării speciale, solicitând în acest sens confiscarea de la inculpat în folosul statului contravaloarea, în lei, a sumei de 10000 (zece mii) Euro și 1000 (una mie) dolari SUA, rezultate din infracțiune. Totodată, instanța de apel a reținut neîntemeiată soluția instanței de fond privind respingerea solicitării acuzatorului de stat referitor la confiscarea în beneficiul statului contravaloarea sumei de 10000 (zece mii) Euro și 1000 (una mie) dolari SUA, rezultate din infracțiune, deoarece sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri, astfel după cum prevede lit. b) alin. (2) art. 106 Cod penal. Astfel, instanța de apel în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal a dispus confiscarea de la inculpat în beneficiul statului contravaloarea în lei a mijloacelor bănești utilizate pentru săvârșirea infracțiunii în mărime de 10000 (zece mii) Euro și 1000 (una mie) Dolari SUA.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 06 noiembrie 2017, în termen, declară recurs ordinar avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului Becciv Victor, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8) și 16) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - procurorul a solicitat aplicarea confiscării speciale în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, însă în textul apelului declarat, procurorul în mod evaziv n-a relatat despre o circumstanță deosebit de importantă că, potrivit procesului-verbal de audiere a părții vătămate Catană Ion în cadrul ședinței de 4 judecată în instanța de fond (f. d. 25-26, vol. II), acesta a confirmat faptul că, - „Prejudiciul a fost restituit integral în suma de 10 000 Euro și 1000 dolari SUA și careva pretenții față de inculpatul Becciv Victor nu are”; - la fel, procurorul în mod tacit a dezorientat instanța de apel și în privința altei circumstanțe deosebit de importante în sensul aplicării confiscării speciale, faptul că potrivit acuzațiilor incriminate inculpatului Becciv Victor, partea vătămată Catană Ion n-a fost victimă prin extorcare a sumelor de 10 000 Euro și 1000 dolari SUA, a se vedea încadrarea juridică a faptei la pct. 4.1. supra din prezentul recurs; - instanța de apel a pus la baza deciziei adoptate, declarațiile părții vătămate Catană Ion făcute în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond (f. d. 25-26, vol. II), a se vedea pag. 5-6 din decizie, din care rezultă că la sfârșitul declarațiilor partea vătămată Catană Ion a recunoscut că, - „Prejudiciul a fost restituit integral în suma de 10 000 Euro și 1000 dolari SUA și careva pretenții față de inculpat nu are”; - în contextul acestei norme de drept material, instanța de apel era obligată, dar a evitat în mod evaziv să verifice și să se pronunțe asupra acelor trei condiții, care determină aplicarea în final a confiscării contravalorii sumelor de 10000 Euro și 1000 dolari SUA rezultate din infracțiune, or, aceste trei condiții nu existau în speță, fapt care excludea încasarea contravalorii sumelor de 10000 Euro și 1000 dolari SUA de la inculpatul Becciv Victor, deoarece aceste bunuri există, pot fi găsite și pot fi recuperate.

Procurorul prin referința depusă a solicitat declararea inadmisibilității recursului pe motiv, că lipsesc temeiuri de casare a hotărârii adoptate.

Judecând recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Recurentul în recursul ordinar ca temei invocă pct. 6), 8) și 16) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu menținerea în vigoare a sentinței. Conform alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 16) norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. 5 Colegiul lărgit menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul lărgit consideră, că argumentele aduse de recurent în susținerea solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 5 al prezentei decizii, dând o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind confiscarea de la Becciv Victor în beneficiul statului contravaloarea în lei a mijloacelor bănești utilizate pentru săvârșirea infracțiunii în mărime de 10000 Euro și 1000 Dolari SUA, concluzii pe care instanța de recurs și le însușește, nefiind necesară repetarea acestora. Totodată, Colegiul lărgit ține să menționeze că, potrivit art. 106 alin. (1) Cod penal (1) confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. Aliniatul (2) al aceluiași articol prevede că sânt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare): a) utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni; b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri; c) date pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor; 6 e) deținute contrar dispozițiilor legale; f) convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile de la aceste bunuri; g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului. În această ordine de idei, Colegiul penal apreciază întemeiată constatarea instanței de apel precum că, confiscarea specială este o pedeapsă complementară care constă în trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a tuturor sau a unei părți din bunurile care se află în proprietatea condamnatului și care au fost destinate, folosite sau rezultate din infracțiune prin una din următoarele modalități: a) destinate și folosite la săvârșirea infracțiunii; b) dobândite de condamnat ca urmare a săvârșirii infracțiunii; c) venituri obținute prin folosirea bunurilor și valorilor dobândite pe cale criminală; b) banii și cadourile primite nelegitim; e) valoarea serviciilor primite nelegitim. Prin bunuri rezultate din săvârșirea infracțiunii se înțeleg bunuri obținute prin efectuarea acțiunii care formează elementul material al infracțiunii săvârșite. Bunuri rezultate din infracțiune constituie orice avantaj economic obținut în urma săvârșirii infracțiunilor penale. Avantajul economic poate consta într-un bun de orice natură, corporal sau incorporal, mobil sau imobil, precum și acte juridice sau documente care atestă un titlu sau un drept asupra unui bun. Prin urmare, instanța de apel corect a dispus confiscarea de la Becciv Victor în beneficiul statului contravaloarea în lei a mijloacelor bănești utilizate pentru săvârșirea infracțiunii în mărime de 10000 Euro și 1000 Dolari SUA, or, aceste mijloace financiare au fost obținute de către inculpat în urma săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, fapt pentru care urmează a fi supuse confiscării speciale în beneficiul statului. Reieșind din considerentele sus menționate, Colegiul lărgit conchide că în speță nu se atestă prezența erorilor de drept prevăzute de pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Subsidiar celor expuse supra, cu privire la eroarea de drept stipulată în pct. 16) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală și invocată de avocat, Colegiul lărgit ține să explice titularului dreptului de recurs că, pentru invocarea unui atare temei nu este suficientă doar expunerea formală a textului erorii respective, dar trebuie specificat expres dreptul pretins a fi încălcat de către instanțele de fond, cu indicarea hotărârii Curții Supreme de Justiție, pe un alt caz similar, unde s-a constatat o încălcare a drepturilor și libertăților omului, care poate fi reparată și în prezenta cauză. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia că, temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, deoarece la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, considerente din care Colegiul lărgit 7 conchide că, recursul ordinar declarat de avocat, urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar, declarat de către avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului Becciv Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Becciv Victor XXXXX, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 aprilie 2018. Președinte Ursache Petru Judecători Toma Nadejda Timofti Vladimir Țurcan Anatolie Cobzac Elena 8