1ra-670/2018 — art. 157 CP

1ra-670/2018 — art. 157 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-670/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

partea vătămată Odinokaia Ina, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 06 decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Bulhac Petru Xxxxx, născut la xxxxx, originar din s. Xxxxx r-

nul Xxxxx, domiciliat mun. Xxxxx str. Xxxxx ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

penal în privința lui Bulhac Petru Xxxxx, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 157 Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

Acțiunea civilă înaintată de către Odinokaia I. împotriva lui Bulhac P. și ACC

03/07, a fost lăsată spre examinare în ordine civilă în procedură separată.

administrator (președinte) al ACC nr. 03/07, amplasată în mun. Bălți str. Conev nr. 38,

și fiindu-i atribuită în temeiul ordinelor ACC nr. 03/07, nr. 05 din 11 decembrie 2007 și

nr. 09 din 19 octombrie 2011, ”obligațiunea de organizare de exploatării ascensoarelor

din blocul de locuit amplasat pe adresa sus menționată, încălcând prevederile pct.

13.1. din Regulile de construire și exploatare inofensivă a ascensoarelor aprobate NRS

35-03-60/2003, aprobate prin hotărârea Departamentului ”Moldova-Standart” nr.

1358-RT din 01 iulie 2003, potrivit căruia deținătorul ascensorului este obligat să

asigure întreținerea ascensorului în stare bună de funcționare și exploatare inofensivă

prin organizarea unui regim special de deservire, reparare, supraveghere și păstrare a

ascensorului și pct. 12.2. din Regulament, conform căruia după punerea în exploatare

ascensorul trebuie supus testării tehnice periodice nu mai rar de odată la 12 luni”, nu

a asigurat organizarea cuvenită a exploatării ascensorului ”AP-400/8” cu N/F0039 (n/î

7293), și anume nu a asigurat organizarea testării tehnice periodice a ascensorului,

1

fapt în legătură cu care la data de 22 august 2013, în jurul orei 15:10, în timpul

utilizării de către Odinokaia I. a ascensorului din str. Conev nr. 38, sc. a 3-a, mun.

Bălți, pentru a se ridica la et. 8, în momentul ieșirii din cabina ascensorului a fost

strivită între cabină și nivelul blocului de locuit din motivul că ascensorul a pornit cu

ușile deschise.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 342/D din 03 decembrie 2013,

lui Odinokaia I., i-au fost cauzate vătămări corporale medii, cu dereglarea sănătății de

lungă durată, mai mult de 21 zile.

Acțiunile lui Bulhac P. au fost calificate în baza art. 157 Cod penal – vătămarea

gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății cauzate din imprudență.

3.1. Avocatul Rusnac A. în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia,

rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care acesta să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

157 Cod penal.

În motivarea apelului a invocat, că ansamblu de probe, examinate în ședința de

judecată, demonstrează cu certitudine nevinovăția lui Bulhac P. în comiterea

infracțiunii imputate și prevăzute de art. 157 Cod penal.

3.2. Partea vătămată, prin care a solicitat casarea acesteia în partea ce ține de

latura civilă, rejudecarea cauzei în această parte potrivit modului stabilit pentru prima

instanță și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral acțiunea

civilă înaintată împotriva lui Bulhac P. și ACC nr. 03/07.

În motivarea apelului partea vătămată a făcut referire la prevederile art. 219-221

Cod de procedură penală, coroborate cu art. 1398, 1410, 1418, 1422-1423 Cod civil, a

solicitat încasarea în mod solidar de la Bulhac P. și ACC nr. 03/07, a prejudiciului

moral în sumă de 300.000 lei, totodată solicitând și încasarea cheltuielilor suportate

după cum urmează: 25.000 lei - cheltuieli de tratament; 9.600 lei - venitul ratat;

10.061,20 lei - cheltuieli de judecată.

fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Rusnac A. în numele

inculpatului și admis apelul declarat de către partea vătămată, casată parțial sentința

în partea civilă și pronuțatată o hotărâre nouă potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care s-a admis parțial acțiunea civilă depusă de către partea vătămată, s-

a încasat în mod solidar de la Bulhac P. și ACC nr. 03/07, în folosul lui Odinokaia I. a

sumelor:

- 1.786,71 lei, cu titlu de prejudiciu material;

- 9.600 lei, cu titlu de venit ratat;

- 15.000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență judiciară;

- 61,20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată

S-a încasat de la Bulhac P. în beneficiul lui Odinokaia I., prejudiciul moral în

sumă de 50.000 lei.

S-a încasat de la ACC nr. 03/07 în beneficiul lui Odinokaia I., prejudiciul moral în

sumă de 10.000 lei.

2

În rest au fost menținute dispozițiile sentinței.

instanță în latura penală a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat o apreciere legală probelor

administrate din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și vericidității

lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, just ajungând la

concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

157 Cod penal, totodată prima instanță corect a încetat procesul penal în legătură cu

expirarea termenului de prescripție prevăzut de legea penală.

Instanța de apel a menționat faptul, că deși inculpatul nu a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii imputate, aceasta a fost confirmată prin declarațiile părții

vătămate, Odinokaia I., declarațiile martorilor Odinokii A., Bejenari A., depozițiile

expertului Cantemir V. și prin probele acumulate de către partea acuzării și cercetate

în ședința instanței de judecată și anume: plângerile depuse de către partea vătămată

(f.d. 7-8 v. 1); raportul de înștiințare din punctul traumatologic din 22 august 2013 (f.d.

9 v. 1); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22 august 2013 (f.d. 17-19 v. 1);

raportul de constatare medico-legală nr. 282/D din 21 septembrie 2013 (f.d. 22 v. 1);

contractul nr. 38 încheiat între CCL nr. 03/07 și Baslift SRL (f.d. 25-28 v. 1); pașaportul

ascensorului electric nr. 0036 (f.d. 29-58 v. 1); certificatul de calitate a ascensorului

electric (f.d. 59-74 v. 1); documente despre verificarea stării tehnice a ascensorului

electric (f.d. 75-90 v. 1); raport de expertiză medico-legală nr. 300/D din 03 octombrie

2013 (f.d. 103 v. 1); raportul de verificare tehnică a ascensorului nr. 7293 din 29

octombrie 2013 (f.d. 121-122 v. 1); extras din Registrul de Stat al persoanelor juridice

nr. 931 din 26 aprilie 2010 (f.d. 128 v. 1); permis privind exercitarea pentru

desfășurarea activităților și/sau lucrărilor în domeniul securității industriale din 06

septembrie 2012 (f.d. 129 v. 1); ordinul nr. 09 ACC 03/07 din 19 octombrie 2011 (f.d.

148 v. 1); raportul de experiză medico-legală nr. 342/D din 03 decembrie 2013 (f.d. 159

v. 1); răspuns ÎMS ”Liftservice” nr. 01-4/546 din 27 decembrie 2013 (f.d. 161 v. 1);

răspuns SRL ”Baslift” nr. 17 din 23 decembrie 2013 (f.d. 163-170 v. 1); regulile de

construire și exploatare inofensivă a ascensoarelor (f.d. 172-181 v. 1); statutul

asociației ACC nr. 03/07 (f.d. 6-19 v. 2); fișa de post a operatorului (f.d. 20 v. 2);

răspunsul SRL ”Baslift” nr. 07 din 02 aprilie 2014 (f.d. 22 v. 2); răspunsul SA ”Red-

Nord” nr. 315 din 04 aprilie 2014 (f.d. 24 v. 2); copiile registrelor operative Fred Bălți

(f.d. 25-42 v. 2); răspunsul IMS ”Liftservice” nr. 01-4/310 din 10 iunie 2014 (f.d. 44 v. 2);

răspunsul ISM nr. 783 din 20 iunie 2014 (f.d. 46 v. 2); răspunsul IP Bălți nr. 6174 din 27

martie 2014 (f.d. 48-49); contractul nr. 14 din 22 iunie 2007 (f.d. 63-68 v. 2); raportul de

expertiză nr. 948/14 din 08 aprilie 2014 (f.d. 121-122 v. 2); ordinul ACC 03/07 nr. 05 din

11 decembrie 2007 (f.d. 131-132 v. 2).

Prin urmare, instanța de apel a constatat, că faptul nerecunoașterii vinovăției de

către inculpat nu poate echivala cu achitarea acestuia, după cum s-a solicitat în

prezentul apel, din moment ce probele cercetate, în cumul, demonstrează cu

certitudine vina acestuia în faptele incriminate. Mai mult, instanța de apel, a indicat și

că de fapt asupra probelor nu s-au adus careva obiecții și nici nu s-a invocat nulitatea

3

acestora, potrivit materialelor cauzei, nici inculpatul și nici apărătorul acestuia nu au

înaintat careva demersuri sau cereri în acest sens.

Referitor la apelul declarat de către partea vătămată, instanța de apel a constatat,

că potrivit art. 219, 225 Cod de procedură penală, prima instanță contrar acestor

prevederi a lăsat fără soluționare acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată în

cadrul procesului penal, motivând prin faptul că pretențiile îl vizează nu doar pe

Bulhac P., dar și pe ACC 03/07, care nu a fost atrasă în proces, prin urmare ar fi

încălcate drepturile acesteia.

În continuare, instanța de apel a indicat, că deși partea vătămată în cadrul

judecării cauzei a înaintat cerere privind repararea prejudiciului material și moral

către Bulhac P. și ACC nr. 03/07, prima instanță neîntemeiat nu a atras ca parte

civilmente responsabilă pe ACC nr. 03/07, situație ce a fost remediată de către instanța

de apel, prin atragerea ACC nr. 03/07 ca parte civilmente responsabilă, ca deținătoarea

ascensorului.

Prin urmare, instanța de apel conducându-se de prevederile art. 514, 616, 1398,

1410, 1418, 1422-1423 Cod civil, a constatat, că la materialele cauzei sunt anexate probe

ce vizează cheltuielile suportate în legătură cu tratamentul părții vătămate, și anume

1.786,71 lei, cu titlu de prejudiciu material; 9.600 lei, cu titlu de venit ratat; 15.000 lei,

cu titlu de cheltuieli pentru asistență judiciară; 61,20 lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată (f.d. 212-225 v. 2), în legătură cu ce a admis în măsura stabilită pretențiile

părții vătămate, cu încasarea în mod solidar a sumelor bănești de la Bulhac P.

constatat vinovat în comiterea infracțiunii incriminate și ACC nr. 03/07 ca deținător și

izvor de pericol sporit.

În sensul încasării prejudiciului moral, instanța de apel a considerat, că acesta

evident necesită recuperare atât de la inculpat, cât și de la partea civilmente

responsabilă, în mod separat urmează să compenseze prejudiciul moral cauzat părții

vătămate, însă suma solicitată de către partea vătămată 300.000 lei este una exagerată

și încalcă principiul general al echității, care ar constitui un venit nejustificat. Astfel,

instanța a stabilit, că suma de 50.000 lei cu titlu de prejudiciu moral din partea

inculpatului, cât și suma de 10.000 lei din partea ACC nr. 03/07, este în raport cu

suferințele suportate de către partea vătămată și va aduce satisfacție echitabilă pentru

prejudiciului moral cauzat, în legătură cu ce pretențiile părții vătămate s-au admis în

măsura indicată.

care solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, invocă motive similare cu cele invocate în apel în partea

ce ține de încasarea prejudiciului moral în sumă de 300.000 lei, în mod solidar de la

Bulhac P. și ACC nr. 03/07.

În drept, își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

4

penală, inculpatul Bulhac P. a depus referință privind opinia sa asupra recursului

declarat, solicitând respingerea acestuia, ca inadmisibil.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat, din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sânt vădit neîntemeiate.

Reieșind din conținutul recursului, autorul invocă ca temei pentru recurs

prevederile pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este

expus neclar sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată, că autorul

nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, încadrarea juridică a

acțiunilor săvârșite și nici pedeapsa stabilită inculpatului, invocând doar dezacordul

cu stabilirea cuantumului prejudiciului moral stabilit de către instanța de apel, prin

care s-a încasat din contul inculpatului a prejudiciului moral în sumă de 50.000 lei, iar

din contul ACC nr. 03/07 suma de 10.000 lei, din care motiv va fi supusă verificării

hotărârea judecătorească contestată sub aspectul laturii civile în partea stabilirii

prejudiciului moral.

Așadar, în prezenta speță, rezultând din concluziile menționate în partea

motivată a hotărârii instanței de apel, se reține că această instanță la capitolul stabilirii

cuantumului prejudiciului moral a considerat necesar a încasa separat din contul

inculpatului prejudiciul moral în sumă de 50.000 lei, iar din contul ACC nr. 03/07

suma de 10.000 lei, sumă care va fi una proporțională suferințelor psihice cauzate prin

acțiunile/inacțiunile inculpatului.

Deși, considerentele instanței de apel la aprecierea mărimii prejudiciului moral

nu au fost desfășurate pe larg în hotărârea adoptată, în viziunea instanței de recurs

concluziile menționate sunt juste, iar criticile recurentului nu constituie temeiuri

verosimile de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței

ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de

apel.

Așadar, din materialele cauzei se atestă, că în cadrul acestei cauze penale partea

vătămată, Odinokaia I. a înaintat acțiune civilă, în temeiul art. 219 Cod de procedură

penală, solicitând inclusiv și încasarea prejudiciului moral în mărime de 300.000 lei,

pentru suferințele cauzate în urma accidentului suferit și a cheltuielilor suportate în

legătură cu tratamentul părții vătămate, și anume 1.786,71 lei, cu titlu de prejudiciu

5

material; 9.600 lei, cu titlu de venit ratat; 15.000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru

asistență judiciară; 61,20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (f.d. 212-225 v. 2), cele

din urmă fiind încasate just de către instanța de apel.

Opozant celor invocate de către recurent, Colegiul penal subsidiar notează, că în

temeiul art. 1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură

penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță

în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care

compensarea poate aduce satisfacere persoanei vătămate. Ținând cont de aceste

împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu

se ajunge la o îmbogățire fără just temei. Astfel, instanța de recurs menționează că

despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daunele materiale prin

faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În susținerea celor enunțate, instanța de recurs menționează și jurisprudența

CtEDO, cauza Ernst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu, că

„atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal,

aceasta semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri, chiar dacă ea nu a cerut, în

mod expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă în

procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului

infracțiunii, ci și repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit”.

Învederând aceste considerente ale instanței europene, Colegiul penal

evidențiază, că în această speță inculpatul a comis infracțiunea de încălcarea a

securității industriale, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a

integrității corporale și a sănătății părții vătămate Odinokaia I. În asemenea

împrejurări, instanța de recurs consideră, că partea vătămată a suportat suferințe

psihice în urma săvârșirii infracțiunii de către inculpat și apreciază ca întemeiate

concluziile instanței de apel în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor morale

în mărime de 50.000 lei din partea inculpatului, cât și suma de 10.000 lei din partea

ACC nr. 03/07.

În acest context, instanța de recurs consideră ca nefondate alegațiile recurentului,

prin care se invocă că prejudiciul moral încasat este excesiv de mic și vine în

contradicție cu prevederile CEDO, deoarece instanța de apel a efectuat o evaluare

obiectivă a prejudiciului moral, în raport cu cele săvârșite de inculpatul Bulhac P.

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal și ACC

nr. 03/07 ca deținător și izvor de pericol sporit, învederând starea materială a acestora

și suferințele psihice cauzate părții vătămate și nu a admis ca ultima să ajungă la o

îmbogățire netemeinică.

Prin urmare, Colegiului penal consideră, că temeiul pentru recurs invocat de

către partea vătămată, prin prisma dispoziției pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, în prezenta speță, nu este incident și nu constituie o careva eroare

de drept, ce ar servi drept temei de implicare în sensul casării deciziei contestate.

Având în vedere cele menționate mai sus, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

6

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către partea vătămată Odinokaia

Ina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 decembrie 2017,

în cauza penală privindu-l pe Bulhac Petru Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 25 aprilie 2018.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

7