1ra-567/2018 — Art. 90, 328 alin. 2 lit. c, 324 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 11 octombrie 2012, Popa Ig. și Malic Al- dru au fost achitați de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) și art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar Marcu M. a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal.

De către organul de urmărire penală Popa Ig., Malic Al-dru. au fost învinuiți de faptul că, la 06.01.2012, aflându-se la domiciliul cet. Antoci M., situat în s. Xxxxx, r-nul 1 Xxxxx, în vederea efectuării percheziției pentru descoperirea substanțelor narcotice, au fost descoperite și ridicate 4 arme de foc și muniții, fiind întocmit procesul-verbal al percheziției de către ofițerul de urmărire penală al DUP a MAI, Roșu Al-dru. Ulterior, Antoci M. a fost condus la sediul DUP a MAI, situat pe str. Columna, mun. Chișinău, unde i-au fost stabilite datele de identitate, alte careva acțiuni de urmărire penală nefiind efectuate. La 09.01.2012, Popa Ig. prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Malic Al- dru, urmărind scopul dobândirii mijloacelor financiare ce nu li se cuvin, acționând contrar prevederilor art. 12 pct. 6) din Legea nr. 416 din 18.12.1990 ”Cu privire la poliție”, s-au deplasat la domiciliul lui Antoci M., comunicându-i ultimului despre faptul, că sunt trimiși de către Roșu Al-dru pentru a primi suma de 2 000 euro, echivalent sumei de 29 937,40 lei. În vederea realizării intențiilor infracționale, Popa Ig. și Malic Al-dru prin înțelegere prealabilă și de comun acord i-au comunicat lui Antoci M., că 1 000 euro sunt destinați lui Roșu Al-dru, iar 1000 euro pentru dânșii, sub pretextul de a nu-l trage la răspundere penală pe faptul deținerii ilegale a armelor de foc și de a nu-l reține pentru 72 ore. Deoarece Antoci M., nu dispunea de suma respectivă de bani, le-a solicitat timp pentru a aduna suma menționată. La 12.01.2012 Sîrbu I., deținând funcția de inspector superior al CPR Strășeni, fiind determinat de Popa Ig., de comun acord cu Malic Al-dru., l-a citat telefonic pe Antoci M., de la numărul de telefon nr. xxxxx pentru a se prezenta a doua zi la CPR Strășeni. La 13.01.2012, Popa I., aflându-se împreună cu Marcu M. și Malic Al-dru, în biroul de serviciu nr. 11, al Secției poliție criminale a CPR Strășeni, situat pe str. Ștefan cel Mare, 181, din or. Strășeni, depășindu-și în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, în scopul curmării oricărei tentative de deconspirare a acțiunilor criminale ale sale și complicilor săi privind săvârșirea infracțiunii de corupere pasivă, fără consimțămîntul lui Antoci M., l-au supus percheziției corporale prin dezbrăcarea victimei, însoțite de insulte în adresa acestuia, înjosindu-i demnitatea umană, pentru a se convinge că ultimul nu este înzestrat cu tehnică de înregistrare audio-video, violând prin acest fel libertatea și siguranța persoanei, drept garantat de prevederile art. 25 a Constituției RM și art. 5 al CoEDO, precum și aducând grave prejudicii de imagine MAI. Tot ei, Popa Ig., Marcu M. și Malic Al-dru., depășindu-și în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, în scopul curmării oricărei tentative de deconspirare a acțiunilor criminale ale sale și complicelor săi privind săvîrșirea infracțiunii de corupere pasivă, în lipsa vreunui act procesual sau a unui temei legal, au sechestrat de la Antoci M. telefonul mobil de marca ”Nokia”, IMEI xxxxx, cu cartela SIM nr. xxxxx și în care era camuflată tehnica specială de înregistrare, violând prin acest fel inviolabilitatea proprietății, drept garantat de prevederile art. 127 al 2 Constituției RM și de primul protocol al CoEDO, precum și aducând grave prejudicii de imaginii MAI. Astfel, de către organul de urmărire penală acțiunile lui Popa Ig. și Malic Al-dru au fost încadrate în baza art. 324 alin. (2) lit. b), 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar acțiunile lui Marcu M. în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, care se caracterizează prin fapta persoanei publice, care pretinde bani ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni contrar obligaților de serviciu, săvârșită de două sau mai multe persoane și depășirea atribuțiilor de serviciu, săvârșit de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice însoțite de acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a lui Popa Ig. și Malic Al-dru în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1 000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 3 ani, în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 1 an și în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni stabilindu-le pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1 000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar Marcu M. să fie condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 3 ani. În motivarea apelului declarat procurorul a invocat că, instanța a pus la baza sentinței declarațiile inculpaților, fiind apreciate drept veridice, care au avut un caracter de apărare și implicit de eschivare de la răspunderea penală, iar totalitatea de probe acumulate de organul de urmărire penală și administrate în instanța de judecată, care confirmă incontestabil vinovăția inculpaților de săvîrșirea infracțiunilor imputate, au fost apreciate critic, interpretate eronat, respinse sau, în general, au fost lăsate fără apreciere. Acuzatorul de stat a mai menționat că, în speță nu a fost încălcată competența materială, or potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), 42 alin. (2), (3) Cod de procedură penală, CCCEC a avut deplină competență de a porni și exercita urmărirea penală sub conducerea Procuraturii Anticorupție în vederea investigării obiective, complete, sub toate aspectele a infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), 328 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2013, a fost admis parțial apelul declarat de procuror, casată sentința în partea achitării pe art. 328 3 alin. (2) lit. c) Cod penal și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Popa Ig., Malic Al-dru și Marcu M. au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de amendă: - lui Marcu M. în mărime de 200 unități convenționale fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții; - lui Popa Ig. și Malic Al-dru în mărime de 300 unități convenționale, fiecăruia cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele MAI pe un termen de 1 an. În rest sentința contestată a fost menținută.

În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că, inculpaților le-a fost incriminat calificativul „însoțite de acțiuni ce înjosesc demnitatea părții vătămate", prevăzut la alin. (2) lit. c) al art. 328, însă prin Legea nr. 252 din 08.11.2012 au fost operate modificări în Codul penal și a fost exclus acest calificativ din dispoziția normei citate în legătură cu introducerea unei noi componențe de infracțiune - art. 1661 Cod penal. Dat fiind faptul că, sancțiunea pentru această infracțiune este mai aspră decât cea stabilită de art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, prin prisma prevederilor art. 325 Cod de procedură penală și principiului retroactivității legii penale, instanța a constatat că, nu este în drept să aplice norma mai gravă pentru inculpați. Referitor la învinuirea adusă inculpaților Popa Ig. și Malic Al-dru în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a conchis că, ultimii corect au fost achitați pe acest capăt de învinuire, deoarece probele prezentate instanței, inclusiv și, conținutul convorbirilor interceptate și înregistrate, nu confirmă cu certitudine pretinderea, extorcarea de către Popa Ig. și Malic Al-dru a sumei de 2 000 euro, fapt invocat de către Antoci M. Deja la 12.01.2012, inculpații știau despre faptul, că sânt provocați de către Antoci M. la corupere pasivă și că ultimul pregătește aceste acțiuni, iar pe 13.01.2012, a fost raportat despre aceasta conducerii comisariatului. Instanța de apel, referindu-se la prevederile art. 125 și 130 Cod de procedură penală a considerat că, este dovedit faptul că Antoci M. în convorbirile telefonice cu inculpații, fiind înzestrat cu tehnică specială de înscriere, provoca inculpații și pe Roșu Al-dru la dare de mită, lucru evident din stenogramele acestor înregistrări. Totodată, la 21.03.2012, Roșu Al-dru, fiind bănuit de comiterea infracțiunii în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost scos de sub urmărire penală pe motiv că acesta nu a recunoscut faptul estorcării de mită și nu au fost acumulate probe ce ar dovedi vinovăția lui, iar concluziile despre vinovăția persoanei nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Instanța de apel a menționat că, învinuirea lui Popa Ig. și Malic Al-dru în această parte se bazează pe aceleași probe ca și în privința lui Roșu Aldru: declarațiile părții vătămate Antoci M. și soției sale Rădvan C., interceptările convorbirilor telefonice. Prin urmare, dacă acestea nu sunt suficiente în raport cu învinuirea lui Roșu Al-dru, atunci învinuirea și a celorlalți inculpați, în această parte, nu poate fi bazată pe aceleași probe. 4 Prin urmare, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a adoptat o sentință de achitare în privința lui Popa Ig. și Malic Al-dru pe art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal. Nu a fost reținută concluzia primei instanțe privind încălcarea de către organul de urmărire penală a competenței după materie și după subiect, urmărirea penală fiind pornită și efectuată de către un organ care nu dispunea de împuternicirile respective, deoarece potrivit art. 269 alin. (1) Cod de procedură penală, efectuarea urmăririi penale în privința infracțiunii prevăzute la art. 324 Cod penal, incontestabil, ține de competența organului de urmărire penală al CCCEC, care a pornit cauza penală în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal în cadrul efectuării urmăririi penale privind infracțiunea pe art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a conchis că, în cauza dată a fost cauzat prejudiciu autorităților publice, ori în urma acțiunilor inculpaților în primul rînd a avut de suferit imaginea poliției. La stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă, instanța de apel a ținut seama de prevederile art.75 - 78 Cod penal, de infracțiunea săvîrșită de inculpați, care potrivit art.16 Cod penal se califică ca infracțiune mai puțin gravă, de circumstanțele atenuante și agravante prezente în cauză, de persoana acestora, care se caracterizează pozitiv, nu fac abuz de băuturi alcoolice, nu se află la evidență psihiatrică, nu au antecedente penale, considerînd posibil de a le aplica pedeapsa în limitele minime ale sancțiunii principale și celei complimentare obligatorii. Totodată, reieșind din rolul mai puțin activ al inculpatului Marcu M., instanța de apel a considerat posibil de a nu-i aplica pedeapsa complimentară privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare acuzatorul de stat și avocatul Zadoinov R., în numele inculpaților, care au solicitat: - acuzatorul de stat, invocând temei de casare prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului declarat, acuzatorul de stat a invocat că, totalitatea probelor acumulate de organul de urmărire penală și administrate în instanță dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților Popa Ig. și Malic Al-dru în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar a lui Marcu M. în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, însă instanța de apel apreciind greșit probele administrate pe caz incorect a încadrat acțiunile acestora doar în baza art.328 alin. (1) Cod penal. Faptul extorcării mijloacelor bănești ce nu i se cuvin în sumă de 2 000 euro de la Antoci M., de către persoana publică Roșu Al-dru nemijlocit și prin complicii săi, Malic Al-dru și Popa Ig., a fost resimțită de Antoci M. prin amenințările aduse de acești colaboratori prin reținere, începerea unei cauze penale pentru păstrarea ilegală a armelor de foc, care poate atrage condamnare la privațiune de libertate pe un termen 5 îndelungat, vizitele neîntemeiate și inopinate la domiciliul lui Antoci M., sunetele de pe telefoane străine, lipsa asistenței unui apărător. Totodată, depășirea agravată a atribuțiilor de serviciu incriminată inculpaților se află în legătură directă cu comiterea actului de corupție, care se probează indirect de acțiunile acestora petrecute în incinta CPR Strășeni, percheziția ilegală a lui Antoci M. în vederea descoperirii tehnicii speciale de înregistrare, or, în accepțiunea observatorului obiectiv, persoana publică, care are un comportament legal, nu are temeiuri rezonabile de a-și suspecta interlocutorul că acesta interceptează și înregistrează convorbirile. Acest fapt se probează prin convorbirile interceptate, ce demonstrează direct ilegalitatea citării ilegale a lui Antoci M. la sediul CPR Strășeni, care nu a avut la bază examinarea vreunei cauze penale sau informații cu privire la infracțiuni, urmărind doar scopul pedepsirii ultimului pentru denunțul depus la CCCEC, deoarece din cadrul discuțiilor reiese că colaboratorii menționați cunoșteau despre denunț, indicând direct la instituția în cauză. Limbajul licențios și anturajul de frustrare creat i-a învins rezistența psihică a lui Antoci M. și l-a determinat să se supună percheziției și cerințelor ilegale ale acestora. - avocatul Zadoinov R., în numele inculpaților Popa Ig., Malic Al-dru și Marcu M., casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond privind achitarea inculpaților, deoarece în acțiunile inculpaților nu sunt întrunite elementele infracțiunilor imputate. În motivarea recursului avocatul a menționat că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentelor inculpaților privind provocarea și inadmisibilitatea probelor și la examinarea cauzei de către instanța de apel a fost încălcat dreptul inculpaților la un proces echitabil prescris la art. 6 CțEDO, deoarece după casarea sentinței de achitare a fost emisă o hotărîre de condamnare fără a examina cumulul de probe în cazul dat, bazîndu-se pe probele administrate de prima instanță, unde inculpații au fost achitați. Consideră că, procuratura împreună cu partea vătămată au acționat în mod arbitrar, provocând inculpații la acțiuni de care ulterior aceștia au fost învinuiți, cu scopul de a-l exonera pe Antoci M. de răspunderea penală pentru procurarea și păstrarea ilegală a armelor de foc și muniții.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 24 decembrie 2013, recursurile ordinare declarate de către procuror și avocatul Zadoinov R. în numele inculpaților au fost admise, casată total decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță în alt complet de judecată.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a constatat că aprecierea de către instanța de apel a probelor a fost înfăptuită superficial, fără ca aceasta să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității, precum și a veridicității fiecărei probe în parte. Colegiul a menționat că instanța de apel a redat detaliat în decizia adoptată conținutul declarațiilor inculpaților, părții vătămate, martorilor, precum și probele 6 scrise, cercetate în cadrul ședințelor de judecată a instanței de fond și de apel, însă nu a făcut o analiză amplă a probelor acumulate pe cauză, nu a indicat pentru care motive s- au admis unele probe și s-au respins altele, nu a argumentat detaliat, cu trimitere la prevederile legale respective, de ce s-au respins probele ce au fost aduse în confirmarea învinuirii inculpaților. Astfel, Colegiul a indicat că în decizia instanței de apel este argumentat la general că probele confirmă vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin.(1) Cod penal și nevinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, în așa mod că toate probele administrate nu au primit o apreciere la justa lor valoare, iar concluziile făcute de instanța de apel sunt formale, premature și care au reiterat concluziile instanței de fond, fără a pătrunde în esența problemei de fapt și de drept, precum și fără a răspunde la toate motivele invocate de apelant. Cu referire la încadrarea acțiunilor inculpaților în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, instanța de recurs a considerat prematură constatarea instanței de apel privind excluderea calificativului ”însoțite de acțiuni ce înjosesc demnitatea părții vătămate”, prevăzut la alin. (2) lit. c) art. 328 Cod penal, în legătură cu modificările operate în Codul penal prin Legea nr. 252 din 08.11.2012 și introducerea unei noi componențe de infracțiune art. 1661 Cod penal. Instanța de recurs a menționat că în cadrul procedurii de rejudecare a cauzei instanța de apel urmează să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanța, să le dea o apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de prevederile practicii judiciare, de practica relevantă a CțEDO, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2014, a fost admis apelul declarat de procuror, casată integral sentința și pronunțată o hotărâre de condamnare a lui Popa Ig. și Malic Al-dru în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate în cadrul MAI pe un termen de 3 ani, pentru fiecare și în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate în cadrul MAI pe un termen de 1 an, pentru fiecare, iar conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate le-a fost stabilită definitiv spre executare fiecăruia câte 6 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1 000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate în cadrul MAI pentru un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 7 Prin aceeași decizie Marcu M. a fost condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate în cadrul MAI pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Instanța de apel a constatat faptele incriminate lui Popa Ig., Malic Al-dru și Marcu M. prin rechizitoriu, concluzionând că, probele prezentate de partea acuzării și anume: - declarațiile: părții vătămate Antoci M., a martorilor Muntean N., Sîrbu I., Selivestru C., precum și un șir de înscrisuri, care conțin informații care probează vinovăția inculpaților: - procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 27.01.2012, conform căruia Antoci M. l-a recunoscut pe Marcu M., ca fiind anume colaboratorul de poliție care în dimineața de 13.01.2012, l-a supus percheziției corporale prin dezbrăcare, l-a insultat și i-a sechestrat telefonul mobil de model ”NOKIA”, înzestrat cu tehnică specială de înregistrare; - procesul-verbal de examinare a documentelor (registrului de evidență a persoanelor aduse în CPR Strășeni) din 18.01.2012, prin care s-a constatat faptul, că la 13.01.2012, ora 0948, Antoci M. a fost trecut în sediul CPR Strășeni către colaboratorul de poliție Popa I., fapt confirmat prin semnătura acestuia aplicată în cadrul registrului respectiv (vol. I, f.d. 135-139); - procesul-verbal al percheziției din 13.01.2012 a biroului nr. 6 a CRP Strășeni (vol. I f.d. 71-72); - procesul-verbal din 13 ianuarie 2012, privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor petrecute în cadrul întîlnirii dintre: Antoci M. cu Popa Ig., Malic Al-dru, Maximenco N. și Marcu M., care au avut loc la 13.01.2012, în intervalul de timp cuprins între orele 0950:51 - 1051:35 și 13 38:00 - 1348:20, petrecute în incinta sediului CPR Strășeni, situat pe str. Ștefan cel Mare, 181, or. Strășeni (vol. I f.d. 55-62); - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice din 13.01.2012, în care au fost documentate (stenografiate) convorbirile petrecute între Antoci M. și persoana pe nume ”Vanea” - (care în cursul urmăririi penale s-a constatat a fi Sîrbu Ion), petrecute la 12.01.2012, în intervalul de timp cuprins între orele 1707:52 și 1709:08 (vol. I f.d. 87-90); - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice din 13.01.2012, în care au fost documentate (stenografiate) convorbirile petrecute între Antoci M. și Popa Ig., petrecute la 12.01.2012 în intervalul de timp cuprins între orele 1716:12 și 1717:12 (vol. I f.d. 91-93); - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor ele fonice in 13.01.2012, în care au fost documentate (stenografiate) convorbirile petrecute intre Malic Al-dru și Popa Ig., petrecute la 13.01.2012 în intervalul de timp cuprins între orele 1103:13 și 1103:50, CD-20/12 (vol. I f.d. 91-93); - procesul-verbal de examinare a documentelor (registrului nr. 2 de evidență a informațiilor cu privire la infracțiuni și incidente) din 18.01.2012, prin care s-a constatat faptul, că la 13.01.2012, ora 1058, a fost înregistrat raportul lui Constantin M. cu nr. 20123300181, cu privire la acțiunile de corupere activă săvârșită de Antoci M. în privința colaboratorilor de poliție Popa Ig. și Malic Al. (vol. I f.d. 131-134); - procesul- verbal de examinare a documentelor (materialul nr. 20123300181) din 18.01.2012, prin 8 care se confirmă că, colaboratorii de poliție Popa Ig. și Malic Al-dru i-au făcut percheziție, în legătură cu faptul că, Antoci M. le-ar fi propus bani în ziua de 13.01.2012 (vol. I f.d. 140-143); - fila de hârtie de culoare albă ce conține înscrierile privind numerele de telefon a lui Popa Ig. și copia autentificată a filei pe care sunt înscrise documentele necesare pentru înregistrarea armelor, prezentate de către Antoci M. și anexate în cadrul procesului-verbal de audiere a martorului din 11.01.2012, care reprezintă probe scrise privind veridicitatea declarațiilor lui Antoci M. (vol. I f.d. 28- 29), care au fost studiate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității, precum și al coroborării lor În opinia instanței de apel, instanța de fond eronat a concluzionat precum că acțiunile inculpaților de percheziționare a părții vătămate Antoci M. au avut un caracter legal, deoarece acesta a fost supus dezbrăcării până la piele, fiindu-i înjosită demnitatea. Instanța de apel a considerat nefondate argumentele instanței de fond, precum că, urmărirea penală pe cauza nr. 2012036061, de învinuire a inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, a fost efectuată de către OUP al CCCEC, cu încălcarea normelor ce competență, deoarece potrivit prevederilor art. 42 alin. (2), 42 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală această cauză a fost conexată la cauza penală nr. 2012036020, pornită în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, ce intră în competența CCCEC, existând legătură directă între infracțiunile date. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților Popa I., Malic Al., Marcu M., și a modalității de executare a pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 4, 7, 61, 75-77 Cod penal, și anume, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, de pericolul social al infracțiunii, de circumstanțele reale și personale, de persoana inculpaților și circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului, menționând că circumstanțe atenuante nu au fost stabilite, fiind stabilită circumstanța agravantă - provocarea prin infracțiune a unor urmări grave. Astfel, a conchis că corectarea și reeducarea inculpaților poate avea loc prin stabilirea în privința acestora a unei pedepse privative de libertate.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare avocatul Zadoinov R., în numele inculpaților Popa Ig., Malic Al-dru și avocatul Gașițoi V. în numele inculpatului Marcu M., care invocând temei de casare a prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) și 7) Cod de procedură penală, au solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri de achitare pe motiv că faptele lor nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. În motivarea recursurilor declarate, avocații au invocat că, inculpații au fost condamnați de către instanța de apel fără ca aceasta să examineze în mod direct probele pe care se întemeiază acuzarea sau apărarea, punând la baza deciziei sale 9 declarațiile părții vătămate și a martorilor fără a-i audia în mod direct în ședința de judecată, precum și fără a examina în ședința de judecată și alte probe. Instanța de apel nu a verificat și nu s-a expus în decizia sa asupra inadmisibilității probelor prezentate de către acuzare, deoarece consideră că acțiunile de urmărire penală în baza cărora au fost acumulate probele au fost înfăptuite de către organul de urmărire penală, cu încălcarea competenței (cu referire la art. 328 Cod penal), cu încălcarea dreptului inculpaților la respectarea vieții private și corespondenței (prin efectuarea înregistrărilor audio și video în secret, precum și ascultarea secretă a convorbirilor acestora), prin înaintarea învinuirii și interogarea după expirarea termenului de urmărire penală, prin încălcarea dreptului inculpaților de a nu contribui la propria învinuire precum și a dreptului lor la tăcere, generate de provocarea din partea organului de urmărire penală la comiterea unei infracțiuni. Astfel, avocații au invocat nulitatea și inadmisibilitatea probelor acuzării, obținute prin violarea drepturilor fundamentale prevăzute de art. 6 (dreptul de a nu contribui la propria învinuire, dreptul la tăcere, dreptul de a nu fi provocat la comiterea infracțiunii, dreptul la un proces echitabil) și art. 8 CoEDO (dreptul la respectarea vieții private și corespondenței).

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie 2014, au fost admise recursurile declarate, casată total decizia instanței de apel, fiind dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că instanța de apel contrar indicațiilor instanței de recurs, n-a făcut o analiză amplă a probelor acumulate în cauză, nu a indicat pentru care motive s-au admis unele probe și s-au respins altele, nu a argumentat detaliat, cu trimitere la prevederile legale respective, de ce s-au respins probele ce au fost aduse în confirmarea nevinovăției inculpaților. Tuturor probelor administrate nu le-a fost dată o apreciere cuvenită, iar concluziile făcute de instanța de apel sunt formale, premature și au reiterat concluziile aduse în rechizitoriu și în apelul procurorului. Prin urmare, la rejudecarea cauzei de către instanța de apel nu au fost respectate prevederile art. 414 alin. (5), 419 alin. (1) pct. 2) și 436 alin. (2) Cod de procedură penală. Instanța de recurs a constatat că erorile admise de către instanța de apel la examinarea cauzei nu pot fi corectate în instanța de recurs, pronunțînd soluția sa fără respectarea prevederilor legale, a jurisprudenței CoEDO, precum și a practicii judiciare stabilite. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmând să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilesc procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel de procuror, asupra celor indicate în prezenta decizie, precum și să dea răspuns la toate argumentele invocate atât în apel cât și în recursurile invocate și să aprecieze profund probele administrate și examinate 10 în instanță, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de prevederile practicii judiciare stabilite, de practica relevantă a CțEDO, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2015, a fost admis parțial apelul declarat de procuror, casată sentința în partea achitării inculpaților pe art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal și pronunțat în această parte o hotărâre de condamnare a lui Popa Ig., Malic Al-dru și Marcu M. în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a activa în organele MAI pe un termen de 1 an, 400 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a activa în organele MAI pe un termen de un an și respectiv 300 unități convenționale, fără privarea de drept. În rest, sentința a fost mențină.

Pentru a pronunța decizia, instanța de apel reținut că, în speță acțiunile inculpaților Popa Ig., Malic Al-dru și Marcu M. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal, or inculpații fiind persoane cu funcție de răspundere, colaboratori ai SPC a CPR Strășeni, cunoscând cerințele fișei de post, contractelor individuale de muncă încheiate cu MAI și prevederile Legii nr. 416, din 18.12.1990, cu privire la poliție, au acționat vădit contrar acestora, fapt care probează indubitabil intenția directă în săvârșirea infracțiunii de exces de putere prin acțiuni ce au înjosit demnitatea părții vătămate Antoci M., deoarece inculpații își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al percheziției corporale, a insultării și a sechestrării telefonului părții vătămate, au prevăzut urmările prejudiciabile ale acestor acțiuni și au dorit sau au admis, în mod conștient, survenirea acestora. Instanța de apel a considerat ca fiind eronate concluziile primei instanțe și argumentele inculpaților referitoare la faptul că, efectuarea urmăririi penale în privința infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal, nu ține de competența CCCEC și ar fi fost încălcată competența după materie și după subiect, deoarece art. 269 Cod de procedură penală (în redacția în vigoare la acea dată) statua că, organul de urmărire penală al CCCEC efectuează urmărirea penală în privința infracțiunilor prevăzute la art. 236-261-1, 279,324-326, 330-336 din Codul penal, iar în privința infracțiunilor prevăzute la art. 191, 195, 327-329 din Codul penal, numai în cazurile în care prejudiciul respectiv a fost cauzat în exclusivitate autorităților și instituțiilor publice, întreprinderilor de stat sau bugetului public național. OUP al CCCEC, efectuează, sub controlul procurorului urmărirea penală în privința infracțiunilor date în competența sa, indiferent de calitatea subiectului acestora, cu excepția infracțiunilor și persoanelor prevăzute la art. 270 alin. (1) pct. 1 lit. a), f), h), pct. 2), 3). Instanța de apel a conchis că în speță nu a avut loc încălcarea art. 8 la CțEDO, or interceptarea și înregistrarea în secret a convorbirilor telefonice a fost aprobată de către 11 instanța de judecată, care a emis încheierile respective, anexate la materialele dosarului, fapt ce corespunde prevederilor art. 1322 alin. (1) pct. 1) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora în vederea descoperirii și cercetării infracțiunilor se efectuează următoarele măsuri speciale de investigații cu autorizarea judecătorului de instrucție interceptarea și înregistrarea comunicărilor sau a imaginilor Totodată, instanța a conchis că nu a fost încălcat nici dreptul inculpaților la un proces echitabil protejat de art. 6 al CțEDO, or probele relevante constatării componentelor infracțiunii incriminate de art. 328 Cod penal au fost obținute în corespundere cu prevederile legii. Cu referire la învinuirea adusă inculpaților Popa Ig. și Malic Al-dru în comiterea infracțiuni prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a conchis că, în speță nu a fost dovedită prin probe pertinente, admisibile, veridice și concludente întrunirea în acțiunile inculpaților a laturii obiective a infracțiunii imputate, or potrivit materialele cauzei instanța a dedus că, învinuirea înaintată este axată doar pe declarațiile lui Antoci M., fără ca acestea să fie confirmate prin alte probe. La stabilirea categoriei și modalitatea executării pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 4, 7, 16, 61, 75 - 78 Cod penal, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvîrșite, de pericolul social al acestora, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra vinovaților, concluzionând că corectarea și reeducarea acestora poate avea loc prin stabilirea unei pedepse non-privative de liberate cu aplicarea unei amenzi pentru fiecare.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul, care invocînd temei de casare prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a acesteia în partea recalificării acțiunilor inculpaților de la art. 328 alin. (2) lit. c) la art. 328 alin. (1) Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceiași instanță în alt complet de judecată. În motivarea apelului procurorul a invocat următoarele argumente: - instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de partea acuzării și nu le-a apreciat obiectiv; - acțiunile inculpaților Popa Igor, Malic Al-dru și Marcu M. urmau a fi calificate în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, or reieșind din conținutul deciziei Colegiului penal al CSJ din 30.06.2014, nr. 4-1ril-3/2014, recursul în interesul legii formulat de către Procurorul General a fost admis; - partea acuzării a prezentat instanței probe pertinente, admisibile și concludente, forța probatorie a cărora nu a fost pusă la îndoială de partea apărării, care în volum deplin dovedesc vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiuni imputate; - instanța de apel la examinarea cauzei a admis o eroare gravă de drept și de fapt care a afectat soluția instanței. 12

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 30 iunie 2016, a fost admis recursul declarat, casată parțial decizia instanței de apel, în partea condamnării lui Popa Ig., Malic Al și Marcu M., în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, fiind dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că sunt eronate concluziile instanței de apel, în partea recalificării acțiunilor inculpaților Popa Igor, Malic Al-dru și Marcu M., de la art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, la prevederile art. 328 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 985-XV din 18.04.2002), or, potrivit deciziei Plenului Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 30.06.2014 (dosarul 4-1ril-3/2014), a fost stabilit că ”(…) prin Legea nr. 252 din 08.11.2012, nu au fost dezincriminate faptele prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) sau c) Cod penal (redacția Legii nr. 277 din 18.12.2008), fiindcă aceste fapte se regăsesc în norma relativ echivalentă prevăzută de dispoziția art. 1661 Cod penal (redacția Legii nr. 252 din 08.11.2012). Astfel, aplicând prevederile art. 8, 10 Cod penal, s-a constatat că urmează a fi menținută încadrarea efectuată în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal (redacția 18.12.2008), fără a agrava situația inculpatului.” Prin urmare, fapta de ”exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu”, după modificările operate în Codul penal prin Legea nr. 252 din 08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012, nu a fost decriminalizată, faptele prejudiciabile comise de către făptuitori fiind în continuare pasibile de pedeapsă în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal (redacția 18.12.2008). Totodată, instanța de apel indicând că acțiunile inculpaților nu pot fi încadrate în norma penală menționată, nu a ținut cont de prevederile art. 8 Cod penal, potrivit cărora caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilește de legea penală în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Astfel, având în vedere că Legea nr. 252 din 08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012, nu conține prevederi care ar înlătura caracterul infracțional al faptei, care ar ușura pedeapsa ori în alt mod ar ameliora situația persoanei care a comis infracțiunea și că aceasta nu este retroactivă, acțiunile subiecților infracțiunii care cad sub incidența legii în cauză, urmează a fi calificate, potrivit art. 8 Cod penal, în baza legii penale în vigoare la data săvârșirii infracțiunii. Instanța de apel, la examinarea apelului declarat de partea acuzării, urma să țină seama de prevederile legislației în vigoare, totodată să verifice toate probele administrate și prezentate în cauză în confirmarea atât a vinovăției, cât și a nevinovăției inculpaților în cele incriminate și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, descrise detaliat la pct. 3 al prezentei decizii. Astfel, instanța de recurs a considerat că erorile comise nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece aceasta nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelurile cu încălcarea prevederilor procesuale penale la pronunțarea 13 hotărârii judecătorești, decizia instanței de apel în cauza dată urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, a fost admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Rudei Lilian, casată parțial sentința Judecătoriei Strășeni din 11 octombrie 2012 în cauza penală de învinuire a lui Popa Igor Nicolai, Malic Alexandru Gheorghe și Marcu Mihail Efim, în partea achitării acestora de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează: Popa Igor Nicolai, Malic Alexandru Gheorghe și Marcu Mihail Efim au fost recunosc vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. 2) lit. c) Cod penal în redacția 24.05.2009 cu stabilirea pedepsei: - lui Popa Igor Nicolai și Malic Alexandru Gheorghe - 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice în organele de drept pe un termen de 5 ani fiecăruia. - lui Marcu Mihail Efim - 2 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumita activitate pe un termen de 3 ani. În baza art. 90 din Cod penal, pedeapsa aplicată inculpaților a fost suspendată condiționat, inculpaților Popa Igor Nicolai și Malic Alexandru Gheorghe pe un termen de probațiune de 5 ani fiecăruia, și inculpatului Marcu Mihail Efim pe un termen de probațiune de 2 ani, cu condiția ca inculpații nu vor săvârși o nouă infracțiune, îndreptățind prin comportare exemplară încrederea ce li s-a acordat, stabilindu-le obligațiunea de a nu-și schimba locul de domiciliu fără acordul biroului de probațiune.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, verificând legalitatea și temeinicia sentinței adoptate, examinând pe viu probele prezentate de acuzator, audiind inculpații, partea vătămată Antoci Mihail, în raport cu învinuirea adusă, a considerat întemeiate argumentele procurorului privind netemeinicia sentinței adoptate, care urmează a fi casată cu pronunțarea unei hotărâri de condamnare a inculpaților de comiterea infracțiunii comise, acțiunile cărora se încadrează în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, or, din totalitatea de probe cercetate în cadrul instanței de apel, fiind apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și veridicități, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a constatat că, inculpații Popa Igor și Malic Alexandru la 12.01.2012 l-au determinat pe Sîrbu I., care deținea funcția de inspector superior al CPR Strășeni, să-l citeze telefonic pe Antoci M., de la numărul de telefon nr. xxxxx, pentru a se prezenta a doua zi la CPR Strășeni, fără a-i comunica motivul prezentării. La 13.01.2012, inculpatul Popa Igor, aflându-se împreună cu inculpatul Malic Alexandru și Marcu Mihail, în biroul de serviciu nr. 11, al Secției poliție criminale a CPR Strășeni, situat pe str. Ștefan cel Mare, 181, din or. Strășeni, depășindu-și în mod vădit limitele 14 drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, în scopul curmării oricărei tentative de deconspirare a acțiunilor sale și complicilor săi, fără consimțământul lui Antoci M., l-au supus percheziției corporale prin dezbrăcarea victimei, însoțite de insulte în adresa acestuia, înjosindu- i demnitatea umană, pentru a se convinge că ultimul nu este înzestrat cu tehnică de înregistrare audio-video, violând prin acest fel libertatea și siguranța persoanei, drept garantat de prevederile art. 25 a Constituției RM și art. 5 al CțEDO, precum și aducând grave prejudicii de imagine MAI. Tot ei, Popa Ig., Marcu M. și Malic Al., depășindu-și în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, în scopul curmării oricărei tentative de deconspirare a acțiunilor sale și complicelor săi privind săvârșirea unor acțiuni ilegale în lipsa vreunui act procesual sau a unui temei legal, au sechestrat de la Antoci M. telefonul mobil de marca "Nokia", IMEI xxxxx, cu cartela SIM nr. xxxxx și în care era camuflată tehnica specială de înregistrare, violând prin acest fel inviolabilitatea proprietății, drept garantat de prevederile art. 127 al Constituției RM și de primul protocol al CțEDO, precum și aducând grave prejudicii de imagine MAI. Astfel, prin acțiunile sale inculpații Popa Igor, Malic Alexandru și Marcu Mihail au comis infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, care se caracterizează prin depășirea atribuțiilor de serviciu, săvârșită de_către o_persoană publică a unor acțiuni care_depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, acțiuni, care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și anume a părții vătămate Antoci Mihail, însoțite de acțiuni care înjosesc demnitatea acestuia. Necătând la faptul, că inculpații nu și-au recunoscut vina, vinovăția acestora în comiterea infracțiunii imputate s-a confirmat prin probele cercetate în cadrul cercetării judecătorești în apel, și anume: - prin declarațiile părții vătămate Antoci Mihail; - prin procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 27.01.2012 prin care partea vătămată l-a recunoscut pe Marcu Mihail ca fiind colaboratorul de poliție care în ziua de 13.01.2012, l-a supus percheziției corporale prin dezbrăcare și l-a insultat; - prin procesul-verbal de examinare a documentelor - a registrului de evidență a persoanelor aduse în CPR Strășeni din 18.01.2012, prin care s-a constatat că, la 13.01.2012, ora 09:48, Antoci Mihail a fost trecut în sediul CPR Strășeni de către colaboratorul de poliție Popa Igor, fapt confirmat prin semnătura acestuia aplicată în registrul respectiv; - prin procesul-verbal al percheziției din 13.01.2012 a biroului nr. 6 a CRP Strășeni, prin care se probează faptul că, colaboratorul de poliție Popa Igor a predat benevol telefonul mobil de model „Nokia 2610”, IMEI xxxxx, înzestrat cu cartela operatorului SA „Orange”, căreia îi corespunde numărul de abonat „xxxxx”, telefon în care a fost camuflată tehnica specială de înregistrare și anume dictafon de model „Edic Tiny”, conform procesului-verbal de înzestrare cu tehnică specială din 13.01.2012;- prin procesul-verbal din 13.01.2012, privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor și stenogramele nr. 1 și nr. 2 petrecute în cadrul întâlnirii dintre Antoci Mihail cu Popa Igor, Malic Alexandru și Marcu Mihail, care au avut loc la 13.01.2012, în intervalul de 15 timp cuprins între orele 09:50:51 și 10:51:35, petrecute în incinta sediului Comisariatului raional de Poliție Strășeni, situat pe str. Ștefan cel Mare 181, or. Strășeni și dintre Antoci Mihail, Popa Igor, Malic Alexandru și Mihail Constantin, care au avut loc la 13.01.2012, în intervalul de timp cuprins între orele 13:38:00 și 13:48:20, petrecute în incinta sediului Comisariatului raional de Poliție Strășeni, situat pe str. Ștefan cel Mare 181, or. Strășeni; - prin procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice din 13.01.2012 și stenogramele audio nr. 1, nr. 2 și nr. 3, petrecute între Antoci Mihail cu Popa Igor, Roșu Alexandru și o persoană pe numele „Vanea”, ce au avut loc la 12.01.2012 între orele 11:15:31 și 11:18:58; 11:48:00 și 11:48;48; și 17:07:52 și 17:09:08; - prin procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice din 13.01.2012 și stenogramele audio nr. 1, nr. 2 și nr. 3, petrecute între Antoci Mihail cu Popa Igor, Malic Alexandru, ce au avut loc la 12.01.2012 între orele 17:16:12 și 17:17:36 și la 13.01.2012 între orele 11:03:13 și 11:03:50; - prin procesele- verbale de examinare a documentelor (materialului nr. 20123300181) din 18.01.2012: - scrisoarea CPR Strășeni nr. 642 din 20.01.2012, recunoscută în calitate de document prin ordonanța de recunoaștere în calitate de document din 22.02.2012, prin care se probează că Popa Igor este colaboratorul Secției poliție criminală a CPR Strășeni și deține numărul de telefon xxxxx, Malic Alexandru este colaboratorul Secției poliție criminală a CPR Strășeni și deține numărul de telefon xxxxx, și Marcu Mihail este colaborator al SPC a CPR Strășeni; - scrisoarea nr. 10/223 din 09.02.2012 a Direcției Generale Resurse Umane a MAI, cu documentele anexate și anume: copiile autentificate de pe ordinele de numire în funcție, contractele individuale de muncă și a fișelor de post a colaboratorilor SPC a CPR Strășeni Popa Igor, Malic Alexandru și Marcu Mihail; - prin fișele postului, contractele individuale de muncă din 25.07.2005 și ordinele privind numirea în funcție a inculpaților. Astfel, analizând probele cercetate în cadrul ședinței de judecată în apel, apreciindu-le prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității, precum și al coroborării lor, instanța de apel a ajuns la concluzia, că vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii imputate prevăzute la art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal și-a găsit confirmare deplin, argumentele procurorului fiind întemeiate, or, instanța de fond eronat a ajuns la concluzia precum că acțiunile inculpaților de percheziționare a părții vătămate Antoci M. au avut un caracter legal. Or, s-a reținut că, partea vătămată a dat declarații sub jurământ, fiind preîntâmpinată în baza art. 312 Cod penal pentru darea mărturiilor false, declarațiile acestuia sunt neschimbate atât la urmărirea penală, cât și în cadrul ședințelor de judecată în instanța de fond și apel, s-a confirmat și prin probele enunțate mai sus, iar careva temei de a le aprecia critic instanța nu are. Astfel, s-a stabilit cu certitudine, că partea vătămată a fost telefonată și invitată în Comisariatul poliției Strășeni de către Sărbu, la indicația inculpatului Popa Igor, care l- 16 a fel l-a telefonat, ulterior în biroul de serviciu, inculpații Popa Igor, Malic Alexandru și Marcu Mihail, l-au percheziționat, l-au supus dezbrăcării până la piele, obligându-l să- și scoată inclusiv și lenjeria intimă, fiindu-i înjosită demnitatea părții vătămate, ulterior i-au luat telefonul mobil. Acest fapt a fost confirmat și prin stenogramele interceptărilor convorbirilor și înregistrarea comunicărilor și stenogramele nr. 1 și nr. 2 petrecute în cadrul întâlnirii dintre Antoci Mihail cu Popa Igor, Malic Alexandru și Marcu Mihail, care au avut loc la 13.01.2012, petrecute în incinta sediului Comisariatului raional de Poliție Strășeni, situat pe str. Ștefan cel Mare 181, or. Strășeni. S-a reținut, că careva temei de a nu crede declarațiilor părții vătămate, sau a considera că ultima are intenția de a-i calomnia pe inculpați, instanța de apel nu a avut, or, acesta în apel a declarat, că nu dorește să fie pedepsiți aspru inculpații, totodată, a susținut declarațiile sale date anterior, și a confirmat, că a suportat un stres și i-a fost înjosită demnitatea de om, fiind impuse de inculpații Popa, Malic și Marcu să se dezbrace, inclusiv de lenjeria intimă, până la piele, în biroul de serviciu în comisariatul de poliție. Astfel, s-a constatat, că prin faptele sale inculpații, fiind persoane publice, și-au depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor sale de serviciu, au cauzat persoanei vătămate Antoci Mhail prejudiciu considerabil, care constă în înjosirea onoarei și demnității acestuia. Totodată, instzanța de apel a considerat nefondate, argumentele apărării, preluate de instanța de fond, precum că, urmărirea penală pe cauza nr. 2012036061, de învinuire a inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, a fost efectuată de către OUP al CCCEC, cu încălcarea normelor ce competență, deoarece potrivit prevederilor art. 42 alin. (2), 42 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală, această cauză a fost conexată la cauza penală nr. 2012036020, pornită în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, ce intră în competența CCCEC, existând legătură directă între infracțiunile date. Instanța de apel a constatat că, instanța de fond eronat a apreciat probele administrate în cadrul ședinței de judecată, adoptând sentința de achitare în privința inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal. Instanța de apel a reținut, că inculpaților le-a fost incriminat calificativul „însoțite de acțiuni ce înjosesc demnitatea părții vătămate”, prevăzut la alin. (2) lit. c) al art. 328, însă prin Legea nr. 252 din 08.11.2012 au fost operate modificări în Codul penal și a fost exclus acest calificativ din dispoziția normei citate în legătură cu introducerea unei noi componențe de infracțiune - art. 1661 Cod penal. Totodată, instanța de apel a constatat, că prin Legea nr. 252 din 08.11.2012, nu au fost dezincriminate faptele prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) sau c) Cod penal (redacția Legii nr. 277 din 18.12.2008), fiindcă aceste fapte se regăsesc în norma relativ echivalentă prevăzută de dispoziția art. 1661 Cod penal (redacția Legii nr. 252 din 08.11.2012). Astfel, aplicând prevederile art. 8 și 10 Cod penal, s-a constatat că urmează 17 a fi menținută încadrarea efectuată în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal (redacția 18.12.2008), fără a agrava situația inculpaților. Prin urmare, fapta de "exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu", după modificările operate în Codul penal prin Legea nr. 252 din 08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012, nu a fost decriminalizată, faptele prejudiciabile comise de către făptuitori fiind în continuare pasibile de pedeapsă în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal (redacția 18.12.2008). Acțiunile inculpaților Popa Ig., Malic Al. și Marcu M. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de depășirea atribuțiilor de serviciu însoțite de calificativul ,,însoțite de acțiuni ce înjosesc demnitatea părții vătămate”, prevăzut la alin. (2) lit. c) al art. 328 Cod penal (redacția legii din 24.05.2009), or, inculpații fiind persoane publice, cu funcție de răspundere, colaboratori ai SPC a CPR Strășeni, cunoscând cerințele fișei de post, contractelor individuale de muncă încheiate cu MAI și prevederile Legii nr. 416, din 18.12.1990, cu privire la poliție, au acționat vădit contrar acestora, fapt care probează indubitabil intenția directă în săvârșirea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu, prin acțiuni ce au înjosit demnitatea părții vătămate Antoci M., deoarece inculpații își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al percheziției corporale, a insultării prin dezbrăcare până la piele și a sechestrării telefonului părții vătămate, au prevăzut urmările prejudiciabile ale acestor acțiuni și au dorit sau au admis, în mod conștient, survenirea acestora. Nu a putut fi luată în considerație versiunea susținută de inculpați pe întreg procesul penal, privind nerecunoașterea vinei. Or, acestea se consideră ca tendința ultimilor să prezinte o stare de fapt nereală și neplauzibilă, care să le atenueze răspunderea penală. Necătând la faptul că inculpații nu și-au recunoscut vinovăția de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, vina acestora s-a confirmat, atât prin cumulul de probe enunțate, cât și prin declarațiile părții vătămate care a confirmat în instanța de apel, „că la 13.01.2012 s-a prezentat la comisariatul de poliție unde se aflau toți inculpații. Popa l-a întrebat unde e cipul, i-a luat telefonul l-a desfăcut, după care i- a zis să se dezbrace și au început a-l căuta prin haine. Popa i-a spus să se dezbrace inclusiv și de lenjerie”. Obiectul juridic special al infracțiunii specificate la art. 328 Cod penal, îl constituie relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sfera publică, care presupune îndeplinirea de către o persoană cu funcție de răspundere a obligațiilor de serviciu în mod corect, fără excese, cu respectarea intereselor publice, precum și a drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și ale celor juridice - în speță - exercitarea de către inculpații Popa Igor, Marcu Mihail și Malic Alexandru a obligațiilor de serviciu și anume de colaboratori ai Ministerul Afacerilor Interne. 18 Latura obiectivă a infracțiunii incriminate de art. 328 Cod penal se caracterizează prin: săvârșirea unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege; cauzarea daunelor în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; prezența legăturii de cauzalitate între acțiunile comise și urmările nominalizate. Instanța de apel a reținut că, prin acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege urmează de înțeles asemenea acțiuni care vădit depășesc competența persoanei cu funcție de răspundere; care ar putea fi întreprinse de către persoana cu funcție de răspundere numai în prezența unor circumstanțe excepționale indicate în lege; nu pot fi comise de către nimeni, nici într-un fel de circumstanțe or, probele nominalizate au dovedit că, inculpații au depășit în circumstanțele expuse mai sus limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin Legea cu privire la poliție nr. 416-XII din 18.12.1990, Legea cu privire la activitatea operativă de investigații nr.45-XIII din 12.04.1994 și Codul de procedură penală nr.l22-XV din 14.03.2003, au efectuat percheziția corporală a lui Antoci Mihail prin dezbrăcarea acestuia, cu adresarea insultelor față de acesta, înjoșindui demnitatea. Instanța de apel a reținut că, inculpații Malic Alexandru și Popa Igor au efectuat percheziția corporală a lui Antoci Mihail în lipsa ordonanței motivate a organului de urmărire penală și fără autorizația judecătorului de instrucție. Totodată, inculpatul Marcu Mihail, fiindu-i adus la cunoștință că, Antoci Mihail posibil a depus plângere la Centrul pentru combaterea Crimelor Economice și Corupției și are asupra sa tehnică specială de înregistrare, în mod deliberat și conștient, determinat de sentimentul de solidaritate față de colegii de secție și birou, a ajutat la realizarea laturii obiective a infracțiunii de exces de putere însoțite de acțiuni ce înjosesc demnitatea lui Antoci Mihail. Prin prezența numerică, limbajul licențios și anturajul de frustrare creat, Malic Alexandru, Popa Igor și Marcu Mihail, i-au învins rezistența psihică a lui Antoci Mihail și l-au determinat să se supună percheziției și cerințelor ilegale ale acestora. În consecință, chiar dacă pe parcursul urmăririi penale, în prima instanță și în instanța de apel inculpații Popa Igor, Marcu Mihail și Malic Alexandru au negat comiterea infracțiunii de exces de putere sau depășire a atribuțiilor de serviciu, instanța de apel a considerat că, întrunirea laturii obiective a infracțiunii imputate este demonstrată deplin. Instanța de apel a reținut în acest context că, declarațiile părții vătămate sunt confirmate prin coroborare cu celelalte probe expuse mai sus, inclusiv prin procesul- verbal ce reflectă percheziția biroului nr. 6 a CRP Strășeni, a cărei legalitate a fost confirmată prin încheierea irevocabilă a judecătorului de instrucție din 14.01.2012, prin care se confirmă că, la 13.01.2012, în intervalul de timp cuprins între orele 09:48 și 14:00, când telefonul a fost ridicat de către colaboratorii Centrului pentru combaterea Crimelor Economice și Corupției în cadrul percheziției, s-a aflat în posesia 19 colaboratorilor de poliție Popa Igor, Malic Alexandru și Marcu Mihail și a înregistrat în principal discuțiile purtate de aceștia și Antoci Mihail. Astfel, din probele enunțate cu certitudine s-a stabilit vinovăția inculpaților în infracțiunea comisă și acțiunile acestora urmează a fi corect încadrate în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal - depășirea atribuțiilor de serviciu, săvârșită de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, însoțite de acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, Colegiul penal va ține cont de scopul pedepsei penale, de gravitatea infracțiunii săvârșite, că infracțiunea comisa de către inculpați, prevăzută la art. 328 alin.2 lit. c) Cod penal la momentul comiterii infracțiunii - face parte din categoria celor grave, de persoana celor vinovați care nu sunt anterior judecați, studii superioare, se caracterizează pozitiv, de consecințele infracțiunii prin care au înjosit demnitatea părții vătămate, de comportamentul inculpaților, după comiterea infracțiunii, durata procedurilor, de lipsa circumstanțelor agravante și atenuante, de poziția și părerea părții vătămate, care n-a dorit să fie pedepsiți aspru inculpații. Astfel, ținând cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, instanța de apel a considerat că, corectarea și reeducarea inculpaților este posibilă cu stabilirea unei pedepsei penale sub formă de închisoare, în limitele prevăzute de lege, în vigoare la data comiterii infracțiunii, pentru infracțiunile comise, considerând-o una echitabilă, și care ar duce la corectarea inculpaților și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, în raport cu cele săvârșite, iar scopul legii penale, precum și reeducarea inculpaților va fi posibilă cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată pe un termen de probațiune, conform prevederilor art. 90 Cod penal, obligându-i să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului competent.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul Tonu Al., în numele inculpaților Malic Al-dru și Marcu M., care invocând temei de casare prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 14) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în privința inculpaților Malic Al-dru și Marcu M., cu menținerea sentinței. În motivarea recursului declarat, avocatul invocă următoarele: - probele prezentate de partea acuzării în susținerea învinuirii aduse sunt administrate contrar prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, care interzice admiterea probelor obținute prin provocarea, facilitarea sau încurajarea persoanei la săvârșirea infracțiunii; - prin cererea privind declararea nulității actelor și acțiunilor de urmărire penală, precum și constatarea violării drepturilor fundamentale ale omului, înaintată de către apărător în interesele inculpaților (f.d. 108-124), înaintată instanței de judecată în ședința preliminară, a fost invocat faptul că parte vătămată Antoci M. în convorbirile 20 telefonice cu inculpații, fiind înzestrat cu tehnică specială de înscriere, provoca inculpații la luare de mită, lucru evident din stenogramele acestor înregistrări; - constatarea similară se regăsește în decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2013, în care instanța de apel, referindu-se la prevederile art. 125 și 130 Cod procedură penală a considerat că, este dovedit faptul că Antoci M. în convorbirile telefonice cu inculpații, fiind înzestrat cu tehnică specială de înscriere, provoca inculpații și pe Roșu Al-dru la dare de mită, lucru evident din stenogramele acestor înregistrări. De menționat că, provocarea de către agenții statului în comiterea unei infracțiuni reprezintă încălcarea art. 6 § 1 al Convenției; - făcând referire la condițiile constitutive ale provocării la săvârșirea infracțiunii coroborându-le cu circumstanțele faptice date în cadrul cauzei penale deduce existența inițiativei directe a părții vătămate Antoci Mihail la comiterea infracțiunii prevăzute de luare de mită și lipsa oricărui indiciu că presupusa faptă ar fi fost săvârșită fără această intervenție or, nici într-o interceptare nu s-a constatat pretinderea mijloacelor financiare de către Igor POPA si Alexandru MALIC de la Mihail ANTOCI; - în speță organul de urmărire penală nu s-a limitat în vederea exercitării de o manieră pur pasivă a presupusei fapte ilicite, ci a exercitat asupra inculpaților, prin intermediul părții vătămate, o influență de natură de ai incita la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal, care de fapt nici nu a fost săvârșită, în scopul de a face posibilă constatarea infracțiunii, adică pentru a obține dovezi și pentru a trage la răspundere; - subsidiar, probele care au fost dobândite prin provocare la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal au fost folosite de către organul de urmărire penală în vederea probării altei presupuse fapte infracționale prevăzute de art. 328 Cod penal; - prin Hotărârea Curții Constituționale a Republicii Modova nr. 22 din 27.06.2017, Curtea a declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal și a recunoscut constituțional textul „dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile [...] drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”. Totodată, Curtea Constituțională a constatat că art. 328 alin. (1) din Codul penal, reglementează o infracțiune materială, iar daunele în proporții mici, care determină atragerea la răspundere în temeiul Codului contravențional (art. 18), constituie daunele care la momentul săvârșirii contravenției nu depășesc 20% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat, aprobat de Guvern pentru anul în curs la data săvârșirii faptei. Art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, stabilește o altă sancțiune pentru aceleași acțiuni. 21 În speță, urmează să ne raportăm strict la următoarea prevederea stabilită de art. 328 alin. (1) Cod penal și anume, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Partea vătămată Antoci Mihail a declarat în cadrul instanței de apel că „nu are pretenții materiale față de inculpați (...)”, fapt indicat inclusiv și în decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017. În acest, constatăm că a doua teză obligatorie a infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal nu a fost îndeplinită, or, această infracțiune este una materială, așa cum prevede și Curtea Constituțională, iar prevederile acesteia urmează să fie aplicate doar dacă există un prejudiciul material. La caz, partea vătămată nu are pretenții materiale. Infracțiunea prevăzută de art. 328 este o infracțiune materială. Ea se consideră consumată din momentul producerii daunelor în proporții considerabile persoanelor fizice sau juridice, or, contrar celor constatate de instanța de apel, la caz nu sunt pretinse daune materiale, prin urmare elementul constitutiv ale infracțiunii - obiectul material lipsește.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Tonu Al., în numele inculpaților Malic Al-dru și Marcu M., în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, indicând că instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, corect încadrând acțiunile inculpaților. La stabilirea pedepsei instanța de apel a luat în considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana inculpatului, corect aplicându-i în baza articolului nominalizat pedeapsa în formă de închisoare.

Judecând recursul ordinar și verificând legalitatea hotărârii atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Colegiul penal menționează că, potrivit art. 415 alin. (1) lit. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, admite apelul, casând sentința parțial sau total, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. În conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, judecând apelul, instanța de apel este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror noi probe prezentate instanței de apel, să se pronunțe asupra tuturor motivelor 22 invocate în apel, să argumenteze decizia adoptată invocând temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea sau respingerea apelului. Consecvent, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral, atât în fapt, cât și în drept, de către jurisdicția de al doilea grad asupra hotărârii primei instanțe. În baza apelului se face o nouă judecată în fond a cauzei, apreciindu-se probele din dosar, utilizându-se și posibilitatea administrării de noi probe. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, în partea descriptivă a sentinței de condamnare urmează a fi descrisă fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. În cazul examinat, instanța de apel, admițând apelul declarat de partea acuzării, a reținut aceiași faptă constată de prima instanță, care nu întocmai a respectat cerințele art. 394 și art. 417 Cod de procedură penală. Astfel, după cum rezultă din actele cauzei, instanța de apel a constatat că, ,, inculpații Popa Igor și Malic Alexandru la 12.01.2012 l-au determinat pe Sîrbu I., care deținea funcția de inspector superior al CPR Strășeni, să-l citeze telefonic pe Antoci M., de la numărul de telefon nr. xxxxx, pentru a se prezenta a doua zi la CPR Strășeni, fără a-i comunica motivul prezentării. La 13.01.2012, inculpatul Popa Igor, aflându-se împreună cu inculpatul Malic Alexandru și Marcu Mihail, în biroul de serviciu nr. 11, al Secției poliție criminale a CPR Strășeni, situat pe str. Ștefan cel Mare, 181, din or. Strășeni, depășindu-și în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, în scopul curmării oricărei tentative de deconspirare a acțiunilor sale și complicilor săi, fără consimțământul lui Antoci M., l-au supus percheziției corporale prin dezbrăcarea victimei, însoțite de insulte în adresa acestuia, înjosindu-i demnitatea umană, pentru a se convinge că ultimul nu este înzestrat cu tehnică de înregistrare audio-video, violând prin acest fel libertatea și siguranța persoanei, drept garantat de prevederile art. 25 a Constituției RM și art. 5 al CțEDO, precum și aducând grave prejudicii de imagine MAI. Tot ei, Popa Ig., Marcu M. și Malic Al., depășindu-și în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, în scopul curmării oricărei tentative de deconspirare a acțiunilor sale și complicelor săi privind săvârșirea unor acțiuni ilegale în lipsa vreunui act procesual sau a unui temei legal, au sechestrat de la Antoci M. telefonul mobil de marca "Nokia", IMEI xxxxx, cu cartela SIM nr. xxxxx și în care era camuflată tehnica specială de înregistrare, violând prin acest fel inviolabilitatea proprietății, drept garantat de prevederile art. 127 al Constituției RM și de primul protocol al CțEDO, precum și aducând grave prejudicii de 23 imagine MAI. Astfel, prin acțiunile sale inculpații Popa Igor, Malic Alexandru și Marcu Mihail au comis infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, care se caracterizează prin - depășirea atribuțiilor de serviciu, săvârșită de_către o_persoană publică a unor acțiuni care_depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, acțiuni, care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și anume a părții vătămate Antoci Mihail, însoțite de acțiuni care înjosesc demnitatea acestuia”. Analizând constatările din actul de învinuire înaintat de către acuzatorul de stat, cât și fapta criminală descrisă de către instanța de apel, Colegiul penal lărgit constată că între acestea sunt divergențe. Instanța de apel la redarea faptei menționează doar la modul general că ,,…depășindu-și în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege…”, fără a indica concret care drepturi sau atribuții de serviciu au fost depășite de către inculpați, sau au fost executate necorespunzător reieșind din funcția deținută, or, actul de învinuire trebuie să cuprindă datele importante pentru formularea învinuirii, în cazul dat impunându-se necesitatea de a indica limitele competenței acordate de normele care circumstanțiază statutul juridic al persoanelor publice din cadrul instituției în care activează. Prin urmare, procedându-se în asemenea mod, a avut loc o încălcare a art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene, potrivit căruia – „orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, ... a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa”. Astfel, circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, adoptatând o hotărâre în care motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârilor adoptate, admițând o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei contestate, prin extindere și în privința inculpatului Popa Igor, conform prevederilor art. 426 Cod de procedură penală, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. La o nouă rejudecare a cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să indice care obligațiuni sau atribuții de serviciu au fost încălcate de către inculpați, sau au fost executate necorespunzător reieșind din funcția deținută, să înlăture erorile menționate, 24 să judece cauza în strictă conformitate cu legea și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Tonu Alexandru în numele inculpaților Marcu Mihail și Malic Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017 și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Pronunțată integral la 24 aprilie 2018. Președinte Guzun Ion Judecătorii Chișca-Doneva Tamara Pitic Mariana Druță Ion Craiu Nicolae 25