1ra-685/2018 — art. 27, 187 al. 2 lit. c, d, 27, 145 al. 2 lit. k CP

1ra-685/2018 — art. 27, 187 al. 2 lit. c, d, 27, 145 al. 2 lit. k CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-685/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

03 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vasile Bolduratu, de către

avocatul Dumitru Cazacu în numele inculpatului Sanduța Roman și ultimul, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05

decembrie 2017, în cauza penală în privința lui

Sanduța Roman XXX, născut la XXX, originar din

XXX, fără loc permanent de trai și fără înregistrare la

domiciliu, domiciliat temporar în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 22.02.2017 până la 04.09.2017;

Instanța de apel de la 10.10.2017 până la 05.12.2017;

Instanța de recurs de la 26.02.2018 până la 03.04.2018.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor ordinare în cauză

în baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

Sanduța Roman a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

27, 186 alin. (2), lit. c) și d) Codul penal și art. 27, 145 alin. (2), lit. k) Codul penal,

fiind condamnat în baza acestor legi, cu aplicarea art. 82 alin. (2) Codul penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa după cum urmează:

- în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - 2 ani închisoare;

- în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. k) Cod penal - 11 ani închisoare.

În conformitate cu art. 84 Codul penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor stabilite lui Sanduța Roman i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

12 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Conform art. 87 alin. (1) din Codul penal, prin adăugarea parțială a pedepsei

numite prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 11 noiembrie 2015 sub

formă de 100 ore muncă neremunerată în folosul comunității, la pedeapsa numită prin

prezenta sentință, se stabilește pedeapsa definitivă lui Sanduța Roman, pentru cumul

de sentințe, sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani și 1 lună, cu executarea

pedepsei închisorii în penitenciar de tip închis.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, prin care a fost încasat din contul lui

Sanduța Roman în folosul lui Bumbu Ion prejudiciul material în mărime de 8 912 lei,,

prejudiciul moral în mărime de 30000 lei.

În rest, acțiunea civilă cu privire la recuperarea prejudiciului material și moral

cauzat prin infracțiune a fost respinsă ca neîntemeiată.

noiembrie 2016, aproximativ orele 08.00-09.00, având scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, prin forțarea lacătului, a pătruns în casa nrXX amplasată în mun. XXX,

str. XXX, de unde a încercat să sustragă un uscător pentru păr de model „Johnson

1

super” la prețul de 250 lei, un aparat electric pentru măsurarea tensiunii (tonometru) la

prețul de 100 lei, un aparat pentru prepararea sucului de model „Polaris” la prețul de

400 lei, bunuri materiale în sumă totală de 750 lei, însă independent de voința sa, nu și-

a dus intenția până la capăt, fiind depistat la locul comiterii infracțiunii de proprietarul

casei cet. Bumbu Ion.

Tot el, Sanduța Roman, la noiembrie 2016, aflându-se tot acolo, în casa nr. XX

din XXX, str. XXX, în cadrul tentativei sustragerea bunurilor altei persoane, pentru a

ascunde infracțiunea de furt, a nu fi identificat și reținut, urmărind scopul omorului

intenționat, i-a aplicat lui Bumbu Ion multiple lovituri cu un obiect dur contondent în

regiunea capului, cauzându-i, potrivit raportului de expertiză judiciară medico-legală

nr. 3595/D din 31 ianuarie 2017, traumă cranio-cerebrală închisă, ce se manifestă prin

contuzie cerebrala grava cu focar de contuzie hemoragică frontal pe stânga, ce a

condiționat stare de comă prelungită hemoragia subarahnoida traumatica, fractura a

oaselor nazale cu deviere neesențială de fragmente osoase, fractura marginala de aripa

mica a osului sfenoid pe stângă cu dispunere satisfăcătoare de fragmente osoase, plagă

contuză în regiunea frontală pe stânga, hemipareza pe dreapta, prezintă pericol pentru

viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare gravă, după ce, a părăsit locul

infracțiunii.

care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a-1

recunoaște vinovat pe Sanduța Roman de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 27,

186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 2 ani închisoare. La fel să

fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. k)

Cod penal, cu pedepsei de 18 ani închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin

cumul pedepselor a-i aplica pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 20 ani.

Conform art. 87 alin. (1) Cod penal, prin adăugarea parțială a pedepsei numite

prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 01 noiembrie 2015 în formă de

100 ore muncă neremunerată în folosul comunității la pedeapsa nominalizată, de

stabilit pedeapsa definitivă de 20 ani și 1 luni închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis. La fel s-a solicitat încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor judiciare în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 4536

lei.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat următoarele:

- pedeapsa aplicată este prea blândă;

- la emiterea sentinței, instanța de judecată n-a ținut cont de criteriile generale

de individualizare a pedepsei penale stabilite de Codul penal, în special de faptul că

inculpatul anterior a fost judecat pentru comiterea infracțiunii similare;

- în context, în baza aceleiași sentințe instanța de judecată nu s-a expus asupra

cererii procurorului privind încasarea de la condamnat în contul statului a cheltuielilor

judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare în mărime de 4 536 lei;

3.1. Împotriva sentinței primei instanțe, a declarat apel și avocatul Popa Grigore

în numele inculpatului Sanduța Roman, prin care a solicitat, casarea acesteia, în latura

penală și civilă cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Sanduța Roman recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzu de art. 27, 186 alin. (2) lit. c), d) și art. 27,

145 alin. (2) lit. k) Cod penal, să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpat. Acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate Disculțu Natalia în

numele lui Bumbu Ion să fie respinsă ca neîntemeiată.

În argumentarea apelului, avocatul Popa Grigore a invocat că:

2

- sentința primei instanțe este neîntemeiată atât în latura civilă cât și latura

penală;

- în motivarea sentinței nu s-a luat în considerație declarațiile martorului

Carpov Veaceslav și martorului Silcenco Eugenia, or instanța de fond a dat o

interpretare eronată acestor declarații, manifestându-se în favoarea acuzării cu

acceptarea exclusivă a concluziilor date de procuror;

- fiind audiat martorul Cihicin Denis au confirmat faptul că la 03.11.2016

după ce avut loc înmormântarea a unui prieten comun, el împreună cu Sanduța Roman

și Croitor Maxim au servit alcool la el acasă pe adresa str. XXX. Ulterior, în urma unei

altercații dintre Sanduța Roman și Croitor Maxim pe adresa str. Voluntarilor, 10 et. 4

inculpatul a fost lovit în regiunea nasului de Croitor Maxim fapt care i-a provocat și

hemoragie nazală;

- la fel, martorul Bejenari Alexandru a confirmat că la 03.11.2016 după

amiaza zilei (deoarece în acea zi a avut loc o înmormântare a unui cunoscut de al său,

la acest fapt a făcut referire inclusiv martorul Cihicin Denis) în regiunea str. Ișnovăț l-a

întâlnit pe Sanduța Roman care avea fața plină de sânge care i-a cerut apă pentru a se

spăla pe față;

- cu privire la așa zisele declarații ale lui Cihicin Denis înscrise la urmărirea

penală de către ofițerul de urmărire penală, Mihai Arnaut la 02.02.2017, martorul a

declarat că nu le susține, deoarece el a povestit cu totul altceva iar ofițerul de urmărire

penală a scris declarațiile sale în limba română pe care Cihicin Denis nu o posedă,

fiindu-i indicat să copie cu mâna proprie la sfârșitul declarațiilor sale un text de pe o

altă foaie, fără să-i fie asigurat un traducător (în cadrul ședinței de judecată martorul a

avut nevoie de interpret). Aceste circumstanțe au fost desconsiderate de instanța de

fond, neîntemeiat, apreciind critic declarații date de martor în cadrul ședinței de

judecată în favoarea celor date în cadrul urmăririi penale care au fost însoțite cu

încălcări de procedură (lipsa traducătorului);

- la fel, instanța neîntemeiat în motivarea soluției sale (pag. 11 din sentință) a

făcut trimitere la declarațiile date în cadrul urmăririi penale de către Croitor Maxim

deși, procurorul a renunțat la acest martor în cadrul cercetării judecătorești. Cu atât mai

mult că pe parcursul urmăririi penale careva confruntări între martorul Croitor Maxim

și Sanduța Roman nu au fost efectuate;

- cu privire la declarațiile martorului Jitaru Olga instanța urma să le aprecieze

critic, deoarece nu sunt confirmate prin alte probe indubitabile că anume inculpatul

este persoana care la 07.11.2016 în jurul orelor 09:00 a fost văzută de martorul ocular

drept persoana ce comis infracțiunea pe str. Liviu Rebreanu, 24;

- cei patru asistenți care au participat la prezentarea spre recunoaștere nu se

aseamănă la exterior cu inculpatul fiind de vârstă mai înaintată și trăsături fizice total

diferite de cele indicate în cadrul audierii sale de martorul Jitrau Olga. Ba mai mult,

declarațiile martorului Jitaru Olga, cu privire la persoana infractorului din 07.11.2016

sunt contrazise de martorul Silcenco Eugenia care a declarat ca la 09:00, 07.11.2016

inculpatul Sanduța Roman se afla la muncă în apartamentul său din str. Zelinski, 24,

ap. 52, mun. Chișinău, în aceeași ordine de idei, prin prisma prezumției nevinovăției,

toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului

cod, se interpretează în favoarea inculpatului;

- cu privire la rapoartele de expertiză medico-legale din 02.01.2017 și cel din

12.01.2017, acestea nu demonstrează vinovăția inculpatului;

3

- la fel, concluziile raportului de expertiză din 12.01.2017 în privința

mucurilor de țigări „WEST” care au fost ridicate la fața locului din preajma gardului

adiacent imobilului din str. L. Rebreanu, 21 (6 buc.) nu demonstrează că acestea

anume provine din țigările fumate de inculpat, deoarece partea vătămată la fel este

fumător (din declarațiile reprezentantului părții vătămate) și are aceeași grupă sangvină

ca inculpatul. Conform aceleași expertize din 12.01.2017 experții au indicat că țigările

au fost fumate de orice persoană cu grupa sanguină Balfa/B (III), antigenul „H”

supliment secretor a factorilor de grup. Prin urmare, instanța neîntemeiat a indicat în

sentință (mucurile de țigări care au fost ridicate la fața locului la 21.11.2016 din preajm

gardului adiacent imobilului din str. L. Rebreanu 21, (6 buc.) indică direct asupra

faptului că inculpatul a fost la adresa indicată. De altfel, cercul de persoane cai

fumează astfel de țigări (WEST) si pot avea aceiași antigeni „B” si „H” nu poate fi i

mod arbitrar îngustat până la persoana inculpatului. în aceste circumstanțe sunt

aplicabile prevederile art. 8. alin. (3) Cod de procedură penală;

- cu privire la descifrările telefonice, procesul-verbal de examinare din

16.01.2017 abonatul cu nr. XXX nu demonstrează că telefonul mobil al inculpatului nu

se afla în rețea (după cum insistă instanța de fond) ci doar faptul că nu a apelat și nu a

fost apelat (nu înregistrat convorbiri în perioada orei 21:54, 06.11.2016 până la ora

12:06 -07.11.2016 (conform informației eliberate de operatorul telefoniei mobile

Orange SA);

- cu privire la imaginea persoanei din înregistrarea video care se vede în

cadrul 42735(timp 00:28:29.400 secunde din durata înregistrării anexată la materialele

cauzei penale pe ordonanța de recunoaștere a mijloacelor de probă din 03.12.2016

vrem să relatăm următoarele: Persoana din imagine nu se aseamănă cu inculpatul, este

bărbierit culoarea pantalonilor este mult mai închisă decât blugii de culoare albastră

ridicați de la domiciliul inculpatului (pe care au fost depistate pete de sânge), forma

scalpului este diferită decât acea inculpatului, iar scurta de culoare bej a persoanei din

imagine este mai lungă, forma gulerului este diferită și chiar nuanța culorii scurtei

persoanei din imagine diferă de scurta care aparține inculpatului. Totodată, nu se

observă ornamentele sub formă de fermoar pe spatele scurtei persoanei din imagine în

timp scurta ridicată în urma percheziției de la inculpat are acest element;

- cu privire la acțiunea civilă înaintă de reprezentantul părții vătămate Disculțu

Natalia urmează a fi respinsă pe motiv că inculpatul nu a săvârșit fapta care i se

impută.

3.2. Împotriva sentinței, a declarat apel și inculpatul Sanduța Roman, prin care a

solicitat, casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie emisă o hotărâre

de achitare în privința sa. În argumentarea apelului depus, inculpatul a invocat că i-au

fost încălcate drepturile și nu au fost luate obiectiv în considerație toate circumstanțele

cauzei penale.

3.3. De asemenea, împotriva sentinței a declarat apel și avocatul Disculțu Natalia

în numele părții vătămate Bumbu Ion, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea

cauzei penale cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Sanduța Roman să fie

recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27,186 alin. (2) lit. c)

și d) și art. 27, 145 alin. (2) lit. k) Cod penal, cu aplicarea pedepsei principale sub

formă de închisoare pe un termen de 20 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

închis. Încasarea din contul lui Sanduța Roman în folosul cet. Bumbu Ion a sumei de

100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În argumentarea apelului depus, avocatul Disculțu Natalia a invocat că:

4

- pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă;

- potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 3595-d din 3i ianuarie 2017

efectuat de către Centrul de medicină Legală pe lângă Ministerul Sănătății al Republici

Moldova, inclusiv extrasele medicilor specialiști în domeniu s-a constat cert

înfăptuirea acțiunilor asupra părții vătămate;

- suma prejudiciului material cauzat lui Bumbu Ion este apreciată în

cuantumul de 8 912 lei — suma legată de procurarea medicamentelor și diagnosticarea

efectuat pe pacientul Bumbu Ion. Cu părere de rău, ea nu a conștientizat faptul că era

necesar de a păstra toate cecurile. A existat miza că banii pentru tratament vor fi

restituiți prin buna voință a făptuitorului, ceea ce nu a avut loc. La acțiunea civilă

anexează cecuri în valoare de 8 912 lei, acestea urmează a fi compensate așa după cum

reiese din prevederile pct. 1 alin. (3) art. 219 Cod de procedură penală; Suma de 72

000 lei cheltuieli legate de angajarea asistentei medicale;

- potrivit certificatelor de concediu medical eliberai pe numele cet. Bumbu Ion

uiumul s-a aflat pe foia de boală de la 07.11.2016-07.03.2017, perioada in care 33 zile

s-a aflat în comă, iar momentul actual fiind aflat la tratament la domiciliu;

- în urma comiterii infracțiunii date cet. Bumbu Ion și în urma loviturilor

comise din partea inculpatului, și-a pierdut capacitatea deplina de vedere fiind necesară

intervenția chirurgicală, ce va suporta cheltuieli suplimentare inclusiv fiind pierdută

capacitatea de auz la ambele urechi, fiind prezent simțul de auz la una din urechi, doar

20 %, ce confirmă lipsa capacității depline pe viață de a fi angajat în câmpul muncii in

continuare și a avea pe viitor un venit demn pentru întreținere, fiind unicul membru a

familiei;

- mai mult ca atât fiind la momentul actual la tratament staționar și necesitatea

unei îngrijiri permanente din partea fiicei a fost angajată o asistență medicală

particulară care se află lângă pacient în decurs de 24 ore, contra plată în mărime de 6

000 lei, prin care solicită să fie atribuită din contul inculpatului pentru perioada de un

an de zile în mărime de 72 000 lei. Acestea urmează a fi compensate așa cum reiese

din prevederile pct. 1 alin. (3), art. 219 Cod de procedură penală;

- la fel, încasarea sumei de 18 000 lei, suma necesară pentru procurarea

medicamentelor obligatorii conform rețetelor eliberate din partea specialiștilor. Fiind

confirmat din partea medicului psihiatru cu stabilirea diagnozei - „dimenția pe viață”,

cu prescripția tratamentului a unor medicamente evaluate la prețul de 1500 lei, lunar

precum - Alceba, Actovici și Anpril, procurarea și costul cărora fiind confirmate prin

bonurile eliberate la materialele dosarului, care solicităm să fie atribuite din contul

inculpatului pentru un an de zile 1500 x 12 luni -18 000 lei, acestea urmează a fi

compensate așa după cum reiese din prevederile pct. 1 alin. (3) art. 219 Cod de

procedură penală;

- suma de 43 898 cu titlu de venit ratat, în cazul dat potrivit informației nr. 3

din 10.03.2017 eliberată din partea angajatorului SA „Agromașina” salariul cet.

Bumbu Ion pentru perioada 01.2016-12.2016 a constituit suma de 43 898, care solicită

să fie atribuit din contul inculpatului pentru perioada anului 2017, perioada în care cet.

Bumbu Ion a fost și este lipsit de posibilitatea de a munci și de a obține un venit

decent. Drept probă se anexează informația nr. 3 eliberată de SA „Agromașina” în

calitate de angajator la data de 10.03.2017 pentru perioada ianuarie 2016 - decembrie

2016 unde Bumbu Ion este angajat în calitate de maistru pe o perioadă îndelungată;

- mult mai dramatic este prejudiciul moral suferit de cet. Bumbu Ion pe care a

estimat ca cauzarea unui prejudiciu moral enorm în valoare de 100 000 lei. Din

5

materialele cauzei, rezultă că starea sănătății părții vătămate a fost prejudiciată

considerabil, fiind lipsit în totalmente de capacitatea de exercițiu, ca urmare suma

cerută spre încasare cu titlu de prejudiciu moral în valoare de 100 000 lei, nu este

exagerată și este suficientă pentru acoperirea prejudiciului moral cauzat;

- ca urmare a faptului prezenței tentativei de omor și cauzarea vătămării grave

inculpatului și pierderea deplină a capacității de exercițiu din partea părții vătămate și

țintirea la pat pe tot restul vieții cu prezența unor dureri enorme și necesitatea unor

intervenții chirurgicale necesare pentru redobândirea simțului de auz și vedere.

Inclusiv prezența in coma in decurs de 33 zile și necesitatea obligatorie a unui ajutor

obligatoriu din partea persoanelor străine în cazul dat unui asistent medical calificat in

domeniu și servește drept temei legal pentru înaintarea prezentei cereri;

- începând cu 07.11.2016 partea vătămată a fost internată în spital fiind

suportate un șir de intervenții chirurgicale. Perioada ante-operatorie a fost caracterizată

de dureri fizice enorme, dureri care nu s-au ameliorat până la momentul actual. A trăit

o frică severă cu privire la ce s-a întâmplat și i se va întâmpla cu el ca urmare a

intervențiilor chirurgicale și tratament prin care trebuia să treacă. Atrage atenția

onoratei instanțe că cet. Bumbu Ion până la momentul actual inclusiv pe restul vieții va

fi țintit la pat din vina cet. Sanduța Roman. Pe lingă aceasta partea vătămată-civilă,

după șocul emoționai puternic care i-a provocat dezechilibru funcțiilor fizice și psihice,

va avea nevoie cei puțin de un an în mod obligatoriu, chiar pe viață de recuperarea a

organismului și modului de viața. Refacerea fizică însă este legată de un inconvenient

în natură psihică de a face eforturi cit mai puține, de a munci, inclusiv cel puțin legat

de imposibilitatea menținerii sănătății și ajutorarea familiei. Însăși încheierea medicală

constată că, circumstanțele în care a fost produs accidentul condiționează dereglarea

sănătății de lungă durată - pe viață. Parte vătămată a fost lipsită de toate plăcerile vieții

fiind necesară intervenția unei persoane străine - asistent medical pentru acordarea

primului ajutor medical în toate, inclusiv prelungirea vieții;

- astfel, suma de 100 000 lei care este pretinsă nu este o sumă colosală, luând

în calcul prețurile de la ora actuală care mereu sunt în creștere.

2017, a fost respins apelul avocatului Popa Grigore în numele inculpatului Sanduța

Roman și apelul inculpatului Sanduța Roman, a fost admis apelul procurorului și

apelul reprezentantului părții vătămate Disculțu Natalia în numele părții vătămate

Bumbu Ion, declarate împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 04

septembrie 2017, casată sentința atacată în partea individualizării pedepsei și

soluționării acțiunii civile în partea încasării prejudiciului moral pronunțând o nouă

hotărâre în această parte, prin care:

Sanduța Roman recunoscut culpabil în baza art. art. 27, 186 alin. (2) lit. c), d) Cod

penal, prin aplicarea prevederilor art. 82 Cod penal, a fost stabilită pedeapsa penală sub

formă de închisoare pe un termen de 2 ani.

Sanduța Roman recunoscut culpabil în baza art. art. 27, 145 alin. (2) lit. k) Cod

penal, prin aplicarea prevederilor art. 82 Cod penal, a fost stabilită pedeapsa penală sub

formă de închisoare pe un termen de 18 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate prin prezenta decizie, de stabilit lui Sanduța Roman

pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 19 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

6

În temeiul art. 84 alin. (4), 87 alin. (1) Cod penal, prin adăugarea parțială a

pedepsei numite prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11 noiembrie

2015, sub formă de 100 ore muncă neremunerată în folosul comunității, la pedeapsa

stabilită prin prezenta decizie, pentru cumul de sentințe de stabilit pedeapsa definitivă

lui Sanduța Roman sub formă de închisoare pe un termen de 19 ani și 1 lună, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

A fost încasată din contul lui Sanduța Roman în beneficiul lui Bumbu Ion

prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei moldovenești, în rest sentința atacată

se menține.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu

certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare

materialului probator administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Suplimentar, în cadrul ședinței instanței de apel inculpatul a declarat că, este clar

de ce este învinuit dar nu recunoaște vinovăția și solicită să fie achitat. În prima

instanță de la bun început au fost admise încălcări, expertiza nu a fost examinată până

la urmă, la recunoaștere au fost aduse diferite persoane, martori oculari. Nu a lovit pe

nimeni și niciodată nu a fost în acel loc. A rugat să fie testat la poligraf dar i s-a

refuzat.

Cu toate că inculpatul Sanduța Roman nu a recunoscut vina, instanța de apel a

considerat că vina lui se probează, cu certitudine, prin următoarea sistemă de probe

analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, cum ar fi: declarațiile reprezentantului părții vătămate Disculțu

Natalia; declarațiile martorilor Carpov Veaceslav, Bubneac Elena, Jitaru Olga, Cihicin

Denis, Bejenari Alexandr, Silcenco Eugenia, precum și:

- procesul-verbal de cercetare a fața locului din 07 noiembrie 2016 cu tabelul

fotografic, potrivit căruia la fața locului s-au depistat urme brune roșietice, un sac cu 3

cutii - un uscător de păr „Jonson”, un storcător de suc „Polaris”, un dispozitiv de

măsurare a energiei „Tester” (f.d. 12-17, Vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 17 noiembrie 2016, potrivit căruia s-a ridicat

de la cet. Bolea Petru imagini video cu denumirea fișierului „Casa Petrea 01

20161107(4).h264 din 07.11.2016 (f.d. 58, Vol. I);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 18 noiembrie 2016 și tabelul

fotografic, potrivit cărora Jitaru Olga a recunoscut cu certitudine după trăsăturile feței,

fiind smolit, nasul puțin turtit, înălțimea 1,80-1,85, corpolență slabă, persoana cu nr. 5,

și anume pe Sanduța Roman, ca fiind persoana care la data de 07 noiembrie 2016

aproximativ la orele 9:00 a pătruns în ograda vecinului său, Bumbu Ion, din str. Liviu

Rebreanu, 21 (f.d. 49-50, Vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 5855 din 21 noiembrie 2016,

conform concluziilor căruia la examinarea medico-legală a cet. Sanduța Roman nu s-

au depistat leziuni corporale (f.d. 136, Vol. I);

- raportul de expertiză judiciară nr. 785 din 02.01.2017, conform concluziilor

căruia sângele cet. Bumbu Ion se referă la grupa Balfa/B(III)/, cu antigenul ”H”

suplimentar. Sîngele cet. Sanduța Roman se referă la grupa Balfa/B(III)/, cu antigenul

7

”H” suplimentar. În fragmentele din petele de pe vesta sportivă, blugi, o pereche de

papuci, a fost depistat sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup în

petele examinate s-au stabilit antigenii ”B” și ”H”. Deci conform rezultatelor primite,

sângele din aceste pete a provenit de la persoana cu grupa Balfa/B(III)/, cu antigenul

”H” suplimentar, ce nu exclude proveniența acestui sânge atât de la cet. Bumbu Ion, cît

și de la cet. Sanduța Roman, dacă ultimul la momentul infracțiunii a avut careva

leziuni corporale cu hemoragii externe. În rezultatul examenului citologic a

preparatelor, pregătite din petele de pe vesta sportivă, blugi, a stabilit regiunea

anatomică care a sângerat nu a fost posibil din lipsa de preparate a celulelor sanguina

necesare pentru această investigație. Pe scurtă, pete vizibile asemănătoare cu sânge nu

au fost găsite. Vechimea urmelor de sînge în laborator nu se efectuează (f.d. 157-159,

Vol. I);

- raportul de expertiză judiciară nr. 831 din 12 ianuarie 2017 conform

concluziilor căruia sângele cet. Sanduța Roman se referă la grupa Balfa/B(III)/, cu

antigenul ”H” suplimentar, este secretor al factorilor specifici de grup, fapt ce a fost

stabilit prin cercetarea probei lui de salivă în stare uscată. Pe mucurile de țigări „West”

ridicate de la fața locului, s-au depistat urme de salivă. Pete vizibile asemănătoare cu

sânge nu au fost găsite. La determinarea apartenenței de grup, prin reacția de absorbție

- modificare cantitativă și de absorbție - eluție, în fragmentele examinate s-au stabilit

antigenii ”B” și ”H”. Prin urmare, țigările au fost fumate de orice persoană cu grupa

sanguină Balfa/B(III)/, antigenul ”H” suplimentar, secretor a factorilor de grup, cum ar

fi în cazul dat, cet. Sanduța Roman. Pe mucurile de țigări „Royal blue” și pe muc de

țigară cu inscripția ștearsă, s-au depistat urme slabe de salivă. Pete vizibile

asemănătoare cu sânge nu au fost găsite. Determinarea apartenenței de grup nu s-a

putut stabili, tot ce-i posibil din cauza cantității insuficiente a materialului biologic

(saliva) necesar pentru astfel de examinare. Vechimea urmelor biologice în laborator

nu se examinează (f.d. 145-147, Vol. I);

- raportul de expertiză judiciară nr. 3595/D din 31 ianuarie 2017 conform

concluziilor căruia TCCI, ce se manifestă prin contuzie cerebrală gravă cu focar

contuzie hemoragică frontal pe stingă, ce a condiționat stare de comă prelung

hemoragia subarahnoidă traumatică, fractura oaselor nazale cu deviere neesențială

fragmente osoase, fractura marginală de aripa mică a osului sfenoid pe stingă

dispunere satisfăcătoare de fragmente osoase, plagă contuză în regiunea frontală

stingă, hemipareza pe dreapta, care puteau fi produse în rezultatul acțiunii traumatice a

unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță,

prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare gravă.

De spus cu certitudine câte lovituri au fost cauzate nu este posibil. Regiunile anatomic

unde nu sunt caracteristice pentru automutilare. Provocarea lor la cădere din poziție

verticală se exclude (f.d. 173-176, Vol. I);

- procesul-verbal de examinare a descifrărilor telefonice din 16 ianuarie 2017

conform căruia abonatul cu nr. 069683209, ce îi aparține lui Sanduța Roman, la 06

noiembrie 2016 ora 21:54:46 a primit un apel telefonic de la numărul 07903804

aflîndu-se în celula 3G (Elat) sectorul Botanica, cu durata de 86 secunde. Alt

convorbiri nu înregistrează pe timp de noapte, nici a doua zi dimineața, la 07

noiembrie 2016 până la ora 12:06:25, când abonatul cu nr. 069683209, ce îi aparține

lui Sanduța Roman, a primit un apel telefonic de la numărul 079164214, aflându-se în

celula 3G (Elat) sectorul Botanica, cu durata de 23 secunde. Din analiza descifrărilor

telefonice, nu se cunoaște exact unde se afla abonatul cu nr. 069683209 Sanduța

8

Roman de la ora 21:54:46 data de 06 noiembrie 2016 până la ora 12:06.25 data de 07

noiembrie 2016 (f.d. 123-132, Vol. I);

- ordonanța din 04.02.2017 de recunoaștere obiectelor - uscător de păr de

model „Johnson super”, aparat pentru prepararea sucului de model „Polaris”, aparat de

măsurare a tensiunii electrice, ca corpuri delicte (f.d. 87, Vol. I);

- raportul de expertiză judiciară nr. 3595/D din 31 ianuarie 2017 procesul-

verbal de percheziție la domiciliul temporar al lui Sanduța Roman din 19.11.2016 (f.d.

98-102, Vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 21.11.2016 de la Sanduța Roman a obiectelor

(f.d. 104, Vol. I);

- proces-verbal de examinare a obiectului din 06.02.2017 și tabelul fotografic,

prin care s-au examinat scurta, blugii, vesta sportivă și papuci, ridicate de la Sanduța

Roman în cadrul percheziției la domiciliu (f.d. 109-116, Vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22 noiembrie 2016 și planșa

fotografică, potrivit cărora s-a cercetat porțiunea de teren din adiacentul garajului și

ogrăzii din str. Liviu Rebreanu, 21, mun. Chișinău, unde au fost găsite și ridicate șase

mucuri de țigară aruncate neuniform cu inscripția „Bond” și „West”, cu marginea arsă

(f.d. 106-107, Vol. I).

Astfel, instanța de apel a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc

fară echivoc vinovăția inculpatului Sanduța Roman în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute la art. art. 27, 186 alin (2) lit. c) și d) Cod penal, potrivit elementelor

constitutive: tentativa la furt adică, tentativa la sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane, săvârșită prin pătrundere în locuință, în proporții considerabile și art.

art. 27, 145 alin. (2) lit. k) Cod penal - tentativa la omorul intenționat, adică tentativa

la omorul unei persoane săvârșită cu scopul de a ascunde o altă infracțiune.

Verificând argumentele invocate în apelul inculpatului și ale apărătorului

acestuia, instanța de apel a ajuns la concluzia că, acestea sunt nefondate fiind

combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării

judecătorești în instanța de fond și verificate în cadrul procedurii de examinare a

apelurilor.

Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a considerat

că prima instanță corect a apreciat critic declarațiile inculpatului Sanduța Roman

precum că nu a săvârșit infracțiunile imputate și nici odată nu a fost pe adresa mun.

Chișinău, str. Liviu Rebreanu, 21, deoarece acestea se combat prin întreaga sistemă de

probe analizate mai sus, de asemenea, instanța a reținut că totuși inculpatul nu a putut

explica în ședința de judecată de ce martorul Jitaru Olga a indicat anume la el când a

fost prezentat spre recunoaștere, nici faptul depistării la fața locului a mucilor de țigară

cu inscripție West, identice conform raportului de expertiză cu cele cu care el le

fumează, prin care s-au stabilit antigenii „B” și „H”, identici cu ai inculpatului, nici

faptul că telefonul său mobil nu era în rețea la data de 07 noiembrie 2016.

Astfel, nu există temei de apreciere critică a declarațiilor martorului Jitaru Olga

așa cum invocă apărarea, or, acestea sunt consecutive, coroborează între ele, sunt

neschimbate pe tot parcursul urmării penale și judecării cauzei în fond, coroborează cu

alte probe, martorul a fost prevenit de răspunderea penală pentru darea declarațiilor

intenționat false, și prin urmare, nu există temei de a aprecia critic aceste declarații

oferite sub jurământ și care corespund adevărului.

9

Totodată, nu poate fi reținut ca fiind plauzibil argumentul avocatului potrivit

căruia cei patru asistenți procedurali care au participat la prezentarea spre recunoaștere

nu se aseamănă la exterior cu inculpatul fiind de vârstă mai înaintată și trăsături fizice

total diferite de cele indicate în cadrul audierii sale de martorul Jitaru Olga.

Or, conform prevederilor art. 116 alin. (3) Cod de procedură penală, persoana

care trebuie recunoscută este prezentată celui care urmează să o recunoască în afara

spațiului vizibilității celui care urmează a fi recunoscut, împreună cu cel puțin 4

asistenți procedurali de același sex, asemănători la exterior. La prezentarea spre

recunoaștere se aplică fotografierea.

Astfel, instanța de apel a reținut că, conform prevederilor legale nu este

obligatoriu ca asistenții procedurali să fie de aceeași vârstă, așa cum invocă apărarea,

fiind necesar ca să fie asemănători la exterior. Analizând tabelul fotografic anexat la

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 18.11.2016 s-a constatat că asistenții

procedurali sunt asemănători la exterior cu inculpatul Sanduța Roman, necătînd la

aceasta, martorul Jitaru Olga l-a recunoscut pe inculpat, nefiind indicate particularități

incerte pentru identificarea persoanei prezentate spre recunoaștere.

La fel s-a reținut ca plauzibilă concluzia primei instanțe potrivit căreia, inculpatul

nu a prezentat nici un înscris ce i-ar confirma cauzarea vătămărilor corporale, urmate

de careva hemoragii și prin urmare ar confirma faptul că hainele sale au fost murdărite

de sângele ce-i aparține urmare a hemoragie nazale. Or, conform raportului de

expertiză medico-legală la cet Sanduța Roman nu s-au depistat leziuni corporale, în

special careva vătămări în regiunea nasului, care ar fi generat hemoragie, iar

argumentul avocatului precum că, apărarea a demonstrat că, urmele de sânge de pe

hainele inculpatului au provenit în urma propriei sângerări nazale, ca urmare a

altercației pe care a avut-o cu Croitor Maxim la 03.11.2016, nu poate fi reținut de către

instanța de apel.

În acest context, prima instanță în mod corect a apreciat critic declarațiile

martorilor Cihicin Denis și Bejenari Alexandru, or acestea se contrazic prin totalitatea

probelor cercetate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel

instanța de apel le apreciază ca având o credibilitate redusă.

Cu privire la alegațiile apărării precum că, instanța neîntemeiat a indicat în

sentință (mucurile de țigări care au fost ridicate la fața locului la 21.11.2016 din

preajma gardului adiacent imobilului din str. L. Rebreanu, 21 (6 buc.) indică direct

asupra faptului că inculpatul a fost la adresa indicată. De altfel, cercul de persoane care

fumează astfel de țigări (WEST) și pot avea aceiași antigeni „B” si „H” nu poate fi în

mod arbitrar îngustat până la persoana inculpatului.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 785 din 02.01.2017, conform

concluziilor căruia sângele cet. Bumbu Ion se referă la grupa Balfa/B(III)/, cu

antigenul ”H” suplimentar. Sângele cet. Sanduța Roman se referă la grupa

Balfa/B(III)/, cu antigenul ”H” suplimentar. În fragmentele din petele de pe vesta

sportivă, blugi, o pereche de papuci, a fost depistat sânge de origine umană. La

determinarea apartenenței de grup în petele examinate s-au stabilit antigenii ”B” și

”H”. Deci conform rezultatelor primite, sângele din aceste pete a provenit de la

persoana cu grupa Balfa/B(III), cu antigenul ”H” suplimentar, ce nu exclude

proveniența acestui sânge atât de la cet. Bumbu Ion, cît și de la cet. Sanduța Roman,

dacă ultimul la momentul infracțiunii a avut careva leziuni corporale cu hemoragii

externe (f.d. 157-159, Vol. I).

10

Instanța de apel a menționat că, inculpatul și partea vătămată au aceeași grupă de

sânge, dar având în vedere că, prin probele prezentate de către apărare nu s-a

demonstrat cert că Sanduța Roman a avut hemoragie nazală și sângele de pe hainele

sale i-ar aparține, cu atât mai mult că conform raportului de expertiză judiciară nr. 831

din 12 ianuarie 2017 conform concluziilor căruia sângele cet. Sanduța Roman se referă

la grupa Balfa/B(III)/, cu antigenul ”H” suplimentar, este secretor al factorilor specifici

de grup, fapt ce a fost stabilit prin cercetarea probei lui de salivă în stare uscată. Pe

mucurile de țigări „West” ridicate de la fața locului, s-au depistat urme de salivă. Pete

vizibile asemănătoare cu sânge nu au fost găsite. La determinarea apartenenței de grup,

prin reacția de absorbție - modificare cantitativă și de absorbție - eluție, în fragmentele

examinate s-au stabilit antigenii ”B” și ”H”. Prin urmare, țigările au fost fumate de

orice persoană cu grupa sanguină Balfa/B(III)/, antigenul ”H” suplimentar, secretor a

factorilor de grup, cum ar fi în cazul dat, cet. Sanduța Roman (f.d. 145-147, Voi. I).

La fel reieșind din declarațiile inculpatului Sanduța Roman, acesta a confirmat

faptul că până la reținere a fumat țigări de marca „West”, acest fapt fiind confirmat și

de către martorul Silcenco Eugenia.

În acest context, nu poate fi reținută ca pertinentă versiunea apărării precum că

mucurile de țigări ar fi putut ajunge pe adresa str. Liviu Deleanu, 21, mun. Chișinău,

intenționat, fiind aruncate de polițiști, or, această versiune nu a fost probată, din care

considerente urmează a fi apreciată ca declarativă.

Referitor la faptul că inculpatul nu seamănă cu persoana din imaginea capturată

din secvențele video anexate la dosar (f.d. 45, Vol. I), instanța de apel reține ca

întemeiată concluzia primei instanțe potrivit căreia, atât inculpatul, cât și martorul

Silcenco Eugenia, în cadrul cercetării judecătorești nu au dat un răspuns clar dacă la 07

noiembrie 2016, Sanduța Roman a fost cu barbă sau a fost bărbierit, ambii indicând

informații cu probabilitate. Prin urmare, analizând prin coroborare materialul probator

cercetat în ședința de judecată, instanța de judecată concluzionează că imaginea

capturată din secvențele video nu este decisivă la caz, și instanța o va aprecia în cumul

cu alte probe, or vinovăția inculpatului Sanduța Roman se dovedește prin probe

pertinente și concludente, cum ar fi declarațiile martorului Jitaru Olga, procesul-verbal

de prezentare spre recunoaștere din 18.11.2016 procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 07 noiembrie 2016, raportul de expertiză judiciară nr. 785 din 02.01.2017,

raportul de expertiză judiciară nr. 831 din 12 ianuarie 2017, procesul-verbal de

examinare a descifrărilor telefonice din 16 ianuarie 2017, procesul-verbal de

percheziție din 19.11.2017.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, instanța de fond

la stabilirea categoriei pedepsei, incorect a aplicat prevederile legale, și, în

conformitate cu revederile art. 7, 75 Cod penal, nu a ținut cont de limitele de pedeapsa

prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei săvârșite reflectat de împrejurările

săvârșirii sale, poziția procesuală a inculpatului în cadrul procesului penal, dar și

personalitatea acestuia.

Conform art. 16 Cod penal, infracțiunile săvârșite de către Sanduța Roman, se

atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave și excepțional de grave.

Potrivit art. 61 alin. (2) Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să

cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

11

La stabilirea și individualizarea pedepsei penale în temeiul art. 75 alin. (1) Cod

penal, instanța de fond a constatat lipsa circumstanțelor agravante și atenuante. Ținând

cont de unele circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol

social a infracțiunilor, că infracțiunile au fost săvârșite intenționat, de personalitatea

infractorului, că anterior a mai comis infracțiuni, fiind chiar și condamnat. Sanduța

Roman anterior a fost condamnat la 11 noiembrie 2015 prin sentința Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău în baza art. 217 alin. (2) din Codul penal la pedeapsă sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 100 ore. Potrivit

informației Biroului de probațiune Ciocana nr. 886 din 08 iunie 2017 (f.d. 132, Vol.

II), inculpatul nu s-a prezentat la biroul de probațiune pentru a fi luat la evidență și

până în prezent nu a fost executată pedeapsa aplicată, solicitând aplicarea prevederilor

art. 85 Cod penal. La fel, instanța de apel a reținut că, anterior au mai fost intentate

cauze penale în privința lui Sanduța Roman, și anume: cauza penală nr. 2012020732

intentată în baza art. 27, 187 Cod penal, care a fost încetată prin ordonanța

procurorului în Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău din 19 aprilie 2012 pe

motivul împăcării părților (f.d. 40, Vol. II); cauza penală nr. 1-109/2011 intentată în

baza art. 186 alin. (2) lit. c) și d) din Codul penal, care a fost încetată prin sentința

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 08 aprilie 2011 pe motivul împăcării părților

(f.d. 42-43, Vol. II); cauza penală nr. 1-296/2000 intentată în baza art. 119 alin. (3), art.

122 alin. (1) din Codul penal (în redacția anului 1961), fiind recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii, însă în baza Legii cu privire la amnistie, a fost absolvit de

pedeapsă (f.d. 44-49, Vol. II). Astfel, instanța de judecată constată că inculpatul

anterior a mai săvârșit infracțiuni similare, însă conform art. 111 din Codul penal

antecedentele penale au fost stinse, cu excepția pedepsei aplicate la data de 11

noiembrie 2015 prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, în baza art. 217

alin. (2) Cod penal, sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în

mărime de 100 ore, care până la moment nu a fost executată, constatându-se în stare de

recidivă simplă. La fel, instanța de fond a stabilit că, inculpatul nu a recunoscut vina,

are antecedente penale, anterior a fost condamnat, neexecutând pedeapsa penală

aplicată, la evidenta medicului psihiatru nu se află (f.d. 207, Vol. I) însă se află la

evidența medicului narcolog din 13 noiembrie 2012 ca consumator de substanțe

narcotice (hașiș) (f.d. 209, Vol. I). Instanța la fel reține că inculpatul nu a recuperat

prejudiciul cauzat părții vătămate, instanța de fond a ajuns la concluzia că, corectarea

și reeducarea inculpatului Sanduța Roman este posibilă aplicându-i o pedeapsă penală

sub formă de închisoare în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. c), d) și art. 27, 145 alin. (2)

lit. k) Cod penal.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definită de 12 ani închisoare,

cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

La fel, având în vedere pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău din 11 noiembrie 2015, sub formă de 100 ore muncă neremunerată în folosul

comunității, a fost adăugată la pedeapsa aplicată prin sentință.

Având în vedere că infracțiunile de tentativă de furt și tentativă de omor au fost

săvârșite după pronunțarea sentinței Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 11

noiembrie 2015, dar înainte de executarea pedepsei numite, conform prevederilor art.

85 alin. (1) Cod penal, instanța de fond a adăugat parțial la pedeapsa aplicată prin

sentință, partea neexecutată a pedepsie aplicate prin sentința anterioară, fiindu- i

stabilit lui Sanduța Roman pentru cumul de sentințe, pedeapsa definitivă sub formă de

12

închisoare pe un termen de 12 ani, 1 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

Instanța de apel a reținut argumentul părții acuzării precum că, la stabilirea

pedepsei penale inculpatului Sanduța Roman prima instanță nu a ținut cont de

prevederile și criteriile generale de individualizare a pedepsei penale stabilite, aplicând

o pedeapsă penală prea blândă.

Instanța de apel a considerat că, instanța de fond nu a individualizat exhaustiv în

temeiul art. 7, 75 Cod penal, pedeapsa penală stabilită inculpatului Sanduța Roman iar

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, 1 luni, este una inechitabilă

și neproporțională infracțiunii comise, luând în considerare personalitatea inculpatului,

prin acțiunile inculpatului au fost prejudiciate interesele și drepturile altei persoane,

prejudiciul material și moral cauzat prin comiterea infracțiunii nu a fost recuperat, de

circumstanțele cauzei, de influența pedepsei stabilite asupra comportamentului

inculpatului, de graviditatea faptei comise, de consecințele survenite în urma săvârșii

tentativei de furt și a tentativei de omor - cauzarea vătămării grave integrității

corporale și sănătății părții vătămate.

Totodată, conform art. 61 alin. (2) Cod penal, pedeapsa penală stabilită lui

Sanduța Roman nu-și va atinge scopul, și anume, prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni din partea inculpatului, cât și din partea altor persoane odată ce, reieșind din

caracterul și metoda prin care a fost săvârșită infracțiunea, precum și comportamentul

inculpatului, dat fiind faptul că anterior a fost judecat pentru comiterea infracțiunii

similare, în privința sa fiind anterior intentate o serie de cauze penale, acesta fiind

dispus să comită sistematic infracțiuni contra patrimoniului, cert se atestă faptul, că

corectarea, reeducarea și prevenirea de noi infracțiuni din partea inculpatului este

posibilă prin stabilirea pedepsei penale sub formă de închisoare pe un termen mai

mare, care ar duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea unor

concluzii corecte ce țin de comportamentul său ce ține de viața și integritatea

peroanelor, precum și j patrimoniul acestora, și astfel, va constitui o garanție și o

asigurare că, drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și

alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și

pedepsită.

O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Instanța de apel a reținut ca fiind justificată solicitarea acuzatorului de stat și a

părții vătămate privind aplicarea unei pedepse mai aspre inculpatului Sanduța Roman

deoarece pedeapsa penală stabilită de prima instanță sub formă de închisoare pe

termenul indicat, nu este echitabilă și suficientă pentru a asigura realizarea scopului

legii penale de restabilire a echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor

persoane.

Instanța de apel, la aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă, în conformitate

cu prevederile art. 7, 61, 75, 76 și 77 Cod penal, a ținut cont de gradul prejudiciabil și

pericolul social al infracțiunii comise, de motivul acesteia, de persoana inculpatului

Sanduța Roman de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea

penală, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului.

Reieșind din circumstanțele indicate, instanța de apel a conchis că, corectarea și

reeducarea inculpatului Sanduța Roman poate avea loc prin stabilirea în privința

13

acestuia a pedepsei penale sub formă de închisoare în limitele sancțiunii prevăzute de

art. 27, 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 82 Cod penal,

sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, și art. 27, 145 alin. (2) lit. k), d) Cod

penal, sub formă de închisoare pe un termen de 18 ani.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, dacă o persoană este

declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni fără să fi fost

condamnată pentru vreuna din ele, instanța de judecată, pronunțând pedeapsa pentru

fiecare infracțiune aparte, stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni

prin cumul, total sau parțial, al pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de

25 de ani de închisoare, iar în privința persoanelor care nu au atins vîrsta de 18 ani și a

persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care nu

au mai fost condamnate - pe un termen nu mai mare de 12 ani și 6 luni. În cazul în care

persoana este declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni ușoare

și/sau mai puțin grave, pedeapsa definitivă poate fi stabilită și prin absorbirea pedepsei

mai ușoare de pedeapsa mai aspră.

Conform alin. (4) al aceluiași articol, conform prevederilor alin.(l)-(3) se

stabilește pedeapsa și în cazul în care, după pronunțarea sentinței, se constată că

persoana condamnată este vinovată și de comiterea unei alte infracțiuni săvârșite

înainte de pronunțarea sentinței în prima cauză. În acest caz, în termenul pedepsei se

include durata pedepsei executate, complet sau parțial, în baza primei sentințe.

Luând în considerare că, prin prezenta decizie inculpatul Sanduța Roman a fost

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 27, 186 alin. (2) lit.

c), d), art. art. 27, 145 alin. (2) lit. k), d) Cod penal, instanța de apel consideră necesar

a stabili pedeapsa penală cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, stabilindu-i lui

Sanduța Roman pedeapsa penală definitivă sub formă de închisoare pe un termen de

19 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Conform art. 87 alin. (1) Cod penal, la cumularea diferitelor pedepse principale

aplicate în cazul unui concurs de infracțiuni sau al unui cumul de sentințe, unei zile de

închisoare îi corespund 4 ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Având în vedere că pedeapsa sub formă de 100 ore muncă neremunerată în

folosul comunității, numită lui Sanduța Roman prin sentința Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău din 11 noiembrie 2015, nu a fost executată, fapt confirmat prin

informația Biroului de probațiune Ciocana nr. 886 din 08 iunie 2017 (f.d. 132, Vol. II)

urmează a fi adăugată parțial la prezenta decizie, cu stabilirea pedepsei definitive sub

formă de închisoare pe un termen de 19 ani 1 luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față

de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din

partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-și

modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii.

Pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale

drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă

pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și

întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui

la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte

14

persoane. Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează

apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce

poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea

blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea

infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

În prezenta cauză penală, reprezentantul părții vătămate Disculțu Natalia în

interesele părții vătămate Bumbu Ion a înaintat acțiune civilă și a depus apel împotriva

sentinței și în partea civilă prin care au solicitat admiterea acțiunii civile înaintată și

încasarea din contul condamnatului a sumei de 146 810 lei cu titlu de prejudiciu

material și 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral (f.d. 94-99, Vol. II).

Instanța de apel a menționat că, mărimea prejudiciului moral solicitat de

reprezentantul părții vătămate Disculțu Natalia în interesele părții vătămate Bumbu Ion

în cuantum de 100 000 lei, nu a fost dovedit în cuantumul cerut, și mai mult, este

reținut faptul că partea vătămată fară îndoială a avut de suferit și moral în urma

acțiunilor ilegale ale inculpatului Sanduța Roman prin faptul că a avut stări de stres,

disconfort, dureri, suferințe legate de vătămările corporale grave, aflându-se în comă

pe o perioadă de 33 de zile, perioada de reabilitare și tratamentul medical continuu,

fiind lipsit de capacitatea de exercițiu, însă instanța de apel a considerat mărimea

prejudiciului moral pretins de reprezentantul părții vătămate în sumă de 100000 lei

exagerat de mare, ținând cont de suferințele psihice și fizice care i-a fost provocate

părții vătămate în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpatului. O recompensă

echitabilă și rezonabilă a prejudiciului moral suportat de partea vătămată Bumbu Ion,

în opinia instanței de apel constituie echivalentul sumei de 50 000 lei moldovenești.

Ce ține de încasarea prejudiciului material, instanța de apel a reținut că, prima

instanță în mod corect a dispus încasarea din contul inculpatului Sanduța Roman a

prejudiciului material în sumă de 8 912 lei. Având în vedere că partea vătămată s-a

aflat în stare de comă 33 de zile, și a necesitat tratament, care a fost procurat și asigurat

de către reprezentatul părții vătămate, Disculțu Natalia. După externare Bumbu Ion

continuă tratamentul medical și alimentația specială, pentru care s-a cheltuit bani în

sumă de 8 912 lei, fapt confirmat prin bonurile de plată anexate (f.d. 100-105, Vol. II).

în rest sumele pretinse de către reprezentatul părții vătămate în calitate de prejudiciu

material, nu au fost justificate, nefiind prezentat nici un înscris în acest sens.

Instanța de apel a apreciat ca nefondată solicitarea acuzatorului de stat privind

încasarea de la inculpatul Sanduța Roman în contul statului a cheltuielilor judiciare în

legătură cu efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 4 536 lei, or, acestea sunt

cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului

necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor

incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.

Instanța de apel a reținut că, normele procedural penale nu prevăd expres

achitarea din contul condamnatului a cheltuielilor judiciare, care se constituie din

cheltuieli pentru efectuarea expertizei judiciare.

Mai mult, în conformitate cu prevederile art. 143 alin. (1) Cod de procedură

penală, expertiza se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea: 1)

cauzei morții; 2) gradului de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității

corporale; 3) stării psihice și fizice a bănuitului, învinuitului, inculpatului - în cazurile

în care apar îndoieli cu privire la starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-și

apăra de sine stătător drepturile și interesele legitime în procesul penal; 31) stării

psihice și fizice a persoanei în privința căreia se reclamă că s-au comis acte de tortură,

15

tratamente inumane sau degradante; 4) vîrstei bănuitului, învinuitului, inculpatului sau

părții vătămate - în cazurile în care această circumstanță are importanță pentru cauza

penală, iar documentele ce confirmă vîrsta lipsesc sau prezintă dubiu; 5) stării psihice

sau fizice a părții vătămate, martorului dacă apar îndoieli în privința capacității lor de a

percepe just împrejurările ce au importanță pentru cauza penală și de a face declarații

despre ele, dacă aceste declarații ulterior vor fi puse, în mod exclusiv sau în principal,

în baza hotărîrii în cauza dată; 6) altor cazuri cînd prin alte probe nu poate fi stabilit

adevărul în cauză.

Potrivit alineatului 2 al aceluiași articol, plata expertizelor judiciare efectuate în

cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat.

În acest context, instanța de apel consideră că solicitarea acuzatorului de stat

privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată este neîntemeiată,

ne fiind bazată pe careva norme legale, de asemenea și instanța de fond a omis în

motivarea sentinței să indice necesitatea respingerii încasării cheltuielilor de judecată

din contul inculpatului cu trimitea la normele legale corespunzătoare.

La caz, se reține că cheltuielile pentru efectuarea expertizelor judiciare efectuate,

sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului

necesar și că acestea sunt trecute, de fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe

seama inculpaților, or, aceste acțiuni țin de activitatea organului de urmărire penală,

care are un rol activ în procesul de depistare a diferitor circumstanțe care dovedesc

infracțiunea și identifică făptuitorul, pentru aducerea învinuirii de stat. Trecerea

cheltuielilor judiciare în procesul penal în contul statului își are temeiul în necesitatea

desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca nici un infractor să nu rămână

nepedepsit. Or, într-o situație contrară, acest principiu nu-și mai are valoarea.

ordinare:

- procurorul făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia și pronunțarea a unei noi hotărâri prin care

să se încaseze de la inculpat cheltuielile de judecată. Recurentul invocă dezacordul cu

decizia instanței de apel motivînd că, potrivit art. 142 alin. (2), 227 alin. (1), (2), 228

alin. (3), 229 alin. (1) Cod penal, instanța urma să încaseze cheltuielile de judecată;

- avocatul Dumitru Cazacu în numele inculpatului Sanduța Roman și ultimul,

făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

solicită casarea acesteia și pronunțarea a unei hotărâri de achitare în privința lui

Sanduța Roman și acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate Disculțu

Natalia în numele lui Bumbu Ion să fie respinsă ca neîntemeiată. Recurenții invocă

aceleași argumente ca și în cererea de apel. Totodată, recurenții invocă dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor motivînd că inculpatul nu întrunește elementele

constitutive al infracțiunilor imputate; încasarea de la inculpat a prejudiciului moral și

material este neîntemeiat deoarece acesta nu a săvîrșit faptele imputate.

lărgit concluzionează că recursul procurorului urmează a fi respins, ca inadmisibil, iar

recursurile avocatului Dumitru Cazacu în numele inculpatului Sanduța Roman și

ultimului urmează a fi admise, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, din următoarele considerente.

Referitor la recursul procurorului:

16

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Analizând temeiurile respective în raport cu motivele invocate în recursul

declarat, Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului.

Motivul recurentului, precum că instanța de apel neîntemeiat a respins cererea în

vederea compensării cheltuielilor judiciare, încălcând astfel prevederile art.227- 229

Cod de procedură penală, sunt nejustificate.

Astfel, potrivit art. 227 alin. (1) și (3) și 229 alin. (1) Cod de procedură penală,

cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei

desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu

prevede altă modalitate.

La caz, recurentul nu a ținut cont că cheltuielile pentru efectuarea expertizelor

judiciare nr. 3595/D din 31 ianuarie 2017 – în sumă de 84 lei, nr. 785 din 02.01.2017-

în sumă de 3469 lei și nr. 831 din 12 ianuarie 2017 - în sumă de 983 lei, sunt cheltuieli

efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului necesar și că

acestea sunt trecute, de fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe seama

condamnatului, or, aceste acțiuni țin de activitatea organului de urmărire penală, care

are un rol activ în procesul de depistare a diferitor circumstanțe care dovedesc

infracțiunea și identifică făptuitorul, pentru aducerea învinuirii de stat. Trecerea

cheltuielilor judiciare în procesul penal în contul statului își are temeiul în necesitatea

desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca niciun infractor să nu rămână

nepedepsit. Or, într-o situație contrară, acest principiu nu-și mai are valoarea.

În această ordine de idei, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a

respins solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor

judiciare, ca fiind nefondată.

Referitor la recursurile declarate de avocatul Dumitru Cazacu în numele

inculpatului Sanduța Roman și de ultimul:

Pentru a statua asupra acestei soluții, instanța de recurs a rezultat din următoarele

circumstanțe de drept și de fapt.

Într-un prim aspect, se relevă că rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în

particular avându-se în vedere recursul ordinar, constă în înlăturarea erorilor admise de

instanțele ierarhic inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul

judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile stipulate în

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecînd

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărîrii atacate și cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, cînd eroarea de drept comisă poate

17

fi corectată de la această etapă a procedurilor, fără a-i fi agravată situația inculpatului.

Din conținutul recursurilor ordinare declarate de avocatul Dumitru Cazacu în

numele inculpatului Sanduța Roman și ultimul, se constată că aceștia invocă critici

similare celor disputate și la etapa judecării cauzei în apel, pledând pentru achitarea

inculpatului Sanduța Roman care a fost condamnat definitiv la 19 ani și 1 lună

închisoare pentru săvîrșirea infracțiunilor de tentativă de furt și tentativă de omor.

În același timp, se notează că, recurenții nu sunt de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor reținute în

sarcina inculpatului, respectiv în această parte Colegiul va menționa următoarele:

Sub acest aspect se reține că, împrejurările menționate în partea descriptivă a

sentinței instanței de fond și deciziei instanței de apel, inclusiv cele reproduse în pct. 2.

și 4.1. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că ambele instanțe au constatat

și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și

încadrarea juridică a acțiunilor infracționale ale lui în baza art. 27, 186 alin (2) lit. c) și

d) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: tentativa la furt adică, tentativa la

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în

locuință, în proporții considerabile și art. 27, 145 alin. (2) lit. k) Cod penal - tentativa

la omorul intenționat, adică tentativa la omorul unei persoane săvârșită cu scopul de

a ascunde o altă infracțiune.

Potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie,

recursurile ordinare sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanțele de

judecată au estimat circumstanțele cauzei.

În acest sens este de menționat că, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1)

și (2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de instanța de fond, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor

din dosar.

Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel doar privind aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decît cel pe care îl propun avocatul și

inculpatul, este o competență legală a acestor instanțe care, nefiind temei de drept din

numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură, nici nu poate fi supusă criticii prin

intermediul recursului ordinar.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrînd cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia

luată, arătînd în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției

de primă instanță (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Totodată, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, avocatul nu a invocat

în ședința instanței de apel probe noi, în conformitate cu prescripțiile din art. 413 alin.

(4) și 414 alin. (3) Cod de procedură penală, astfel încît instanța de apel întemeiat a

respins demersul apărării în sensul vizat (pct. 4. din decizie).

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că,acțiunile inculpatului corect au fost

calificate în baza art. 27, 186 alin (2) lit. c) și d) Cod penal, potrivit elementelor

18

constitutive: tentativa la furt adică, tentativa la sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane, săvârșită prin pătrundere în locuință, în proporții considerabile și art.

27, 145 alin. (2) lit. k) Cod penal - tentativa la omorul intenționat, adică tentativa la

omorul unei persoane săvârșită cu scopul de a ascunde o altă infracțiune.

Prin urmare, instanțele de fond și de apel, în raport cu motivele invocate în

recursurile ordinare, nu au comis erori de drept și de fapt, decizia instanței de apel

conține motive clare și legale pe care se întemeiază, că în acțiunile inculpatului sunt

întrunite elementele infracțiunilor imputate.

Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit menționează că găsește vădit

nefondate revendicările avocatului și inculpatului formulate în cererile de recurs,

întrucît soluția instanței de apel de a respinge alegațiile inculpatului cu privire la

achitarea lui Sanduța Roman de către prima instanță, este legală și întemeiată, urmând

a fi menținută fără careva modificări.

În partea ce ține de stabilirea pedepsei, Colegiul ține să reitereze că pedeapsa și

modalitatea de executare a acesteia, în fiecare caz în parte, trebuie individualizate în

așa fel încît inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea

în viitor a săvîrșirii unor fapte similare.

În speța dată, potrivit sentinței, careva circumstanțe de natură să-i atenueze

pedeapsa inculpatului nu au fost stabilite, însă au fost evidențiate două circumstanțe

agravante: săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată și

provocarea prin infracțiune a unor urmări grave. Or, inculpatul, anterior, prin sentința

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 11 noiembrie 2015 a fost recunoscut vinovat

în baza art. 217 alin. (2) din Codul penal cu stabilirea pedepsei sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității în mărime de 100 ore.

În corespundere cu art. 111 alin.(l) lit. e) Cod penal se consideră ca neavând

antecedente penale persoanele condamnate la o pedeapsă mai blîndă decît închisoarea

– după executarea pedepsei. La caz, Sanduța Roman nu a executat muncă

neremunerată în folosul comunității în mărime de 100 ore, astfel la momentul săvîrșirii

infracțiunii, fiind în stare de recidivă.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit notează că, instanțele ierarhic inferioare,

verificînd cele imputate lui Sanduța Roman prin rechizitoriu, la momentul emiterii

hotărîrei, corect au conchis asupra vinovăției și condamnării acestuia în baza art. 27,

186 alin. (2) lit. c), d) și în baza art. art. 27, 145 alin. (2) lit. k) Cod penal, prin

aplicarea prevederilor art. 82 Cod penal.

Însă, potrivit Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 163

din 20.07.2017, publicată în Monitorul Oficial nr.364-370/616 din 20.10.2017, care au

intrat în vigoare la 20.12.2017, au fost efectuate modificări în art. 34 și 82 Cod penal,

fiind revizuit cadrul legal ce ține de instituția recidivei.

Respectiv, în art. 82 alin. (1), (2) Cod penal, după modificări, textul „ recidivă” s-

a exclus. Opinând în această direcție, legislatorul și-a propus de a modifica cadrul legal

în vederea excluderii situațiilor când condamnările anterioare sunt folosite automat

împotriva inculpatului, întrucât o asemenea abordare, este inacceptabilă din punct de

vedere al principiului umanismului aplicabil, inclusiv, în privința condamnaților.

Astfel, la stabilirea pedepsei inculpatului pentru comiterea infracțiunilor, Colegiul

penal lărgit va exclude aplicarea prevederilor art. 82 Cod penal.

În continuare, potrivit art. 81 alin. (3) Cod penal, mărimea pedepsei pentru

tentativă de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăși trei pătrimi din

19

maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea

specială a prezentului cod pentru infracțiunea consumată.

Sancțiunea pentru art. 186 alin (2) lit. c) și d) Cod penal, potrivit elementelor

constitutive: sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin

pătrundere în locuință, în proporții considerabile, se pedepsește cu amendă în mărime

de la 650 la 1350 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 4 ani. Iar sancțiunea

pentru art. 145 alin. (2) lit. k) Cod penal - omorul unei persoane săvârșită cu scopul

de a ascunde o altă infracțiune, se pedepsește cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau

cu detențiune pe viață.

Astfel, în colaborare cu prevederile art. 81 alin. (3) Cod penal, pedeapsa numită

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. k) Cod penal -

tentativa la omorul intenționat, adică tentativa la omorul unei persoane săvârșită cu

scopul de a ascunde o altă infracțiune, nu poate fi mai mare de 15 ani, iar pentru art.

27, 186 alin (2) lit. c) și d) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: tentativa la

furt adică, tentativa la sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită

prin pătrundere în locuință, în proporții considerabile, nu poate fi mai mare de 3 ani.

Prin urmare Colegiul penal lărgit va casa decizia instanței de apel și sentința

prime instanțe, în partea numirii pedepsei, și în această parte va emite o nouă hotărîre.

Totodată, conform art. 87 alin. (1) Cod penal, la cumularea diferitelor pedepse

principale aplicate în cazul unui concurs de infracțiuni sau al unui cumul de sentințe,

unei zile de închisoare îi corespund 4 ore de muncă neremunerată în folosul

comunității.ok

Având în vedere că pedeapsa sub formă de 100 ore muncă neremunerată în

folosul comunității, numită lui Sanduța Roman prin sentința Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău din 11 noiembrie 2015, nu a fost executată, fapt confirmat prin

informația Biroului de probațiune Ciocana nr. 886 din 08 iunie 2017, urmează a fi

adăugată la prezenta decizie.

Astfel, potrivit art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată prin

prezenta hotărâre se va adăuga parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin

sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 11 noiembrie 2015.

Ținând cont de noile modificări din legea penală, Colegiul consideră că acestei

spețe este incident temeiul de casare stipulat de legislator în art. 427 alin. (1) pct. 13)

Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărîrile instanței de apel pot fi supuse

recursului atunci cînd a intervenit o lege penală mai favorabilă aplicabilă

condamnatului.

Pe cale de consecință, reieșind din cele consemnate supra, decizia instanței de

apel urmează a fi casată parțial, doar în partea stabilirii pedepsei.

procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Vasile Bolduratu, împotriva deciziei

Colegiului penal la Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2017.

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Dumitru Cazacu în

numele inculpatului Sanduța Roman și ultimul, casează în partea stabilirii pedepsei

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2017 și sentința

20

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 04 septembrie 2017, în cauza penală în

privința lui Sanduța Roman XXX, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre în

această privință, după cum urmează.

Sanduța Roman XXX recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 27, 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, de stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani și art. 27, 145 alin. (2) lit. k) Cod penal - 15 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate în prezenta decizie, de stabilit lui Sanduța Roman

pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 16 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

Conform art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată prin

prezenta decizie i se adăugă parțial pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 11 noiembrie 2015 sub formă de 100 ore muncă

neremunerată în folosul comunității, stabilindu-i inculpatului pedeapsa definitivă de 16

ani și 25 zile închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Termenul executării pedepsei pentru Sanduța Roman se calculează din 03 aprilie

2018, cu deducerea duratei deținerii în stare de arest preventiv și a pedepsei executate

de la 18 noiembrie 2016 până la ziua pronunțării prezentei decizii.

În rest se mențin dispozițiile hotărârilor atacate.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 24 aprilie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

21