1ra-505/2018 — art.151 alin.4 CP

Dosarul nr. 1ra-505/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

14 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Cobzac Elena

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 noiembrie

2017, în cauza penală în privința lui

Ceban Veaceslav XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

Veaceslav XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (4)

Cod penal la 13 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

S-a dispus ca cheltuielile judiciare în mărime de 6746 lei să fie trecute în contul

statului.

data de 04.12.2015, aproximativ la orele 19:40, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

aflându-se în gospodăria lui Botnari Liuba, situată în raionul XXXXX, în cadrul unui

conflict inițiat între el și Botnari Liuba, sub pretextul sustragerii unui telefon mobil

de către ultima, urmărind scopul vătămării grave a integrității corporale și a

sănătății, care este periculoasă pentru viață, a aplicat față de Botnari Liuba o lovitură

cu un cuțit de bucătărie în regiunea umărului stâng, în rezultat cauzându-i acesteia,

conform raportului de expertiză medico-legală nr.116 din 04.02.2016, vătămare

corporală gravă, care a provocat decesul victimei Botnari Liuba.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, cu

indicii de calificare: vătămarea intențională gravă a integrității corporale sau a

sănătății, care este periculoasă pentru viață, care au provocat decesul victimei.

în numele inculpatului Ceban Veaceslav și de inculpat.

1

3.1. Procurorul a solicitat casarea acesteia, în partea ce ține de cheltuielile

judiciare, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte cu

obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 6746 lei în folosul

statului.

În motivare apelantul a indicat că, instanța de judecată la adoptarea sentinței

nu a luat în considerație faptul, că în cadrul cauzei penale de către stat au fost

suportate cheltuieli, ce urmau a fi încasate de la inculpat în beneficiul statului,

conform prevederilor art. 227-229 Cod de procedură penală, iar instanța, contrar

acestor prevederi, a dispus trecerea în contul statului.

3.2. Avocatul Ganușceac Larisa în numele inculpatului Ceban Veaceslav, care a

solicitat, casarea parțială a sentinței și recalificarea acțiunilor inculpatului în baza

art. 157 Cod penal cu stabilirea unei pedepse non privative de libertate, cu

menținerea sentinței în latura cheltuielilor judiciare.

În motivare a invocat că fapta comisă de inculpat se încadrează în norma penală

prevăzută de art.157 Cod penal, or, în rezultatul acțiunilor părții vătămate, i-au fost

cauzate din imprudență vătămări corporale grave, în ce inculpatul recunoaște vina

parțial, se căiește de cele comise, starea familială - tata lui este invalid, iar inculpatul

este unicul întreținător a familiei, participarea lui activă în cadrul anchetei,

inculpatul personal a chemat salvarea.

Totodată, a considerat că pedeapsa stabilită de instanța de fond este prea aspră

în raport cu circumstanțele constatate în instanță, și anume faptul că, partea

vătămată era în stare de ebrietate, agresivă, și singură a luat cuțitul, cu care îl

amenința pe inculpat, folosind cuvinte necenzurate.

3.3. Inculpatul Ceban Veaceslav, care și-a exprimai dezacordul său cu

calificarea acțiunilor sale în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, considerând că,

acuzarea și instanța de judecată nu au luat în considerație cele declarate de martorii

Cazacu Maria și Mihail, care au fost la fața locului, declarațiile acestora fiind

schimbate cu alte cuvinte. A solicitat să-i fie încadrate acțiunile în baza unui articol

mai ușor, deoarece nu dorește să-și strice viața la închisoare, părinții lui sunt bolnavi

și nu are cine să-i ajute.

2017 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea hotărârii

atacate.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de

probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra

vinovăției inculpatului Ceban Veaceslav de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin.(4) Cod penal, deoarece în acțiunile acestuia sunt întrunite elementele

infracțiunii imputate.

Instanța de apel a indicat, că vinovăția acestuia este dovedită pe deplin prin

cumulul de probe administrate de către organul de urmărire penală, examinate de

către instanța de fond și verificate de către instanța de apel, astfel, reținând că,

instanța de fond a făcut o analiză amplă a probelor cercetate, iar concluziile făcute de

2

instanța de fond privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii reținute în

sarcina lui rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată a apreciere legală

sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Astfel că, argumentele părții apărării precum că, partea vătămată singură a luat

cuțitul și îl amenința pe inculpat, și din imprudență i-au fost cauzate leziunile

corporale grave, nu au fost reținute de instanța de apel, or, conform raportului de

expertiză medico-legală nr.116 din 07.12.2015, efectuat de expertul V. Cojocaru,

preîntâmpinat de răspunderea penală în conformitate cu art. 312 Cod penal,

urmează că, decesul cet. Botnari L. a survenit de la șocul hemoragic ca urmare a

plăgii penetrante de cuțit a hemitoracelui stâng cu lezarea plămânului stâng,

hemotorace (2000,0) pe stânga.

La fel, conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 121 din

16.09.2016, efectuată de experți, care au fost preîntâmpinați de răspunderea penală

în conformitate cu art.312 Cod penal urmează că, conform datelor din raportul de

expertiză medico-legală Nr. 116 din 07.12.2015, decesul cet. Botnari Liuba Vasile,

a.n. XXXXX, a survenit în rezultatul șocului hemoragic consecință a plăgii înțepat-

tăiate a umărului stâng, penetrante cavitatea toracică stângă, manifestată prin

lezarea țesuturilor moi a umărului stâng, lobului superior a pulmonului stâng,

hemotorace în volum de 2000 ml. Canalul de rănire are o direcție superior-inferior,

posterior-anterior, de la stânga spre dreapta și a fost produs cu o putere suficientă ca

să cauzeze lezarea țesuturilor moi a umărului stâng, țesuturile moi a hemitoracelui

stâng și lobul superior a pulmonului stâng.

În momentul cauzării leziunilor corporale victima putea să se afle în orice

poziție anatomică față de agresor, cu excepția decubitului posterior (culcată pe

spate) și decubitului lateral stânga (culcată pe fața laterală stângă a corpului).

Regiunea anatomică în care a fost depistată plaga, înțepat-tăiată nu este o zonă

accesibilă mâinilor proprii (nu a putut fi produsă cu nici o mână a victimei).

Totodată, instanța de apel a menționat că, din motivul lipsei secvențelor video

pe CD-ul prezentat, de la procesul verbal de reconstituirea faptei, nu este posibil de

apreciat în ce moment a fost produsă victimei plaga înțepat-tăiată (f.d.39-42, vol. II).

De asemenea, instanța de apel a considerat că sunt neîntemeiate argumentele

inculpatului, precum că declarațiile martorilor Cazacu Maria și Cazacu Mihai au fost

interpretate eronat de procuror, deoarece aprecierea declarațiilor martorilor la

etapa examinării cauzei în instanță, ține doar de competența instanței de judecată și

nu a procurorului.

În contextul celor expuse supra, instanța de apel a ajuns la concluzia că nu

poate fi reținută solicitarea apelanților privind reîncadrarea acțiunilor inculpatului

în baza art. 157 Cod penal.

Verificând legalitatea pedepsei stabilite, instanța de apel a conchis, că instanța

de fond a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

săvârșite, care potrivit art.16 Cod penal se califică ca infracțiune deosebit de gravă,

de persoana celui vinovat, care anterior a fost condamnat, nu s-a căit de cele comise,

precum și prezența circumstanței agravante - comiterea infracțiunii de către o

persoană aflată în stare de ebrietate alcoolică, iar circumstanțe atenuante în speță nu

3

au fost reținute, astfel, fiindu-i corect aplicată pedeapsa sub formă de închisoare, care

este echitabilă și va duce la corectarea și reeducarea inculpatului.

Cu privire la solicitarea acuzatorului de stat de a încasa cheltuielile de judecată

compuse din plățile pentru efectuarea expertizelor din contul inculpatului, instanța

de apel a considerat-o nefondată, și notificând prevederile art. 227 Cod de procedură

penală a subliniat că, aceste cheltuieli au fost suportate pentru efectuarea expertizei

în vederea acumulării probelor necesare, ce demonstrează vinovăția și identifică

persoana vinovată în comiterea unei infracțiuni. Astfel că, concluzia instanței de fond

privind trecerea cheltuielilor judiciare în contul statului este întemeiată și legală.

parțială a acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, invocând

prevederile de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală –hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, indică aceleași motive ca și în

instanța de apel (pct.3.1. din decizie), considerând că soluția instanței de apel

contravine normelor procesual penale în vigoare, deoarece în opinia acestuia, în

conformitate cu art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare

urmau a fi încasate din contul inculpatului și nicidecum să fie trecute în contul

statului.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră că sunt nefondate alegațiile

acuzatorului de stat privind menținerea de către instanța de apel a hotărârii primei

instanțe în ce privește trecerea în contul statului a cheltuielilor judiciare, deoarece la

judecarea apelului declarat de procuror, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care

instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de

recurent au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima instanță și

instanța de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în

hotărârile pronunțate (f.d.124, f.d. 161, vol. II).

Totodată, Colegiul penal reține, că nici prevederile art. 229 Cod de procedură

penală, la care se referă procurorul în recurs, nu sunt aplicabile și în acest sens se

atrage atenția asupra faptului că, potrivit alin. (1) art. 229 Cod de procedură penală,

cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului,

iar alin. (2) al normei indicate supra, statuează că, instanța de judecată poate obliga

4

condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite

interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului

cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer

interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea

cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de

pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința

căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.

Subsidiar, se menționează că alin.(1) al normei indicate supra, expres

stipulează că cheltuielile judiciare sînt suportate de condamnat sau sînt trecute în

contul statului.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența

în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de

procuror se declară inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 08 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Ceban Veaceslav

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 20 aprilie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Cobzac Elena

5