1ra-255/2018 — Art. 188 alin. 3 lit. d CP

1ra-255/2018 — Art. 188 alin. 3 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-255/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Ursache Petru,

judecători: Toma Nadejda și Țurcan Anatolie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

către inculpatul Angheluță Viorel, avocatul Pascal Iuliana în numele inculpatului

Mihailov Igor și de către avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Șchirca

Andrei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 21 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe

Șchirca Andrei XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în mun.

XXXXX, bd. XXXXX;

Mihailov Igor XXXXX, născut la

XXXXX, originar din or. XXXXX,

domiciliat în mun. XXXXX, bd. XXXXX;

Angheluță Viorel XXXXX, născut la

XXXXX, originar din r-nul XXXXX,

com. XXXXX, domiciliat în mun.

XXXXX, bd. XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.12.2016 – 23.05.2017;

Instanța de apel: 15.08.2017 – 21.11.2017;

Instanța de recurs: 26.12.2017 – 21.03.2018;

A C O N S T A T AT :

Șchirca Andrei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute la

art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal și condamnat în baza acestei Legi,

stabilindu-i-se pedeapsa cu închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Mihailov Igor a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute

la art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal și condamnat în baza acestei Legi,

1

stabilindu-i-se pedeapsa cu închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Angheluță Viorel a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 42 alin. (4), (5) și 188 alin. (3) lit. d) Cod penal și condamnat în

baza acestei Legi, stabilindu-i-se pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 ani

(zece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Andrei, la data de 26 mai 2016, aproximativ la orele 10:00, în urma înțelegerii

prealabile și împreună cu Mihailov Igor, primind de la instigatorul și complicele

Angheluță Viorel informația că, Vatav Ion, locuitor al mun. XXXXX, com.XXXXX,

str. XXXXXX, deține la domiciliu bani în numerar în proporții deosebit de mari și

anume 15 000 (cinsprezece mii) euro, ceea ce, conform cursului valutar stabilit

de Banca Națională a Moldovei, constituia suma de 334278 (trei sute treizeci și

patru de mii două sute șaptezeci și opt) lei, acționând intenționat, după un plan

bine determinat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora,

urmărind scopul sustragerii banilor, înarmându-se cu un cuțit și un

electroșocher, s-au deplasat la domiciliul ultimului pe adresa menționată supra,

unde, Igor Mihailov a rămas în preajma casei pentru a supraveghea activitatea

infracțională planificată, iar el, sub pretextul că, este angajat al ÎCS

„GasNaturalFenosa” SA și urmează să verifice datele de pe contorul de energie

electrică, a pătruns în curtea casei și, folosind un cuțit, l-a amenințat pe

proprietarul Ion Vatav cu violența periculoasă pentru viață și sănătate, după

care, legându-i mâinile, l-a condus într-o cameră din imobilul respectiv, unde,

folosind bandă adezivă, l-a imobilizat, legându-i mâinile și picioarele, și, în

vederea realizării scopului cupidant, folosind același cuțit, l-a amenințat cu

aplicarea leziunilor corporale, cerându-i transmiterea tuturor mijloacelor

financiare în numerar de care dispune. Deoarece victima a refuzat, pentru ai

înfrânge voința, Șchirca Andrei i-a aplicat multiple lovituri cu mâinile și

picioarele peste diferite regiuni ale corpului și, cu un dispozitiv de electrocutare

(electroșocher), l-a electrocutat de multiple ori. Între timp, în imobilul respectiv

a intrat și Igor Mihailov care a aderat la acțiunile ilegale ale lui Andrei Șchirca și

de asemenea l-a amenințat pe Ion Vatav cu aplicarea leziunilor corporale,

cerându-i transmiterea tuturor mijloacelor financiare de care dispune

aplicându-i multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite regiuni ale

corpului. Actele de violență fizică ale lui Șchirca Andrei, în cumul coraborate cu

actele de violență fizică comise de către Igor Mihailov, i-au cauzat victimei,

conform Raportului de expertiză medico-legală nr.2388 din 27.05.2016,

vătămare neînsemnată a sănătății, însă, din cauze independente de voința sa,

acțiunile nu și-au produs efectul deoarece victima nu le-a transmis banii ceruți,

iar căutările lor nu s-au încununat cu succes, ambii fiind nevoiți în final să se

părăsească locul faptei nerealizându-și scopul.

Inculpatul Mihailov Igor, la data de 26 mai 2016, aproximativ la orele 10:00,

în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Șchirca Andrei, primind de la

instigatorul și complicele Angheluță Viorel informația conform căreia, Vatav

Ion, locuitor al mun. XXXXX, com. XXXXX, str. XXXXX, deține la domiciliu bani în

numerar în proporții deosebit de mari și anume 15 000 (cinsprezece mii) euro,

2

ceea ce, conform cursului valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei,

constituia suma de 334 278 (trei sute treizeci și patru de mii două sute

șaptezeci și opt) lei, acționând intenționat, după un plan bine determinat,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, urmărind scopul

sustragerii banilor, înarmându-se cu un cuțit și un electroșocher, s-au deplasat

la domiciliul ultimului pe adresa menționată supra, unde, el a rămas în preajma

casei pentru a supraveghea activitatea infracțională planificată, iar Șchirca

Andrei Anatolie, sub pretextul că, este angajat al ÎCS „GasNaturalFenosa” SA și

urmează să verifice datele de pe contorul de energie electrică, a pătruns în

curtea casei și, folosind un cuțit, l-a amenințat pe proprietarul Ion Vatav cu

violența periculoasă pentru viață și sănătate, după care, legându-i mâinile, l-a

condus într-o cameră din imobilul respectiv și, folosind bandă adezivă, l-a

imobilizat, legându-i manele și picioarele. În vederea realizării scopului cupidat,

folosind același cuțit, Andrei Șchirca, l-a amenințat cu aplicarea leziunilor

corporale și a aplicat violența fizică manifestată prin aplicarea multiplelor

lovituri cu mîinele și picioarele peste diferite regiuni ale corpului și prin

electrocutare cu folosirea unui dispozitiv de electrocutare (electroșocher). Între

timp, în imobilul respectiv a intrat și Igor Mihailov, care, aderând la acțiunile

ilegale ale lui Andrei Șchirca, intenționat, în vederea realizării aceluiași scop de

profit, l-a amenințat pe Ion Vatav cu aplicarea leziunilor corporale, cerând în

mod repetat transmiterea tuturor mijloacelor financiare în numerar de care

dispune. Deoarece, victima a refuzat, pentru a-i înfrânge voința, Igor Mihailov i-

a aplicat victimei multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite regiuni

ale corpului, care, în cumul cu actele de violență comise de Andrei Șchirca, i-au

cauzat, conform Raportului de expertiză medico-legală nr.2388 din 27.05.2016,

vătămare neînsemnată a sănătății, însă, din cauze independente de voința sa,

acțiunile nu și-au produs efectul deoarece victima nu le-a transmis banii ceruți,

iar căutările lor nu s-au încununat cu succes, ambii fiind nevoiți în final să

părăsească locul faptei nerealizându-și scopul.

Inculpatul Angheluță Viorel, întrând ocazional din prima sursă în posesia

informației că, Vatav Ion, deține în numerar suma de 15 000 (cinsprezece mii)

euro, ceea ce, conform cursului valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei,

constituia suma de 334 278 (trei sute treizeci și patru de mii două sute

șaptezeci și opt) lei, pe care îi păstrează la locul de trai în mun. XXXXX, comuna

XXXXX, str. XXXXX, și, cunoscând că, Mihailov Igor și Șchirca Andrei sunt

anterior judecați pentru mai multe infracțiuni, inclusiv de sustragere, acționând

intenționat, cu scop cupidant, s-a adresat la ultimul, propunându-i organizarea

realizării informației ce o deține și anume sustragerea banilor în schimbul unei

anumite recompense, dependente de rezultatele obținute. Ca rezultat, la data de

26 mai 2016, aproximativ la orele 10:00, Șchirca Andrei Anatolie, în urma

înțelegerii prealabile și împreună cu Mihailov Igor, după un plan bine

determinat, în vederea realizării informației comunicate de Angheluță Viorel, s-

au deplasat la domiciliul lui Ion Vatav pe adresa menționată supra, unde, Igor

Mihailov a rămas în preajma casei pentru a supraveghea activitatea

infracțională planificată, iar el, sub pretextul că este angajat al ÎCS

„GasNaturalFenosa” SA și urmează să verifice datele de pe contorul de energie

3

electrică, a pătruns în curtea casei, unde, folosind un cuțit, l-a amenințat pe

proprietarul Ion Vatav cu violența periculoasă pentru viață și sănătate, după

care, legându-i mâinile, l-a condus într-o cameră din imobilul respectiv, și,

folosind bandă adezivă, l-a imobilizat, legându-i mâinile și picioarele, după care,

în vederea realizării scopului infracțional, folosind același cuțit, l-a amenințat cu

aplicarea leziunilor corporale, cerându-i transmiterea tuturor mijloacelor

financiare în numerar de 5 care dispune. Deoarece, victima a refuzat, pentru a-i

înfrânge voința, Igor Mihailov și Andrei Șchirca i-au aplicat multiple lovituri cu

mâinile și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, iar ultimul, cu un

dispozitiv de electrocutare (electroșocher), l-a electrocutat de multiple ori,

cauzându-i, conform Raportului de expertiză medico-legală nr.2388 din

27.05.2016, vătămare neînsemnată a sănătății, însă, din cauze independente de

voința lor, acțiunile nu și-au produs efectul, deoarece victima nu le-a transmis

banii ceruți, iar căutările lor nu s-au încununat cu succes, ambii fiind nevoiți în

final să părăsească locul faptei nerealizându-și scopul.

inculpatului Șchirca Andrei, avocatul Pascal Iuliana în numele inculpatului

Mihailov Igor și de către avocatul Goncear Vasile în numele inculpatului

Angheluță Viorel.

3.1. Avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Șchirca Andrei, declarând

apel a solicitat casarea sentinței contestate, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

inculpatul Șchirca Andrei să fie achitat, invocând următoarele argumente:

În cadrul cercetării judecătorești, nu s-a constatat vinovăția inculpatului

Șchirca Andrei, în comiterea infracțiunii încriminate, apărarea consideră că, în

acțiunile lui Șchirca Andrei nu se întrunesc elementele componenței de

infracțiune prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal, motiv din care a

solicitat instanței de apel pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care Șchirca Andrei să fie achitat.

Atât partea vătămată Vatav Ion, concubina lui Cuciuc Nina, cât și inculpatul

Șchirca Andrei au declarat în instanța de judecată că, în casă la partea vătămată

era televizor, notebook, centru muzical, însă în cadrul cercetării judecătorești

s-a constatat cu certitudine că, din casa părții vătămate nu a fost sustras nimic,

prin ce la fel se demonstrează că, scopul inculpaților pentru care au venit acasă

la partea vătămată nu a fost de a sustrage careva bani, bunuri, dar scopul a fost

să-l pedepsească pe partea vătămată pentru că, nu s-a ținut de promisiune.

La fel, în cadrul cercetării judecătorești, s-a constatat cu certitudine că,

inculpații nu au folosit careva arme, așa cum îi învinuiește procurorul, precum

că, inculpații ar fi folosit cuțitul sau electroșocherul.

La materialele dosarului penal nu este nici-o expertiză prin care să se

demonstreze faptul că, inculpații ar fi aplicat cuțitul sau dispozitivul de

electrocutare (electroșocherul).

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2388 din 27.05.2016,

părții vătămate Vatav Ion i-au fost cauzată vătămare neînsemnată a sănătății, în

timp ce procurorul îi învinuiește pe inculpați că, acestea .... au aplicat violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, cu deosebită

cruzime.

4

Prin raportului de expertiză medico-legală nr. 2388 din 27.05.2016 sa

constatat că, părții vătămate Vatav Ion i-a fost cauzată vătămare neînsemnată a

sănătății, astfel nici nu poate fi vorba de cruzime deosebită.

Astfel, procurorul în instanța de fond nu a prezentat nici-o probă care ar

demonstra că, inculpatul Șchirca Andrei a aplicat în privința părții vătămate

violență periculoasă pentru viața sau sănătatea, sau a amenințat cu aplicarea

violenței periculoase pentru viața sau sănătatea. La fel, apărarea consideră că,

procurorul nu a prezentat nicio probă precum că, inculpatul Șchirca Andrei ar fi

venit la partea vătămată acasă cu scopul de a sustrage careva bunuri. Mai mult

ca atât, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat cu certitudine că, din casa

părții vătămate nu a fost sustras nimic, prin ce la fel se demonstrează că, scopul

inculpaților pentru care au venit acasă la partea vătămată nu a fost de a

sustrage careva bani, bunuri, dar scopul a fost să-l pedepsească pe partea

vătămată pentru că nu s-a ținut de promisiune.

3.2. Avocatul Pascal Iuliana în numele inculpatului Mihailov Igor, declarând

apel a solicitat casarea sentinței contestate, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

inculpatul Mihailov Igor să fie achitat, invocând următoarele argumente:

Conform Hotărârii Plenului CSJ nr. 12 din 22.12.2014 „La calificarea

acțiunilor făptuitorului, în baza art.188 alin. (3) lit. d) Cod penal urmează a se

ține seama că, prin „deosebită cruzime” se va înțelege acțiunea sau inacțiunea

intenționată a făptuitorului care are drept scop de a provoca victimei sau

apropiaților acesteia o suferință suplimentară, de natură fizică sau psihică, mai

gravă decât suferința ce ar deriva din violența primară prin care s-a consumat

inițial infracțiunea." Este notoriu faptul că, s-a constatat cu certitudine pe

parcursul judecării cauzei penale, inculpatul Mihailov Igor, nu a aplicat violență

asupra lui Vatav Ion, fapt confirmat și de Vatav Ion, care fiind audiat în instanța

de judecată a declarat "după ce mi-a aplicat electroșocherul a apărut al doilea".

Pentru a se stabili gradul de violență - nepericuloasă sau periculoasă

pentru viață sau sănătate - cu care se amenință, trebuie analizate minuțios toate

circumstanțele celor săvârșite, caracteristicile obiectelor vulnerante cu care

amenința făptuitorul; locul și timpul săvârșirii infracțiunii; numărul

făptuitorilor raportat la numărul victimelor; forța fizică a făptuitorilor raportată

la forța fizică a victimelor etc. Totodată, este necesar a se lua în calcul nu atât

percepția subiectivă a victimei asupra celor comise, cât mai ales orientarea

intenției făptuitorului. Dacă din circumstanțele concrete ale cauzei rezultă că,

făptuitorul, care urmărește scopul sustragerii, nu intenționează să-și realizeze

amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viață sau sănătate,

totodată lipsind condițiile obiective, favorabile înfăptuirii acestei amenințări,

deși amenințarea a luat cea mai intimidantă formă posibilă, făptuitorul trebuie

să răspundă nu pentru tâlhărie, ci pentru jaf. O astfel de amenințare, având doar

un caracter imaginar, nu creează un pericol real pentru viața sau sănătatea

victimei, deci nu poate fi recunoscută ca semn al tâlhăriei." Astfel, acuzarea nu a

prezentat nici o probă care ar demonstra că, inculpatul Mihailov Igor a aplicat

violența, a amenințat cu aplicarea ei sau a sustras careva bunuri.

5

În ceea ce privește calificarea conform art. 188 alin. 3 lit. (d) Cod penal, cu

deosebită cruzime, nu este aplicabilă în cazul dat. Acuzatorul de stat, eronat a

aplicat și agravanta data, neexplicând în ce constă aceasta.

În ceea ce privește încălcările de procedură care s-au admis la etapa

urmăririi penale, este de indicat că, lui Mihailov Igor nu i-a fost asigurat dreptul

la interpret. Considerăm că, au fost aduse grave atingeri drepturilor

constituționale a clientului meu. fiind încălcat grav art. 16 Cod de procedură

penală, care expres prevede „Persoana care nu posedă sau nu vorbește limba de

stat are dreptul să ia cunoștință de toate actele și materialele dosarului, să

vorbească în fața organului de urmărire penală și în instanța de judecată prin

interpret.”

Consideră că, nu a fost dovedită nici prezența laturii subiective, ce se

caracterizează prin intenție directă și prin scop de profit. Pentru a se ajunge la

concluzia de condamnare a inculpatului, este necesar să fie confirmată

învinuirea de ansamblul probelor administrate, fapt ce nu este caracteristic

acestei cauze.

Conform legislației în vigoare, vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se

consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de

principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele

prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea

inculpatului și în urma unei proceduri legale, a dat răspuns la toate chestiunile

prevăzute de Cod de procedură penală.

3.3. Avocatul Goncear Vasile în numele inculpatului Angheluță Viorel

declarând apel a solicitat casarea sentinței contestate, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care inculpatul Viorel Angheluță să fie achitat, invocând următoarele

argumente:

Instanța de fond neîntemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului date

in apărare, si in același timp a concluzionat ca vinovăția ultimului se confirma

prin declarațiile date in instanța de judecata, precum că, a făcut cunoștința cu

Schirca Andrei in luna iunie a anului 2016, ce vine in contradicție cu

circumstanțele de fapt si numai Angheluță Viorel din persoanele invitate in acea

seara la partea vătămata Vatavu Ion se cunoștea cu Schirca Andrei si Mihailov

Igor.

Menționează faptul că, cele declarate de către Angheluță Viorel in instanța

de fond, despre faptul că, l-a cunoscut pe Schirca Andrei prin luna iunie, a fost o

eroare deoarece, avea mai mulți clienți care efectuau reparație si prin confuzie a

dat asemenea declarații si respectiv recunoaște ca i-a făcut reparație in

primăvara anului 2016, dar nu vara.

Consideră concluziile instanței de fond, despre vinovăția lui Angheluță

Viorel fundamentată numai pe probele acuzării și nu corespunde realității,

deoarece, nu are un suport probatoriu care să demonstreze fără echivoc

vinovăția inculpatului. La materialele cauzei nu sunt probe pertinente care să

demonstreze, care sunt acele acțiuni care demonstrează faptul că Ancheluța

Viorel a instigat la săvârșirea infracțiunii incriminate sau a fost complice. Care

sunt acele fapte, acțiuni, întreprinse de inculpat care să demonstreze latura

subiectivă si obiectivă a acestei infracțiuni de tâlhărie. Or, admițând ipotetic că,

6

Ancheluța Viorel s-a lăudat despre faptul dat, (ca și partea vătămată, care s-a

lăudat în acea seara că posedă acei euro) ca Vatavu Ion deține sume de bani la

domiciliu, aceasta nu înseamnă că a și avut careva intenție de a deposeda partea

vătămată de sumele date. Declarațiile lui Mihailov Igor date la organul de

urmărire penală nu demonstrează că, această informație a fost transmisă de

Angheluța Viorel cu un anumit scop. Nu este demonstrat în sentința de

condamnare care este legătură cauzală între aceasta informație si infracțiunii

propriu zisă și faptele incriminate și dacă a existat vre-o intenție din partea lui

Angheluța Viorel de a participa la săvârșirea infracțiunii sau a avea careva

interese în urma săvârșirii ei.

Consideră că, probele prezentate de organul de urmărire penală în instanța

de judecata nu pot fi deduse careva acțiuni criminale ale lui Angheluta Viorel și

actul de învinuire, cât și sentința de condamnare nu conține probe pertinete,

concludente, veridice si incotenstabile care să demonstreze legătura cauzală

între acțiunile lui Angheluța Viorel și faptele imputate de acuzatorul de stat.

Instanța de fond a ajuns la concluzia că, Angheluța Viorel este vinovat de

infracțiunea incriminată prin deduceri și presupuneri, astfel încălcând

principiul de bază și fundamental al procesului penal „Prezumția nevinovăției”.

Or, la materialele cauzei nu exista nici o probă care să demonstreze intențiile lui

Angheluța Viorel de a participa la această tâlhărie.

În ce privește legalitatea probelor administrate. Din declarațiile lui

Mihailov Igor date în instanța de fond, nu a susținut declarațiile date la organul

de urmărire penală pe motivul că, ele nu corespund adevărului. A mai declarat

că, aceste declarații au fost date fără a fi asistat de un interpret și astfel, a

semnat fără să cunoască conținutul acestor înscrisuri. Reieșind din

circumstanțele menționate anterior, apărarea invoca prin prisma art. 251 Cod

de procedură penală nulitatea absolută a acestor acte procesuale efectuate fără

asigurarea prevederilor legale cu privire la desfășurarea procesului penal, ele

nu se înlătură în nici un mod, pot fi invocate la orice etapă de către părți,

inclusiv de instanță din oficiu.

Consideră că, învinuirea adusa lui Angheluța Viorel de organul de urmărire

penala nu si-a găsit confirmarea și la materialele cauzei lipsesc probe pertinente

concludente care demonstrează vinovăția inculpatului. Mai mult ca atât,

menționează, că din materialele cauzei penale administrate la organul de

urmărire penală și cercetate în instanța de judecata, derivă concluzia unică

precum că, organul de urmărire penala a încălcat un șir de principii generale ale

procesului penal, care au dus la violarea prezumției nevinovăției, accesului liber

la justiție, deoarece nu și-a onorat obligațiunea și nu a luat toate măsurile legale

pentru cercetarea sub toate aspectele completă și obiectivă a circumstanțelor

cauzei care învinovățesc și dezvinovățesc inculpatul. Organul de urmărire

penală a administrat doar acele probe ale acuzării, neglijând să purceadă la

administrarea și a probelor care îl dezvinovățesc pe inculpat pentru a da

posibilitate instanței de judecată să-și formeze o părere obiectivă pe marginea

cazului dat.

2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocatul

Asandei Dorin în numele inculpatului Șchirca Andrei, avocatul Pascal Iuliana în

7

numele inculpatului Mihailov Igor și de către avocatul Goncear Vasile în numele

inculpatului Angheluță Viorel, cu menținerea fără modificări a sentinței.

fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la

concluzia că, Șchirca Andrei, Mihailov Igor și Angheluță Viorel, au comis faptele

incriminate și se fac vinovați de infracțiunea prevăzută la art. 188 alin. (3) lit. d)

Cod penal.

Prin urmare, instanța de apel a indicat că, vinovăția inculpaților se

demonstrează prin următoarele probe:

- declarațiile părții vătămate Vatav Ion;

- declarațiile martorilor Ciuciuc Nina, Ciurea Marcel, Malai Victor, Mihailov

Ala, Borta Vladimir;

- Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26 mai 2016, prin care

este consemnat faptul că, s-a efectuat cercetarea la fața locului a domiciliului

cet. Ion Vatav, cu adresa mun. XXXXX, corn. XXXXX, str. XXXXX, care a constituit

locul atentatului criminal și unde a fost descoperit și ridicate următoarele urme:

un muc de țigară „Malboro” un pachet de chibrituri, un caiet pentru notițe, un

stilou, trei urme papilare,, două bucăți de lipici și două bucăți de noroi (f. d. 31-

35, vol. 1);

- Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26 mai 2016 prin care este

consemnat faptul că, a fost supus cercetării presupusul loc unde a fost lăsat

automobilul făptuitorilor la distanță de 1,5 km de la casa individuală nr. 26 din

mun. XXXXX, com. XXXXX, str. XXXXX, de unde a fost ridicată cu gips o urmă de

anvelopă de mașină (f. d. 36-38, vol. 1);

- Procesul-verbal de aplicare a mijlocului special (câinele detector) - fiind

aplicat clinele detector „Săbii” căruia i s-a dat să miroase urma de automobil

unde se presupune că, au stat infractorii acesta a mirosit-o și s-a deplasat spre

centru com. XXXXX unde a pierdut urma (f. d. 40, vol. I);

- Raport de expertiză medico-legală nr.2388 din 26 mai 2016, conform

căruia la partea vătămată Ion Vatav s-au stabilit vătămări corporale sub forma

de echimoze și excoriații la nivelul feții, mobilitate patologică a dintelui 1 pe

maxilă pe stânga, echimoză la nivelul toracelui și articulației radio-carpală pe

dreapta, echimoză cu excoriație la nivelul articulației radio-carpală pe stânga,

care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur

contondent și se califică ca vătămări neînsemnate (f. d. 167-168);

- Raport de expertiză nr.34/12/l-R-5923 din 21.10.2016 - prin care s-a

stabilit că, o urmă digitală relevată pe fila carnetului ridicat în cadrul cercetării

la fața locului pe cazul tâlhăriei comise asupra lui Vatav Ion în curtea casei nr.

XXXXX amplasată pe str. XXXXX, corn. XXXXX, mun.XXXXX, comisă la 26 mai

2016 a fost creată de degetul mijlociu al mâinii stângi a cet. Șchirca Andrei

Anatolie (f. d. 65 - 70, vol. 1);

- Procesul-verbal de examinare a obiectului din 03 iunie 2016, prin care

este consemnat faptul că, s-a supus examinării un CD-R de 700 MB care conține

descifrările telefonice de pe antelele de la SA Orange cu: nt.5213; 17731;

5212;5211;25391; 35216; 47734; 17732; 47731 și 3221 pentru perioada de

timp de la 23.05.16 pînă la 27.05.2016 și de pe antelele SA Moldcell cu nr.259-

02-301-3342; 259-02-301-13001; 259-02-160-50081; 259-02-160-50083;

8

259-02-2104-24392; 259-022103-23101; 259-02-160-50082; 259-02-301-

1391; 259-02-301-3232 și 259-02-160-50502 pentru perioada de la

23.05.2016-27.05.2016, ridicate prin încheierea judecătoriei Ciocana din

27.05.2016. In cadrul examinării s-a stabilit că, la data respectivă în celula ce

acoperă locul comiterii infracțiunii sau aflat următoarele cartele SIM: XXXXX (f.

d. 120 - 122, vol. 1);

- Procesul-verbal de examinare a obiectului din 28 noiembrie 2016, prin

care este consemnat faptul că, au fost supuse examinării descifrările telefonice

ridicate de la SA "Orange" și de la SA „Moldcell” prin încheierile judecătorului de

instrucție din cadrul Judecătoriei Ciocana din 27.07.2016; 27.05.16; 30.05.16;

12.08.16; 22.09.16; 30.09.16; 20.10.16; 12.10.16 și 20.10.16, stabilindu-se că, la

fața locului s-au aflat telefoanele mobile cu următoarele IME-iuri XXXXX în care

anterior a activat cartela cu nr.SIM XXXXX care a aparținut lui Borta Vladimir

Nicolae, an.n.1981, iar după comiterea infracțiunii în telefonul respectiv a

activat cartela SIM XXXXX ce a aparținut lui Mihailov Igor.

La fel, potrivit descifrărilor menționate s-a stabilit că, în celula de la fața

locului s-a aflat telefonul mobil cu IMEI XXXXX. în cadrul investigațiilor s-a

stabilit că până la comiterea crimei de telefonul respectiv s-a folosit Murzina

Irina și în care activa cartela SIM XXXXX. Toate persoanele mai sus indicate în

perioada crimei se contactau cu numărul de GSM XXXXX care aparține lui

Șchirca Andrei, care la momentul comiterii infracțiunii a fost deconectat;

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 28 noiembrie 2016,

conform căruia s-a efectuat examinarea descifrărilor telefonice ridicate de la SA

Orange și de la SA Moldcell de pe numerele cartelelor SIM XXXXX; XXXXX și

XXXXX autorizate prin încheierea judecătorului de instrucție din 14.09.2016 și

20.10.2016 și s-a stabilit că, de la 13.05.16 ora 00:05:06 cartela SIM XXXXX

activa în telefonul mobil cu IMEI XXXXX de care se folosea Ig. Mihailov. La

13.05.2016, 19.05.16, 24.05.16 și la 26.05.2016 la ora 08:20:39 pînă la 12:43:24

se află în com.XXXXX mun.XXXXX și la data respectivă se contactează cu cartela

SIM XXXXX de care se folosea A.Șchirca. Potrivit descifrărilor menționate, se

reține că, de la 13.05.2016 ora 12:55:04 cartela SIM cu nr.XXXXX activa în

telefonul cu IMEI XXXXX, care aparține și de care se folosea Andrei Șchirca. La

19.05.2016, 24.05.16 și respectiv 26.05.2016 de la ora 08:43:47 până la

12:43:24 s-a aflat în com. XXXXX. Totodată în telefonul respectiv de la 01.01.16

pînă la 17.03.16 a activat cartela 060121317 care a aparținut lui Vladimir Borta.

La fel, potrivit descifrărilor menționate, s-a stabilit că, la 14.06.16 cartela SIM

XXXXX a activat în telefonul cu IMEI XXXXX care aparține lui Angheluță Viorel.

La 14.05.16, 15.05.16, 21.05.16 și respectiv 22.05.16 s-a aflat în com.XXXXX și se

contactează des cu numărul SIM XXXXX ce aparține lui Ig.Mihailov și cu nr.SIM

XXXXX ce aparține lui Șchirca Andrei. Pe lîngă numerele de telefon folosite la

comiterea infracțiunii A.Șchirca mai folosea un telefon cu IMEI XXXXX în care

activa cartela GSM XXXXX, număr pe care inculpatul îl folosea ca personal.

Anume de pe acest număr A.Șchirca se contactează cu abonatul XXXXX (

V.Angheluță) înainte de comiterea faptei prejudiciabile la 27.04.2016;

14.05.2016; 15.05.2016; 25.05.2016 și în ziua faptei 26.05.2016, orele 09:14

min, XXXXX (A.Șchica) se contactează cu XXXXX ( V.Angheluță). Această

9

circumstanță indică că inculpații s-au cunoscut anterior comiterii faptei (f. d.

251, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 28 noiembrie 2016,

conform căruia s-a efectuat examinarea descifrărilor telefonice ridicate de la SA

Orange și de la SA Moldcell de pe numerele cartelelor SIM XXXXX; XXXXX și

XXXXX autorizate prin încheierea judecătorului de instrucție din 14.09.2016 și

20.10.2016 și s-a stabilit că, de la 13.05.16 ora 00:05:06 cartela SIM XXXXX

activa în telefonul mobil cu IMEI XXXXX de care se folosea Igor Mihailov. La

13.05.2016, 19.05.16, 24.05.16 și la 26.05.2016 la ora 08:20:39 pînă la 12:43:24

se află în com.XXXX mun.XXXXX și la data respectivă se contactează cu cartela

SIM XXXXX de care se folosea A.Șchirca. La fel, de la 13.05.2016 ora 12:55:04

cartela SM cu nr.XXXXX activa în telefonul cu IMEI XXXXX, care aparține și de

care se folosea Andrei Șchirca. La 19.05.2016, 24.05.16 și respectiv 26.05.2016

de la ora 08:43:47 până la 12:43:24 s-a aflat în com.XXXXX. Tot odată în

telefonul respectiv de la 01.01.16 până la 17.03.16 a activat cartela XXXXX care

a aparținut lui Vladimir Borta. Iar, la 14.06.16 cartela SIM XXXXX a activat în

telefonul cu IMEI XXXXX care aparține lui Angheluță Viorel. La 14.05.16,

15.05.16, 21.05.16 și respectiv 22.05.16 s-a aflat în comXXXXX și se contactează

ades cu numărul SIM XXXXX ce aparține lui Ig.Mihailov și cu nr.SIM XXXXX ce

aparține lui Șchirca Andrei (f.d.252-253, vol. I);

- procesul-verbal de percheziție din 26 octombrie 2016, conform căruia s-a

efectuat percheziție pe adresa mun.XXXXX, bd.XXXXX XXXXX a fost descoperit și

ridicat un electroșoc de culoare neagră cu lanternă (f. d. 42, vol. II);

- procesul-verbal de percheziție din 26 octombrie 2016, conform căruia s-a

efectuat percheziție pe adresa mun.XXXXX bd.XXXXX la cet. Mihailov Ala Victor

de la care s-a ridicat un telefon mobil de model „Nokia 2630” cu IMEI XXXXX și

un rucsac de culoare neagră cu inscripția „LYS” (f. d. 52, vol. II);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 26 octombrie 2016

conform căruia părții vătămate Ion Vatav i-au fost prezentate spre recunoaștere

mai multe persoane dintre care l-a recunoscut pe Andrei Șchirca ca fiind

persoana care la data respectivă sub pretextul că, este angajat al ÎCS

"GasNaturalFenosa" SA l-a atacat și l-a legat cerându-i transmiterea mijloacelor

financiare (f. d. 92 - 95, vol. II);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 26.10.2016, conform

căruia martorului Cuciuc Nina i-au fost prezentate spre recunoaștere mai multe

persoane și ea l-a recunoscut pe Mihailov Igor ca fiind persoana pe care la data

respectivă a surprins-o la domiciliul său și la întrebarea cine este i-a spus că,

este de la compania de livrare a energiei electrice, după care a fugit (f. d. 97 - 99,

vol. II);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 26 octombrie 2016,

conform căruia bănuitul Mihailov Igor l-a recunoscut pe Angheluță Viorel ca

fiind persoana care i-a livrat informația cu privire la mijloacele financiare de

care dispune partea vătămată (f. d. 100-101, vol. II).

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, inculpații Șchirca Andrei,

Mihailov Igor au comis infracțiunea incriminată, și că, acțiunile lor au fost corect

calificate și se încadrează în baza art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal - tâlhăria,

adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,

10

însoțit de amenințarea și aplicarea violenței periculoasă pentru viața sau

sănătatea persoanei agresate, săvârșită de mai multe persoane, prin pătrundere

în locuință, cu aplicarea armei și cu deosebită cruzime.

A mai constatat instanța de apel că, inculpatul Angheluță Viorel a comis

infracțiunea incriminată, și că, acțiunile lui au fost corect calificate și se

încadrează în baza art. 42 alin. (4), (5) și 188 alin. (3) lit. d) din Codul penal -

instigator și complice la tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau

sănătatea persoanei agresate și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, săvârșită de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință,

cu aplicarea armei, cu deosebită cruzime prin instigare și complicitate.

Instanța de apel, a apreciat critic declarațiile inculpaților Șchirca Andrei,

Mihailov Igor și Angheluță Viorel și le-a calificat drept o metodă de apărare

aleasă de către aceștia în scop de a se eschiva de la răspunderea și pedeapsa

penală pentru fapta comisă și această versiune nu coroborează cu celelalte

probe. Instanța de apel a considerat raționamentele instanței de fond obiective

și corecte, iar alegațiile părții apărării neîntemeiate și imposibil de a fi reținute,

deoarece sunt combătute integral de către probatorul examinat.

A menționat instanța de apel, anterior comiterii atacului, inculpații au

studiat obiectul, au verificat în câteva rânduri situația de fapt pe teren,

componența familiei, programul acestora, iar la momentul comiterii atacului

s-au echipat pentru toate situațiile posibile, or Igor Mihailov a luat un rucsac, în

care au pregătit banda adezivă, eletroșocher, cuțit, mănuși, iar Andrei Șchirca a

luat un pix și carnet pentru a distrage Atenția stăpânului în eventualitatea în

care era acasă, fapt dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil, prin declarațiile

părții vătămate Ion Vatav, a martorului Nina Cuciuc și declarațiile inculpatului

Igor Mihailov, care recunoaște că avea un rucsac la el, deoarece se pornise la

sport și brusc s-a răzgândit și a mers cu Andrei Șchirca la Tohatin.

Astfel, instanța de apel a reținut faptul că, acțiunile de urmărire penală

efectuate pe cauza penală examinată au fost efectuate în strictă corespundere

cu legislația penală și procesual-penală, iar în procesul examinării pricinii în

instanța de fond de asemenea au fost respectate.

Față de lucrul judecat de primă instanță, se constată motivarea amplă și

temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere

a probelor prezentate de părți în raport cu faptele reținute în sarcina

inculpatului, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Instanța de apel a respins alegațiile inculpatului Angheluță Viorel precum

că a făcut cunoștință cu Șchirca Andrei abia în luna iunie 2016, or, potrivit

descifrărilor telefonice, s-a stabilit cu certitudine că, pe lângă numerele de

telefon folosite la comiterea infracțiunii Andrei Șchirca mai folosea un telefon cu

IMEI XXXXX în care activa cartela GSM XXXXX, număr pe care inculpatul îl

folosea ca personal. Anume de pe acest număr Andrei Șchirca îl contacta pe

abonatul XXXXX (Viorel Angheluță) înainte de comiterea faptei prejudiciabile la

27.04.2016; 14.05.2016; 15.05.2016; 25.05.2016 și în ziua faptei 26.05.2016,

orele 09:14 min, XXXXX (Andrei Șchirca) se contactează cu XXXXX ( Viorel

Angheluță), fapt ce confirmă că, inculpații s-au cunoscut anterior comiterii

11

faptei, purtând discuții până la data comiterii infracțiunii, cât și în ziua comiterii

infracțiunii. Mai mult ca atât inculpatul Șchirca Andrei a declarat că aceștia s-au

cunoscut în perioada 13-17 aprilie 2016.

De asemenea, au fost respinse afirmațiile inculpatului Angheluță Viorel

precum că, acesta nu a furnizat informația despre faptul că, Vatav Ion deține

bani, or, acesta era prezent când partea vătămată a arătat suma de bani, mai

mult Angheluță Viorel efectua lucrări de reparație la Șchirca Andrei unde s-a

cunoscut cu Mihailov Igor, de unde și rezultă participarea acestora la comiterea

actului de tâlhărie.

Instanța de apel a respins alegațiile avocatului Iuliana Pascal și a

inculpatului Mihailov Igor precum că, ultimului în cadrul urmăririi penale i-a

fost încălcat dreptul la apărare prin neacordarea de interpret și a semnat

procesul verbal de audiere necunoscând limba, or acesta a fost audiat în

prezența apărătorului, nesolicitând asigurarea unui interpret, mai mult

procesul verbal de audiere nu a fost contestat ulterior nici de inculpat și nici de

apărător.

Astfel, a mai menționat că, potrivit procesului-verbal de informare despre

terminarea urmării penale a învinuitului și ordonanței de prezentare a

materialelor de urmărire penală a avocatului și învinuitului din 07 decembrie

2016, este consemnat faptul că, inculpatul Mihailov Igor prin înscris autentic a

menționat că, „cereri, demersuri și obiecții nu are, solicitând să fie scos de sub

urmărirea penală deoarece nu este vinovat” (f.d. 230-231, vol. III).

Prin urmare, instanța de apel a considerat alegația enunțată mai sus ca o

metodă de a se eschiva de la răspunderea și pedeapsa penală, pentru fapta

săvârșită. Totodată instanța de apel lecturând procesele verbale ale ședințelor

de judecată în instanța de fond prin audierea înregistrărilor audio a stabilit că,

procedura în fața instanței de fond a fost desfășurată în limba de procedură,

potrivit art. 16 din Cod procedură penală, or, în limba de stat, iar participanții la

proces nu au obiectat și nici nu au solicitat acordarea translatorului.

Instanța de apel, verificând argumentul părții apărării prin care se invocă

încălcarea dreptului la apărare, prin neacordarea interpretului, a stabilit că, în

instanța de fond la stabilirea identității inculpaților, Mihailov Igor, a declarat că,

este născut la XXXXX, originar și domiciliat bd. XXXXX, moldovean de

naționalitate, cu studii medii, ceea ce face imposibil de admis că, acesta nu

cunoaște limba maternă, fiind de naționalitate moldovean, fără a solicita

prezența translatorului, la etapa cereri demersuri (f. d. 217, verso).

Întru combaterea argumentului enunțat, instanța de apel a invocat și

ordonanța de punere sub învinuire și procesul-verbal de audiere a lui Igor

Mihailov în calitate de învinuit, din 07 decembrie 2016, anexate la (f. d. 226-

229, vol. III), prin care este consemnat faptul că, vina în comiterea infracțiuni

incriminate nu recunoaște, dorește să facă declarații pe marginea învinuirii

personal. Astfel, a indicat că, "învinuirea mi-a fost adusă la cunoștință, nu o

recunoaște. Vreau să fac o precizare că, eu Igor Mihailov vreau să menționez că,

Viorel Angheluță nu, mi-a dat mie nici o informație în privința lui Ion Vatav.

Vreau să menționez că, nu l-am bătut pe Vatav Ion. Declarația a fost scrisă

personal pentru ce semnez, ". Procesul-verbal a fost contrasemnat de

procurorul Vitalie Costișanu și Alexandru Pavalati (f. d. 229, voi. III).

12

Versiunea inculpatului Andrei Șchirca precum că, a făcut cunoștință cu

partea vătămată întâmplător, ultima promițându-i să-l ajute financiar pentru

a-și răscumpăra automobilul, și ulterior el l-a maltratat din cauză că, nu și-a

onorat obligațiunea și nu cu scopul de a-l deposeda de mijloace financiare, la fel

au fost respinse, or, probele cercetate în cadrul ședinței de judecată arată cert

că, aceste declarații contravin adevărului probat, fiind doar declarative.

înțelegerea prealabilă se confirmă și prin faptul că, inculpatul Mihailov Igor a

declarat că, Șchirca Andrei s-a dus să ducă discuții referitor la împrumutul unei

sume de bani, necunoscând despre faptul că acesta s-a prezentat că este de la

"Union Fenosa", deoarece a rămas în drum să-l aștepte, în același timp martorul

Cuciuc Nina a declarat că întorcându-se acasă l-a întâlnit pe I. Mihailov în ușă,

pe care l-a întrebat ce caută în casa ei, acesta prezentându-se, la fel, că este de la

"Union Fenosa", după cum s-a prezentat și Șchirca Andrei părții vătămate Vatav

Ion.

Potrivit descifrărilor telefonice, ridicate de la locul comiterii faptei s-a

reținut că, inculpații în scop conspirativ folosesc două telefoane mobile în care

plasează două cartele tip prepay, pe care le folosesc doar în perioada comiterii

infracțiunii după care le aruncă: - XXXXX (IMEIXXXXX), XXXXX (IMEIXXXXX).

Telefoanele sunt activate periodic doar în momentul în care inculpații

Ig.Mihailov și A.Șchirca merg la domiciliul părții vătămate și se activează aceste

cartele în mun. Chișinău str. Alecu Russo. Din descifrările telefonice se reține că

numerele respective se contactează în momentul în care se află în celula care

acoperă locul faptei se contactează de mai multe ori la 19.05; 23.05; 24.05 și

inclusiv la data comiterii faptei 26.05.16, în momentul în care se aflau în com.

Tohatin, cât și în afară, fapt ce indică despre înțelegerea prealabilă a

inculpaților.

Instanța de apel a respins alegațiile apărătorului Dorin Asandei, precum că

inculpații nu au avut scopul de a sustrage bunuri sau bani, dat fiind faptul că

partea vătămată avea în casă televizor, notebook, centru muzical, or, inculpații

au venit special pentru banii care au fost arătați de partea vătămată Vatav Ion în

prezența inculpatului Angheluță Viorel care a și distribuit informația celorlalți

inculpați.

De asemenea, a respins argumentele părții apărării precum că, nu s-a

folosit electroșocul și cuțitul, or partea vătămată a descris amănunțit obiectele

folosite în calitate de armă, iar careva motive de a incrimina acest fapt partea

vătămată nu avea, mai mult ca atât a fost preîntâmpinată e răspundere pentru

declarații false.

Instanța de apel a considerat imposibil de admis și reținut argumentul

părții apărării precum că, acțiunile inculpaților sunt greșit individualizate

potrivit art. 188 alin. 3 lit. d) din Cod penal, contrar prescripțiilor stabilite în

Recomandarea Curții Supreme de Justiție, nr. 51, prin care este menționat faptul

că, ... se recomandă instanțelor ca in cazul calificării faptelor persoanei învinuite

în baza art. 188 alin. 1 din Cod penal al RM, - săvârșirea tâlhăriei prin atacul

asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, se înțelege acea

violență, prin care s-au provocat vătămări corporale de grad mediu sau grav. In

cazul când, în rezultatul acțiunilor făptuitorului care în scopul acaparării

13

bunurilor a aplicat violența fizică urmată de cauzarea vătămărilor ușoare cu

dereglarea sănătății de scurtă durată, sau lungă durată, ori sănătate, asemenea

violență nu se consideră periculoasă pentru viață ori sănătate, astfel acțiunile

urmează a fi calificate ca și jaf.

Prin examinarea mai sus a probatorului administrat în coraport cu

argumentele apelurilor declarate, instanța de apel a stabilit că, acțiunile

inculpaților just au fost calificate în temeiul art. 188 alin. (3) lit. d) din Cod

penal, după semnele; atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii

bunurilor, însoțit de violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei

agresate, și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșită de

două sau mai multe persoane prin pătrundere în locuință, cu aplicarea armei, cu

o deosebită cruzime.

Astfel, prin declarațiile părții vătămate Ion Vatav, prin raportul de

expertiză medico-legală nr. 2388 din 27 mai 2016, expertul medic-legist a

stabilit, la Ion Vatav pe suprafața posterioară articulația radio-carpală pe stânga

se determină o echimoză de formă alungită, dispusă transversal, dim. 3,5x7 cm.,

culoare violacee, pe fondalul căreia se determină 2 escoriații alingite dispuse

transversal dim. 0,8x0,3 cm., și 0,6x0,2 cm., acoperite cu crustă roșietică la

nivelul pielii, prin procesul verbal de percheziții din 26 octombrie 2016, prin

care este consemnat faptul ridicării eletroșecherului, etc, se dovedește

utilizarea unui cuțit, și a electorșocului pentru înfrângerea rezistenței părții

vătămate.

În același context este de menționat că, inculpații la comiterea atacului

tâlhăresc au imobilizat victima, prin legarea la mâini și picioare, prin stabilirea

acesteia într-o poziție complicată, i-au aplicat în câteva rânduri electroșocul,

provocându-i dureri fizice de o intensitate mare, care au pricinuit victimei

suferințe deosebite, după aplicarea mai multor lovituri puternice peste diferite

părți ale corpului care au dus la edem a țesuturilor moi semidur, dureros la

palpare cu dim. 3x2x0,3 cm., pe mucoasa buzei inferioare pe stânga, echimoză

oval neregulată cu dim. 1,3x1 cm., de culoare violacee. Pe mucoasa buzei

superioare se determină a excoriație de formă oval neregulată dim. 0,5x0,2 cm.,

acoperită cu fibrină albicioasă, la arcadele dentare se determină mobilitatea

patologică dintelui 1 pe maxila pe stânga, tot odată fiindu-i aplicat și

electroșocul care îi provoca intensificarea durerilor, provocând altele de arsură.

Atacul în scopul săvârșirii unei tâlhării se manifestă prin acțiuni agresive

active cu caracter surprinzător pentru victimă, care creează un pericol real

însoțit de aplicarea imediată și nemijlocită a unei violențe periculoase pentru

viața ori sănătatea persoanei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe în scopul însușirii avutului proprietarului.

Drept violență periculoasă pentru viața ori sănătatea victimei, prevăzută

de alin. (1) din art. 188 Cod penal, trebuie considerată vătămarea ușoară a

integrității corporale sau a sănătății sau după caz vătămarea medie a integrității

corporale sau a sănătății, precum și alte acțiuni care, deși nu au pricinuit

vătămările menționate, au creat la momentul aplicării lor un pericol real pentru

viața și sănătatea victimei. Prin raportul de expertiză medico-legală nr.2388 din

26 mai 2016 s-a stabilit că, părții vătămate Vatav Ion i-au fost cauzate vătămări

corporale sub forma de echimoze și excoriații la nivelul feții, mobilitate

14

patologivă a dintelui 1 pe maxila pe stânga, echimoză la nivelul toracelui și

articulației radio-carpală pe dreapta, echimoză cu excoriație la nivelul

articulației radio-carpală pe stânga, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect dur contondent și se califică ca vătămări neînsemnate.

La fel, partea vătămată a declarat că a fost amenințat cu aplicarea violenței fizice

exprimate verbal însoțită cu demonstrarea unui cuțit.

Instanța de apel verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în

privința inculpaților, constată că, instanța de fond a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și la stabilirea categoriei și mărimii

pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de condițiile de viață ale acestuia precum și scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

inculpatul Angheluță Viorel, avocatul Pascal Iuliana în numele inculpatului

Mihailov Igor și de către avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Șchirca

Andrei.

5.1. Inculpatul Angheluță Viorel, declarând recurs ordinar prin intermediul

oficiului poștal, la 07 decembrie 2017, în termen, a solicitat admiterea

recursului, casarea sentinței și deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi

decizii prin care să fie achitat.

În motivarea recursului, neinvocând nici un temei de drept prevăzut de art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- vina sa nu este demonstrată prin careva probe;

- în momentul săvârșirii infracțiunii făcea lucrări de reparații în

apartamentului lui Șchirca Andrei, din aceste motive se contactau unul cu altul

pentru a decide în privința lucrărilor de reparație;

- procurorul nu a demonstrat complicitatea sa la comiterea infracțiuni;

- instanțele ierarhic inferioare au încadrat acțiunile sale printr-o faptă care

nu este prevăzută de legea penală;

- niciodată nu s-a interesat despre faptul câți bani avea partea vătămată;

- are la întreținere trei copii minori, iar părinții săi au nevoie de ajutorul

său.

5.2. Avocatul Pascal Iuliana în numele inculpatului Mihailov Igor declarând

recurs ordinar la 07 decembrie 2017, în termen, a solicitat admiterea

recursului, casarea sentinței și deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi

decizii prin care să fie achitat.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 4), 6), 8)

și 12) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

- acuzatorul de stat eronat a aplicat agravanta – cu o deosebită cruzime;

- inculpatului Mihailov Igor nu i-a fost asigurat dreptul la interpret;

- instanțele ierarhic inferioare eronat au interpret materialul probator;

- acțiunile inculpatului urmau a fi calificate potrivit semnelor de

componență de infracțiune prevăzută de art. 187 Cod penal;

- instanța de apel nu s-a expus asupra aplicării violenței de către inculpat în

privința părții vătămate, or, în cadrul examinării cauzei atât Șchircă Andrei, cât

15

și Vatav Ion au indicat că Mihailov Igor nu l-a adresat și nu i-a aplicat violență,

nici nu l-a amenințat cu aplicarea unei asemenea violențe;

- nu au fost ridicate careva obiecte în calitate de probe de la inculpatul

Mihailov Igor.

5.3. Avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Șchirca Andrei

declarând recurs ordinar la 27 decembrie 2017, în termen, a solicitat admiterea

recursului, casarea sentinței și deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi

decizii prin care să fie achitat inculpatul Șchirca Andrei.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) și 8)

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate

în apel;

- instanțele ierarhic inferioare n-au apreciat probele din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu

– din punct de vedere al coroborării lor, și, în așa mod, a ajuns la concluzia

greșită că Șchirca Andrei a comis infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. 3 lit. d)

Cod penal.

În rest recurentul a invocat aceleași argumente indicate și în cererea de

apel.

deoarece consideră că temeiurile de recurs invocate de recurenți nu constituie

erori de drept.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal, constată că, deși inculpatul Angheluță Viorel în recursul

declarat nu invocă expres temei de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, însă potrivit textului recursului, acesta critică decizia

instanței de apel prin prisma erorilor de drept indicate în pct. 6) și 8) alin.(1)

art. 427 Cod de procedură penală, totodată potrivit recursurilor declarate de

avocatul Pascal Iuliana în numele inculpatului Mihailov Igor și de către avocatul

Asandei Dorin în numele inculpatului Șchirca Andrei, se invocă temei de drept

pct. 4), 6), 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Potrivit practicii judiciare constante, Colegiul penal menționează că, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

16

7.1.C u referire la motivele recursului declarat de avocatul Pascal Iuliana în

numele inculpatului Mihailov Igor invocate prin prisma prevederilor art. 427

alin. (1) pct.4) Cod de procedură penală.

Potrivit conținutului recursului, Colegiul penal atestă că recurentul invocă

faptul că, la etapa urmării penale inculpatului nu i-a fost asigurat dreptul la

interpret.

Colegiul constată că, alegațiile recursului în acest sens nu constituie o

eroare de drept reieșind din următoarele considerente.

Potrivit procesului-verbal de audiere a bănuitului din 26 octombrie 2016

(f. d. 90 – 92, vol. III), Mihailov Igor fiind în calitate de bănuit, a declarat că,

dorește să facă declarațiile în limba română, pe care o posedă bine, mai mult ca

atât, ultimului i-au fost aduse la cunoștință în scris, de către ofițerul de urmărire

penală, drepturile și obligațiile prevăzute de art. 64 Cod de procedură penală

(f. d. 88, vol. III).

Totodată, de astfel de drepturi a dispus și la etapa când a fost pus sub

învinuire, or, procurorul la fel, i-a adus la cunoștință în formă scrisă drepturile

de care dispune, fapt pentru care Mihilov Igor a contrasemnat (f. d. 139, vol. III),

iar în procesul-verbal de audiere a învinuitului (f. d. 140, 229, vol. III), la fel, a

indicat că, declarațiile dorește să le facă în limba de stat.

În această ordine de idei, instanța de recurs menționează că, de către

organul de urmărire penală a fost respectată procedura fără careva abateri,

inculpatului fiindu-i adus la cunoștință dreptul său de a dispune de serviciile

interpretului, însă Mihailov Igor, de fiecare dată dorea să facă declarații în limba

de stat, mai mult ca atât, ultimul a fost însoțit de către apărătorul său, fapt ce a

avut posibilitatea de a obiecta și a solicita, în caz dacă inculpatul nu cunoștea

limba de stat, să fie asigurat dreptul la interpret.

7.2. Cu referire la motivele recursurilor prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că temeiurile invocate

de recurenți nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate,

dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile

art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate,

aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Totodată, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată (f. d. 25 - 31,

vol. VI), la solicitarea procurorului, au fost cercetate probele acuzării, iar partea

apărării nu a solicitat cercetarea suplimentară a cărorva probe în susținerea

poziției sale.

17

Prin urmare, Colegiul penal constată că erorile de drept invocate de

recurenți prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării cauzei în ordine de

recurs.

7.3. Referitor la temeiul de drept invocat de recurenți prin prisma art. 427

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume: nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Instanța de recurs menționează că potrivit art. 113 alin.(1) Cod de

procedură penală, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Reieșind din conținutul deciziei instanței de apel, Colegiul constată că,

criticile formulate de recurenți sub aspectul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța

de apel și asupra lor aceasta s-a pronunțat, dându-le o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în pct. 5 al prezentei decizii,

concluzii pe care instanța de recurs le însușește și nu consideră necesar

repetarea acestora.

Conform hotărârilor adoptate, prima instanță și cea de apel au apreciat

probele din dosar potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând

la concluzia corectă privind condamnarea inculpaților Șchirca Andrei, Mihailov

Igor și Angheluță Viorel, deoarece în acțiunile lor sunt întrunite elementele

infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. (d) și 42 alin. (4), (5), 188

alin. (3) lit. d) Cod penal.

Este de menționat că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2)

Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței

de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea probelor este o competență și

prerogativă legală a instanțelor de fond și nu constituie un temei de drept

separat de casare din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură

penală, astfel că invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar drept temei de

casare este lipsită de suport legal.

Reieșind din cele menționate supra, Colegiul penal conchide, că în speța

dată nu se constată erori de drept prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de

procedură penală, și anume că nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

7.4. Cu referire la motivele recursurilor, prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal nu se va expune, deoarece

invocarea acestei erori, care prevede că „faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită” este neîntemeiată, și de fapt, după conținut este similară

invocărilor referitoare la prevederile art. 427 alin.(1) pct. 8), asupra cărora

18

instanța de recurs s-a expus supra.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate

de recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 4), 6), 8) și 12) Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de

drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este

legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind

vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către inculpatul

Angheluță Viorel, avocatul Pascal Iuliana în numele inculpatului Mihailov Igor și

de către avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Șchirca Andrei,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie

2017, în cauza penală privindu-i Șchirca Andrei XXXXX, Mihailov Igor XXXXX și

Angheluță Viorel XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 aprilie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

19