1ra-774/2018 — Art. 217 al.2 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 16 octombrie 2017, Opolski Ruslan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea 3641 al. 8 Cod procedură penală la o pedeapsă sub formă de 100 ore muncă neremunerată în folosul comunității.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Opolski Ruslan într- un loc și timp nestabilit la moment de către organul de urmărire penala au dobândit ilegal o cantitate nestabilită de droguri sub formă de marijuană pe care o păstra asupra lor. La 11.05.2017 aproximativ la ora 14.50 s-au deplasat în regiunea canalului sportiv care-i amplasat pe strada Dovatora mun. Bălți având asupra sa drogurile și anume marijuană și un dispozitiv confecționat dintr-o sticlă de masă plastică, pregătit pentru consumul drogurilor. În timpul în care de ei s-au apropiat angajații de poliție au depistat la pământ un pachet de hârtie în care se afla o masă mărunțită uscată de culoare verde. În cadrul cercetării la fața locului pachetul de hârtie în care se afla o masă vegetală, mărunțită, uscată de culoare verde cu miros specific și dispozitivul din masă plastică a fost ridicat, împachetat și sigilat cu sigila nr. 130 MAI RM. Conform raportului de expertiză nr. 34/ 12/2-R-573 din 29.05.2017 masa vegetală uscata mărunțită de culoare verde depistată și ridicată la data de 11.05.2017 în cadrul cercetării la fața locului pe adresa strada Dovatora lângă canalul sportiv, reprezintă marijuană. Marijuană se atribuie la substanțe stupefiante droguri de origine vegetală, neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din planta de cânepă. Greutatea substanței narcotice marijuană alcătuiește 2,477 gr. /adică proporții mari/ care era păstrată fără scop de înstrăinare. Pe suprafața internă a fragmentului de butelie din plastic care a fost depistat în același loc s-a depistat rășină de canabis. Rășina de canabis se atribuie la substanțe stupefiante-droguri de origine vegetală, neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal în rezultatul întrebuințării produselor din plantele de cânepă. Masa substanței narcotice rășina de canabis constituie 0,063gr. Marijuană și Rășina din canabis - sunt incluse în lista nr. 1, Tabelul nr. 1 „Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale” aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din L0.2004 cu modificările ulterioare și HG nr.79 din 23.01.2006. Cauza penală a fost examinată conform art. 364/1 CPP RM în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Bălți - Galben Mihai prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea ce ține de recuperarea cheltuielilor de judecată în mărime de 2800 lei – costul expertizei chimice, solicitând a fi încasate din contul inculpatului în beneficiul statului, invocând că legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de condamnați.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 decembrie 2017 a fost respins ca nefondat apelul declarat de către procurorul în Procuratura mun. Bălți Galben Mihai, și menținută fără modificări sentința primei instanțe în latura încasării de la inculpatul Opolski Ruslan în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 2800 (două mii opt sute) lei. 4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a considerat, că la pronunțarea sentinței instanța de judecată nu a admis derogări de la procedura penală, soluția instanței de fond de respingere a cererii procurorului fiind una întemeiată și corectă, temei de casare a sentinței instanței de fond din motivele invocate de procuror nefiind stabilite. Totodată, instanța de apel a menționat că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate, prin numirea efectuării expertizelor judiciare, precum și alte acțiuni procesuale, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statului. Colegiul penal a considerat nefondate argumentele aduse de procuror că legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de condamnați, însă instanța de judecată neîntemeiat a respins încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat, în cazul dat suma de 2800 lei - costul expertizei chimice, iar ținând cont de personalitatea inculpatului, cheltuielile judiciare puteau să fie puse pe seama acestuia, deoarece sunt declarative și expuse în viziunea autorului apelului, în sensul invocat hotărârea instanței de fond fiind una legală și întemeiată.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de acuzatorul de stat, procuror în procuratura de Circumscripție Bălți – Prisacari Lilia, indicând temeiul art. 427 alin. 1) pct. 6) Cod procedură penală, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei în latura cheltuielilor de judecată, cu încasarea în contul statului de la Opolski Ruslan a cheltuielilor de judecată în sumă de 2800 lei. În motivarea cererii de recurs recurenta a indicat, că suma de 2800 lei solicitată de procuror ca să fie încasată de la inculpat în folosul statului constituie suma care a fost suportată pentru efectuarea raportului de expertiză nr.34/12/2-R-573 din 29.05.2017 prin care a fost stabilit că, masa vegetală uscată mărunțită de culoare verde depistată și ridicată la data de 11.05.2017 în cadrul cercetării la fața locului pe adresa strada Dovatora lângă canalul sportiv, reprezintă marijuana. Inculpatul a fost recunoscut vinovat de instanța de judecată de comiterea infracțiunii imputate cu stabilirea pedepsei respective, astfel că statul fiind prejudiciat de inculpat la suma de 2800 lei prin acțiunile sale infracționale. Astfel, indică acuzarea, că odată ce inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii, încriminate lui, cheltuielile judiciare, suportate pentru efectuarea expertizei judiciare urmează a fi încasate de la el. În cazul dat, inculpatul urmează a fi obligat să achite aceste cheltuieli judiciare, el fiind persoana în rezultatul acțiunilor infracționale ale căruia a fost comisă infracțiunea și ca urmare fiind necesară pornirea urmăririi penale și necesitatea întreprinderii de către organul de urmărire penale a măsurilor procesuale în vederea dovedirii vinovăției ultimului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen în conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temeiul de casare a hotărârii instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 6.1.Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurent prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal constată că temeiul menționat nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. 1), 5), 417 alin. 8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul avocatului în numele inculpatului motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt. Colegiul penal constată că argumentele din recursul declarat de acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți – Prisacari Lilia sunt neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute, hotărârile instanțelor corespunzând tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legale și întemeiate. Instanța de recurs, respinge argumentele recurentului, precum că cheltuielile de judecată suportate de către stat în cauza penală de învinuire a lui Opolski Ruslan urmează să fie încasate din contul acestuia or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului. Astfel, Colegiul penal reține că, normele procedural penale nu prevăd expres achitarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare, ceea ce constituie cheltuieli pentru efectuarea expertizei, iar prevederile legale la care face trimitere acuzatorul de stat, nu prevăd astfel de cheltuieli, ce pot fi încasate din contul inculpatului. Aceste norme procedurale invocate de acuzatorul de stat și menținute de prima instanță și instanța de apel nu reglementează încasarea din contul inculpatului a mijloacelor bănești, cu titlul de cheltuieli pentru efectuarea expertizei, care sunt achitate din bugetul de stat. Procurorul solicită în baza art. 227-229 Cod de procedură penală, încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizei chimice nr. 34/12/2-R-573 din 29.05.2017 în mărime de 2800 lei. Colegiul penal reține că instanța de apel corect a menționat prevederile art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală, care prevede că expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu în vederea demonstrarării vinovăției inculptaului în comiterea infracțiunii incriminate, totodată fiind relevante prevederile art.143 alin.(2) Cod de procedură penală (red. Legii Nr.66 din 05.04.2012), care stipulau că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat, iar modificările la norma dată din 09.02.2018, nu au efect retroactiv. În această ordine de idei, Colegiul penal menționează că cerințele procurorului în acest sens sunt neîntemeiate, deoarece art.143 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză (art.143 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală). Astfel, se reține că efectuarea expertizei medico-legale indicate în raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-573 din 29.05.2017 în sumă de 2800 lei, a fost ordonată de către organul de urmărire penală, fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării. În sensul dat, Colegiul penal constată faptul că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, prin numirea efectuării expertizei, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statutului. În această ordine de idei, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a respins solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare, ca fiind nefondată. Cu referire la argumentul recurentului, precum că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal constată că decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la emiterea soluției contestate, precum și motivele adoptării ei, ceea ce se încadrează în prevederile art. 417 Cod de procedură penală. Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, decizia instanței de apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de procedură penală. Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror în procuratura de Circumscripție Bălți – Prisacari Lilia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Opolski Ruslan xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 18 aprilie 2018. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie