1ra-633/18 — Art. 217 CP

Prin sentința Judecătoriei Comrat din 28 septembrie 2017, cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Facalî Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 2 (doi) ani. În baza art. 90 alin. (1) și (2) Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani. Solicitarea procurorului cu privire la încasarea de la Facalî Pavel în contul statului cheltuielile de judecată în mărime de 1231 lei, pentru efectuarea expertizelor judiciare în cadrul efectuării urmăririi penale, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, la 13.09.2016, ora 19.50, colaboratorii de poliție a Inspectoratului de Poliție Comrat la efectuarea percheziției personale a lui Facalî Pavel, în buzunarul din spate din partea stângă a pantalonilor a fost depistat un pachet în care era masa uscată mărunțită de culoare cafenie roză cu miros specific. Conform rezultatelor cercetării tehnico-științifice nr. 34/12/1-K-5525, din 03.10.2016, în masa vegetală în cantitate de 0,365 grame, ridicată la efectuarea 1 percheziției personale a lui Facalî Pavel, s-a depistat substanța psihotropă XLR-11, care conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în circulația ilegală, precum și cantităților acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 79, din 23.01.2006, se referă la substanțe psihotrope în proporții deosebit de mari.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, solicitând casarea parțială a acesteia în partea respingerii cererii de încasare a cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă încasarea de la inculpat în beneficiul statului 1231 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 28 noiembrie 2017, a fost respins apelul declarat ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. Colegiul a considerat ca fiind neîntemeiate argumentele procurorului privind încasarea de la inculpat în contul statului cheltuielile de judecată în mărime de 1231 lei, deoarece cheltuielile pentru efectuarea expertizei se încasează din bugetul de stat, întrucât anume statul este obligat să dovedească vinovăția inculpatului în faptele care i se încriminează prin intermediul organelor de urmărire penală. Cheltuielile judiciare în cazul dat sunt inevitabile și obligatorii în cazul examinării infracțiunii, însă, deși inculpatul a săvârșit infracțiunea el nu poate fi supus răspunderii materiale pentru intentarea și efectuarea urmării penale.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs de către procuror, care invocând prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admis demersul privind încasarea cheltuielilor din contul inculpatului, deoarece soluția instanței de apel privind refuzul în încasarea cheltuielilor de judecată contravine normelor procesual penale în vigoare.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Procurorul indică ca temei de drept pentru casarea deciziei recurate pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală și anume, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului dacă hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, însă de fapt se invocă dezacordul cu soluția instanței de apel privind respingerea încasării de la inculpat a cheltuielilor de judecată în mărime de 1231 lei, pentru efectuarea expertizelor judiciare. 2 La judecarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, care stipulează că cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului și instanța poate elibera de aceste cheltuieli, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judicare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. Concomitent, soluția instanței de apel este susținută și de prevederile art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală, adică cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. Colegiul menționează că, argumentele invocate de către recurent în susținerea solicitării înaintate sunt neîntemeiate, deoarece cheltuielile judiciare au fost suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciare a inculpatului, or, art. 143 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, prevede expres că, expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea stării psihice și fizice a bănuitului, învinuitului și inculpatului, iar alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală (în vigoare la momentul efectuării expertizelor) stipula că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul bugetului de stat, de aceea, instanța de apel corect a ajuns la concluzia de a nu încasa din contul inculpatului cheltuielile judiciare menționate. În urma celor expuse, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept invocată de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, iar solicitările recurentului nu au suport legal, prin urmare soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată, iar recursul declarat este inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Fedora Gheorghieva, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 28 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Facalî Pavel, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 18 aprilie 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun 3