1ra-413/2018 — Art. 206 alin. 3 lit. b și art. 220 alin. 2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 06 iunie 2016, Padurean Emilia a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b) și 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i aplicate pedepse, în baza: - art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal – 16 ani închisoare; - art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal – 4 ani închisoare. În conformitate cu art. 84 Cod penal, prin cumul parțial de pedepse, lui Padurean Emilia pentru concurs de infracțiuni i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 17 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita anumite activități în domeniul prestări servicii și relații cu publicul și alte activități conexe pe un termen de 5 ani.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Padurean Emilia urmărind scopul înlesnirii practicării prostituției de către o altă persoană și obținerii unui venit ilicit în urma acestei activități, în scopul depistării potențialilor clienți ce ar dori întreținerea relațiilor sexuale contra plată, la data de 28 noiembrie 2012 a publicat în ziarul ”Makler” la rubrica „Экспресс знакомства/Ищу друзей” un anunț cu conținutul „Супер куколка познакомится. 078016139”. La data de 12 decembrie 2012 la orele 19:07, fiind contactată telefonic de către cet. Procopovici 1 Alexandr la numărul indicat în anunț și aflînd despre faptul că ultimul dorește două domnișoare, i-a comunicat costul serviciilor sexuale, spunîndu-i că va reveni cu un apel. În continuare, Padurean Emilia, le-a contactat telefonic pe Sarafanova Elizaveta și Șuchiurova Larisa informându-le despre existența unui client, de la care, pentru prestarea serviciilor sexuale urmau a primi suma de 1000 lei, din care 500 lei fiind destinați cet. Padurean Emilia, pentru serviciile legate de furnizarea clientului. În aceeași zi, Sarafanova Elizaveta și Șuchiurova Larisa s-au deplasat în apartamentul X din bd. Ștefan cel Mare X, mun. Chișinău, unde Sarafanova Elizaveta a întreținut cu cet. Procopovici Alexandr un raport sexual, fiind ulterior ambele reținute în flagrant de colaboratorii de poliție. Astfel, acțiunile inculpatei au fost încadrate conform art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal - Îndemnul sau determinarea la prostituție ori înlesnirea practicării prostituției, ori tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, dacă fapta nu întrunește elementele traficului de ființe umane de două sau mai multe persoane. 2.1 Tot inculpata Padurean Emilia aproximativ în perioada lunii iunie 2012, aflîndu-se în mun. Chișinău, acționînd împreună și de comun acord cu o persoană nestabilită de organul de urmărire penală pe nume „Eugenia”, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție a copiilor, i-a solicitat acesteia să-i găsească persoane de sex feminin minore, care provin din familii social vulnerabile, pentru ulterioara exploatare sexuală comercială și în prostituție a acestora pe teritoriul mun. Chișinău. Ulterior, Padurean Emilia, aflîndu-se în mun. Chișinău, acționînd împreună și de comun acord cu persoana nestabilită de organul de urmărire penală pe nume „Eugenia”, în cadrul unei discuții telefonice a fost informată de către ultima despre faptul că a selectat-o pe minora XXXXX, care provine dintr-o familie social vulnerabilă, pentru practicarea prostituției pe teritoriul mun. Chișinău. În continuare, Padurean Emilia, în cadrul aceleiași discuții telefonice, profitînd de vîrsta minoră și de situația de vulnerabilitate a copilului XXXXX, manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, prin lipsa surselor de existență și a unui loc de trai, a recrutat-o pe ultima în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție. Totodată, Padurean Emilia, în cadrul aceleiași discuții telefonice, continuînd realizarea intenției sale infracționale, profitînd de vîrsta minoră și de situația de vulnerabilitate a copilului a îndemnat-o pe minora XXXXX să practice prostituția pe teritoriul mun. Chișinău și și-a asumat responsabilitatea de a-i găsi clienți cărora minora urma să le acorde servicii sexuale contra plată. Totodată, Padurean Emilia, acționînd împreună și de comun acord cu persoana nestabilită de organul de urmărire penală pe nume „Eugenia” în vederea realizării exploatării sexuale comerciale și în prostituție a minorei XXXXX și obținerea personal a foloaselor financiare din această activitate, a asigurat-o pe ultima, că din suma de 600 lei care urma să fie achitată de către fiecare client 2 pentru acordarea serviciilor sexuale, îi va achita ei personal cîte 200 lei pentru fiecare client la care îi va acorda servicii sexuale. Ulterior, Padurean Emilia, profitînd de vîrsta minoră a cet. XXXXX și de situația de vulnerabilitate a ultimei, prin intermediul persoanei nestabilite de organul de urmărire penală pe nume „Eugenia” cu care acționa de comun acord, a organizat transportarea victimei minore la apartamentul nr. X situat pe bd. Moscovei din sectorul Rîșcani, mun. Chișinău, unde în continuare i-a trimis ultimei mai mulți clienți cărora le-a prestat servicii sexuale contra sumei de 600 lei, dintre care suma de 400 lei de la fiecare client a fost solicitată și transmisă Emiliei Padurean, de către victima XXXXX, prin intermediul persoanei nestabilite de organul de urmărire penală pe nume „Eugenia”. În aceiași perioadă de timp, Padurean Emilia, continuînd realizarea intenției sale infracționale, prin intermediul persoanei nestabilite de organul de urmărire penală pe nume „Eugenia” precum și a unei persoane nestabilite pe nume „Andrei” cu care acționa de comun acord, a organizat transportarea victimei minore XXXXX la apartamentul nr. X situat pe str. Ismail X, mun. Chișinău, unde i-a trimis ultimei mai mulți clienți, cărora le-a prestat servicii sexuale contra sumei de 600 lei, dintre care suma de 300 lei de la fiecare client a fost solicitată și transmisă Padurean Emiliei, prin intermediul persoanelor nestabilite de organul de urmărire penală pe nume „Eugenia” și „Andrei”. Ulterior, Padurean Emilia, continuînd realizarea intenției sale infracționale, prin intermediul persoanei nestabilite de organul de urmărire penală pe nume „Eugenia” precum și a unei persoane nestabilite pe nume „Andrei” cu care acționa de comun acord, a organizat transportarea victimei minore XXXXX la apartamentul nr. X situat pe str. Pandurilor X, mun. Chișinău, unde i-a trimis ultimei mai mulți clienți, cărora le-a prestat servicii sexuale contra sumei de 600 lei, dintre care suma de 300 lei de la fiecare client a fost solicitată și transmisă Padurean Emiliei, prin intermediul persoanelor nestabilite de organul de urmărire penală pe nume „Eugenia” și „Andrei”. Tot Padurean Emilia, aproximativ în perioada lunii decembrie 2012, aflîndu- se în apartamentul nr. X situat pe str. Albișoara X, mun. Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție a copiilor, cunoscînd că XXXXX este minoră, în cadrul unei discuții pe care a avut-o cu ultima, profitînd de vîrsta minoră a acesteia și de situația de vulnerabilitate a copilului, manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, prin lipsa părinților, a surselor de existență și a unui loc de trai, a recrutat-o pe ultima în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție pe teritoriul mun. Chișinău. Totodată, Padurean Emilia, în cadrul aceleiași discuții, continuînd realizarea intenției sale infracționale, profitînd de vîrsta minoră și de situația de vulnerabilitate a copilului a îndemnat-o pe minora XXXXX să practice prostituția 3 pe teritoriul mun. Chișinău și și-a asumat responsabilitatea de a-i găsi clienți cărora aceasta urma să le acorde servicii sexuale contra plată. Concomitent, Padurean Emilia, acționînd în vederea realizării exploatării sexuale comerciale și în prostituție a minorei XXXXX și obținerea personal a foloaselor financiare din această activitate, i-a solicitat ultimei, ca suma de 600 lei care urma să fie achitată de către fiecare client pentru acordarea serviciilor sexuale să-i fie transmisă ei personal. În continuare, Padurean Emilia, profitînd de vîrsta minoră a cet. XXXXX și de situația de vulnerabilitate a ultimei, acționînd întru atingerea scopului său infracțional a organizat transportarea victimei minore la diferite apartamente nestabilite din mun. Chișinău, unde i-a trimis ultimei mai mulți clienți cărora aceasta le-a prestat servicii sexuale contra sumei de 600 lei, pe care ulterior, la solicitarea Padurean Emiliei i-a transmis acesteia. Astfel, acțiunile inculpatei au fost încadrate conform art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal - Recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil, precum și darea sau primirea unor plăți ori beneficii pentru obținerea consimțământului unei persoane care deține controlul asupra copilului, în scopul exploatării sexuale, comerciale și necomerciale, în prostituție săvîrșite asupra a doi sau mai multor copii.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Răileanu Petru în numele inculpatei Padurean Emilia prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri prin care inculpata să fie achitată pe motiv că fapta nu a fost comisă de ultima invocând că acuzațiile aduse inculpatei nu și-au găsit confirmare, inculpata recunoaște că a prestat servicii sexuale pe motiv că avea nevoie de mijloace bănești, nu a îndemnat pe Sarafanova Elizaveta și Suchiurova Larisă să practice prostituția, inculpata nu cunoaște persoana XXXXX. A mai indicat că declarațiile inculpatei și a martorilor Guțu V., Glavan M., Antika I., Petrașenco E., Băț A., Cozic E., Mihailovscaia V., Matei A., precum și alte probe puse la baza sentinței, nu au fost administrate, cercetate și apreciate corect, martorii XXXXX și XXXXX nu au depus declarații în ședința de judecată, nu a fost stabilită nici o persoană cărui părțile vătămate indicate mai sus au prestat servicii sexuale, inculpata nu a participat la audierea părților vătămate și nu a avut posibilitate de a le adresa întrebări, partea vătămată XXXXX nu a fost preîntâmpinată în conformitate cu art. 312 pentru faptul că poartă răspundere penală pentru declarații false sau refuzul de a da declarații. Mai mult, apărătorul a menționat că nu se cunoaște când a avut loc audierea părții vătămate, fiindcă sunt corectări privind data, astfel a considerat că nu pot fi admise ca probe. A mai indicat că, procesele penale au fost pornite în baza rapoartelor – denunțuri din partea colaboratorilor de poliție a CCTP al MAI, iar careva plângeri din partea părților vătămate în privința inculpatei nu au fost înaintate, astfel, a 4 considerat că Procopovici Alexandr, XXXXX și XXXXX sunt agenți provocatori și cauza penală a fost fabricată ilegal prin provocare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat, fiind menținută sentința. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că starea de fapt și de drept stabilită prin sentință concordă cu probele administrate și apreciate de prima instanță, urmărirea penală și judecata în prima instanță s-au desfășurat în strictă conformitate cu procedura prevăzută de lege, nu s-au constatat încălcări care atrag nulitatea probelor administrate și a actelor procedurale efectuate, instanța de apel indicând că presupusa încălcare a legii sub aspectul ilegalității procesului verbal de audiere a părții vătămate minore XXXXX, nu cade sub incidența art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, pe motiv că a fost admis demersul procurorului privind interogarea părții vătămate minore XXXXX cu scopul excluderii ulterioare a revictimizării ale acesteia (v. II f.d. 111), astfel, instanța de apel a conchis că audierea părții vătămate sus indicate a fost efectuată în modul prevăzut de lege. Mai mult, instanța de apel a indicat că, la terminarea urmăririi penale, inculpata a făcut cunoștință cu materialele dosarului în prezența apărătorului (v. II f.d. 234, 235), ulterior ne invocând nulitatea actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că au fost de acord cu legalitatea actelor respective. Instanța de apel a menționat că nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, fiind solidară cu concluziile cuprinse în sentință, fiindcă sunt motivate temeinic și legal, astfel, a indicat că este corectă concluzia primei instanțe privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpată și semnele componențelor de infracțiune prevăzute la art. 206 alin. (3) lit. b) și 220 alin. (2) lit. c) Cod penal. La fel, instanța de apel a constatat că prima instanță corect a individualizat pedeapsa, acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 și 84 Cod penal, fiind motivată și aplicată o pedeapsă în limitele legii, temei pentru aplicarea unei pedepse mai blânde ne fiind constatat.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1 Avocatul Răileanu Petru în numele inculpatei Padurean Emilia, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și art. 6) CEDO, prin care a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017 cu pronunțarea unei noi hotărâri privind rejudecarea cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată invocând: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor indicate în apel; - s-au admis probe cu încălcări esențiale ale procedurii penale; - părțile vătămate nu au fost prezente în ședința de judecată, ceea ce pune la îndoială veridicitatea declarațiilor date în cadrul urmăririi penale; 5 - nu a fost stabilită nici o persoană cărora părțile vătămate au prestat servicii sexuale; - inculpata nu a participat la audierea părților vătămate și nu a avut posibilitate de a le adresa întrebări; - partea vătămată XXXXX nu a fost preîntâmpinată în conformitate cu art. 312 pentru faptul că poartă răspundere penală pentru declarații false sau refuzul de a da declarații; - nu se cunoaște când a avut loc audierea părții vătămate, fiindcă sunt corectări privind data, astfel consideră că nu pot fi admise ca probe; - procesele penale au fost pornite în baza rapoartelor – denunțuri din partea colaboratorilor de poliție a CCTP al MAI, iar careva plângeri in partea părților vătămate în privința inculpatei nu au fost înaintate, astfel, consideră că Procopovici Alexandr, XXXXX și XXXXX sunt agenți provocatori și cauza penală a fost fabricată ilegal prin provocare; - acuzarea nu a prezentat probe care ar confirma elementele infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit.b) și 220 alin. (2) lit. c) Cod penal; - prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 01.03.2013 în privința inculpatei și Raducan Ruslan, Colegiul penal lărgit a reținut că: „cei care au responsabilitatea de a decide vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, să fie în măsură să audieze martorii în persoană și să evalueze credibilitatea lor. Evaluarea credibilității unui martor este o sarcină complexă, care, de obicei, nu se poate realiza printr-o simplă citire a cuvintelor sale înregistrate”; - instanțele au bazat hotărârile sale numai pe declarațiile părților vătămate date în cadrul urmăririi penale, ne fiind audiate nici în prima instanță nici în instanța de apel, alte probe ne fiind, astfel a fost încălcat dreptul la un proces echitabil; 5.2 Inculpata Padurean Emilia, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală și art. 6) și 13) CEDO, prin care a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017 cu pronunțarea unei noi hotărâri privind rejudecarea cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată invocând: - este condamnată ilegal; - la cumularea materialelor pe dosar s-a comis nenumărate încălcări, profitând de faptul că este de origine romă și nu se poate apăra pe motiv că nu este dezvoltată juridic; - partea vătămată XXXXX a declarat că infracțiunea a avut loc la începutul lunii iunie 2011, pe când inculpata se afla în Penitenciarul nr. 13; - partea vătămată XXXXX nu a fost audiată în ședința de judecată, mai mult, inculpata nu a fost audiată la fața locului unde se presupune că a avut loc transmiterea cărorva mijloace bănești; 6 - nu a avut loc confruntarea ei cu partea vătămată, ea nu le cunoaște pe nici una din părțile vătămate, pe când ea a declarat că a recunoscut-o pe fotografie; - nu a fost în apartamentul de pe str. Ismail 106/2 mun. Chișinău, fapt confirmat prin declarațiile martorilor – stăpânul apartamentului – Andrei și găzdașa Petrasenco Eugenia; - nu sunt probe ce ar confirma declarațiile părților vătămate precum că ea le-a spus să presteze servicii sexuale pentru a-și îmbunătăți situația materială; - consideră că i-au fost încălcate grav drepturile sale fundamentale la un proces echitabil, la un recurs efectiv și nu s-a ținut cont de egalitatea armelor la proces; - are doi copii, dintre care o fiică mică de 5 ani care era sugară când a fost arestată; - recunoaște că a prestat servicii sexuale pe motiv că este mamă singură și avea nevoie de bani pentru a-și întreține familia, însă nu a impus pe nimeni să presteze servicii sexuale; Ulterior la data de 07 septembrie 2017, inculpata a mai înaintat un recurs identic cu cel anterior.

La recursurile ordinare declarate de către avocatul Răileanu Petru în numele inculpatei Padurean Emilia și de către inculpata Padurean Emilia, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul în Secția reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursurile declarate, motivând prin faptul că instanțele inferioare au constatat just circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect au încadrat acțiunile făptuitoarei.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. 7 7.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Răileanu Petru în numele inculpatei: La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temei pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și art. 6) CEDO, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel”, Colegiul penal în urma cercetării materialelor cauzei constată că acesta nu și-a găsit confirmarea. Cât ține de alegațiile avocatului precum că s-au admis probe cu încălcări esențiale ale procedurii penale, că cauza penală a fost fabricată ilegal prin provocare și că acuzarea nu a prezentat probe ce ar confirma elementele infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b) și 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, Colegiul penal conchide că sunt niște motive declarative ce nu corespund realității. La fel, Colegiul penal apreciază ca declarative, ce nu corespund realității, argumentele apărătorului precum că părțile vătămate XXXXX și XXXXX nu au fost prezente în ședința de judecată, ceea ce pune la îndoială veridicitatea declarațiilor date în cadrul urmăririi penale, la audierea părții vătămate XXXXX, ultima nu a fost preîntâmpinată în conformitate cu art. 312 și că nu se cunoaște când a avut loc audierea părții vătămate fiindcă sunt corectări privind data, instanța de recurs indică că conform procesului – verbal al ședinței de judecată din 02 aprilie 2014 (f.d. 112 – 118 v. II), în ședința de judecată au fost prezenți atât avocatul inculpatei Viorel Malanciuc cât și inculpata, în această ședință de judecată a fost audiată partea vătămată XXXXX, urma a fi audiată și partea vătămată XXXXX însă din motivul că lipsea reprezentantul legal al ultimei nu a fost posibilă audierea ei, însă a fost prezentă în acea ședința de judecată fiind ulterior eliberată din sala de ședință, audierea ei fiind amânată, mai mult, instanța de recurs mai indică că la sfârșitul audierii, inculpata a declarat că îi este clar ce a vorbit partea vătămată XXXXX, la fel, instanța de recurs indică că la f.d. 114 v. II, partea vătămată XXXXX a fost avertizată pentru faptul că poartă răspundere penală pentru declarații false sau refuzul de a da declarații, fiind admisă o eroare materială indicând art. 108 Cod penal în loc de art. 312 Cod penal, însă fiind indicate prevederile art. 312 Cod penal. Astfel, instanța de recurs constată că nu au fost încălcate drepturile inculpatei la un proces echitabil. Mai mult, Colegiul penal ține să menționeze că temeiul invocat de către avocat precum că acuzarea nu a prezentat probe ce ar confirma elementele 8 infracțiunilor incriminate, este o declarație nefondată, ne argumentată, pe motiv că acest motiv a fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra căruia s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsul asupra tuturor alegațiilor recurentului (f.d. 59 – 60 vol. IV), pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010. Totodată, instanța de recurs menționează că argumentul avocatului precum că prin decizia Curții Supreme de Justiție din 01.03.2013, s-a reținut că în principiu ar trebui să fie audiați martorii în persoană, este declarativ și neîntemeiat, deoarece în speța menționată mai sus, nu au fost părți vătămate minore, astfel, Colegiul penal conchide că nu poate fi acceptat acest argument pe motiv că nu sunt spețe identice, mai mult în speța dată sunt părți vătămate minore ce au fost recrutate și transportate în scopul exploatării sexuale, ce impune niște rigori mai speciale de interogare. 7.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpată: Colegiul penal lărgit, lecturând recursul inculpatei reține că, drept temeiuri pentru declararea recursului din text rezultă că sau invocat temeiurile ce se prevede la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și la art. 6), 13) CEDO. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, Colegiul penal în urma cercetării materialelor cauzei constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, cât și argumentele aduse în susținerea acestui temei precum că nu sunt probe ce ar confirma faptul că inculpata le-a spus părților vătămate să presteze servicii sexuale și că recunoaște că a prestat servicii sexuale însă nu a impus pe nimeni să presteze servicii sexuale, pe motiv că, în instanța de apel, aceste argumente au fost obiect de dispută, asupra cărora instanța de apel a punctat minuțios și veridic răspunsurile (f.d. 59 – 60 v. IV), pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010. Mai mult, Colegiul penal apreciază critic argumentul inculpatei precum că la cumularea materialelor s-au comis nenumărate încălcări, profitând de faptul că este de origine romă, indicând că după terminarea urmăririi penale, inculpatei i s-a adus la cunoștință de faptul finalizării urmăririi penale, la care nici inculpata, nici avocatul său nu au înaintat careva obiecții, astfel, se deduce faptul că nu au avut careva neclarități si au fost deacord cu probele acumulate. Totodată, Colegiu penal ține să indice faptul că la individualizarea pedepsei, s-a luat în calcul faptul că are doi copii, fiindu-i aplicată o pedeapsă aproape de limitele minime stabilite de Codul penal pentru infracțiunile săvârșite, fiind reținute și prevederile art. 84 Cod penal. 9 Astfel, Colegiul penal, constată că recursurile sunt vădit neîntemeiate, recurenții invocând temeiuri ce au fost ca obiect de dispută în cadrul instanței de apel, suplimentar indicând argumente ce nu corespund realității, urmare a căror fapte, instanța de recurs constată temeinicia atât a sentinței cât și a deciziei instanței de apel, stabilind just starea de fapt și de drept, mai mult, instanța de recurs nu a stabilit temeiuri de a interveni în decizie, și nici faptul că s-au încălcat drepturile inculpatei prevăzute de art. 6) și 13) CEDO.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Răileanu Petru în numele inculpatei Padurean Emilia și de către inculpata Padurean Emilia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017, în cauza penală privind-o pe Padurean Emilia XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 06 aprilie 2018. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 10