1ra-408/2018 — Art. 164, alin. 2 lit. e; 287 alin. 3; 151 alin. 4; 208 alin. 1; 287 alin. 2 lit. b; 152 alin. 2 lit. c-1 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 10 iulie 2017, Cioban Dinu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e), art. 287 alin. (3), art. 151 alin. (4), art. 208 alin. (1) Cod penal, și în baza acestor Legi i s-a aplicat pedeapsa: 1 - art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani; - art. 287 alin. (3) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani; - art. 151 alin. (4) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani; - art. 208 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin curm parțial al pedepselor aplicate, lui Cioban Dinu i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 25 închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Gorbuleac Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2), art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și în baza acestor Legi i s-a aplicat pedeapsa: - art. 164 alin. (2) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani; - art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Gorbuleac Nicolae i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare cu execut pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Sapojnic Vasilii fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. c1) Cod penal, și în baza acestor Legi i s-a aplicat pedeapsa de 5 ani închisoare, în baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, pe un termen de probațiune de 4 ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Cioban Dinu la 28 august 2016, aproximativ ora 23:50, fiind sub influența alcoolului, prin înțelegere prealabilă cu Gorbuleac Nicolae, aflându-se la domiciliul Elenei Fîntînari din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, urmărind scopul răpirii lui Buruiană Ion, sub pretextul că acesta anterior a sustras miere de albine de la frații Cranga, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, l-a urcat pe acesta cu forța într-o căruță cu cal, l-a legat cu hățurile de la cal și l-a transportat în livada situată în apropierea localității menționate, unde, continuîndu-și acțiunile criminale, lângă coliba destinată pentru paznic, l-a legat pe Buruiană Ion cu un lanț metalic de căruța cu cal, cu ajutorul cărora l-a târât pe acesta prin livada menționată. La fel, l-a legat de gât cu un lanț metalic și o sârmă metalică de un par de beton și, în timp ce ultimul era imobilizat, profitând de această situație i-a aplicat multiple lovituri cu mâinile, picioarele, la fel, i-a aplicat multiple lovituri cu un ciocan, o varga metalică, un bici și o butelie de gaz metalică peste diferite părți ale corpului, inclusiv peste capul acestuia, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 104 din 27 septembrie 2016, vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, care au provocat decesul utimului la data de 03 septembrie 2016 în Spitalul raional Călărași. 2 Tot el, Cioban Dinu la 28 august 2016, aproximativ la ora 23:00, fiind sub influența alcoolului, prin înțelegere prealabilă și participație simplă cu Gorbuleac Nicolae, intenționat, încălcând grosolan ordinea publică, în prezența mai multor persoane, fără careva motive întemeiate, demonstrativ, aflându-se la domiciliul Elenei Fîntînari din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, le-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Fîntînari Elena și Petroșișin Sergiu, cauzându-i Elenei Fîntînari conform raportului de expertiză medico-legală nr. 398 din 01 septembrie 2016, vătămări corporale neînsemnate, iar lui Petroșișin Sergiu, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 399, vătămări corporale ușoare. Iar apoi, în intervalul de timp dintre 28 august 2016, aproximativ orele 24:00 și 29 august 2016, aproximativ orele 08:00, continuîndu-și acțiunile huliganice, fiind sub influența alcoolului, intenționat, încălcând grosolan ordinea publică, în prezența mai multor persoane, fără careva motive întemeiate, demonstrativ, aflându-se pe teritoriul livezii situate în apropierea s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, lângă coliba destinată pentru paznic, acționând printr-un cinism și obrăznicie deosebită - acțiuni manifestate prin legarea lui Buruiană Ion cu un lanț metalic de căruța cu cal, cu ajutorul cărora l-a târât pe acesta prin livada menționată, prin legarea de gât cu un lanț metalic și o sârmă metalică de un par de beton și, în timp ce victima era imobilizată și profitând de această situație, prin aplicarea în privința lui a multiplelor lovituri cu mâinile, picioarele, cu un ciocan, o vargă metalică, un bici și o butelie de gaz metalică, peste diferite părți ale corpului, inclusiv peste capul victimei, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 104 din 27 septembrie 2016, vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, care au provocat decesul lui Buruiană Ion la data de 03 septembrie 2016 în spitalul raional Călărași. Tot el, Cioban Dinu în intervalul de timp 28 august 2016, aproximativ orele 24:00 - 29 august 2016, aproximativ orele 08:00, fiind sub influența alcoolului, prin înțelegere prealabilă și participație simplă cu Gorbuleac Nicolae, aflându-se pe teritoriul livezii situate în apropierea s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, lângă coliba destinată pentru paznic, intenționat, cu scopul cauzării vătămărilor corporale, l-a legat pe Buruiană Ion cu un lanț metalic de căruța cu cal, cu ajutorul cărora l-a târât prin livada menționată, la fel, l-a legat de gât cu un lanț metalic și o sârmă metalică de un par de beton și profitând de starea de neputință evidentă a ultimului care se datorează faptului că ultimul era imobilizat, acționând cu o deosebită cruzime - acțiuni manifestate prin maltratarea într-o perioadă îndelungată de timp a lui Buruiană Ion și supunerea acestuia la suferințe fizice enorme și anume, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu mîinile, picioarele, cu un ciocan, o varga metalică, un bici și o butelie de gaz metalică, peste diferite părți ale corpului, inclusiv peste 3 capul acestuia, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 104 din 27 septembrie 2016, vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, care au provocat decesul utimului la data de 03.09.2016 în spitalul raional Călărași. Tot el, Cioban Dinu - la 28 august 2016, aproximativ la orele 23:00, fiind sub influența alcoolului, urmărind scopul atragerii minorilor Xxxxx Xxxxx, a.n. xxxx, Xxxxx Xxxxx, a.n. xxxxx și Xxxxx Xxxxx, a.n. xxxxx în activitate criminală, cunoscând despre faptul că aceștia nu au vârsta de 18 ani, i-a atras pe ei la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal în privința părților vătămate Fîntînari Elena și Petroșișin Sergiu. La fel s-a reținut că, Gorbuleac Nicolae 28 august 2016, aproximativ la ora 23:50, prin înțelegere prealabilă cu Cioban Dinu, aflându-se la domiciliul Elenei Fîntînari din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, urmărind scopul răpirii lui Buruiană Ion, sub pretextul că acesta anterior a sustras miere de albine de la frații Cranga, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, l-a urcat pe acesta cu forța într-o căruță cu cal, l-a legat cu hățurile de la cal și l-a transportat în livada situată în apropierea localității menționate, unde, continuîndu-și acțiunile criminale, lângă coliba destinată pentru paznic l-a legat pe Buruiană Ion cu un lanț metalic de căruța cu cal, cu ajutorul cărora l-a târât pe acesta prin livada menționată, la fel, l-a legat de gât cu un lanț metalic și o sârmă metalică de un par de beton și, în timp ce, ultimul era imobilizat și, profitând de această situație, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 104 din 27 septembrie 2016, vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, care au provocat decesul utimului. Tot el, Gorbuleac Nicolae la 28 august 2016, aproximativ la ora 23:00, prin înțelegere prealabilă și participație simplă cu Cioban Dinu, intenționat, încălcând grosolan ordinea publică, în prezența mai multor persoane, fără careva motive întemeiate, demonstrative, aflându-se la domiciliul lui Fîntînari Elena din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele lui Petroșișin Sergiu, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 399 din 01.09.2016, vătămări corporale ușoare. Iar apoi, în intervaiul de timp dintre 28 august 2016, aproximativ orele 24:00 și 29 august 2016, aproximativ orele 08:00, continuîndu-și acțiunile huliganice, prin înțelegere prealabilă și participație simplă cu Cioban Dinu, intenționat, încălcând grosolan ordinea publică, în prezența mai multor persoane, fără careva motive întemeiate, demonstrativ, aflându-se pe teritoriul livezii situate în apropierea s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, lângă coliba destinată pentru paznic, acționând printr-un cinism și obrăznicie deosebită - acțiuni manifestate prin legarea lui Buruiană Ion cu un lanț metalic de căruța cu cal, cu ajutorul cărora Cioban 4 Dinu l-a târât pe acesta prin livada menționată, prin legarea de gât cu un lanț metalic și o sârmă metalică de un par de beton și, în timp ce victima era imobilizată și profitând de această situație, prin aplicarea în privința ei a multiplelor lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico- legală nr. 104 din 27 septembrie 2016, vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, care au provocat decesul utimului. Deasemenea și Sapojnic Vasilii la 29 august 2016, aproximativ ora 08:00, aflându-se pe teritoriul livezii aflat în apropierea s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, lângă coliba destinată pentru paznic, având intenția provocării vătămărilor corporale lui Buruiană Ion în urma unor relații ostile cu ultimul, văzând că acesta era deja imobilizat și anume, bătut și legat de gât cu un lanț metalic de un par de beton de către alte persoane și profitând de starea de neputință evidentă a acestuia cauzată de faptul enunțat supra, în timp ce victima nominalizată era așezată la pământ, i-a aplicat mai multe lovituri cu un băț în regiunea pieptului, provocându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 210 D din 28 septembrie 2016, vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată. Acțiunile inculpatului Cioban Dinu au fost calificate după cum urmează: în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Codu penal, după semnele - răpirea unei persoane săvârșită de 2 persoane; în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, după semnele - huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și sănătății; în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, după semnele - vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvârșită cu deosebită cruzime, care a provocat decesul victimei - Buruiană Ion; în baza art. 208 alin. (1) Cod penal, după semnele - atragerea minorilor la activitatea criminală săvârșită de o persoană care a atins vârsta de 18 ani. Acțiunile inculpatului Gorbuleac Nicolae au fost calificate după cum urmează: în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, după semnele - răpirea unei persoane săvârșită de 2 persoane; în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, după semnele - acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicărea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite prin participație simplă de două sau mai multe persoane. Acțiunile inculpatului Sapojnic Vasilii au fost calificate în baza art. 152 alin. (2) lit. c1) Cod penal - vătămarea intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este 5 periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute în art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, profitând de starea de neputință evidentă a victimei care se datorează altui factor (era imobilizată).

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Acuzatorul de stat, în partea ce ține de cheltuielele judiciare, prin care a solicitat admitera apelului, casarea parțială a sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 10 iulie 2017, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă încasarea, în mod solidar, de la inculpații Cioban Dinu și Gorbuleac Nicolae cheltuielile judiciare, în contul statului, în sumă totală de 46 lei (cheltuieli în sumă de 23 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale nr. 398 din 01.09.2016 și 23 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale nr. 399 din 01.09.2016); să fie încasate, în mod solidar, de la inculpații Cioban Dinu, Gorbuleac Nicolae și Spojnic Vasilii cheltuielile judiciare, în contul statului, în sumă totală de 822 lei (cheltuieli în sumă de 47 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale nr. 405 din 02.09.2016, 718 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale nr. 104 din 27.09.2016 și 57 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale nr. 210 D din 28.09.2016); să fie încasate de la inculpatul Gorbuleac Nicolae cheltuielile judiciare, în contul statului, în sumă totală de 6435 lei, ce reprezintă cheltuilelile pentru efectuarea experizei psihiatrice în privința numitului, consultații, investigații și pentru aflarea în staționar în spitalul clinic de psihiatrie Chișinău a acestuia. În motivarea cererii de apel procurorul a indicat că suma totală a cheltuielilor judiciare este de 7303 lei și nu 7763 lei cum a fost constatată de instanța de fond. Nu a fost motivat de prima instanța faptul necesității încasării din contul statului a sumei respective din contul inculpaților precum a fost stabilit. 3.2. Avocatul Diaconov Valeriu în interesele inculpatului Gorbuleac Nicolae, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 10 iulie 2017, prin care Gorbuleac Nicolae învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal să fie achitat, iar în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, să fie recunoscut vinovat, și în temeiul art. 79 Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege, sub formă de privare de libertate pe un termen de 5 ani, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei să fie suspendată condiționat. În motivarea cererii de apel a invocat că, ambele părți vătămate au declarat că inculpatul respectiv era calm, aflându-se în gospodărie nu a lovit pe nimeni, gălăgie nu a făcut, astfel urmează a fi achitat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Referitor la pedeapsa aplicată în baza art. 164 alin. (2) lit. e), ea urmează a fi mai mică decât cea 6 stabilită deoarece inculpatul chiar dacă a recunoscut vina, el indirect a participat la răpire. Totodată, el este invalid de gradul II, are la întreținere 2 copii minori și necisită supraveghere medicală specială în permanență. 3.3. Avocatul Secui Silvia în interesele inculpatului Cioban Dinu, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 10 iulie 2017, în privința condamnării lui Cioban Dinu în baza art. 164 alin. (2) lit. e); art. 287 alin. (3); art. 151 alin. (4); art. 208 alin. (1) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi sentințe de condamnare prin care să fie stabilită pedeapsa închisoarii pe un termen de 12 ani. În motivarea cererii de apel a invocat următoarele: - la comiterea infracțiunilor respective au participat și celelalte persoane, instanța de fond a examinat multilateral și obiectiv fondul cauzei. Latura obiectivă a infracțiunii atragerea minorilor la activitate criminală se realizează prin următoarele modalități: a) atragerea sau instigarea minorilor la activitate criminală, desemnează acțiunile îndreptate spre a provoca dorința minorilor de a participa la săvârșirea unei sau câtorva infracțiuni, însoțite de aplicarea influenței fizice sau psihice (lovituri, îndemnări, asigurări de nepedepsire, măguliri, amenințări, intimidări, mituire, înșelăciune, provocarea sentimentului de răzbunare, invidie și alte îndemnuri josnice, darea de sfaturi despre locul și modul săvârșirii crimei, promiterea de a acorda ajutor în comercializarea celor sustrase altele; b) determinarea minorilor la săvârșirea unor fapte imorale constă în acțiunile persoanei majore de a-l face pe minor să întreprindă unele acțiuni contrar morale. Din declarațiile martorilor minori se adeverește faptul că ei nu au fost atrași la activitatea criminală, or, ei au menționat că au asistat benevol la cele întîmplate, nimeni nu i-a impus; - cu privire la infracțiunea de huliganism - trăsătura esențială a huliganismului este încălcarea grosolană a ordinii publice, exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate, o vădită lipsă de respect se are în vedere săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității personalității, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc etc; - martorii audiați în ședința de judecată și din declarațiile inculpaților, în unanimitate au declarat despre personalitatea denigrantă a părții vătămate, acțiunile 7 acesteia au provacat întreaga faptă infracțională. Cu părere de rău, partea vătămată sistematic comitea infracțiuni de furt. Motivul pentru care Cioban Dinu a procedat așa este faptul că acesta îi furase calul; - consideră că în acțiunile inculpaților nu sunt elementele constitutive ale compone- de infracțiune huliganism; - a recunoscut parțial vina, se căiește de cele comise și menționează că băuturile alcoolice l-au determinat să nu conștientizeze acțiunile sale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2017 au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către procuror, avocatul Diaconov Valeriu în interesele inculpatului Gorbuleac Nicolae și avocatul Secui Silvia interesele inculpatului Cioban Dinu, cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și drept și just a ajuns la concluzia că inculpații Cioban Dinu, Gorbuleac Nicolae și Sapojnic Vasilii au săvârșit infracțiunile imputate lor. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a conchis că vinovăția inculpaților rezultă din probele cercetate în cadrul instanței de apel și că prima instanță în mod întemeiat a concluzionat referitor la vinovăția inculpaților, bazându-se pe următoarele probe: declarațiile părților vătămate Petroșișin Sergiu și Fîntînari Elena; declarațiile martorilor minori Xxxxx Xxxxx, Xxxxx Xxxxx și Xxxxx Xxxxx; declarațiile martorilor Ciotu Constantin, Gorbuleac Fiodor; plângerile părților vătămate Fîntînari Elena și Peroșișin Sergiu; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 30.08.2016; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.09.2016; procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 02.09.2016; procesul-verbal de ridicare din data de 20.09.2016; procesul-verbal de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din data 20.09.2016; rapoartele de expertiză medico-legală nr. 398 și nr. 399 din 01.09.2016; raportul de expertiză medico-legală nr. 104 din 27.09.2016; raportul de expertiză medico-legală nr. 210 D din 28.09.2016; raportul de expertiză psihiatrică nr. 99sn din 07.03.2017. Analizând declarațiile părților vătămate Petroșișin Sergiu, Fîntînari Elena, martorilor Xxxxx Xxxxx, Xxxxx Xxxxx, Xxxxx Xxxxx și apreciindu-le din punct de vedere coroborării lor cu celelalte probe, analizate, instanța de apel a constatat că ele 8 demonstrează cu certitudine vina inculpaților Cioban Dinu, Gorbuleac Nicolae și Sapojnic Vasilii în comiterea infracțiunii imputate și care combat argumentele apelului declarat de către avocații inculpaților Cioban Dinu și Gorbuleac Nicolae în interesele lor. Astfel, instanța de apel a conchis că, simpla invocare de către inculpații Cioban Dinu și Gorbuleac Nicolae prin care își recunosc vina parțial în comiterea infracțiunilor imputate lor, sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva parțial de la răspunderea penală și se combat prin probele analizate și apreciate mai sus, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Instanța de apel a menționat că, argumentul avocatului inculpatului Gorbuleac Nicolae, Valeriu Diaconov precum că inculpatul menționat nu poartă nici o vină în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, nu corespunde circumstanțelor stabilite, or argumentele primei instanțe în principiu sunt plauzible și răspund argumentelor invocate în apel. Prima instanță corect a menționat că Gorbuleac Nicolae a săvârșit, inclusive, infracțiunea de huliganism, or martorul Xxxxx Xxxxx menționează că nu știe care a fost motivul care la determinat pe Gorbuleac Nicolae să-i aplice o lovitură în regiunea feței lui Petroșișin Sergiu. Deasemenea, instanța de apel a subliniat faptul că Gorbuleac Nicolae îl urma pe Cioban Dinu la toate acțiunile sale. Simplu fapt că în unele circumstanțe încerca să-l oprească pe Cioban Dinu de la unele acțiuni criminale pe care el le considera din propria convingere că sunt depășite nu rezultă faptul că celelalte acțiuni nu reprezintă acțiuni huliganice prevăzute la art. 287 alin. (2) Cod penal. Subiectivitatea poziției luate de Gorbuleac Nicolae la cele întâmplate nu reflectă și situația obiectivă ce a avut loc. Referitor la solicitarea de aplicare a art. 79 Cod penal, în privința inculpatului respectiv, instanța de apel a menționat că temeiurile invocate de partea apărării nu sunt aplicabile speței date și efectiv nu reprezintă circumstanțe reale ce ar determina instanța de apel să-i aplice o pedeapsă sub limita prevăzută de lege. Mai mult, instanța de apel a concluzionat că cruzimea și cinismul de care a dat dovadă inculpatul la săvârșirea infracțiunilor imputate deduce faptul că inculpatul urmează să execute pedepasa în limitele prevăzute de lege și efectiv legal aplicate de instanța de fond. Cu privire la argumentele invocate de avocatul Secui Silvia în interesele inculpatului Cioban Dinu precum că lipsește componența de infracțiune pe capătul de învinuire în baza art. 208 alin. (1) Cod penal în privința inculpatului, instanța de apel a reținut următoarele: latura obiectivă a infracțiunii examinate se exprimă în fapta prejudiciabilă care se concretizează în acțiune. Această acțiune cunoaște următoarele trei modalități normative cu caracter alternativ: 1) atragerea victimei la activitatea criminală; 2) instigarea victimei la săvârșirea infracțiunilor; 3) determinarea victimei la săvârșirea unor fapte 9 imorale (cerșetorie, jocuri de noroc, desfrâu etc.). Astfel, atragerea victimei la caz a (Xxxxx Xxxxx, Xxxxx Xxxxx și Xxxxx Xxxxx) reprezintă influențarea neconcretizată asupra acestora care a survenit din partea lui Cioban Dinu fapt ce a dus la aflarea minorilor la domiciliul părților vătămate contrar dorinței părților vătămate în acest sens atragerea minorilor la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal. Referitor la art. 287 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a subliniat faptul că unicul argument al apelantului este bazat pe personalitatea denigrantă a părților vătămate. Instanța de apel a menționat că, infracțiunea respectivă are elemente constitutive care cu certitudine se încadrează în acțiunile infracționale comise de Cioban Dinu. Învinuirea, cât și condamnarea de instanța de fond sub acest aspect s-a bazat în exclusivitate pe acțiunile inculpatului respectiv. Chiar dacă argumentele apelantului în privința personalității părților vătămate sau a victimei sunt veridice ele nu sunt și aplicabile speței. Or, chestiunea respectivă nu este un obstacol pentru calificarea acțiunilor criminale în baza articolului menționat. Instanța de apel a conchis că instanța de fond, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Deasemenea, instanța de apel a reținut că, inculpatul Cioban Dinu a fost anterior condamnat prin: 1) sentința Judecătoriei Călărași din 23.02.2004 în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) și art. 208 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 84 Cod penal, pedeapsa sub formă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de 1 an; 2) sentința Judecătoriei Călărași din 25.10.2006 în baza art. 186 alin. (2) Cod penal - pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 160 ore, care a fost substituită sub formă de închisoare pe un termen de 47 zile. Gorbuleac Nicolae a fos anterior condamnat prin: 1) decizia Curții Supreme de Jusiție din 29.09.2009 în baza art. 273 alin. (2) lit. a), b) Cod penal (2003) și art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal (redacția 2008) cu aplicarea art. 84 Cod penal, pedeapsa sub formă de 3 ani și 4 luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Astfel, instanța de apel a considerat că, instanța de fond corect a conchis că inculpații Cioban Dinu, Gorbuleac Nicolae și Sapojnic Vasilii trebuie să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite în condițiile sus-indicate și a considerat că îndreptarea și reeducarea lui este posibilă doar cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare doar în privința lui Sapojnic Vasilii de suspendat condiționat 10 executarea pedepsei. Instanța de apel a reiterat că, comiterea faptelor sus-menționate, indică la o caracteristică antisocială stabilă a inculpaților respectivi. În cazul unei asemenea caracteristici a personalității, se impune aplicarea unor pedepse mai dure pentru a fi atinse scopurile pedepsei văzute de art. 61 Cod penal. Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță corect și întemeiat i-a aplicat inculpaților pedepsele menționate mai sus. Referitor la încasarea cheltuielilor judiciare, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a apreciat, și eventual, a aplicat normele legale în concordanță cu speța respectivă, or cu certitudine s-a stabilit că pe cauza respectivă s-au efectuat următoarele expertize judiciare: expertiza medico-legale nr. 398 din 01.09.2016, în sumă de 23 lei; expertiza medico-legală nr. 399 din 01.09.2016, în sumă de 23 lei; expertiza medico-legală nr. 405 din 02.09.2016, în sumă de 47 lei; expertiza medico-legală nr. 104 din 27.09.2016, în sumă de 718 lei; expertiza medico- legală nr. 210 din 28.09.2016, în sumă de 57 lei; experiza psihiatrică în privința inculpatului Gorbuleac Nicolae, consultații, investigații și pentru aflarea în staționar în spitalul clinic de psihiatrie Chișinău a acestuia în legătură cu efectuarea expertizei menționate, în sumă de 6435 lei. Instanța de apel a menționat că acuzatorul de stat invocă, de fapt, dezacordul cu soluția instanței de apel prin care cheltuielile de judecată în mărime de 7303 lei, pentru efectuarea expertizelor medico-legale ale victimelor și inculpatului, se trec în contul statului. Instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, care stipulează că cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului și instanța poate elibera de aceste cheltuieli, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judicare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. Concomitent, soluția instanței de fond este susținută și de prevederile art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală, adică cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu revede altă modalitate.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procurorul, prin care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea ce ține de neîncasarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, într-un alt complet de judecată. În argumentarea recursului invocă următoarele: - soluția instanței de apel, prin care a fost respins apelul procurorului referitor la 11 neîncasarea cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu efectuarea expertizelor medico-legale, contravine normelor procesual penale în vigoare; - instanța de apel n-a îndeplinit cerințele stipulate în prevederile art. 101, 394, 414 Cod de procedură penală, n-a indicat temeiurile care au dus la respingerea apelului declarat de acuzatorul de stat, iar acestea constituie temei de drept pentru recurs ordinar prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod procedură penală, deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. 5.2. Inculpatul Ciobanu Dinu, care solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare, exprimându-și dezacordul cu învinuirea adusă și pedeapsa aplicată, fiind una prea aspră și că nu a semnat nici un document privind recunoașterea vinovăției pe capătul de învinuire în baza art. 151 Cod penal. 5.3. Avocatul Lupan Vadim în numele inculpatului Cioban Dinu, prin care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei si pronunțarea unei hotărâri de condamnare prin care lui Cioban Dinu să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 12 ani. În argumentarea recursului invocă următoarele: - inclupatului îi este incriminată săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e), art. 287 alin. (3), art. 151 alin. (4), art. 208 alin. (1) Cod penal, iar Cioban Dinu și- a recunoscut integral vinovăția, atât în primă instanță, cât și în apel, conform declarațiilor oferite de inculpat instanței de apel, iar cauza a fost examinată de instanța de fond în procedura generală din motiv că apărătorul Secui Silvia nu a fost de acord cu încadrarea juridică a faptelor inculpatului. În acest sens, reiterez că inculpatul a colaborat OUP și a dat declarații corespunzătoare în vederea stabilirii adevărului, iar în instanța de judecată a relatat în detaliu felul în care au fost săvârșite infracțiunile; - este important de menționat că partea vătămată a avut un rol provocator în speța examinată, prin faptul comiterii acțiunilor repatate de furt de la inculpat, fapt ce a generat survenirea urmărilor prejudiciabile descrise mai sus, astfel încât ideea de a săvârși faptele infracționale a apărut în momentul în care inculpatul a conștientizat că-i fusese furat calul, având în vedere că partea vătămată a fost preîntâmpinată în repetate rânduri să nu mai comită sustrageri din proprietatea lui Cioban Dinu; - pornind de la circumstanțele prenotate și având în vedere prevederile art. 79 Cod penal, care prevăd aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege; - solicită pronunțarea unei noi sentințe de condamnare prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa pentru infracțiunile comise, prin cumul parțial, pe un termen de 12 ani 12 închisoare. 5.4. Avocatul Ursu Vera în numele inculpatului Gorbuleac Nicolae, prin care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care Gorbuleac Nicolae să fie achitat pe capătul de învinuire în baza art. 287 Cod penal, iar pe capătul de învinuire în baza art. 164 alin. (2) lit. c) Cod penal, să-i fie aplicate prevederile art. 79 și 90 Cod penal. În argumentarea recursului invocă următoarele: Cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal - atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au elucidat pe deplin implicarea lui Gorbuleac Nicolae în săvârșirea infracțiunii de huliganism. Or, ambele instanțe s-au rezumat la concluzia precum că, odată ce Gorbuleac Nicolae îl însoțea pe Cioban Dinu peste tot, cu toate că nu perturba ordinea publică, nu manifesta un comportament grosolan, cinism și obrăznicie, oricum Gorbuleac Nicolae a săvârșit infracțiunea de huliganism; - Gorbuleac Nicolae urmează a fi achitat în ceea ce ține de infracțiunea prevăzută la art. 287 Cod penal, deoarece ambele părți vătămate, Fîntînaru Elena și Petroșișin Sergiu au declarat că Gorbuleac Nicolae nu a lovit pe nimeni, nu a făcut gălăgie, dar, dimpotrivă, încerca uneori să-l oprească pe Ciobanu Dinu, când ultimul era mai agresiv, în timp ce se aflau la ei în gospodărie. La fel, au declarat și inculpatul Cioban Dinu și martorii audiați în instanța de judecată, precum că Gorbuleac Nicolae era calm și nu a lovit pe nimeni. Cu privire la săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. c) Cod penal - nici prima instanță, nici instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că inculpatul are la întreținere doi copii minori, este la evidența psihiatrului, fiind bolnav de epilepsie și având nevoie permanent de administrarea de medicamente, a recunoscut vina în cele săvârșite și se căiește sincer; - pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Ori, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit, astfel cu siguranță prin deținerea în detenție a inculpatului Gorbuleac Nicolae nu va fi atins scopul urmărit de legea penală; - argumentele invocate de către instanța de fond și de apel privind necesitatea aplicării unei pedepse privative sunt lipsite de suport juridic; 13 - considerăm că instanța supremă are toate premisele de a deduce fapta că corectarea condamnatului este posibilă prin aplicarea art. 90 Cod penal, fără izolarea acestuia de societate dacă în termenul de probă nu va comite o nouă infracțiune și prin purtarea exemplară va confirma încrederea acordată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursurilor declarate din următoarele considerente. În drept, soluția de inadmisibilitate a recursurilor declarate, își are sediul juridic în dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, unde este stipulat că, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, poate să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Cu referire la recursul declarat de către procuror Potrivit textului recursului declarat de către procuror, titularul acestuia invocă de drept temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Din conținutul recursului, Colegiul atestă, că autorul în esență critică decizia instanței de apel adoptată în latura civilă, prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe, care a respins cererea procurorului de a fi încasate din contul lui Cioban D., Gorbuleac N. și Sapojnic V. în contul statului suma de 7303 lei pentru efectuarea expertizelor medico-legale și a expertizei psihiatrice. Așadar, în privința acestor alegații se constată, că au constituit obiect de discuție în instanța de apel și asupra cărora această instanță s-a expus întemeiat și pe care le susține și instanța de recurs. În cauza deferită judecării, recurentul solicită invocând prevederile art. 227-229 Cod de procedură penală, încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizelor în sumă de 7303 lei, motivând că legea prevede ca inculpatul să suporte cheltuielile judiciare. 14 La cele invocate supra, instanța de recurs menționează, că aceste argumente ale recurentului sunt neîntemeiate, deoarece dispoziția art. 143 prevede că expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză (art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală). Totodată, instanța de recurs relevă dispoziția alin. (2) art. 229 potrivit căreia, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare. Prin urmare, se atestă că norma dată nu poartă un caracter imperativ, ci unul facultativ, lăsând la discreția instanței de a hotărî asupra chestiunii plății cheltuielilor judiciare ținând cont de împrejurările cauzei și suportării acestor cheltuieli. Astfel, în cazurile când expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat. Instanța de recurs reține, că expertiza menționată supra, a fost ordonată de către organul de urmărire penală în vederea stabilirii circumstanțelor cauzei, constituind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării. În asemenea împrejurări, Colegiul penal statuează, că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, prin numirea efectuării expertizelor medico-legale, reprezintă cheltuieli judiciare ce urmează a fi achitate din bugetul de stat. Prin urmare, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile instanței de apel referitoare la respingerea solicitării înaintate de către acuzatorul de stat privind încasarea de la inculpații Cioban D., Gorbuleac N. și Sapojnic V., a sumei de 7303 lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizelor medico-legale și a expertizei psihiatrice în prezenta cauză. Generalizând cele expuse, Colegiul penal, consideră că nu și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs invocat de către recurent, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs, în sensul casării deciziei contestate, în partea respingerii încasării cheltuielilor judiciare din contul inculpaților. Cu referire la recursurile declarate de inculpatul Cioban Dinu și avocatul acestuia, Lupan Vadim Reieșind din conținutul recursurilor declarate, recurenții invocă ca temeiuri de casare a hotărârii instanței de apel, prevederile pct. 6), 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de 15 procedură penală, și anume, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este espus neclar, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Tot din textul recursurilor se atestă, că autorii critică hotărârea instanței de apel, considerând că inculpatului Cioban Dinu, luînd în considerare circumstanțele cauzei, i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră. Astfel, ținând cont de argumentele invocate, Colegiul penal consideră, că inculpatul și avocatul acestuia, de fapt, semnalează și temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul penal consideră că urmează să se expună asupra temeiurilor prescrise de pct. 6) și 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, nu și asupra temeiurilor de drept prescrise în pct. 8) și 12) al normei sus-citate, deoarece din conținutul recursurilor rezultă că recurenții nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite, invocând dezacordul cu faptul că instanța de apel nu a luat în considerație totalitatea circumstanțelor cauzei, ce în opinia acestora, indică la aplicarea nejustificată a unei pedepse prea aspre inculpatului Cioban D., solicitând aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal. În privința temeiului de recurs invocat și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este espus neclar, care a afectat soluția instanței”, Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, nefiind identificate careva circumstanțe care ar justifica incidența temeiului invocat, dat fiind faptul că, instanța de apel, la judecarea apelului și adoptarea deciziei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat asupra motivelor relevante invocate în apel, fiind redate clar motivele pe care se întemeiază soluția instanței de apel, în baza cumulului de probe, cercetate, verificate și apreciate just prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al corobororării lor, de către instanța de recurs ordinar nefiind identificate temeiuri de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele invocate. În ce privește argumentul avocatului precum că, pedeapsa aplicată inculpatului este una prea aspră, ceea ce cade sub incidența pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură 16 penală, Colegiul penal îl consideră ca fiind neîntemeiat. Analizând temeiul invocat, în raport cu circumstanțele și materialele cauzei, Colegiul consideră că, în prezenta speță acesta nu și-a găsit confirmarea, iar atât instanța de fond, cât și cea de apel la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului Cioban D. și-au motivat just soluția adoptată, ținând cont de prevederile art. art. 7, 61, 75, 76, 77, 84 Cod penal. Pedeapsa stabilită inculpatului este echitabilă, legală și bine individualizată, aplicată în limitele fixate în partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale ale aceluiași Cod, ținându-se cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei și cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolelor din Codul penal. În ce privește argumentele apărătorului cu privire la posibilitatea aplicării prevederilor art. 79 Cod penal, Colegiul le consideră neîntemeiate, deoarece analizând decizia atacată, se constată că atât instanța de fond cât și cea de apel și-au motivat soluția sa în ce privește stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă în privința inculpatului Cioban D., concluzionând că nu este rezonabilă aplicarea unei pedepse mai blânde. Față de cele ce preced, Colegiul penal consideră că temei pentru aplicarea unei pedepse sub limita prevăzută de lege în privința lui Cioban Dinu nu se constată, iar pedeapsa răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Astfel, Colegiul conchide că instanța de apel corect s-a expus la acest capitol și menționează că circumstanțele elucidate de inculpat și avocatul acestuia nu cad sub incidența casării deciziei recurate, luînd în considerare cruzimea și cinismul de care a dat dovadă inculpatul la săvârșirea infracțiunilor incriminate. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Ursu Vera în numele inculpatului 17 Gorbuleac Nicolae Potrivit textului recursului, avocatul în numele inculpatului invocă temei de casare a hotărârii contestate pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În acest sens, Colegiul penal reținând că, recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, pe capătul de învinuire în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, și critică decizia instanței de apel numai cu referire la pedeapsa stabilită solicitând aplicarea art. 90 Cod penal. Analizând temeiul de casare invocat, în raport cu circumstanțele și lucrările dosarului, Colegiului penal consideră, că în prezenta speța acesta nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, deoarece instanțele de fond și-au motivat întemeiat soluțiile adoptate, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului Gorbuleac N., stabilite conform sancțiunii articolelor imputate ultimului, în sprijinul statuării respective se relevă următoarele. În primul rând, instanța de recurs remarcă, că în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis această infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. În ce privește argumentele cu privire la posibilitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, Colegiul le consideră neîntemeiate, deoarece analizând decizia atacată, se constată că atât instanța de fond cât și cea de apel și-a motivat soluția sa în ce privește stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă în privința inculpatului Gorbuleac N., concluzionând că nu este rezonabilă aplicarea pedepsei condiționate. Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 4.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus 18 Moldova). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că s-au aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale. La fel, Colegiul penal lecturând textul recursului reține că, recurentul pledează asupra achitării inculpatului Gorbuleac N. pe capătul de învinuire în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au elucidat pe deplin implicarea ultimului în săvârșirea infracțiunii de huliganism, temei ce se raportează la prevederile pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, unde este stipulat că „hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii”. Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că inculpatul nu a săvârșit infracțiunea imputată, iar probele nu coroborează între ele, Colegiul penal o consideră ca neîntemeiată. Conform art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de cercetare coroborată a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză de către instanța de apel, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpatului Gorbuleac N. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Totodată, instanța de apel menținând sentința primei instanțe în partea ce ține de întrunirea elementelor infracțiunii imputate și-a argumentat soluția prin faptul că din probele administrate în cauză, cert se demonstrează comiterea de către inculpatul Gorbuleac N. a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite prin participație simplă de două sau mai multe persoane, probe care sânt descrise amănunțit în decizia atacată (f.d. 188-191 vol. III). 19 Astfel, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiate argumentele părții apărării precum că, faptele lui Gorbuleac Nicolae nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, or, așa cum rezultă din declarațiile martorilor minori Cranga Procopie, Lungu Valeria și Cranga Mihail, ale martorului Fîntînari Elena, Gorbuleac Nicolae a comis acte prin care a încălcat grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra lui Petroșișin Sergiu, atunci când, prin participație simplă cu Cioban Dinu, l-a însoțit pe ultimul în gospodăria Elenei Fîntînari, s-a implicat în conflictul dintre Cioban Dinu și Sergiu Petroșișin, a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feței lui Petroșișin Sergiu, cauzându- i astfel vătămări, l-a urmărit pe Petroșișin Sergiu și Elena Fîntînari din ogradă în casă și din casă în ogradă, după care în drum, în fața porții gospodăriei deținute de Elena Fîntînari, unde a avut loc un conflict între Cioban Dinu și Petroșișin Sergiu cu privire la calul pretins a fi furat, sfidând astfel ordinea publică prin complicitate cu Cioban Dinu, fapt confirmat prin aceea că, în rezultatul acțiunilor lui Cioban Dinu și Gorbuleac Nicolae, vecinii Elenei Fîntînari au sesizat acțiunile acestora care poartă un caracter ilicit și care se deosebesc prin obrăznicie în raport cu ordinea publică, fiind conștienți de impactul negativ al acțiunilor acestora asupra martorilor acțiunilor huliganice comise pe timp de noapte. Totdată, instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la nevinovăția inculpatului Gorbuleac N., au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010. Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. În concluzie, Colegiul penal conchide că temeiurile indicate de avocatul Ursu Vera în numele inculpatului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. În consecință, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-417 Cod de procedură penală, iar recursurile declarate, sunt vădit neîntemeiate și se apreciază 20 ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Constantin Moraru, inculpatul Cioban Dinu și avocatul acestuia, Lupan Vadim, avocatul Ursu Vera în numele inculpatului Gorbuleac Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe Cioban Dinu Xxxxx, Gorbuleac Nicolae Xxxxx și Sapojnic Vasilii Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțarea integrală la 04 aprilie 2018. Președinte: Gordilă Nicolae Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 21