1ra-302/2018 — art. 264 al. 1 CP

1ra-302/2018 — art. 264 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-302/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători –Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar, declarat de

avocatul Bondarenco Andrei în numele părții vătămate Sîli Nadejda, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 26 iunie 2017 și

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, în cauza

penală în privința lui

Smocvin Ion XXX, născut la XXX, domiciliat în or.

XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 03.03.2016 pînă la 26.06.2017;

Instanța de apel de la 22.08.2017 pînă la 08.11.2017;

Instanța de recurs de la 05.01.2018 pînă la 20.02.2018.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

Smocvin Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (1) Cod penal și condamnat la o pedeapsă în formă de amendă în beneficiul

statului, în mărime de 200 unități convenționale, ceea ce constituie 4 000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Smocvin Ion XXX în beneficiul lui Sîli

Nadejda, prejudiciul moral în mărime de 15 000 lei.

Acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material înaintată de partea

vătămată Sîli Nadejda împotriva lui Smocvin Ion și ÎS „Air Moldova”, a fost admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului acestor cerințe să se pronunțe instanța în

ordinea procedurii civile.

Tot prin sentința dată, s-a dispus încasarea de la Smocvin Ion în beneficiul

statului suma de 84 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

la 01.09.2015, aproximativ la orele 07.15 min., aflîndu-se la volanul microbuzului de

model „XXX”, cu n/î XXX (u/t de serviciu ce aparține CA „Air Moldova”) se deplasa

în mun. Chișinău, loc. Băcioi, de unde a îmbarcat mai mulți pasageri angajați ai CA

„Air Moldova”. În timpul deplasării, pe bd. XXX mun. XXX, spre locul de muncă CA

„Air Moldova”, nerespectînd prevederile RCR și anume pct. 51. „ înaintea depășirii,

conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că: c) poate efectua depășirea fără a

pune în pericol sau a stînjeni circulația din sens opus, adică banda pe care urmează să

se angajeze are un spațiu suficient și viteza vehiculului ce urmează a fi depășit permite

executarea acestei manevre; d) poate să revină pe banda precedentă fără a stînjeni

vehiculul depășit, imediat după executarea depășirii, nu se reduce brusc viteza și nu se

oprește, decît în cazuri excepționale, pct.54. 1) „Depășirea este interzisă: 2) Depășirea

cu ieșirea pe banda de circulație în sens opus este interzisă: b) pe sectoarele de drum cu

1

cîmpul vizual limitat”, pct. 45. 1) „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori:

b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea

tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii, d) situația rutieră”; nu a manifestat

prudență sporită la trafic, a început manevra de depășire a unui autobus de rută, fără a

se asigura că, din sens opus se pot deplasa alte unități de transport, nu a ținut cont de

vizibilitatea redusă care o avea grație reliefului drumului (deal), nu a așteptat un

moment potrivit ce i-ar fi asigurat o vizibilitate clară a drumului și în momentul în care

în fața sa a apărut o unitate de transport ce se deplasa din sens opus spre comuna

Băcioi, a frînat brusc pentru evitarea impactului, fapt ce a generat pierderea

echilibrului mai multor pasageri din unitatea de transport, printre care și Sîli Nadejda,

care ocupa scaunul din spatele șoferului din partea dreaptă. Conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 2520/D din 09.12.2015, Sîli Nadejda a suportat, fractura

bimaleolară a gleznei drepte cu deplasarea fragmentelor, care a fost cauzată în

rezultatul hiper-flexiei laterale și rotirea în articulația talo-crurală pe dreapta, cu fixarea

plantei pe o suprafață plană, care a fost calificată ca vătămare medie.

Astfel, instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale, Smocvin Ion a comis

infracțiunea prevăzută de art. 264 alin.(1) Cod penal, individualizată prin „încălcarea

regulilor de securitate a circulației și exploatare a mijloacelor de transport de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o

vătămare medie a integrității corporale sau a sănătăți.

numele inculpatului Smocvin Ion, a declarat apel, conform căruia a solicitat casarea

parțială a sentinței, în latură civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri,

prin care cuantumul prejudiciului moral încasat să fie micșorat la minim. Apelantul a

motivat că, instanța de fond a apreciat și a încasat incorect prejudiciul moral, încasînd,

la părerea apărării o sumă exagerată. În acest sens, s-a invocat că instanța de fond la

încasarea sumei de 15 000 lei, nu a luat în considerație faptul că îngrijirile și

tratamentul medical, precum și perioada îndelungată de restabilire nu au legătură

directă cu acțiunile lui Smocvin Ion, deoarece partea vătămată Sîli Nadejda suferea de

diabet zaharat și toate complicațiile primite au fost de la maladia cronică. La fel

instanța nu a luat în considerație și faptul că Sîli Nadejda se afla foarte des în concediu

medical, ceea ce confirmă faptul că dînsa avea o maladie, care nu-i permitea să

activeze.

Totodată, faptul că fiind numită expertiza de către instanța de judecată la

demersul părții vătămate, acesta a fost obligată să prezinte experților carnetul său

medical, pentru a elucida întrebarea dată de apărare, însă partea vătămată nu a

prezentat experților actele solicitate, fiind astfel în imposibilitate de a răspunde la

întrebarea: dacă tratamentul pătimitei are legătură directă cu cauzarea de leziuni sau

are legătură și cu maladia acesteia, astfel apărătorul consideră că partea vătămată, a

ascuns aceste date, în scopul încasării prejudiciului moral.

3.1. A declarat apel și avocatul Bondarenco Andrei în numele părții

vătămate Sîli Nadejda, care a solicitat casarea parțială a sentinței, în latura

civilă, rejudecarea cauzei, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care să fie obligat inculpatul Smocvin Ion și partea

civilmente responsabilă IS Compania Aeriană „Air Moldova”, în mod solidar, să

achite părții vătămate Sîli Nadejda, suma de 1 393,12 lei și salariul ratat, plătibil

în formă de plată unică, pentru perioada începând cu data de 01.09.2015, data

2

accidentului rutier, și pînă la pensionare - 01.01.2017, pentru 16 luni, în sumă

totală de 56 000 lei - cu titlul de încasare a despăgubirilor materiale și suma de

300 000 lei - compensație cu titlul de daună morală, precum și cheltuielile de

judecată, cheltuieli de executare a expertizei și cheltuieli de asistență juridică,

suportate de apelanta în cauză, respectiv în sumă de 1 317 lei și în sumă de 5 000

lei. Totodată, avocatul a mai solicitat să fie obligată partea civilmente

responsabilă - ÎS Compania Aeriană „Air Moldova”, să echipeze toate unitățile

de transport de serviciu, antrenate în transportarea angajaților întreprinderii, cu

bare de protecție corespunzătoare, inclusiv și microbuzul de model „XXX”, cu

n/î XXX.

În motivarea apelului, apărătorul a indicat că, potrivit raportului de expertiză

medico-legală nr. 2520/D din 09.12.2015 și raportului de expertiză judiciară nr. 165

din 07.02.2017, părții vătămate Sîli Nadejda, urmare a producerii accidentului de către

Smocvin Ion, i-au fost cauzate vătămări corporale medii. Totodată, în temeiul

raportului nr. 356 din 25.02.2016, de către Consiliul Național pentru Determinarea

Dezabilității și Capacității de Muncă, părții vătămate Sîli Nadejda, i-a fost eliberat

certificatul de dezabilitate și capacitate de Muncă seria/nr. XXX, fiind încadrat grad de

dezabilitate „mediu”, invaliditate de gradul 3, procentul păstrat al capacității de muncă

„60%”.

La data producerii accidentului - 01.09.2015, partea vătămată Sîli Nadejda, era

angajată în cadrul IS Compania Aeriană „Air Moldova”, în funcție de zugrav categoria

V, secția construcții și întreținere a Departamentului administrativ. Prin ordinul nr.

355/p din 02.10.2015, „privind aplicarea sancțiunii disciplinare dlui I. Smocvin”, IS

Compania Aeriană „Air Moldova”, a constatat că, Smocvin Ion se face vinovat de

încălcarea prevederilor - pct. 1.4, 1.16,3.13 și 4.3 ale Instrucțiunii nr. 74 03ET-2014,

„privind ocrotirea sănătății și securității muncii pentru conducătorii auto ai serviciului

de transport auto”. S-a mai constatat că Smocvin Ion nu a somat organele de resort,

pentru a constata producerea accidentului, inacțiune care contravine legislației în

vigoare. Anume în atare circumstanțe, prin ordinul nr. 244/p din 12.09.2016 „cu

privire la încetarea contractului individual de muncă în legătură cu refuzul de a fi

transferat”, emis de ÎS Compania Aeriană „Air Moldova”, începând cu data de

19.09.2016 a fost încetat contractul individual de muncă cu Sîli Nadejda. Respectiv din

momentul și din cauza producerii accidentului rutier provocat prin acțiunile ilegale ale

inculpatului Smocvin Ion, partea vătămată Sîli Nadejda, a suferit venit ratat, prin

neobținerea în beneficiul său, salariul nerealizat din perioada de 01.09.2015 și pînă la

01.01.2017, data ieșirii la pensie.

Prin urmare, partea vătămată Sîli Nadejda, ca urmare a producerii accidentului,

precum și ca urmare a acțiunilor inculpatului Smocvin Ion și părții civilmente

responsabilă ÎS Compania Aeriană „Air Moldova”, a solicitat întemeiat încasarea

despăgubirilor civile materiale în suma de 1 393,12 lei, cheltuieli legate de achitarea

medicamentelor/serviciilor medicale, precum și salariul ratat, plătibil în formă de plată

unică, pentru perioada începînd cu data de 01.09.2015 (data accidentului rutier) și pînă

la pensionare (01.01.2017), potrivit calculului: salariul net mediul lunar x la 16 luni

(data de 01.09.2015 pînă la 01.01.2017 = suma salariul ratat, plătibil în formă de plată

unică, solicitat pentru încasarea 56 000 lei, or, potrivit certificatului nr. XXX din

16.05.2016, eliberat de ÎS Compania Aeriană „Air Moldova”, începând cu luna

ianuarie anului 2015 și până în septembrie anului 2015, salariul net calculat a lui Sîli

Nadejda, în mediu constituia suma de 3 500 lunar. Partea vătămată și partea civilă -

3

Sîli Nadejda, ca urmare a producerii accidentului, a suferit și suferă fizic/moral, avînd

în vedere că este o persoană de 57 de ani în prezent, a fost supusă operației

chirurgicale, ca urmare a fracturilor suferite, a fost spitalizată pentru o perioadă de 15

zile, după care s-a aflat la tratament ambulator, continuînd să sufere de dureri acute.

Internarea la spital, conștiința de a fi bolnav și invalid, suferința de a fi privat de o

viață normală, implică o suferință psihică, ce presupune, de asemenea o compensație și

anume sub forma unor daune morale pentru prejudiciul nepatrimonial ce i-a fost

cauzat, într-un cuantum de 300.000 lei.

În cadrul examinării cauzei penale, partea vătămată Sîli Nadejda, a suportat

cheltuieli cu privire la expertiza medico-legală în comisie, în sumă de 1 317 lei.

Totodată, în cadrul dosarului penal, partea vătămată a beneficiat de asistență juridică,

achitând pentru serviciile juridice onorariul avocatului în sumă de 5 000 lei, care

susține că urmează a fi încasată cu titlul de cheltuieli de judecată suportate efectiv

solidar din contul pârâților în cauză.

Mai mult, prima instanță examinând acțiunea civilă, nu s-a pronunțat cu referire

la cererea înaintată de către partea vătămată, prin care a solicitat ca ÎS Compania

Aeriană „Air Moldova” să fie obligată să prezinte instanței de judecată și părților din

dosar, copia carnetului de muncă a părții vătămate, extrasul din contul personal al

salariatului - părții vătămate, cu indicare achitării salariului și/sau alte plăți, începînd

cu data de 01.01.2015, pînă la momentul actual.

Instanța de fond, nu s-a pronunțat și nici în privința capătului de cerere, prin care

s-a solicitat să fie obligată partea civilmente responsabilă ÎS Compania Aeriană „Air

Moldova”, să echipeze toate unitățile de transport de serviciu, antrenate în

transportarea angajaților întreprinderii, cu bare de protecție corespunzătoare, inclusiv

și microbuzul de model „XXX”, cu n/î XXX Referitor la prejudiciul moral dispus de

instanța de fond spre încasare, consideră avocatul că stabilirea cuantumului

prejudiciului moral în mărime de 15 000 MDL, nu este echitabilă în raport cu

suferințele psihice care au fost provocate părții vătămate, avînd în vedere că acesteia i-

a fost cauzate vătămări corporale medii și i-a fost acordat gradul de dezabilitate de gr.

3, procentul păstrat al capacității de muncă fiind de „60%”.

2017, au fost respinse ca nefondate apelurile avocatului Canțer Serghei în numele

inculpatului Smocvin Ion și avocatului Bondarenco Andrei în interesele părții

vătămate Sîli Nadejda, declarate împotriva sentinței primei instanțe, cu menținerea

acesteia.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, soluția instanței de

fond, cu referință la vinovăția inculpatului Smocvin Ion, este pe deplin justificată, or,

verificînd din oficiu la acest capitol sentința pronunțată, instanța de apel consideră că

vina inculpatului Smocvin Ion de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(l)

Cod penal, individualizată prin „încălcarea regulilor de securitate a circulației și

exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității

corporale sau a sănătății”, este dovedită integral prin probele administrate și cercetate

conform art. 101 Cod de procedură penală și anume: declarațiile inculpatului Smocvin

Ion XXX; declarațiile părții vătămate Sîli Nadejda XXX; declarațiile martorului

Gologan Maria; declarațiile martorului Dogari Anatolie; declarațiile martorului Liuba

Nicolai; declarațiile martorului Nicolai Vasile; declarațiile martorului Vîrlan Vasile;

declarațiile martorului Danu Valentina; declarațiile martorului Breahnă Grigore;

4

raportul de expertiză medico-legală nr.246/D din 09.02.2015, din care rezultă că lui

Sîli Nadejda Dmitrii, i-au fost cauzate vătămări corporale medii, manifestate prin

fractură bimaleolară al gleznei drepte cu deplasarea fragmentelor, care au fost cauzate

în rezultatul hiper-flexiei și rotirea în articulația talo-crurală pe dreapta, cu fixarea

plantei pe o suprafață plană, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată;

procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.12.2015; raportul de

expertiză judiciară nr.165 din 07.02.2017, din care rezultă că lui Sîli Nadejda,

a.n.1960, i s-a cauzat fractură bimaleolară al gleznei drepte cu deplasarea

fragmentelor, care cauzează dereglarea sănătății de lungă durată și care se apreciază ca

vătămare corporală de lungă durată.

La capitolul numirii pedepsei principale inculpatului Smocvin Ion, instanța de

apel a considerat concluzia instanței de fond corespunzătoare stării de drept și

întemeiată din punct de vedere al principiilor stabilirii pedepsei penale.

Totodată, la numirea pedepsei instanța de fond a ținut cont și de înaintarea de

către inculpat a unei cereri privind examinarea cauze penale în baza probelor

administrate la faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de

pricedură penală.

Referitor la solicitarea apărătorului inculpatului cu privire la micșorarea pînă la

minim a prejudiciului moral dispus spre încasare de către instanța de fond din contul

inculpatului în beneficiul părții vătămate, instanța de apel a considerat neîntemeiată.

Conform art. 498 alin. (3) Cod de procedură penală „la adoptarea sentinței,

instanța, de asemenea, soluționează și chestiunile prevăzute în art.385 alin.(l) pct. 10)-

13) și 15) Cod de procedură penală”.

Din economia normei art. 385 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, „la

adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează dacă trebuie admisă acțiunea

civilă, în folosul cui și în ce sumă”.

În atare conținut, instanța de apel a reținut că conform art. 219 alin. (4) Cod de

procedură penală, „la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului

moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, prejudiciul

agrement sau estetic, pierderea speranței în viață, pierderea onoarei prin defăimare,

suferințele psihice provocate de decesul rudelor apropiate”.

În sensul normelor precitate, instanța de apel a susținut soluția instanței de fond la

acest capitol care corespunde stării de fapt a lucrurilor și nemijlocit criteriilor de

evaluare a cuantumului prejudiciului, or, după criteriul domeniului personalității

umane încălcate, prejudiciile delictuale pot fi clasificate în: prejudicii cauzate

personalității fizice; prejudicii cauzate personalității afective, categorie în care intră

suferințele de categorie psihică; prejudicii cauzate personalității sociale; prejudicii

cauzate persoanelor juridice.

Relatînd aceste circumstanțe la caz, instanța de apel a considerat pe deplin

justificată soluția instanței de fond privind încasarea din contul inculpatului Smocvin

Ion în beneficiul pătimitei Sîli Nadejda, a prejudiciului moral în cuantumul de 15 000

lei, astfel că în viziunea instanței de apel această sumă este pe deplin justificată,

întemeiată și proporțională suferințelor morale suportate de către partea vătămată.

Instanța de apel ține cont la acest capitol de toate împrejurările și nemijlocit

suferințele enorme la care a fost supusă aceasta, urmare a încălcărilor regulilor de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, așa fiind reiterabil

că în cazul de față Smocvin Ion a comis infracțiunea din imprudență, neconștientizînd

pericolul real al acțiunilor comise, cît și urmările prejudiciabile suportate.

5

În circumstanțele vizate, instanța de apel menționează și faptul că însuși

recunoașterea inculpatului Smocvin Ion vinovat de comiterea infracțiunii și stabilirea

acestuia pedepsei, constituie un remediu și o satisfacție echitabilă pentru partea

vătămată Sîli Nadejda.

În continuare, instanța de apel a reținut că deși partea vătămată Sîli Nadejda a

invocat faptul că a suportat cheltuieli de tratament medical, precum și faptul că din

momentul și din cauza producerii accidentului rutier provocat prin acțiunile ilegale ale

inculpatului Smocvin Ion, a suferit venit ratat, prin neobținerea în beneficiul său,

salariul nerealizat din perioada de 01.09.2015 și pînă la 01.01.2017, data ieșirii la

pensie, prin sentința contestată la caz, a fost admisă în principiu acțiunea civilă în

latură materială, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța de

judecată în ordinea acțiunii civile, astfel că partea vătămată este în drept să se adreseze

în instanța de judecată cu o cerere de chemare în judecată, în vederea recompensării

prejudiciului material cauzat prin infracțiune.

Conform art. 219 alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală, „prejudiciul material

se consideră legat de săvîrșirea acțiunii interzise de legea penală dacă el se exprimă în

cheltuieli pentru tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia”.

Referitor la cerința avocatului Bondarenco Andrei în interesele părții vătămate

Sîli Nadejda, privind încasarea prejudiciului material, în acest sens, instanța de apel

ține să menționeze că această cerința nu poate fi admisă la moment, atîta timp cît în

cadrul cercetării judecătorești, deși de către partea vătămată au fost anexate la

materialele dosarului penal bonurile de plată care se pretind a fi eliberate în urma

procurării medicamentelor pentru tratamentul suportat în urma accidentului rutier

produs de inculpatul Smocvin Ion /Vol.I, f.d. 174-175/, totuși, instanța de apel ține să

menționeze că aceste bonuri de plată nu probează faptul că medicamentele procurate

au fost prescrise nemijlocit ca tratament în urma accidentului rutier produs la caz, or, la

materialele cauzei în acest sens, lipsește prescripția medicului curant.

Totodată, urmează a fi respinsă și solicitarea avocatului părții vătămate privind

obligarea inculpatului Smocvin Ion și partea civilmente responsabilă ÎS Compania

Aeriană „Air Moldova”, în mod solidar, să achite părții vătămate salariul ratat, plătibil

în formă de plată unică, pentru perioada începând cu data de 01.09.2015, data

accidentului rutier, și pînă la pensionare - 01.01.2017, pentru 16 luni, în sumă totală de

56 000 MDL - cu titlul de încasare a despăgubirilor materiale.

În acest sens, instanța de apel a ținut să menționeze că potrivit carnetului de

muncă, Sîli Nadejda a fost angajată în baza Ordinului nr.l86/p din 18.07.2007, în

calitate de zugrav de categoria V la ÎS Compania Aeriană „Air Moldova”

/Vol.II,f.d.l3-16/.

Prin dispoziția nr. 11/p din 16.05.2016, emisă de CA „Air Moldova”, a fost

dispusă preavizarea, contra semnătură, cu 2 luni înainte de concediere în legătură cu

reducerea numărului sau statelor de personal salariatul Sîli Nadejda - zugrav,

Departamentul administrativ, cu propunerea salariatului altei funcții conform

dispoziției /Vol.II,f.d.17/.

Prin ordinul nr.244/p din 12.09.2016, emis de CA „Air Moldova”, a fost încetat

din data de 12.09.2016 contractul individual de muncă încheiat cu Sîli Nadejda, în

temeiul art.86 alin.(l), lit. x) Codul muncii, care prevede „refuzul salariatului de a fi

transferat la o altă muncă pentru motive de sănătate, conform certificatului medical”

/Vol.II,f.d.l8/.

6

În acest context, instanța de apel remarcă faptul că cerința apărătorului

Bondarenco Andrei privind încasarea despăgubirilor materiale, este neîntemeiată la

etapa dată, or, deși, contractul de muncă individual a fost încetat la data de 12.09.2016

din cauza refuzului salariatului de a fi transferat la o altă muncă pentru motive de

sănătate, conform certificatului medical, partea vătămată Sîli Nadejda nu a prezentat

probe concludente și pertinente ce ar confirma faptul că, a refuzat de a fi transferată la

o altă muncă din motive de sănătate ca urmare a producerii accidentului rutier, comis

de către inculpatul Smocvin Ion.

Urmează a fi respinsă și solicitarea avocatului privind obligarea părții civilmente

responsabilă - ÎS Compania Aeriană „Air Moldova”, să echipeze toate unitățile de

transport de serviciu, antrenate în transportarea angajaților întreprinderii, cu bare de

protecție corespunzătoare, inclusiv și microbuzul de model „Mercedes 315 CDI”, cu

n/î CB A 541, or, cerința dată nu ține de competența instanței de apel, în acest sens,

partea este în drept să se adreseze în instanța de contencios administrativ cu cerința de

rigoare.

Referitor la compensarea cheltuielilor de executare a expertizei și cheltuielilor de

asistență juridică, suportate de apelanta în cauză, în sumă de 1 317 lei și în sumă de 5

000 lei, instanța de apel a menționat că asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite

urmează să hotărască instanța civilă.

Așadar, în conformitate cu prevederile art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală,

în cazuri excepționale cînd, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții

civile, ar trebui amînată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu,

acțiunea civilă, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască

instanța civilă.

Instanța de apel a considerat corectă soluția instanței de fond la capitolul

soluționării chestiunii privind încasarea prejudiciului material, de vreme ce în cadrul

procesului judiciar, nu a fost posibil de stabilit cu exactitate cuantumul prejudiciului

material solicitat spre încasare, or, partea vătămată și apărătorul acesteia au înaintat

cereri diferite în acest sens si cu atît mai mult au administrat unele probe, verificarea

cărora ar necesita amînarea examinării cauzei pentru o perioadă nedeterminată, de

vreme ce însușii pătimită a specificat că va mai avea nevoie de tratament pe viitor.

Sub aspectul expus, instanța de apel a ajuns la ferma convingere că acțiunea civilă

în partea compensării prejudiciului material, corect s-a dispus a fi lăsată spre

examinare în instanța de judecată în ordinea acțiunii civile, dat fiind imposibilitatea

constatării cu certitudine a cuantumului despăgubirilor materiale.

numele părții vătămate Sîli Nadejda, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea

parțială acestora în latura civilă cu pronunțarea unei noi hotătrîri prin care, în mod

solidar, să achite părții vătămate Sîli Nadejda, suma de 1 393,12 lei și salariul ratat,

plătibil în formă de plată unică, pentru perioada începând cu data de 01.09.2015, data

accidentului rutier, și pînă la pensionare - 01.01.2017, pentru 16 luni, în sumă totală de

56 000 lei - cu titlul de încasare a despăgubirilor materiale și suma de 300 000 lei -

compensație cu titlul de daună morală, precum și cheltuielile de judecată, cheltuieli de

executare a expertizei și cheltuieli de asistență juridică, suportate de apelanta în cauză,

respectiv în sumă de 1 317 lei și în sumă de 5 000 lei. Totodată, avocatul a mai

solicitat să fie obligată partea civilmente responsabilă - ÎS Compania Aeriană „Air

Moldova”, să echipeze toate unitățile de transport de serviciu, antrenate în

7

transportarea angajaților întreprinderii, cu bare de protecție corespunzătoare, inclusiv

și microbuzul de model „XXX”, cu n/î XXX. Recurentul invocă aceleași motive

declarat în cererea de apel (pct. 3.1). Totodată, se menționează că instanțele de fond nu

s-au pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel.

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

inculpatul Smicvin Ion a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat

de avocatul Bondarenco Andrei în numele părții vătămate Sîli Nadejda, prin care a

menționat că, este de poziția respingerii acestui recurs, deoarece instanța de apel s-a

pronunțat argumentat și detailat asupra vinovăției inculpatului. Din textul deciziei

rezultă că s-a analizat obiectiv probele administrate și hotărârea cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția de condamnare și corespunde prevederile art. 414, 417 Cod

de procedură penală.

invocate, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau

parțială a hotărârii atacate și cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Erorile de drept pot fi considerate erori de drept formal sau procesual și erori de

drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs reiterează că potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) al aceleiași

norme, prevede că în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor, pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept, asupra

cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se

transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a fost săvârșită ori nu,

dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă

probele au fost apreciate corect de prima instanță prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ

ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata încălcări ale prevederilor

legale referitor la ele, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată cu

rejudecarea cauzei.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, declanșând o continuare a judecării

cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată

exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral

atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au declarat.

8

Totodată, Colegiul penal lărgit reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocat de recurent și-a găsit confirmarea în

cauza dată, sub aspectul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

în partea laturii civile.

De asemenea, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze parțial, atunci când se constată comiterea unei erori de drept,

care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale.

Din materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că, inculpatul Smocvin Ion

a fost pus sub învinuire în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, ulterior prima instanță l-a

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal fiindu-i numită

pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 200 unități convenționale.

Ulterior, instanța de apel, judecând cauza la apelurile declarate de avocatul Canțer

Serghei în numele inculpatului Smocvin Ion și avocatul Bondarenco Andrei în

interesele părții vătămate Sîli Nadejda, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și a conchis că, prima instanță corect a ajuns la concluzia că inculpatul

Smocvin Ion este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod

penal, deoarece potrivit cumulului de probe administrate în cauză, cercetate și

verificate în instanța de apel s-a constatat că, vina acestuia în săvârșirea infracțiunii

imputate a fost dovedită pe deplin.

Colegiul penal lărgit menționează că, aplicarea față de Smocvin Ion a pedepsei

prevăzute de sancțiunea articolului respectiv, sub formă de amendă în mărime de 200

unități convenționale, este justă, or la aplicarea pedepsei s-a ținut cont de totalitatea

circumstanțelor reale și personale, de gravitatea infracțiunii săvârșite, dar și de faptul

că, pedeapsa constituie nu numai osândă pentru infracțiunea săvârșită, dar are drept

scop corectarea și reeducarea condamnaților, spiritul executării stricte a legii,

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului cât și a altor

persoane, ținând cont și de prevederile art. 3641 alin. (8) Codul de procedură penală,

potrivit căruia inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și

a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege

în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de

reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu

amendă.

Astfel, la determinarea tipului și măsurii de pedeapsă, instanța de fond și de apel

au ținut cont de prevederile art. 75-77 Cod penal adică, de pericolul social al

infracțiunii comise din imprudență de Smocvin Ion, considerând echitabil de a-i stabili

pedeapsa acestuia sub formă de amendă.

Cît privește dezacordul recurentului cu admiterea parțială a acțiunii civile a

încasării prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei, considerînd-o prea mică,

Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit art. 1423 Cod civil, mărimea

compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată și

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de

gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a

răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei

vătămate.

9

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum

și statutul social al persoanei vătămate. Respectiv, fiecare persoană, care pretinde că a

suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul moral suferit, dar numai instanța de

judecată este împuternicită prin lege să determine mărimea prejudiciului moral prin

echivalent bănesc, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de personalitatea

părții vătămate, de circumstanțele cazului concret în care părții vătămate i-au fost

cauzate leziuni corporale.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit consideră că, instanța de fond și de apel corect

au stabilit mărimea prejudiciului moral, ținând cont de suferințele psihice și fizice care

i-au fost provocate părții vătămate în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpatului,

de faptul că infracțiunea a fost comisă din imprudență.

Deci, instanțele inferioare au reținut prevederile art. 1418, 1422 - 1423 Cod civil,

fiind dispusă încasarea în beneficiul părții vătămate a sumei de 15 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, ceea ce instanțele au considerat că, această compensare va aduce

satisfacție părții vătămate.

Referitor la achitarea salariului ratat, în formă de plată unică, solicitată de partea

vătămată pentru perioada începând cu data de 01.09.2015, data accidentului rutier, și

pînă la pensionare - 01.01.2017, în sumă totală de 56 000 lei, Colegiul penal lărgit

conchide că, instanța de apel just a menționat că potrivit carnetului de muncă, Sîli

Nadejda a fost angajată în baza Ordinului nr.l86/p din 18.07.2007, în calitate de zugrav

de categoria V la ÎS Compania Aeriană „Air Moldova” /Vol.II,f.d.l3-16/.

Prin dispoziția nr. 11/p din 16.05.2016, emisă de CA „Air Moldova”, a fost

dispusă preavizarea, contra semnătură, cu 2 luni înainte de concediere în legătură cu

reducerea numărului sau statelor de personal salariatul Sîli Nadejda - zugrav,

Departamentul administrativ, cu propunerea salariatului altei funcții conform

dispoziției /Vol.II, f.d.17/.

Prin ordinul nr. 244/p din 12.09.2016, emis de CA „Air Moldova”, a fost încetat

din data de 12.09.2016 contractul individual de muncă încheiat cu Sîli Nadejda, în

temeiul art.86 alin.(l), lit. x) Codul muncii, care prevede „refuzul salariatului de a fi

transferat la o altă muncă pentru motive de sănătate, conform certificatului medical”

/Vol.II,f.d.l8/.

În acest context, se remarcă faptul că cerința apărătorului Bondarenco Andrei

privind încasarea despăgubirilor materiale, este neîntemeiată la etapa dată, or, deși,

contractul de muncă individual a fost încetat la data de 12.09.2016 din cauza refuzului

salariatului de a fi transferat la o altă muncă pentru motive de sănătate, conform

certificatului medical, partea vătămată Sîli Nadejda nu a prezentat probe concludente și

pertinente ce ar confirma faptul că, a refuzat de a fi transferată la o altă muncă din

motive de sănătate ca urmare a producerii accidentului rutier, comis de către inculpatul

Smocvin Ion.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată temeinicia motivelor invocate de către

recurent ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, or la adoptarea deciziei instanța de apel s-a pronunțat

superficial pe motivele ce au fost invocate în apelul declarat de avocat în numele părții

vătămate, și anume că, instanțele de fond urmau să admită acțiunea civilă privind

cheltuielile de judecată și cheltuieli legate de achitarea medicamentelor.

Astfel, asupra acestor motive invocate în apel, instanța de apel s-a pronunțat

superficial, fără argumentarea cuvenită.

10

În acest context, Colegiul constată că, instanța de apel a făcut o motivare contrară

prevederilor art. 387 Cod de procedură penală, care stipulează, că odată cu pronunțarea

sentinței de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile

și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în total sau parțial,

ori să o respingă și doar alin. (3) stipulând excepția- în cazuri excepționale când,

pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată

judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Totodată, potrivit art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală, odată cu

soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să soluționeze acțiunea civilă.

Relevantă în acest sens, este hotărârea CEDO din 19.11.2009, în cauza Tonchev

vs. Bulgaria, prin care s-a constatat că prin nesoluționarea acțiunii civile, a fost încălcat

art. 6 din Convenție, Curtea a considerat că, ,,... în situația în care sistemul intern

permite reclamanților să introducă o acțiune civilă alăturată procesului penal, statul are

obligația să se asigure că aceștia se bucură de garanțiile fundamentale prevăzute în

art.6.”

Așa dar, conform acțiunii civile partea vătămată a solicitat încasarea din contul

inculpatului în beneficiul său, 5000 lei cu titlu de asistență juridică, acțiunea care a fost

admisă în principiu urmînd să se pronunțe instanța în ordinea civilă.

În acest sens, Colegiul precizează că, cheltuielile pentru asistență juridică trebuie

să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime, iar partea în proces poate

solicita plata pentru asistență juridică și prin cererea de apel, care urmează a fi

restituită la pronunțarea instanței de apel, iar pentru dovada cheltuielilor suportate se

evidențiază necesitatea prezentării, de către partea care pretinde compensarea

cheltuielilor a dovezii privind achitarea onorariilor avocaților (copii de pe dispozițiile

de plată prin virament sau bonurile de plată).

Prin urmare, conform materialelor cauzei, partea vătămată a prezentat copia

bonului de plată, prin care a achitat suma de 5000 lei pentru asistență juridică

avocatului Bondarenco Andrei (f.d. 20, vol. II), de a reprezenta partea vătămată la

urmărirea penală și în instanțele de judecată, iar instanța de apel fără a-și expune

opinia asupra respingerii sau admiterii acestor argumente și fără a lua în considerare

prezența bonului de plată, nemotivat a menținut sentința primei instanțe în această

parte.

Potrivit textului legal (art. 227 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală), în

cadrul cheltuielilor judiciare sunt cuprinse: sumele plătite sau care urmează a fi plătite

martorilor, părților vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor,

interpreților, traducătorilor și asistenților procedural.

De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează, referitor la cheltuielile pentru

onorariul avocatului în procedura din fața Curții, trebuie să se constate că, în temeiul

contractului de asistență judiciară depus la dosar, reclamantul are obligația de a plăti

respectivele cheltuieli. În consecință, în măsura în care avocatul are dreptul să solicite

plata onorariului său în temeiul contractului, cheltuielile corespunzătoare sunt într-

adevăr „reale“ (a se vedea, mutatis mutandis, Tebieti Mühafize Cemiyyeti și Israfilov

împotriva Azerbaidjanului, nr. 37.083/03, pct. 106, CEDO 2009-…).

Totodată, partea vătămată a prezentat și bonurile de plată pentru medicamente în

suma totală de 1393, 12 lei (f.d. 174-175, vol. II), iar instanța de apel neîntemeiat a

respins această solicitare menționînd faptul că aceste bonuri de plată nu probează

faptul că medicamentele procurate au fost prescrise nemijlocit ca tratament în urma

11

accidentului rutier produs la caz, or, la materialele cauzei în acest sens, lipsește

prescripția medicului curant.

Instanța de recurs menționează că, conform art. 219 alin. (3) pct. 1) Cod de

procedură penală, „prejudiciul material se consideră legat de săvîrșirea acțiunii

interzise de legea penală dacă el se exprimă în cheltuieli pentru tratamentul părții

vătămate și îngrijirea acesteia”.

Astfel, prin probele prezentate la materialele cauzei, este cert dovedit că părții

vătămate au fost cauzate vătămări corporale medii, iar pentru a trata vătămările cazate,

acesta avea nevoie de medicamente, fapt dovedit prin anexarea a bonurilor de plată.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel nu și-a motivat

soluția de respingere a cerințelor apelantului privind încasarea cheltuielilor de asistență

juridică și a cheltuielilor pentru medicamente solicitate, conform prevederilor art. 414

alin. (5) Cod de procedură penală.

Reieșind din aceste motive, instanța de recurs consideră că, decizia instanței de

apel în partea laturii civile privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică și a

cheltuielilor pentru medicamente solicitate, urmează a fi casată cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii

procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de partea vătămată și avocatul său

în apel, și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de prevederile art. 225, 387

Cod de procedură penală și practica CEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Bondarenco Andrei în numele părții

vătămate Sîli Nadejda, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 08 noiembrie 2017, în latura civilă, în partea încasării cheltuielilor de

tratament și asistență juridică, în cauza penală în privința lui Smocvin Ion XXX, și

dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Celelalte dispoziții ale hotărîrei atacate se mențin.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac referitor la rejudecarea cauzei, în rest

este irevocabilă, publicarea integrală la 03 aprilie 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

12