ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.02.2018

1ra-472/18 — art. 171 alin. 2; 287 alin.3 CP

HOTĂRÂRE
28.02.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 171 alin. 2; 287 alin.3 CP
Temei legal
art. 427 alin.1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-472/18 — art. 171 alin. 2; 287 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-472/2018

Curtea Supremă de Justiție

28 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sîli, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017,

în cauza penală în privința lui:

Rudnițchii Vladimir Xxxxx, născut la

xx.xx.xxxx, originar și locuitor în Xxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.07.2017 - 29.09.2017;

Instanța de apel: 20.10.2017 - 14.11.2017;

Instanța de recurs: 30.01.2018 - 28.02.2018,

Rudnițchii, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.171 alin. (2) lit. b) Cod

penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 8 (opt) ani în

penitenciar de tip semiînchis.

Vladimir Rudnițchii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, însă a fost eliberat de răspundere penală pe

art. 287 alin. (3) Cod penal în baza Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

2015, Vladimir Rudnițchii, aflându-se în Xxxxx, la domiciliul lui Sergiu Rudnițachi,

cunoscând cu certitudine că victima Xxxxx Xxxxx, născută în a. xxxx este minoră,

urmărind scopul de a-și satisface pofta sexuală și fiind în stare să înțeleagă că

acțiunile lui pot duce la deformarea personalității victimei, prin contrângere fizică și

psihică a întreținut cu ultima mai multe rapoarte sexuale forțate.

Conform raportului de expertiză medico - legală nr. 087/D din 22 iulie 2015, în

urma examinării medico-legale a Xxxxx Xxxxx au fost depistate o echimoză în

regiunea antebrațului drept care a fost produsă prin acțiunea traumatică a unui obiect

contondent dur, două echimoze în regiunea gâtului care au fost produse prin

mecanism de extindere și diferență de presiune posibil cu gura care se califică ca

1

vătămare corporală neînsemnată. Pe membrana himenului s-a determinat o ruptură

recentă, incompletă.

Tot el, Vladimir Rudnițchii la 18.09.2015, aproximativ orele 19.00, fiind în stare

de ebrietate alcoolică, aflându-se în loc public, la terasa magazinului „Tezaur” din

Xxxxx, acționând cu intenție unică spre încălcarea ordinii publice în mod grosolan a

normelor morale de conviețuire în societate, care prin conținutul său se deosebesc

printr-o deosebită obrăznicie, fără careva temeiuri a început să-l numească pe Iurie

Rață cu cuvinte necenzurate și să-l amenințe cu răfuială fizică, după care având

asupra sa o sticlă de bere și având intenția de a o folosi ca obiect special adaptat

pentru provocarea leziunilor corporale, a încercat să-i aplice o lovitură cu aceasta în

regiunea capului lui Iurie Rață, însă a fost oprit de către victimă și persoanele din jur.

casarea parțială a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie încasate din

contul inculpatului în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 1 987 lei,

pentru efectuarea expertizei medico-legale.

2017, s-a respins ca nefondat apelul procurorului cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. Colegiul a conchis că probele și documentele anexate la dosar, coroborează

cu declarațiile parților vătămate și a martorilor audiați pe cauză și dovedesc cu

certitudine, că inculpatul prin acțiunile sale intenționate a comis fapta prevăzută la

art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal și art. 287 alin.(3) Cod penal.

Cu privire la solicitarea apelantului ce ține de încasarea din contul inculpatului

în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizei medico-

legale în mărime de 1 987 lei, Colegiul a reiterat că potrivit art. 229 alin. (1), (2) și

(3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau

sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să

recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților,

traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care

acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției

și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare

poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a

fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a

fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. Instanța poate elibera de plata cheltuielilor

judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte

cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor

judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se

află la întreținerea lor.

Potrivit prevederilor art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală cheltuieli

judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a

2

procesului penal. Potrivit alin. (3) a aceleiași norme cheltuielile judiciare se plătesc

din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Aliniatul (3) a normei indicate este o normă generală și nu obligă statul să

suporte cheltuielile ci să le achite la momentul necesar pentru a facilita operativitatea

acțiunilor organului de urmărire penală și pentru a nu condiționa termenul rezonabil

prin încasarea cheltuielilor judiciare de la părțile în proces. Totuși, Codul de

procedură penală prevede unele situații și împrejurări, în prezența cărora, cheltuielile

judiciare sunt suportate de către stat și nici într-un caz de către inculpat.

Astfel, conform prevederilor art. 143 Cod de procedură penală, prevede expres,

că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din

contul mijloacelor bugetului de stat. Astfel, este evident că solicitarea apelantului cu

privire la încasarea de la Vladimir Rudnițchii în beneficiul statului, a cheltuielilor

judiciare în mărime de 1 987 lei este una eronată, nu are suport juridic legal și prin

urmare Colegiul a considerat necesar a o respinge ca nefondată.

penală, declară recurs ordinar prin care solicită casarea parțială a deciziei instanței de

apel, în partea ce ține de încasarea cheltuielilor judiciare, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, de către un alt complet de judecată.

În susținerea recursului procurorul invocă că în procesul urmăririi penale, pentru

constatarea, calificarea și evaluarea circumstanțelor ce aveau importanță probatorie

pentru cauza penală au fost suportate cheltuieli în mărime de 1 987 lei. Astfel,

instanțele de fond nu au luat în considerație faptul că de către stat au fost suportate

cheltuielile pentru efectuarea expertizei medico-legale în privința părții vătămate, în

sumă de 1987 lei, sumă ce urma a fi încasată de la inculpat în beneficiul statului.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul reține că procurorul indică ca temei de drept întru casarea deciziei

recurate pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală ce prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului dacă hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Însă, acest temei nu și-a găsit confirmare în urma cercetării materialelor cauzei,

cu atât mai mult că recurentul invocă de fapt dezacordul cu soluția instanțelor de fond

prin care cheltuielile de judecată în mărime de 1 987 lei, pentru efectuarea

expertizelor medico-legale și psihiatrico-legală în privința inculpatului și părții

vătămate, au fost trecute în contul statului.

3

Instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 229 alin. (1) și (3) Cod de

procedură penală, care stipulează că cheltuielile judiciare sunt suportate de

condamnat sau sunt trecute în contul statului și instanța poate elibera de aceste

cheltuieli, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte

cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor

judicare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se

află la întreținerea lor.

Potrivit prevederilor art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuieli

judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi

plătite martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor,

interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali. Cheltuielile judiciare se plătesc

din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Potrivit art. 228 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile privind efectuarea

expertizelor medico-legale și psihiatrico-legală în privința inculpatului și părții

vătămate, solicitate de către organul de urmărire penală, nu se includ în categoria

cheltuielilor judiciare care urmează a fi achitate de către condamnat. Mai mult,

Colegiul indică că, în cazurile când expertiza a fost dispusă de către organul de

urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea procurorului, plățile

necesare pentru efectuarea expertizei în mod obligatoriu, pentru constatarea: gradului

de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale, vor fi achitate din

contul mijloacelor bănești a bugetului de stat prin prisma prevederilor art. 158 Cod de

procedură penală.

Astfel, suma de 1 987 lei solicitată de către procuror ca să fie încasată de la

inculpat în folosul statului, constituie cheltuieli care au fost suportate pentru

efectuarea raportului de constatare medico-legală nr. 262 din 06.06.2015 (f.d. 20-21,

vol. 1), expertizelor medico-legale nr. 087/D-2015 din 22.07.2015 (f.d. 25, vol. 1), nr.

263 din 06.07.2015 (f.d. 31-32, vol. 1) și nr. 637 din 20.08.2015 (f.d. 52-52, vol. 1),

expertizei psihiatrico-legală ambulatorie nr. 904a-2015 din 30.10.2015 (f.d. 39-41,

vol. 1).

Potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, expertiza

se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea gradului de

gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale. Dispoziția alin. (2) al

aceleiași norme stipulează că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile

prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat.

Ca urmare, Colegiul penal conchide că, temeiurile indicate de recurent nu sunt

aplicabile din punct de vedere al prezentei erorilor de drept, care ar fi temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor adoptate pe caz și potrivit

legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. Împrejurările

enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în

raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprinde motive clare și

4

legale pe care se întemeiază soluția, astfel, recursul ordinar este unul vădit

neîntemeiat.

Soluția adoptată de instanța de apel corespundea prevederilor art. 7 alin. (1) Cod

de procedură penală, iar modificarea ulterioară a legislației la capitolul cheltuielilor

de judecată nu poate servi temei de implicare în decizia definitivă.

procedură penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Radu Sîli, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Rudnițchii

Vladimir, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 28 martie 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-04-11
0,95
1ra-398/2019 — art. 171 alin. 2 lit. b; 287 alin. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-398/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 13 martie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Vladimir Timofti, Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, examinând adm
CSJ 2018-04-27
0,94
1ra-476/2018 — art. 187 alin. 2 lit. e, f, 151 alin. 1, 179 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-476/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 04 aprilie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir, Alergu
CSJ 2017-04-12
0,94
1ra-739/2017 — art. 190 al. 2 lit. b, c CP
Dosarul nr. 1ra-739/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 12 aprilie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinînd adm
CSJ 2018-04-25
0,93
1ra-773/2018 — art. 287 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-831/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 25 aprilie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând adm
CSJ 2017-10-11
0,93
1ra-1401/2017 — art. 320/1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1401/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 04 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând ad
Sursă