1ra-648/2018 — art.201-1 alin.1 lit. a CP

Dosarul nr. 1ra-648/2018

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Cobzac Elena și Toma Nadejda

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Andronic Natalia, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 19 decembrie 2017,

în cauza penală privindu-l pe

Bezvolev Ivan Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în sat. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Bezvolev Ivan

a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art. 2011 alin. (1)

lit. a) Cod penal, și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 1 (un) an, executarea pedepsei în baza art.90 Cod penal fiindu-i suspendată pe un

termen de 1 (un) an, ultimul fiind obligat să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțămîntul organului competent.

Ivan, la 22 martie 2017 aproximativ la ora 18:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, îndreptate la

săvârșirea actelor violente în privința membrilor familiei, aflându-se la domiciliul

amplasat în s. Dimitrovca r-nul Cimișlia, împreuna cu soția sa cet. Bezvoleva Maria,

1

în timpul unei cerți inițiate de către el, a numit-o cu cuvinte necenzurate și a lovit-o

cu o cană metalică în regiunea capului, cauzându-i leziuni corporale sub formă de

plagă la cap, ce duc la dereglarea sănătății pe timp scurt - de la 6 până la 21 zile și

se califică ca vătămare corporală ușoară.

Astfel, prin acțiunile sale inculpatul Bezvolev Ivan a comis infracțiunea

prevăzută de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal - violența în familie, adică acțiunea

intenționată comisă de un membru al familiei asupra altui membru al familiei,

manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente, soldate ca vătămare ușoară a

integrității corporale sau a sănătății.

lui Cimișlia, Donia Ruslan, prin care a solicitat casarea acesteia în partea neîncasării

cheltuielilor de judecată și emiterea unei noi sentințe pe cauză, în modul stabilit

pentru instanța de fond, prin care de a încasa de la Bezvolev Ivan cheltuielile de

judecată, suportate de stat pentru efectuarea expertizei judiciare în mărime de 389

lei. În rest sentința judecătorească a fost menținută.

2017, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de procurorul Donia Ruslan,

fiind menținută fără modificări sentința contestată.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat, că din materialele

dosarului rezultă că prezenta cauză penală a fost examinată în baza cererii

inculpatului Bezvolev Ivan, în baza probelor administrate la etapa urmăririi penale

cu respectarea procedurii prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală.

În contextul dat instanța de apel a considerat că prima instanță a dat o calificare

corectă faptei inculpatului Bezvolev Ivan, vinovăția căruia în săvârșirea infracțiunii,

prevăzute de art. 2011 Cod penal nu se contestă și nu se confirmă prin materialele

dosarului și prin probele administrate în cadrul urmăririi penale.

Instanța de apel a considerat că prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului

Bezvolev Ivan, legal a luat în considerație faptul, că el și-a recunoscut vinovăția,

sincer s-a căit în cele comise, nu are antecedente penale, se caracterizează pozitiv la

locul de trai și ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei,

prevăzute de art. 75 Cod penal și prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală i-a stabilit lui Bezvolev Ivan, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 1 an, și în baza prevederilor art. 90 Cod penal s-a stabilit termenul de probațiune

- 1 an, ce este proporțional caracterului și gradului prejudiciabil al infracțiunii, care

se clasifică ca infracțiune mai puțin gravă (art. 16 alin. (3) Cod penal), și acordă

posibilitate pentru corectarea și reeducarea vinovatului, luând în considerație

prevederile art. 61 Cod penal și principiul umanismului legii penale, prevăzut de art.

4 Cod penal.

Totodată, procurorul a atacat sentința în partea neîncasării cheltuielilor de

judecată, suportate de stat pentru efectuarea expertizei medico-legale, în mărime de

2

389 lei.

Instanța de apel a menționat că prima instanță la emiterea sentinței nu s-a expus

asupra acestui fapt, pe cînd, procurorul în dezbaterea sa scrisă, anexată la materialele

dosarului penal a solicitat în baza art. 228, 229 Cod de procedură penală încasarea

de la inculpatul Bezvolev Ivan a cheltuielilor judiciare în mărime de 389 lei. (f. d.

78-79)

Astfel, referitor la solicitarea procurorului cu privire la necesitatea încasării de

la Bezvolev Ivan în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată suportate pentru

efectuarea expertizei medico-legale în mărime de 389 lei, instanța de apel a indicat

că ea urmează a fi respinsă din următoarele circumstanțe.

După cum rezultă din materialele dosarului, la 20 aprilie 2017 prin ordonanța

organului de urmărire penală al IP Cimișlia cu scopul stabilirii gradului prejudiciabil

și caracterului vătămărilor corporale ale părții vătămate Bezvoleva Maria a fost

dispusă efectuarea expertizei medico-legale. (f. d. 19)

În baza ordonanței organului de urmărire penală al IP Cimișlia cu privire la

dispunerea efectuării expertizei medico-legale din 20 aprilie 2017 de către Centrul

de medicină legală a fost efectuată expertiza medico-legală cu nr. 29 din 20.04.2017.

(f. d. 22)

Astfel, instanța de apel a considerat că organul de urmărire penală întemeiat din

inițiativă proprie a stabilit expertiza medico-legală, întrucât stabilirea ei este

obligatorie.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, plata pentru efectuarea expertizei se

face din contul mijloacelor bugetului de stat, întrucât, anume statul prin intermediul

organelor de urmărire penală este obligat să dovedească vinovăția inculpatului în

faptele care i se încriminează. În situația dată, cheltuielile legate de efectuarea

expertizei nu pot fi încasate de la inculpat.

Instanța de apel a indicat, că cheltuielile legate de efectuarea expertizei în cazul

dat sunt obligatorii în cazul descoperirii infracțiunii. Însă, chiar dacă persoana a

săvârșit infracțiune, ea nu poate fi supusă răspunderii materiale pentru intentarea și

efectuarea urmăririi penale.

Totodată, instanța de apel a indicat că obligația privind plata cheltuielilor, legate

de efectuarea expertizei nu poate fi pusă pe seama inculpatului, întrucât expertiza

respectivă a urmat cu scopul stabilirii aprecierii circumstanțelor, care pot avea un

sens probator la cauză și pentru formularea învinuirii. În aspectul dat, anume statului

îi aparține obligația să asigure plata cheltuielilor legate de cercetarea cauzelor

penale.

Prin urmare, instanța de apel a considerat ca neîntemeiată cerința procurorului

cu privire la încasare de la inculpatul Bezvolev Ivan, în venitul statului a cheltuielilor

în mărime de 389 lei, suportate în urma efectuării expertizei medico-legale în cadrul

procedurii penale.

3

Procuratura UTA Găgăuzia, Andronic Natalia, prin care indicînd temeiul prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a

deciziei atacate în partea ce ține de neîncasarea cheltuielilor judiciare cu remiterea

cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, cînd hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, decizie care de fapt este

criticată de către procuror în partea ce ține de neîncasarea cheltuielilor de judecată;

- la examinarea prezentei cauze, procurorul a solicitat încasarea de la inculpatul

Bezvolev Ivan, în contul statului cheltuielile judiciare suportate în legătură cu

efectuarea expertizei medico-legale în sumă de 389 lei;

- soluția instanței de apel, prin care a fost respins apelul procurorului referitor

la neîncasarea cheltuielilor de judecată contravine normelor procesual penale în

vigoare;

- astfel, potrivit prevederilor art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală

„Cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei

desfășurări a procesului penal.” Potrivit alin. (3) a aceleiași norme „Cheltuielile

judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate”.

Aliniatul (3) a normei indicate este o normă generală și nu obligă statul să suporte

cheltuielile ci să le achite la momentul necesar pentru a facilita operativitatea

acțiunilor organului de urmărire penală și pentru a nu condiționa termenul rezonabil

prin încasarea cheltuielilor judiciare de la părțile în proces. Totodată legislatorul a

expus suficient de clar în art. 229 Cod de procedură penală obligativitatea suportării

cheltuielilor judiciare de către condamnat;

- prin urmare în situația, cînd art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală

stipulează direct că inculpatul suportă cheltuielile judiciare, soluția instanțelor

judecătorești de a respinge încasarea acestor cheltuieli este neîntemeiată, or

procurorul în apelul declarat a făcut dovada cheltuielilor suportate de stat la

efectuarea expertizei medico-legale;

- instanța de apel n-a îndeplinit cerințele stipulate în prevederile art. 101, 394,

414 Cod de procedură penală, n-a indicat temeiurile care au dus la respingerea

apelului declarat de acuzatorul de stat, iar acestea constituie temei de drept pentru

recurs ordinar prevăzut în art.427 alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

4

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen la data de 23 ianuarie 2018

(conform ștampilei de pe plic).

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Precum rezultă din recursul ordinar declarat de către procurorul Andronic

Natalia, Colegiul penal atestă invocarea temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume cazul cînd hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, solicitînd casarea parțială a deciziei

atacate în partea ce ține de încasarea cheltuielilor judiciare, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel.

Însă, Colegiul penal constată că instanța de apel s-a expus motivat asupra

apelului declarat de procurorul Donia Ruslan, statuând just asupra faptului că

cheltuielile de judecată constituie cheltuieli efectuate în vederea acumulării

probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate și nu pot fi puse în seama inculpatului, urmând a fi trecute

în contul statului. Suplimentar, instanța de apel just a reținut că legea procesual-

penală nu instituie în mod expres achitarea de către inculpat a cheltuielilor judiciare

suportate în cadrul urmăririi penale, totodată corect considerând că prevederile

legale la care a făcut trimitere apelantul nu stabilesc astfel de cheltuieli ce pot fi

încasate din contul inculpatului.

În același context, Colegiul penal se raliază la concluzia instanței de apel,

potrivit căreia în cazul dispunerii expertizei de către organul de urmărire penală sau

de către instanța de judecată, la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare

pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului

de stat.

Colegiul penal reține că instanța de apel corect a menționat prevederile art. 143

alin. (1) Cod de procedură penală, care prevede că expertiza se dispune și se

efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea gradului de gravitate și a

caracterului vătămărilor integrității corporale, totodată fiind relevante prevederile

art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală (red. Legii Nr.66 din 05.04.2012), care

stipula că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se

face din contul mijloacelor bugetului de stat, iar modificările la norma dată din

09.02.2018, nu au efect retroactiv.

Prin urmare, Colegiul penal consideră că instanța de apel în mod just și echitabil

a stabilit că cheltuielile judiciare solicitate de către acuzatorul de stat în sumă de 389

lei suportate de Centrul de Medicină legală pentru efectuarea expertizelor medico-

legale nr. 81 din 23 martie 2017 și nr. 29 din 20 aprilie 2017 în prezenta cauză (f. d.

5

13, 22), sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării

probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului, iar normele

procedurale care erau în vigoare la ziua comiterii infracțiunii, fiind mai favorabile

inculpatului nu prevedeau achitarea din contul condamnatului a cheltuielilor

judiciare, care constituie cheltuieli pentru efectuarea expertizelor în speța dată.

Reieșind din plenitudinea constatărilor instanței de apel, expuse în partea

supusă criticii în recursul ordinar declarat, care sunt motivate, Colegiul penal

consideră că temeiul pentru recurs, invocat de recurent, nu și-a găsit confirmare. Din

acest considerent, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului ordinar declarat

de procuror, deoarece este vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

UTA Găgăuzia, Andronic Natalia, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Comrat din 19 decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Bezvolev Ivan

Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 martie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

6