1ra-495/2018 — art. 145 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-495/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători TOMA Nadejda

COBZAC Elena

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpată, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 22 noiembrie 2017, în

cauza penală privind-o pe

GROSU Alexandra XXXXX, născută la

XXXXX, originară și domiciliată în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.06.2017 – 22.09.2017;

Instanța de apel: 18.10.2017 – 22.11.2017;

Instanța de recurs: 31.01.2018 – 21.03.2018.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

Al-dra a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 145 alin. (1) Cod penal la 10 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei.

Totodată, s-a dispus încasarea de la inculpată a cheltuielilor judiciare suportate de stat în

legătură cu efectuarea expertizelor judiciare nr. 34 din 10.04.2017 – 651 lei, nr. 39 din 28.02.2017

– 69 lei, nr. 98 din 23.03.2017 – 3315 lei, nr. 107 din 07.06.2017 – 13527 lei, în sumă totală de

17562 lei.

- 26 februarie 2017, data și ora precisă nefiind stabilită, aflîndu-se în sat. Victoria, r-nul Leova, în

domiciliul lui Oglindă I., unde locuia și ea, din motive de răzbunare, care au apărut în rezultatul

unui conflict iscat cu Oglindă I., avînd scopul de a-1 omorî, a luat de lîngă sobă un topor, după

care intenționat i-a aplicat ultimului mai multe lovituri cu toporul în regiunea capului și spatelui,

cauzîndu-i conform raportului de expertiză judiciară nr.34 din 10.04.2017, plăgi tăiate-despicate a

țesuturilor moi la nivelul occipital și parietal pe stînga, hemoragii în țesuturile moi pericraniene la

nivelul plăgilor, fractură fisulară a osului parietal pe stînga cu trecere la baza craniului, fractură

fragmentară la granița osului occipital și parietal pe stînga cu înfundarea fragmentelor osoase

intracranian, plagă tăiată a țesuturilor moi în regiunea cervicală pe stînga, plagă zdrobită a

țesuturilor moi la nivelul mandibulei pe stînga, fractură deschisă a mandibulei pe stînga, zdrobirea

țesutului cerebral a lobului occipital al emisferei pe stînga, hemoragii subarahnoidiene difuze la

1

ambele emisfere și hemoragie în ventriculii cerebrali, hemoragii prin focar intraparenchimatoase în

profunzimea lobului occipital și parietal pe stînga, escoriații a țesuturilor moi a spatelui, în

rezultatul cărui fapt victima a decedat.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut

că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.

145 alin. (1) Cod penal – omorul intenționat al unei persoane.

procedură penală, a fost atacată cu apel de către avocatul Zagaican V. în interesele inculpatei

Grosu Al., prin care s-a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, cu recalificarea acțiunilor inculpatei din art. 145 alin.(l) Cod penal în

art. 146 Cod penal, cu aplicarea art.231 Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă cît mai blîndă, iar în

temeiul art.90 Cod penal, să fie dispusă suspendarea condiționată a executării acesteia.

În motivarea apelului, s-a invocat că sentința este ilegală și pasibilă casării în baza

argumentelor ce urmează. Conform prevederilor art. 385 Cod de procedură penală la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate:

dacă a avut loc fapta de săvîrșirea căreia este învinuit inculpatul; dacă această faptă a fost săvîrșită

de inculpat; dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este

prevăzută aceasta; dacă inculpatul este vinovat de săvîrșirea acestei infracțiuni; dacă inculpatul

trebuie să fie pedepsit pentru infracțiunea săvîrșită; dacă există circumstanțe care atenuează sau

agravează răspunderea inculpatului și care anume, toate acestea nefiind soluționate corect de către

instanță.

Astfel, apelantul a menționat că inculpata a fost găsită vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, însă nu s-a luat în considerație faptul că aceasta era

deseori agresată fizic și sexual de către victimă în decursul unui an, era încuiată în casă, cînd el

pleca de acasă la muncă ocazională prin sat, iar cînd se întorcea în stare de ebrietate o acosta fizic,

adică o bătea, apoi cerea de la inculpată să întrețină relații sexuale, iar cînd aceasta îi reproșa că

sînt rude, deoarece el era fratele mamei inculpatei și nu se poate, acesta la rîndul său o viola

deseori, iar în ziua de 25-26 februarie 2017, cînd victima din nou a apucat-o de păr și a tras-o lîngă

el, pipăind-o dorind din nou să o violeze, ea a început să-i opună rezistență și în așa mod victima,

aducînd-o într-o stare de nervozitate și tulburare a conștiinței, fiind în stare de afect, dorind să-i

cauzeze acestuia dureri fizice și să-și apere onoarea, demnitatea și inviolabilitatea sa sexuală, a

vrut să-i aplice victimei lovituri cu un băț, însă fiind în stare de tulburare a conștiinței, negăsind

bățul a luat toporul de lîngă sobă și 1-a lovit cu el cauzîndu-i leziunile corporale, care au dus la

decesul lui.

Prin urmare, în opinia apelantului, toate acestea denotă că, calificarea acțiunilor inculpatei

făcută de către organul de urmărire penală și procuror conform art. 145 alin. (1) Cod penal este

greșită, deoarece, la caz, sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 146 Cod penal,

adică comiterea omorului în stare de afect, surveniți în mod subit, provocată de acte de violență

sau de insulte grave ori de alte acte ilegale sau imorale ale victimei.

apărătorului a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate fără careva modificări.

administrat în cauză și cercetat de prima instanță, s-a constatat cu certitudine vinovăția inculpatei

în baza art. 145 alin. (1) Cod penal. De asemenea, instanța de apel a apreciat că procurorul a

2

acumulat suficiente probe pertinente și concludente de natură să o incrimineze pe inculpată în baza

articolului nominalizat anterior.

În ceea ce privește argumentul apelantului, precum că potrivit raportului de expertiză

judiciară nr. 107 din 07.06.2017 s-a concluzionat că la momentul săvîrșirii infracțiunii Grosu Al.

manifesta responsabilitate redusă, Colegiul judiciar a menționat că prevederile art. 231 Cod penal

stipulează expres că persoana care a săvîrșit o infracțiune ca urmare a unei tulburări psihice,

constatată prin expertiza medicală efectuată în modul stabilit, din cauza căreia nu-și putea da

seama pe deplin de caracterul și legalitatea faptelor sale sau nu le putea dirija pe deplin este

pasibilă de responsabilitate penală redusă, iar instanța de judecată, la stabilirea pedepsei sau a

măsurilor de siguranță, ține cont de tulburarea psihică existentă, care însă nu exclude răspunderea

penală.

În speță, starea tulburării psihice a lui Grosu Al. a fost stabilită prin raportul de expertiză

judiciară nr. 107 din 07.06.2017, prin care s-a concluzionat că la momentul săvîrșirii infracțiunii

inculpata manifesta responsabilitate redusă, iar potrivit prevederilor legale enunțate supra este

pasibilă responsabilității penale reduse, și la stabilirea pedepsei instanța de fond a ținut cont de

tulburarea psihică existentă.

Astfel, Colegiul judiciar a conchis că instanța de fond, cercetând în cumul probele

administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludentei, utilității

și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit

o corectă situație de fapt, dând faptelor o încadrare juridică corespunzătoare, și anume art. 145

alin. (1) Cod penal - omorul unei persoane.

Cu referire la argumentele apelantului privitor la aceea că prima instanță la pronunțarea

sentinței nu a luat în considerare faptul că victima Oglindă I. a comis acte de violență sexuală în

privința inculpatei, acțiuni ale victimei care au determinat-o pe inculpată să-i aplice lovituri lui

Oglindă I. în urma cărora el a decedat, la fel, nu au fost reținute, deoarece la materialele cauzei

lipsesc careva probe pertinente și concludente care să certifice faptul că Grosu Al. ar fi fost

agresată sexual, declarațiile inculpatei în acest sens fiind apreciate de către instanța de apel ca fiind

pur declarative.

Mai mult că, prin rezultatele raportului de expertiză judiciară nr. 39 din 28.02.2017 rezultă că

la Grosu Al., la momentul examinării, leziuni corporale nu s-au depistat, aceasta demonstrând lipsa

actelor de violență asupra sa.

De asemenea, nici nasturele rupt de la bluză nu poate servi probă la argumentul inculpatei

privind aplicarea forței fizice față de ea. Totodată, instanța a evidențiat că Grosu Al. nu a adresat

careva plîngeri împotriva lui Oglindă I. organelor competente privind întreprinderea a careva acte

de violență față de ea.

Referitor la recalificarea acțiunilor inculpatei în baza art. 146 Cod penal, după cum pretinde

avocatul, instanța de apel a reținut că, la caz, lipsesc probe într-u susținerea acestei poziții, nefiind

stabilită starea de afect, la momentul comiterii infracțiunii.

Pe cale de consecință, instanța de apel a apreciat că cauza dată a fost just soluționată de către

prima instanță, atît cu privire la încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatei, cît și

privitor la pedeapsa aplicată acesteia, în cuantum de 10 ani, adică minimum prevăzut de sancțiunea

normei de incriminare.

atacat-o cu recurs ordinar, prin care solicită să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă, deoarece la

momentul comiterii infracțiunii era în stare de afect, fiind agresată de victimă.

3

procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului inculpatei menționînd că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil, întrucît nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.

baza motivelor invocate în recurs și în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia, pentru următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțe, în baza temeiurilor expres

prevăzute de acest articol.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide asupra

inadmisibilității recursului ordinar în cazul în care constată că acesta nu corespunde după conținut

prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.

Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, se conchide că cererea de recurs

trebuie să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină

argumentarea ilegalității hotărîrii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute expres de art. 427

Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce

persistă în cauza deferită judecății.

În speța dată, se constată că recurenta critică hotărîrea adoptată de instanța de apel și

pledează pentru aplicarea unei pedepse mai blînde în privința sa, însă în motivarea cererii de recurs

nu aduce careva argumente în vederea susținerii acestei poziții. Mai mult, Colegiul penal notează

că recurenta, a omis să formuleze în cerere careva critici plauzibile privind ilegalitatea hotărîrii

atacate, descriind unele circumstanțe de fapt, care au fost expuse de dînsa și la etapa judecării

cauzei în apel și asupra cărora instanța ed apel s-a expus prin decizie.

Pe cale de consecință, avînd în vederea cele consemnate supra, Colegiul penal statuează

asupra soluției de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de inculpată, deoarece acesta nu

întrunește condițiile legale de conținut.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpata Grosu Alexandra XXXXX,

împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 22 noiembrie 2017, în propria

cauză penală, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute în art. 429-430 Cod de

procedură penală.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 martie 2018.

Președinte URSACHE Petru

Judecător TOMA Nadejda

Judecător COBZAC Elena

4