1ra-205/2018 — art. 264-1 alin. 4; 287 alin. 1 CP

1ra-205/2018 — art. 264-1 alin. 4; 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-205/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

20 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul

Procuraturii de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2017, în cauza

penală privindu-l pe

Dascălu Ștefan Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat r-nul Xxxxx s. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

3.instanța de recurs: 15.12.2017-20.02.2018

CONSTATĂ :

cauza fiind examinată în procedura judecării pe baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, a fost încetat procesul penal în cauză privindu-l pe

Dascălu Ștefan Xxxxx în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (4)

Cod penal și art. 287 alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 1 și 2 al Legii nr. 210 din 29

iulie 2016.

2016 în jurul orelor 04:00-05:00, aflându-se pe teritoriul stației Peco ”Bemol” în or.

Xxxxx, str. Xxxxx, intenționat și fără motive, încălcând grosolan ordinea publică,

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, însoțită cu aplicarea

violenței i-a aplicat lui Ulinici A. o lovitură cu pumnul în regiunea feței în urma

cărui fapt a căzut jos, cauzându-i conform raportului de constatare medico-legală

nr. 95/D din 07 iunie 2016, vătămări corporale ușoare.

1

Tot el, la data de 18 iulie 2016, în jurul orelor 03:05, conducând mijlocul de

transport de model ”Motomax BS200AU-11” cu n/î XXXXX, fiind persoană care

este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport, în or. Xxxxx pe str.

Xxxxx în apropierea barului ”Liniea”, a fost stopat de către agentul constatator a

Serviciului Supraveghere Tehnică și Accidente rutiere al SSP a IP Nisporeni și

având bănuieli obiective, că șoferul conducea mijlocul de transport în stare de

ebrietate, a fost îndreptat la spitalul din r-nul Nisporeni pentru colectarea

probelor biologice. Astfel conform raportului de cercetare toxicologică nr. 68 din

data de 22 iulie 2016, în sângele acestuia s-a depistat alcool etilic în cantitate de

2,69 g/l, ceea ce conform Hotărârii Guvenului nr. 296 din 16 aprilie 2009 și

prevederilor 13412 alin. (3) Cod penal, constituie grad avansat de ebrietate.

care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Dascălu Ș. să fie

recunoscut culpabil de comiterea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 2641 alin. (4) Cod penal, stabilindu-i 3 luni închisoare;

- art. 287 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i 1 an închisoare;

În baza art. 85 Cod penal, ai fi stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani

închisoare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

În motivarea apelului a invocat, că instanța de judecată nu a luat în

considerație faptul, că în privința lui Dascălu Ș. au fost aplicate odată prevederile

Legii cu privire la amnistie și anume prin ordonanța procurorului din data de 21

septembrie 2016, a fost încetat procesul penal nr. 2016240052, pornit în temeiul

art. 287 alin. (1) Cod penal în legătură intervenirea amnistiei. În consecință

aplicarea prevederilor Legii cu privire la amnistie este imposibilă față de Dascălu

Ș., deoarece acesta nu întrunește condițiile expres prevăzute în art. 10 alin. (1) lit.

h) din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016.

a fost respins apelul declarat cu menținerea sentinței fără modificări.

legalitatea sentinței adoptate în partea încadrării juridice a acțiunilor inculpatului

în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal și art. 287 alin. (1) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a stabilit, că obiect al contestării sentinței cu apel a

constituit aplicarea Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și

încetarea procesului penal în cauza penală în privința lui Dascălu Ș. în comiterea

infracțiunilor imputate.

Mai mult, instanța de apel a menționat, că conform art. 1 a Legii nr. 210 din

29 iulie 2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova – ”prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv

2

persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă căință activă în cadrul

procesului penal și celor condamnate care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul

executării pedepsei”, iar art. 2 al aceleiași legi prevede – ”(1) Procesul penal încetează

la faza de urmărire penală sau la cea de judecare referitor la infracțiunea săvârșită până la

adoptarea prezentei legi pentru care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul

penal aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961 prevede în calitate de

pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un

termen de 7 ani. (2) Încetarea procesului penal conform alin. (1) are loc cu acordul scris al

persoanei învinuite sau inculpate. (3) În privința persoanei care refuză încetarea

procesului penal conform alin. (1) și (2) din prezentul articol, instanța de judecată, la

pronunțarea sentinței, poate hotărî aplicarea prezentului articol dacă, în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată și

inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art. 10.”

În continuare, instanța de apel a stabilit, că prin ordonanță procurorul la

data de 21 septembrie 2016, a fost încetat procesul în cauza penală nr. 2016240052,

pornit în privința lui Dascălu Ș., în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a constatat, că cauzele penale în privința lui Dascălu Ș. în

temeiul art. 2641 alin. (4) Cod penal și art. 287 alin. (1) Cod penal, au fost trimise în

judecată până la emiterea ordonanței din 21 septembrie 2016 și conexate în primă

instanță. Astfel, fapta infracțională în cauza penală cu nr. 2016240272 în baza art.

2641 alin. (4) Cod penal, a fost comisă la data de 18 iulie 2016, iar fapta

infracțională în cauza penală cu nr. 2016240213 în baza art. 287 alin. (1) Cod penal,

a fost comisă la data de 02 mai 2016. Prin urmare instanța de apel a considerat, că

inculpatul a fost pus într-o situație defavorabilă în cazul în care două cauze au

fost conexate, iar o altă cauză nefiind conexată, ulterior la data de 21 septembrie

2016 fiind emisă ordonanță de încetare a procesului penal în temeiul Legii cu

privire la amnistie.

care solicită casarea acesteia și remiterea cauzei penale la rejudecare în aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului ordinar, recurentul a invocat motive similare cu

cele invocate în apel.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală.

concluzionează că recursul declarat de către procuror urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită,

să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară

3

nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe

noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate

de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu

art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual

penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile

admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Luând în considerație

faptul că instanța de apel a menținut concluziile primei instanțe privind aplicarea

în privința inculpatului a Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, Colegiul întru expunerea concluziilor sale va purcede la verificarea

deciziei în cumul cu sentința adoptată pe caz.

Reieșind din textul recursului declarat se constată, că autorul invocă

temeiul de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, ce

stipulează că: hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

La acest capitol, Colegiul menționează că hotărârile pronunțate de către

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a

se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă

sau motivarea în termeni generali, vagi reprezintă motiv de casare. Nemotivarea

4

ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Așadar, instanța de recurs atestă faptul, că inculpatului prin ordonanța

procurorului din 21 septembrie 2016 i-a fost încetat procesul penal în baza art. 287

alin. (1) Cod penal, conform Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, iar potrivit rechizitoriului în prezenta speță inculpatul a fost învinuit de

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, conducerea

mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat, acțiune săvârșite de către o persoană privată de dreptul de a conduce mijloace

de transport; precum și art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de

rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele

huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită, însă instanțele de fond la data de 23 martie 2017 și respectiv la

data de 11 octombrie 2017, din nou au emis hotărâri în privința lui Dascălu Ș. prin

care au aplicat prevederile Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova.

Instanța de apel în acest aspect a conchis că: „cauzele penale în privința lui

Dascălu Ș. în temeiul art. 2641 alin. (4) Cod penal și art. 287 alin. (1) Cod penal, au

fost trimise în judecată până la emiterea ordonanței din 21 septembrie 2016 și

conexate în primă instanță. Astfel, fapta infracțională în cauza penală cu nr.

2016240272 în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal a fost comisă la data de 18 iulie

2016, iar cauza penală cu nr. 2016240213 în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, a fost

comisă la data de 02 mai 2016. Prin urmare instanța de apel a considerat, că

inculpatul a fost pus într-o situație defavorabilă în cazul în care două cauze au fost

conexate, iar o altă cauză nefiind conexată, ulterior la data de 21 septembrie 2016

fiind emisă ordonanță de încetare a procesului penale în temeiul Legii cu privire la

amnistie”. Astfel, instanța de apel, a constatat, că prevederile art. 10 alin. (1) lit.

h) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a

25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nu se atribuie în cauză

în privința inculpatului Dascălu Ș. Prin urmare, instanța de apel a statuat

incontestabil corectitudinea concluziilor primei instanțe privind aplicarea

amnistiei față de inculpat.

În acest context, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101

alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională,

remarcă faptul că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind

constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care

le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor

5

strânse, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a

probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor

probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt

supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost

obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute

de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării

lor.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale pro-

cesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de

urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se

concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Analiza probelor

după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale. Convingerea

intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate

aspectele complet și obiectiv.

Termenul „convingere intimă” exprimă atitudinea imparțială, indepen-

dentă, fără prejudecăți față de o probă sau alta. Judecătorul este independent la

aprecierea probelor, nefiind legat de opiniile altor persoane sau instanțe. La

aprecierea probelor nu pot fi date anumite indicații referitor la valoarea probantă

a unei sau altei probe. Aceasta determină una din regulile esențiale ale aprecierii

probelor - nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită.

Totodată, instanța de recurs reține, că la judecarea apelului, instanța de

apel urma să stabilească, cercetând probele prezentate, or solicitând

participanților la proces sau organelor abilitate să prezinte noi probe, pentru a

stabili cu certitudine corectitudinea aplicării în prezenta speță articolului 2 al

Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova, dacă nu contravine lit.

h) al art. 10 al aceleași Legi, totodată să elucideze faptul dacă inculpatul sau

apărătorul acestuia au avut posibilitatea și dacă au întreprins careva măsuri

pentru a solicita expedierea cât mai rapidă și conexarea cauzei penale nr.

2016240052 cu restul cauzelor aflate rol în instanțele de judecată, dacă

inculpatului i s-a adus la cunoștință de către procuror consecințele aplicării

prezentei Legi, acestea jucând un rol de importanță la aplicarea prevederilor

Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că decizia instanței de

apel urmează a fi casată cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului declarat

în această parte, din motivul prezenței erorii de drept semnalate de recurent și

prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, eroare care nu

poate fi corectată de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece nu

este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța ce a

judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale.

6

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel în prezenta cauză penală, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele

legii; să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilității

sau inadmisibilității fiecărei probe examinate; să elucideze faptele importante

pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate inculpatului în baza art. 2641 alin. (4), 287 alin. (1)

Cod penal și corectitudinea aplicării Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova; totodată în caz că va ajunge la concluzia condamnării

inculpatului urmează să țină cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură

penală, iar în cazul aplicării amnistiei inculpatului, urmează să stabilească toate

circumstanțele cauzei aplicării, expunându-se detailat asupra acestora,

argumentându-și clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele

casării deciziei atacate și de practica unitară în acest domeniu, de practica

relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul Procuraturii de

circumscripție Bălți, Pasat Liliana, se casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Dascălu

Ștefan Xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la data de 20 martie 2018.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

7