1ra-232/18 — art.188 alin.5 CP

1ra-232/18 — art.188 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-232/18

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 februarie 2018 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 26 iulie 2017 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2017, declarat de

avocatul Stegărescu Ion în numele inculpatului

Zaharia Oleg xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

Oleg a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.188 alin.(5) Cod penal la 12 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Acțiunea civilă a fost admisă, dispunându-se încasarea în mod solidar de la

Zaharia Oleg, Condrea Iacob și Șcurea Gheorghe, condamnați prin sentințele

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21.02.2017 și 06.03.2017, în beneficiul BC

„Moldova-Agroindbank” SA a prejudiciului material în sumă de xxxx lei și xxx euro,

echivalentul în lei conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei la

momentul excutării hotărârii.

la ora 15.13, împreună cu Condrea Iacob și Șcurea Gheorghe, prin înțelegere prealabilă

și de comun acord, urmărind scopul sustragerii bunurilor, printr-un atac tâlhăresc,

acționând după un plan comun bine chibzuit în prealabil, s-au deplasat cu automobilul

de model „xxxxxx”, cu n/î LLA xxxxxx, condus de către Zaharia Oleg, în direcția

filialei BC„Moldova-Agroindbank” SA din str.Ștefan Vodă 143, or.Durlești,

mun.Chișinău.

Ajunși la locul destinației, Zaharia Oleg a rămas în automobil, așteptându-i pe

Condrea Iacob și Șcurea Gheorghe, care și-au îmbrăcat pe fețe cagule, iar pe mîini

mănuși, pe care și le-au pregătit din timp și, prin acces liber, au pătruns în sediul filialei

BC „Moldova-Agroindbank”, unde s-au apropiat brusc de regiunea îngrădită cu pereți

de protecție, la ghișeul pentru deservirea clienților, unde la acel moment se afla

angajatul băncii, operatorul Nicolaev Vitalie.

În circumstanțele abordate, Șcurea Gheorghe împreună cu Condrea Iacob,

profitând de faptul că Nicolaev Vitalie se afla de unul singur în incinta sediului, s-au

apropiat de ghișeul operatorului și au îndreptat pistolul de model „Le petit Rg 59” în

direcția acestuia, amenințându-1 că în cazul în care acesta nu va deschide ușa de acces

în sectorul îngrădit, vor trage din armă.

1

În urma amenințărilor percepute ca fiind reale și iminente, Nicolaev Vitalie a

deschis ușa, după care Șcurea Gheorghe împreună cu Condrea Iacob au pătruns în zona

accesibilă numai pentru angajații băncii și i-au aplicat operatorului mai multe lovituri în

diferite părți ale corpului.

De asemenea, întru realizarea planului criminal bine chibzuit, aceștia au vărsat

peste obiectele interiorului din sediul filialei o substanță combustibilă, apoi profitând de

faptul că safeul amplasat în zona protejată a filialei era deschis, au sustras din interiorul

acestuia mijloace bănești după cum urmează: xxxx lei; xxx euro; xxx dolari USD; xxx

lire sterline; xxx RON; xxxxxx ruble rusesti, care conform ratei de schimb oficial al

Banca Națională a Moldovei a constituit suma totală de xxxxxxxxxx lei.

Astfel, în vederea realizării planului infracțional comun, Zaharia Oleg, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod

conștient survenirea lor, a asigurat pe coparticipanți cu mijlocul de transport

nominalizat pentru a se deplasa la locul comiterii infracțiunii și pentru a se retrage cu

valorile materiale sustrase. De asemenea, acesta a pus la dispoziția lui Condrea Iacob și

Șcurea Gheorghe substanța combustibilă utilizată în timpul comiterii atacului tâlhăresc

asupra sediului filialei băncii.

Intrând în posesia unei părți din mijloacele bănesti sustrase în legătură cu

executarea rolului său în comiterea infracțiunii, Zaharia Oleg i-a transportat pe Condrea

Iacob și Șcurea Gheorghe la „Gara de Sud" din mun.Chișinău, ca ulteriror aceștia să se

deplaseze în s.Brânza, r-nul Cahul, unde ultimul domiciliază, pentru a repartiza în

continuare și a tăinui banii sustrași.

casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat, ori rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri prin care

acțiunile inculpatului să fie reâncadrate din prevederile art.188 alin.(5) în cele ale

art.323 alin.(1) Cod penal, încetarea procesului penal în baza Legii privind amnistia,

invocând că acțiunile inculpatului nu întrunesc semnele componente ale infracțiunii

incriminate, deoarece lipsește intenția atacului săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe; - nu au fost

prezentate careva probe pertinente și concludente pentru a demonstra că inculpatul prin

acțiunile sale ar fi organizat tâlhăria, cu aplicarea armei; - instanța, reținând în acțiunile

inculpatului agravanta de atac armat, nu a probat faptul dat prin careva probe pertinente

și concludente ce ar fi demonstrat săvârșirea infracțiuii de către un grup criminal cu

determinarea rolurilor fiecăruia din inculpați; - instanța incorect a soluționat acțiunea

civilă, deoarece aceasta urma a fi respinsă din motiv că BC„Moldova-Agroindbank”

SA nu a fost recunoscută ca parte vătămată și ca parte civilă în cadrul procesului penal,

iar persoana care a participat la acțiuni procesuale și a înaintat acțiunea civilă deține

împuternicirile prevăzute de art.79 alin.(2) Cod de procedură penală; - nu sunt probe că

semnatarul acțiunii civile poate reprezenta reclamantul fără împuternici speciale,

conform art.61 Cod civil; - instanța incorect a dispus încasarea prejudiciului material în

mod solidar, de la trei inculpați, pe când a examinat cauza doar în privința lui

O.Zaharia; - la examinarea acțiunii civile nu a ținut cont de prevederile art.523 Cod

civil, din care rezultă că creanța solidară nu se prezumă, ci se naște printr-un act juridic,

prin lege sau atunci când prestația este indivizibilă, pe când din actele cauzei nu se

poate reține că răspunderea solidară s-ar fi născut în urma actelor juridice efectuate de

2

inculpați, sau că prestația este indivizibilă; - nu a fost indicat temeiul legal de stabilire a

răspunderii solidare, de rând ce partea vătămată nu a motivat-o și probat-o, iar instanța

nu putea s-o stabilească din oficiu.

2017, a fost admis parțial apelul declarat de avocatul I.Stegărescu în numele

inculpatului, casată parțial sentința în latura civilă și pronunțată în această parte o nouă

hotărâre, prin care s-a dispus încasarea de la Zaharia Oleg în beneficiul BC „Moldova-

Agroindbank” SA a prejudiciului material în sumă de xxxx lei și xxxx euro,

echivalentul în lei conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei la

momentul excutării hotărârii. În rest, sentința a fost menținută.

În motivarea soluției date, verificând și examinând materialul probator

administrat atât în cadrul urmăririi penale, cât și în prima instanță, instanța de apel a

reținut următoarele probe:

- declarațiile martorului V.Nicolaev, care a declarat că în momentul când își

executa atribuțiile de serviciu, a observat doi tineri care s-au apropiat în fața ghișeului

amenințându-l cu arma, ambii erau cu cagule pe cap, primul i-a spus să deschidă ușa că

de altfel vor trage. Înțelegând că din partea acestora era o amenințare reală, deoarece

persoana ce avea în mâină armă, a deschis ușa și în acel moment a primit o lovitură în

zona mandibulei, apoi a fost doborât la podea și i s-a comandat să pună mîinile după

cap, între timp persoanele au pătruns în cabină, au sustras numerarul din safeu, precum

și banii din dulap, după care au părăsit cabina. Dânsul a apăsat butonul de alarmă și

îndreptându-se spre ieșire a observat că aceștia au plecat cu un automobil de culoare gri

metalic, după care a venit o persoană care i-a spus numărul de înmatriculare al

automobilul;

- declarațiile martorului A.Perțati, care a relatat că în ziua sustragerii din sediul

bancar și-a parcat automobilul său lângă un automobil de culoare gri, cu care ulterior

au fugit persoanele ce au sustras banii. Automobilul respectiv l-a mai văzut anterior

până la furt pe teritoriu, care era parcat lângă un bar, de la oficiul băncii spre stânga,

ulterior fiind schimbat locul acestuia;

- declarațiile martorului Z.Perțati, care a explicat că despre faptul că a fost

săvârșit un atac la bancă a afltat de la operatorul rutei 101, care i-a comunicat numărul

automobilului. Deoarece activitatea sa ține de asigurări și atrage atenția la numere, și-a

dat seama că văzuse un automobil de culoare sură gri cu numărul format din literele L

și cifra 7, amintindu-și numărul automobilului, pe care Acel automobil îl văzuse de

câteva ori pe teritoriu, până la incident, în jurul orelor 11.00, fiind parcat vizavi de

oficiu, însă pe șoferul acestuia nu-1 văzuse;

- declarațiile martorului M.Bounegru, care a lămurit că activând ca operator al

rutei 101, aflându-se la stația termenus, a auzit o doamnă spunând fraza „ .....nu am

înțeles ce fel de maski șou ...”, moment în care a auzit că s-a închis ușa din spate a

mașinii, acesta pornindu-se cu viteză excesivă, dânsul s-a întors cu fața spre automobil,

reținând doar numărul acestuia, care a fost comunicat apoi agenților de pază;

- declarațiile martorului B.Perebinos, date în prezența reprezentantului legal

A.Perebinos, care a comunicat că Gh.Șcurea este prietenul ei cu care urma să se

întâlnească în centrul or.Durlești, lângă un magazin, poștă și bancă. La terasa barului

„Kirpichika”, au jucat cărți cu vre-o 4-5 prieteni ai acestuia pe nume Renat, Cătălin,

Vadim și o persoană de 25 de ani ce lucra la un magazin de construcții. Ulterior venise

un băiat cu un automobil de culoare sură, cu care aceștia au plecat. Gh.Șcurea nu-i

3

permitea să se apropie de ei, apoi a rugat-o să plece că se vor vedea când va reveni.

Așteptând rutiera, a auzit cum un automibil a accelerat, iar o persoană striga „chemați

poliția, ce-i cu voi, ce stați”. Gh.Șcurea nu i-a comunicat ce intenții avea, dar într-un

mod sarcastic i-a zis că „Banca aceea nu stă la locul ei și odată se va enerva și o va

fura”. A văzut cum un prieten îi arătase lui Gh.Șcurea o armă sub masă, iar cu vre-o

cinci zile înainte de incident Renat îi comunicase că dorește să-și facă un card bancar

pentru a putea face comanda și a achita online, în acea zi însă era rând. Renat a intrat

în bancă înainte ca Șcurea să plece cu alte persoane;

- declarațiile martorului Iu.Țugulea, care a lămurit că la 01.06.2016, transportând

marfa către magazin, în timp ce a virat la dreapta, a văzut cum din incinta băncii au

ieșit două persoane cu cagule pe cap, una din ele avea în mâină o geantă de culoare

neagră, care au urcat într-un automobil de model „Honda” de culoare gri, cu n/î

lituaniene, plecând într-o direcție necunoscută. Consideră că motorul automobilului era

pornit, deoarece au pornit cu o viteză bruscă. Șoferul automobilului nu avea cagulă pe

cap, însă ținea la față ceva alb, posibil băsmăluță, nu din motive igienice, dar ca să-și

ascundă fața;

- declarațiile martorului E.Bostan, care a explicat că în ziua când a avut loc furtul

la bancă, dânsa activa la localul de lângă bancă. Colaboratorilor de poliție le-a

comunicat că băieții care urcase în automobilul de culoare alb spre sur, au stat în local

de la ora 11.00 până la 14.00, unii dintre ei veneau, iar alții plecau;

și actele cauzei:

- raportul de expertiză medico-legală nr.3641 din 28.07.2016, prin care la

V.Nicolaev a fost constatată o excoriație la nivelul feței, ce a fost calificată ca

vătămare neânsemnată;

- înregistrările video ridicate de la fața locului din incinta BC „Moldova-

Agroindbank”, din care se observă că o persoană cu cagulă pe cap s-a apropiat brusc de

ghișeul casierului băncii și a întins un pistol, persoana este agitată, se grăbește și se uită

prin diferite părți;

- conținutul interceptării și înregistrării comunicărilor efectuate de Gh.Șcurea,

prin care s-a constatat că acesta, imediat după comiterea infracțiunii s-a deplasat în r-

nul Cahul;

- descifrările convorbirilor telefonice, ridicate de la operatorii de telefonie

mobilă, prin care se deduce faptul că inculpații au comunicat între ei în prealabil până

la comiterea infracțiunii;

- conținutul informației furnizate de BC „Moldova-Agroindbank”, din care se

deduce că instituției i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de xxx lei, xxx euro,

xxx dolari USD, xxx lire sterline, xxx Ron, xxx ruble rusești, care conform ratei de

schimb oficial al BNM constituie suma totală de xxxx lei;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului, potrivit căruia au fost depistate și

ridicate urme de benzină, aprentele dactiloscopice, xxx bancnote cu nominalul xxx lei,

cât și automobilul lui O.Zaharia de model „xxxxx”, cu n/î LLA xxx;

- procesul-verbal de percheziție din 27.07.2016 a locuinței lui M.Baltî din

s.Brînza, r-nul Cahul, unchiul lui Gh.Șcurea, unde ultimul a locuit, în cadrul căreia au

fost depistate și ridicate o pereche de pantaloni sportivi de marca „Weite” de culoare

neagră, un chipiu de culoare neagră fără inscripții; un pulover cu glugă de culoare

neagră cu inscripția „Young 75”; un chipiu de culoare neagră fără inscripție, opt

mănuși de culoare albă combinat cu oranj, două cagule de culoare neagră, un chipiu

4

sportiv de culoare albă; o geantă sportivă de culoare neagră de marca „Nike”; un pistol

de marca „Le petit RG 59”; mecanismul de la pistol și nouă cartuse oarbe; opt sigilii

confecționate din plumb cu ață; o carte de vizită cu inscripția „Taxi Jora 060110068”;

patru cartonase cu ștampila dreptunghiulară a BC „Moldova-Agroindbank”; trei

cartonase cu inscripția „10000 lei”; patru cartonașe cu inscripția „50000 lei”; cinci

cartonașe cu inscripția „1000 lei”; două cartonașe cu inscripția „200000 lei”; două

cartonașe cu inscripția „5000 lei” toate având ștampila dreptunghiulară „BC MAIB”;

mijloace bănești - 45 bancnote cu nominalul de 100 dolari SUA; 11 bancnote cu

nominalul de 50 dolari SUA; 17 bancnote cu nominalul de 20 dolari SUA; 20 bancnote

cu nominalul de 10 dolari SUA; o bancnotă cu nominalul de 500 euro; 4 bancnote cu

nominalul de 100 euro; 6 bancnote cu nominalul de 50 euro; 4 bancnote cu nominalul

de 20 euro; 4 bancnote cu nominalul de 10 euro; o bancnotă cu nominalul de 5 euro; o

bancnotă cu nominalul de 20 lire sterline; o bancnotă cu nominalul de 10 lire sterline; 8

bancnote cu nominalul de 5000 ruble rusesti; 35 bancnote cu nominalul de 1000 ruble

rusesti; 32 bancnote cu nominalul de 500 ruble rusești; 880 bancnote cu nominalul de 1

leu; 801 bancnote cu nominalul de 5 lei; 800 bancnote cu nominalul de 10 lei; 2100

bancnote cu nominalul de 50 lei; 100 bancnote cu nominalul de 10 lei; 167 bancnote cu

nominalul de 100 lei; 775 bancnote cu nominalul de 200 lei; șapte banderole cu

inscripția „200 lei”; 21 banderole cu inscripția „50 lei”; 10 banderole cu inscripția „10

lei”; 9 banderole cu inscripția „1 leu”; 8 banderole cu inscripția „5 lei”, toate având

ștampila dreptunghiulară „BC MAIB”; 7 bancnote cu nominalul de 200 lei; o bancnotă

cu nominalul de 100 euro.

Aceste probe, analizate în ansamblu, fac dovedită vinovăția inculpatului

O.Zaharia în săvârșirea faptei de care a fost recunoscut vinovat, adică în comiterea

atacului asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu

aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, săvârșită de mai

multe persoane mascate, cu aplicarea armei, în proporții deosebit de mari, cu cauzarea

de daune în sumă totală de xxxxxx lei.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic delarațiile inculpatului O.Zaharia date

în cadrul urmăririi penale, unde a menționat că nu a știut de intențiile complicilor săi la

comiterea infracțiunii de tâlhărie, acestea fiind date cu scopul de a evita tragerea sa la

răspundere penală, de rând ce prin elementele de fapt desprinse din mijloacele de probă

rezultă cu certitudine că acesta a participat nemijlocit la comiterea faptei infracționale,

în timp ce Gh.Șcurea și I.Condrea erau preocupați de pătrunderea în filiala băncii și

sustragerea bunurilor, dânsul asigura securitatea petrecerii faptei, stând de veghe, iar

faptul divizării rolurilor în scopul comiterii atacului tâlhăresc s-a dedus din declarațiile

martorilor C.Grăjdian și Iu.Țugulea.

Instanța de apel a conchis că prin fapta comisă, atât I.Condrea și Gh.Șcurea,

care au fost condamnați prin sentințe definitive pentru aceiași faptă, cât și O.Zaharia, au

atentat la relațiile sociale cu privire la posesia legală asupra bunurilor, în plan secundar

la relațiile sociale cu privire la inviolabilitata locului de depozitare a bunurilor sustrase,

care constituie obiectul juridic special al infracțiunii, totodată realizând latura

subiectivă și obiectivă a infracțiunii incriminate, deoarece O.Zaharia a prevăzut

caracterul prejudiciabil al faptelor sale, a prevăzut urmările care pot surveni și a dorit

expres survenirea acestor urmări, precum și a urmărit scopul de cupiditate.

În circumstanțele enunțate supra, instanța de apel a respins argumentul părții

apărării referitor la calificarea incorectă a acțiunilor inculpatului O.Zaharia datorită că

5

nu a participat nemijlocit la comiterea atacului, or, potrivit învinuirii aduse și faptei

reținute drept constatată, acesta a realizat latura obiectivă a faptei prejudiciabile prin

coparticiparea sa la comiterea atacului tâlhăresc, participând în calitate de complice,

deoarece norma incriminată include agravanta ,,de două sau mai multe persoane”,

nefiind necesară calificarea suplimentară a acțiunilor inculpatului în baza art.42 Cod

penal. Mai mult, O.Zaharia a urmărit același scop de sustragere a averii altei persoane

prin comiterea atacului tâlhăresc, rolul acestuia fiind în calitatea sa de complice, de

asigurare a transportării celorlalți coparticipanți, I.Condrea și Gh.Șcurea, la locul

comiterii nemijlocite a atacului tâlhăresc, precum și ulterioara retragere de la locul

comiterii infracțiunii cu mijloacele financiare sustrase pentru a nu fi demascați, și

împărțirea banilor sustrași între ei, lucru care a fost realizat întru totul. Or, inculpatul

O.Zaharia a pus la dispoziție pentru comiterea atacului tâlhăresc sticla cu combustibil,

automobilul său, abilitățile sale de șofer, intenția directă a acestuia fiind manifestată și

prin acțiuni de așteptare cu motorul pornit a celorlalți coparticipanți la atacul tâlhăresc

în scopul părăsirii, cât mai rapide, a locului comiterii infracțiunii cu banii sustrași.

Respinsă de instanța de apel a fost și poziția apărării referitor la recalificarea

acțiunilor inculpatului în baza art.323 Cod penal, de rând ce probele sus-menționate, ce

au fost verificate de instanță, denotă intenția lui O.Zaharia de a comite în complicitate

cu Ia.Condrea și Gh.Șcurea atacul tâlhăresc.

Din examinarea lucrărilor dosarului, instanța de apel a reținut că prima

instanță în mod corect, pe baza probelor administrate, a constatat fapta și vinovăția

inculpatului O.Zaharia și a făcut o încadrare corespunzătoare cu dispozițiile legii

penale, iar pedeapsa stabilită fiind una legală și întemeiată, la care s-a ținut cont de

caracterul și gradul de pericol social al faptei comise, de persoana inculpatului,

precum și de circumstanțele ce atenuează ori agravează răspunderea.

Totodată, instanța de apel a reiterat că, până la începerea cercetării judecătorești

în prima instanță, BC „Moldova-Agroindbank” s-a constituit ca parte civilă, formulând

în acest sens o acțiune civilă în procesul penal, prin care a solicitat încasarea sumei de

xxxxx lei (xxxxx lei, xxxxx euro, xxxx dolari SUA, xxx lire sterline, xxx lei roni,

xxxxx ruble rusești) cu titlu de prejudiciu material.

Prima instanță a dispus admiterea acțiunii civile și a încasat în mod solidar de la

O.Zaharia, I.Condrea și Gh.Șcurea în beneficiul BC „Moldova-Agroindbank” SA a

prejudiciului material în mărime de xxxx lei și xxxx euro echivalentul în lei conform

cursului oficial al Băncii Naționale la momentul executării sentinței.

Instanța de apel, cu trimitere la prevederile art.219 alin.(1), 221, 225 Cod de

procedură penală și art.1398 Cod civil, a conchis că prima instanță în latura civilă nu a

respectat pe deplin prevederile legale și pripit a dispus admiterea acțiunii civile, prin

care a dispus încasarea prejudiciului material în mod solidar de la O.Zaharia, cât și de

la Gh.Șcurea și I.Condrea.

Sub aspectul vizat, instanța de apel, reținând că potrivit materialelor cauzei au

fost sustrase xxx lei, xxxx euro, xxxxxxx dolari SUA, xxxx lire sterline, xx lei RR,

xxxxxxx ruble rusești, dintre care au fost restituite părții civile mijloace bănești - xxxx

dolari SUA, xxxxxxxx ruble rusești, xxx roni, xxxxx lire sterline, xxxx euro și xxxxxx

lei, a constatat că prejudiciul material cauzat și nerecuperat de O.Zaharia constituie

suma de xxxx lei și xxxxx euro, ce constituie diferența dintre sumele bănești depistate,

ridicate și transmise spre păstrare părții civile și sumele bănești care au fost sustrase,

6

anume pe acest motiv instanța a considerat că apelul avocatului în partea dată este

întemeiat și urmează a fi admis parțial.

I.Stegărescu în numele inculpatului care, invocând temeiurile prevăzute de art.427

alin.(1) pct.6), 8), 12), 13) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor

judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că

fapta nu a fost comisă de inculpat, ori reâncadrarea acțiunilor din prevederile art.188

alin.(5) în cele ale art.323 alin.(1) Cod penal și încetarea procesului penal în baza Legii

privind amnistia, pe motiv că atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetărilor

judecătorești, partea acuzării nu a adus careva probe certe, care ar fi confirmat

învinuirea inculpatului, astfel în acțiunile acestuia nu s-au constatat elementele

infracțiunii de tâlhărie, intenția atacului asupra unei persoane în scopul sustragerii

bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate

ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe; - nu s-au prezentat probe

pertinente și concludente ce ar fi demonstrat că prin acțiunile sale inculpatul ar fi

organizat atacul tâlhăresc; - incorect instanțele de fond au dedus că inculpatul ar fi

complice la săvârșirea infracțiunii incriminate, pe când nu i-a fost incriminată

participația, ceea ce denotă că fapta săvârșită de inculpat incorect a fost calificată și

vine în contradicție cu prevederile art.325 alin.(1) Cod de procedură penală; -

motivarea soluției instanței de apel în latura civilă contrazice dispozitivului hotărârii

adoptate; - BC „Moldova-Agroindbank” nu a fost recunoscută prin ordonanță ca parte

vătămată și parte civilă, astfel acțiunea civilă urma a fi respinsă, iar persoana ce a

participat la acțiuni procesuale și a înaintat acțiunea civilă a deținut doar împuternicirile

prevăzute de art.79 alin.(2) Cod de procedură penală; - incorect instanța a dispus

încasarea prejudiciului material doar de la O.Zaharia; - instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra motivului invocat în apel ce ține de ridicarea unor anumite sume bănești de la

participanții atacului tâlhăresc și anume, că în urma percheziției la fața locului din

automobilul lui O.Zaharia au fost ridicați xxxx lei, cât și asupra restituirii

reprezentantului părții civile a unor sume bănești mai mici, față de cele depistate și

ridicate; - neîntemeiat a fost respinsă cererea de recuzare, pe când exista circumstanța

de incompatibilitate a judecătorului S.Gîrbu prevăzută de art.33 alin.(2) pct.6) Cod de

procedură penală.

ținând cont de opiniile procurorului și a părții vătămate BC „Moldova-Agroindbank”

expuse în referințe, prin care au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, Colegiul

penal concluzionează că recursul urmează a fi admis parțial din următoarele

considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori

de apel.

Conform prevederilor art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, la care

face referință recurentul, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau când hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Analizând norma procesual penală sus menționată la situația în cauză, Colegiul

7

conchide că temeiurile invocate de recurent nu și-au găsit confirmare, deoarece, după

cum rezultă din partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a analizat obiectiv probele

administrate și și-a motivat hotărârea adoptată, indicând din care motive a ajuns la

concluzia de a menține sentința în latura penală, soluție expusă detaliat și motivat la

pct.4 al prezentei decizii.

Astfel, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se

înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al

acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre

acestea).

După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord cu

condamnarea inculpatului în baza art.188 alin.(5) Cod penal, considerînd că lipsesc

probe certe ce ar confirma vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate, iar

acțiunile inculpatului urmau a fi corect încadrate în prevederile art.323 alin.(1) Cod

penal, cu încetarea procesului penal în baza Legii privind amnistia.

La acest capitol, Colegiul penal constată că prima instanță, conform prevederilor

art.314 Cod de procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate

aspectele probele prezentate de părți, a audiat inculpatul, reprezentantul părții vătămate,

martorii, a cercetat actele cauzei, apreciindu-le în mod obiectiv, care au format

convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.188 alin.(5) Cod penal, pe deplin a fost dovedită.

Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a supus

unei verificări minuțioase toate probele administrate și a conchis asupra temeiniciei

soluției pronunțate de prima instanță, expusă mai sus, deoarece argumentele apărării nu

și-au găsit confirmare în ședința de judecată.

Conform textelor sentinței și deciziei, instanțele de fond au conchis că vinovăția

lui O.Zaharia în săvârșirea infracțiunii imputate se dovedește prin probele administrate

legal în cadrul urmăririi penale, verificate și cercetate în ședințele de judecată, și anume

prin declarațiile martorilor V.Nicolaev, A.Perțati, Z.Perțati, M.Bounegru, B.Perebinos,

I.Țugulea, E.Bostan date atât la urmărirea penală, cât și în cadrul cercetării

judecătorești, care coroborează cu materialele cauzei, și anume procesele-verbale de

cercetare la fața locului, de percheziție din 27.07.2016, înregistrările video ridicate de

la fața locului din incinta BC „Moldova-Agroindbank”, descifrările convorbirilor

telefonice, ridicate de la operatorii de telefonie mobilă, conținutul interceptării și

înregistrării comunicărilor efectuate de Gh.Șcurea, raportul de expertiză medico-legală

nr.3641 din 28.07.2016 în privința lui V.Nicolaev, probe care sunt amănunțit descrise

în hotărârile judecătorești și care sunt pertinente și concludente, coroborează între ele și

nu prezintă temei de îndoială.

Prin urmare, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunii imputate lui O.Zaharia, inclusiv vinovăția acestuia, după cum rezultă din

sentința primei instanțe și decizia instanței de apel, care s-au pronunțat asupra

circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente și

concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în

conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

Argumentele părții apărării referitor la faptul că în acțiunile inculpatului

O.Zaharia lipsesc elementele componenței infracțiunei prevăzute de art.188 Cod penal,

nu pot fi reținute și contravin materialelor din dosar, dat fiind că în cauză cu certitudine

8

s-a constatat că inculpatul a realizat latura obiectivă a faptei prejudiciabile prin

coparticiparea sa la comiterea atacului tâlhăresc împreună cu Ia.Condrea și Gh.Șcurea,

în privința cărora există hotărâri judecătorești definitive, dânsul a asigurat transportarea

complicilor săi la locul săvârșirii faptei, retragerea de la locul infracțiunii cu mijloace

financiare sustrase pentru a nu fi demascați, precum și împărțirea banilor sustrași între

participanți, totodată punând la dispoziția complicilor săi și sticla cu combustibil, astfel

inculpatul împreună cu complicii săi a prevăzut urmările prejudiciabile ale faptei

comise, precum și urmările acesteia, și a admis survenirea acestor urmări.

În concluzie, instanțele de fond just au conchis că acțiunile inculpatului urmează

a fi încadrate în baza art.188 alin.(5) Cod penal și nu, după cum propune partea

apărării, în prevederile art.323 alin.(1) Cod penal.

Infracțiunea de favorizare, prevăzută de art.323 alin.(1) Cod penal, presupune că

persoana care favorizează infracțiunea, acordă ajutor infractorului pentru a asigura

folosul sau produsul infracțiunii. Latura obiectivă a favorizării infracțiunii se exprimă

în fapta prejudiciabilă constând în acțiunea de favorizare dinainte nepromisă a

infracțiunii grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, urmând să întrunească

cele trei condiții: să se exprime în favorizare, să fie dinainte nepromisă și să aibă ca

obiect o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau excepțional de gravă. Favorizarea

infracțiunii poate fi comisă doar pe calea acțiunii. Latura subiectivă a favorizării

infracțiunii se manifestă numai prin intenție directă. La momentul comiterii infracțiunii,

făptuitorul trebuie să cunoască, că cel căruia îi acordă ajutor este o persoană care

săvârșește infracțiune.

Favorizarea infracțiunii, cu referire la dispozițiile art.49 Cod penal presupune

două modalități normative: favorizarea infractorului prin acordare de ajutor și tăinuire a

mijoarcelor de săvârșire a infracțiunii, a urmelor acesteia sau obiectelor infracțiunii,

numai în cazul în care nu au fost promise din timp.

Însă, din mijloacele probatorii administrate în prezenta cauză, pe lângă ajutorul

acordat de către inculpat la comiterea atacului tâlhăresc, acesta tot a urmărit scopul

special - de sustragere a banilor, deoarece în urma sustragerii de către ceilalți doi

coinculpați, O.Zaharia a dorit obținerea unui profit, la el fiind depistate mijloace

bănești sustrase din bancă în sumă de 5000 lei.

Mai mult, o condiție necesară existenței faptei prejudiciabile examinate,

presupune că favorizarea să nu fie promisă din timp, ce în prezenta speță lipsește,

deoarece O.Zaharia în cazul dat a acționat în cunoștință de cauză, fiindcă în prealabil,

până la comiterea faptei, între inculpat, Ia.Condrea și Gh.Șcurea au fost împărțite

rolurile, unde rolul lui O.Zaharia era de a pune la dispoziție mijlocul de transport pentru

a se deplasa la locul comiterii faptei și de a se retrage după săvârșirea atacului, precum

și de a rămâne în automobil pentru supraveghere întru asigurarea securității săvârșirii

faptei de către ceilalți doi coinculpați, ținând motorul pornit, iar când Ia.Condrea și

Gh.Șcurea au ieșit din bancă cu banii sustrași, imediat, cu viteză exesivă, a plecat de la

locul săvârșirii infracțiunii.

Faptul că inculpatul cunoștea cu certitudine despre săvârșirea atacului tâlhăresc

rezultă și declarațiile martorului Iu.Țugulea, care a indicat că șoferul automobilului,

adică O.Zaharia, așteptând cu motorul pornit, își acoperea fața cu ceva alb, iar când

celelalte două persoane au ieșit din bancă cu cagule pe cap, mașina s-a pornit brusc din

loc cu o viteză exesivă.

9

Neîntemeiat este și argumentul recurentului, precum că incorect instanțele de

fond au calificat acțiunile inculpatului, invocând că acesta nu a participat nemijlocit la

comiterea atacului, deoarece, după cum s-a menționat mai sus, dânsul a realizat latura

obiectivă a faptei prejudiciabile prin coparticiparea sa la comiterea atacului, participând

în calitate de complice și, reținând faptul că infracțiunea a fost săvârșită cu agravanta

,,de două sau mai multe persoane”, nu este necesară calificarea suplimentară a

acțiunilor inculpatului în baza art.42 Cod penal.

Astfel, cert s-a constatat că O.Zaharia a participat nemijlocit la comiterea

atacului tâlhăresc, iar acțiunile lui corect au fost calificate în baza art.188 alin.(5) Cod

penal.

Prin urmare, la caz, lipsește temeiul pct.12) alin.(1) art.427 Cod de procedură

penală invocat de partea apărării, dat fiind că instanțele de judecată nu au făcut o altă

încadrare juridică a faptei decât acea în baza căreia a fost pus sub învinuire O.Zaharia.

Lipsit de temei este și afirmația recurentului, precum că prin încheierea din

21.07.2017 prima instanță neîntemeiat a respins cererea de recuzare a judecătorului

S.Gîrbu, deoarece instanța, examinând cererea de recuzare, nu a constatat existența

carorva circumstanțe care ar fi pus la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorului,

argumentându-și detaliat, cu trimitere la normele de procedură penală soluția de

respingere a cererii de recuzare. Mai mult că, potrivit art.35 alin.(3) Cod de procedură

penală, încheierea instanței de judecată asupra recuzării nu este susceptibilă de a fi

atacată.

Concomitent, urmează de evidențiat faptul că argumentele invocate de partea

apărării au fost deja obiect de judecare în instanța de apel, iar aceasta, respectând

prevederile art.414 Cod de procedură penală, minuțios le-a examinat și, apreciind toate

probele din dosar, examinându-le în ansamblu, s-a pronunțat argumentat și detaliat

asupra lor, corect considerând neîntemeiate argumentele apărării.

Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept

care au dus la respingerea apelului în latura penală, precum și motivele adoptării

soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Nu poate fi reținut nici argumentul părții apărării, precum că BC „Moldova-

Agroindbank” nu a fost recunoscută prin ordonanță ca parte vătămată și civilă, iar

persoana ce a participat la acțiuni procesuale și a înaintat acțiunea civilă a deținut doar

împuternicirile prevăzute de art.79 alin.(2) Cod de procedură penală, deoarece prin

ordonanțele din 27.07.2016 și 04.08.2016 (f.d.35, 36 v.1), insitituția bancară a fost

recunoscută ca partea vătămată și parte civilă, prin ordonanța din 04.08.2016,

C.Grăjdeanu a fost recunoscut în calitate de reprezentant legal al părții vătămate și

civile, iar acțiunea civilă a fost intentată de către partea vătămată și civilă (f.d.152 v.2).

Totodată, Colegiul penal, verificând legalitatea hotărârii contestate în partea

soluționării acțiunii civile, consideră întemeiat argumentul invocat în recursul declarat

de partea apărării, precum că motivarea soluției instanței de apel în latura civilă

contrazice dispozitivului hotărârii adoptate, din care motiv incorect instanța a dispus

încasarea prejudiciului material de la inculpatul O.Zaharia.

După cum rezultă din actele cauzei, prima instanță soluționând acțiunea civilă a

dispus încasarea în mod solidar de la O.Zaharia, Ia.Condrea și Gh.Șcurea, condamnați

prin sentințele Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21.02.2017 și 06.03.2017, în

beneficiul BC „Moldova-Agroindbank” SA a prejudiciului material în sumă de xxxxx

10

lei și xxxx euro, echivalentul în lei conform cursului oficial stabilit de Banca Națională

a Moldovei la momentul excutării hotărârii.

Instanța de apel, a casat parțial sentința, în latura civilă, și a pronunțat o nouă

hotărâre, prin care a admis parțial apelul declarat de avocatul I.Stegărescu în numele

inculpatului și a dispus încasarea de la O.Zaharia în beneficiul BC „Moldova-

Agroindbank” SA a prejudiciului material în sumă de xxxx lei și xxxx euro,

echivalentul în lei conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei la

momentul excutării hotărârii.

Instanța de recurs ține să enunțe că angajarea răspunderii civile delictuale pentru

prejudiciile cauzate prin fapta proprie presupune existența cumulată a celor patru

condiții sau elemente constitutive, respectiv: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de

cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția autorului faptei ilicite și

prejudiciabile.

Răspunderea civilă delictuală sau reparatorie are ca primă finalitate repararea

prejudiciului cauzat, iar prejudiciul reprezintă condiția dar și măsura răspunderii

reparatorii, întrucât aceasta se angajează numai în limita prejudiciului injust cauzat.

Prin art.1398 Cod civil, se consacră regula de principiu potrivit căruia obligația

de a repara un prejudiciu cauzat altuia printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, se

naște direct și nemijlocit în sarcina autorului acelei fapte, întrucât fiecare răspunde de

faptele sale proprii.

Există însă și situația legală în care avem pluralitate de persoane răspunzătoare

pentru același prejudiciu, în condițiile art.1414 Cod civil, în conformitate cu care „Cei

care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți în solidar la reparație față de cel

prejudiciat”. Aceasta reprezintă în esență solidaritatea pasivă legală, o veritabilă

garanție pentru realizarea creanței, instituind obligația pentru fiecare debitor solidar de

a repara întreg prejudiciu, ori în cazul dacă este imposibil să se determine cotele

despăgubirilor datorate de debitorii solidari conform alin.(1) și (2), ei vor fi

răspunzători în cote egale.

La fel, se reține că, în cazul în care paguba materială a fost cauzată de către

inculpat și alte persoane, în privința cărora cauza a fost disjunsă într-o procedură

separată, instanța impune condamnatului responsabilitatea recuperării pagubei în

mărime deplină. Pronunțând ulterior sentința de condamnare a persoanei în privința

căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, instanța este în drept să o

facă responsabilă de restituirea întregii pagube în mod solidar cu persoana condamnată

anterior.

Astfel, instanțele de fond au constatat că inculpatul a comis fapta împreună cu

Ia.Condrea și Gh.Șcurea, în privința cărora cauzele au fost disjunse în proceduri

separate și în privința cărora există hotărâri judecătorești definitive, și anume deciziile

Colegiului pena al al Curții de Apel Chișinău din 27.06.2017 și 21.11.2017, prin care a

fost soluționată acțiunea civilă înaintată de BC „Moldova-Agroindbank” SA în sumă de

xxxxxx lei și xxxxxxxx euro, fiind dispusă încasarea în beneficiul părții vătămate cu

titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune, atât de la Ia.Condrea, cât și de la

Gh.Șcurea câte xxxxx lei și xxxxxxxx euro.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că instanța de apel incorect a admis

acțiunea civilă încasând de la inculpatul O.Zaharia în beneficiul părții vătămate a

întregii pagube materiale în sumă de xxxxxxx lei și xxxxx euro, agravându-i situația în

propriul său apel.

11

În concluzie, reieșind din cele expuse, instanța de recurs conchide că acțiunea

civilă intentată de partea vătămată în cadrul procesului penal, urmează a fi admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în

ordinea procedurii civile.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs admite recursul, rejudecă cauza și

pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația inculpatului.

În circumstanțele stabilite, Colegiul penal consideră că recursul declarat în cauză

urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura civilă, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, în rest urmează a fi respins ca fiind

inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Stegărescu Ion în numele

inculpatului Zaharia Oleg, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 octombrie 2017 și sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

26 iulie 2017 în cauza penală în privința lui Zaharia Oleg, în latura civilă, rejudecă

cauza și pronunță în această parte o nouă hotărâre, prin care:

Acțiunea civilă intentată de BC „Moldova-Agroindbank” SA se admite în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în

ordinea procedurii civile.

Celelalte dispoziții ale hotărârilor contestate se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 martie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

12