1ra-184/2018 — art. art. 287 alin. 1 CP

1ra-184/2018 — art. art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-184/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Petru Ursache,

Judecătorii: Nadejda Toma și Anatolie Țurcan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Barbacar Anatolie în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 29 martie 2017 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017, în cauza penală

în privința lui

Bulat Nicolae xxxxx, născut la xxxxx, originar

xxxxx și domiciliat xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 13.09.2013 – 29.03.2017;

Instanța de apel: 20.05.2017 – 26.09.2017;

Instanța de recurs: 13.12.2017 – 07.02.2018.

A C O N S T A T AT:

procesul penal intentat în privința lui Bulat Nicolae în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal, a fost încetat în legătură cu intervenirea termenului prescripției tragerii la

răspundere penală prevăzut de art. 60 Cod penal.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul

inculpatului în beneficiul părții vătămate Surchicean Ludmila suma de 1000 (una

mie) lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 1000 (una mie) lei, cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică.

08 iunie 2013, aproximativ la ora 16:00, inculpatul Bulat Nicolae, intenționat, din

motivele huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, în loc public, pe traseul

Chișinău-Căinari, în apropierea s. Misovca, r-nul Ialoveni, în timp ce se deplasa cu

automobilul model „Mercedes-Benz” cu xxxxx, din intenții huliganice, a obligat

stoparea automobilului model „Hyndai” cu xxxxx, condus de Surchician Ludmila,

s-a apropiat de acest automobil, fără careva motive, s-a exprimat cu cuvinte

injurioase în adresa lui Surchician Ludmila, după care a apucat-o de păr și a

lovit-o cu capul de portiera automobilului, acțiuni care prin conținutul lor se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Ca consecință a agresării huliganice, potrivit concluziei raportului de

expertiză medico-legală nr. 1373/D din 18 iunie 2013, lui Surchician Ludmila i-au

1

fost cauzate leziuni corporale, care se califică ca vătămare neînsemnată.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal,

după indicii calificativi - huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, acțiuni

care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

solicitând casarea acesteia în partea încasării prejudiciului moral și a cheltuielilor

de judecată.

În motivarea apelului a invocat că prima instanță nu s-a expus asupra

vinovăției inculpatului, sentința este lipsită de suport probatoriu, iar în situația în

care cauza este încetată pe temeiul prescripției, nu este cazul de încasat careva

despăgubiri din contul inculpatului.

3.1. În ședința instanței de apel, inculpatul fiind reprezentat de avocatul

Barbacar Anatolie a modificat solicitarea din apel, menționând că nu recunoaște

vinovăția și urmează a fi achitat.

2017, apelul a fost respins și menținută sentința.

4.1. Pentru argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a statuat, că

prima instanță a stabilit corect starea de fapt ce corespunde probelor din dosar și

just a încadrat acțiunile inculpatului Bulat Nicolae în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal, după indicii calificativi - huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, acțiuni

care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Astfel, instanța de apel a considerat ca fiind dovedită vinovăția inculpatului,

iar pentru a evita repetări inutile, în această parte, instanța a însușit concluziile

formulate de prima instanță.

Deși inculpatul nu a recunoscut vina în cele incriminate, instanța de apel a

constatat că vinovăția acestuia este dovedită prin următoarele probe administrate,

cercetate de către prima instanță și suplimentar verificate în ședința instanței de

apel: declarațiile părții vătămate Surchicean Ludmila (f.d. 178-182, vol.I);

martorilor Pașcan Anatolie (f.d. 183-185, vol.II); Surchicean Ion (f.d. 186-189,

vol.I); Bulat Nicoleta (f.d. 196-200, vol.I); precum și prin probele scrise: plângerea

părții vătămate Surchicean Ludmila depusă la IP Ialoveni, care a informat organele

de poliție să i-a măsuri conform legii cu o persoană necunoscută care la 08 iunie

2013 a agresat-o fizic, cauzându-i leziuni corporale (f.d. 12, vol.I); informația

parvenită la Serviciul de Gardă al IP Ialoveni prin anunț telefonic parvenit de la

șeful de post s. Misovca, r-nul Ialoveni, precum că la 08 iunie 2013, în s. Misovca,

r-nul Ialoveni, cet. Surchicean Ludmila a avut conflict cu o persoană necunoscută

și înregistrată în Registrul de evidență de sesizări cu privire la infracțiuni sub nr.

2091 din 11 iunie 2013 (f.d. 9, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr.

1373/D din 18 iunie 2013, conform căruia cet. Surchicean Ludmila i-a fost

constatată: echimoză pe cap, care a fost cauzată în rezultatul acțiunilor traumatice

a unui obiect contondent dur sau la lovitura de acesta și se califică ca vătămare

neînsemnată (f.d. 47, vol.I).

Instanța de apel analizând declarațiile părții vătămate Surchicean Ludmila,

coroborate cu declarațiile martorilor Pașcan Anatolie, Surchicean Ion,

2

Bulat Nicoleta, a conchis că acestea sunt veridice, consecvente, consecutive pe tot

parcursul procesului penal, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de

judecată, care coroborează între ele și cu probele scrise nominalizate și care

dovedesc cu certitudine că inculpatul Bulat Nicolae a săvârșit infracțiunea de

huliganism.

Instanța de apel a apreciat, că nerecunoașterea vinei de către inculpat,

reprezintă o metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina garantat de

art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or, persoana care pe parcursul

procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru

depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificată

ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.

Totodată, instanța de apel a remarcat, că inculpatul a recunoscut parțial

vinovăția, din moment ce a declarat că s-a apropiat de partea vătămată și a

numit-o cu cuvinte necenzurate.

Ca urmare, solicitarea inculpatului privind achitarea sa a fost respinsă ca

nefondată.

4.2. Instanța de apel de asemenea a remarcat, că deși prima instanță în

partea motivantă a sentinței a constatat în mod corect vinovăția inculpatului

Bulat Nicolae în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal,

totuși aceasta a omis să constate vinovăția lui Bulat Nicolae în dispozitivul

sentinței, indicând doar necesitatea încetării procesului în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Astfel, instanța de apel a indicat, că sancțiunea art. 287 alin. (1) Cod penal,

prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 200 la 700 unități convenționale sau

cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 ore sau cu

închisoare de până la 3 ani, deci prin prisma art. 16 Cod penal, infracțiunea

respectivă se atribuie la categoria celor mai puțin grave.

Conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează de

răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la

săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave.

Așa dar, instanța de apel a conchis, că prima instanță în mod greșit a calificat

infracțiunea de huliganism comisă de inculpat drept o infracțiune ușoară, a cărei

termen de prescripție expiră la 2 ani de la săvârșirea infracțiunii, or, în speță,

infracțiunea săvârșită de Bulat Nicolae este una mai puțin gravă care prevede

pedeapsa închisorii de până la 3 ani.

La caz, fapta penală de huliganism a fost săvârșită de Bulat Nicolae la

08 iunie 2013, ceea ce însemnă că infracțiunea se prescrie după expirarea a 5 ani

din ziua săvârșirii infracțiunii, adică la 08 iunie 2018, astfel încât prima instanță în

mod eronat a încetat procesul în privința lui Bulat Nicolae în temeiul expirării

prescripției de tragere la răspundere penală.

Cu toate acestea, instanța de apel a ținut cont de faptul că procurorul nu a

atacat cu apel sentința, iar prin prisma prevederilor art. art. 409-410 Cod de

procedură penală și ținând cont de regula de procedură penală conform căreia

instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru

persoana care a declarat apel, nu s-a implicat în sentință în vederea constatării

vinovăției inculpatului și stabilirii pedepsei, pentru a nu agrava situația acestuia în

3

propriul apel.

alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar, solicitând

casarea hotărârilor instanțelor de fond cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărâri de achitare.

În argumentarea recursului, avocatul făcând referire la practica unitară a

Curții Supreme de Justiție, menționează că prin „acțiuni care încalcă grosolan

ordinea publică” se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată împotriva ordinii

publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni

similare, ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor.

Potrivit materialelor cauzei penale, inclusiv a declarațiilor părții vătămate

Surchicean Ludmila, conflictul a durat 1 minut, fapt care nu poate fi interpretat ca

fiind o încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, astfel lipsind latura

obiectivă a infracțiunii de huliganism.

Consideră recurentul, că materialele cauzei penale denotă cu certitudine

faptul că în acțiunile lui Bulat Nicolae lipsesc elementele constitutive ale

infracțiunii de huliganism, și anume, lipsește latura obiectivă a infracțiunii

incriminate.

Totodată, relevă faptul că Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în

cauza penală nr. 1ra-802/2017, cu caracter similar speței, s-a expus deja (fiind

expres delimitată infracțiunea de huliganism de contravenția prevăzută de

art. 354 Cod contravențional).

pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În argumentarea referinței procurorul menționează, că recursul este

fundamentat pe modalitatea de apreciere a probelor, care nu este un temei de

drept separat din cele conținute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

pentru declararea recursului.

Totodată, acuzarea susține că argumentele invocate în recurs au constituit

obiect de examinare în instanța de apel, cărora le-a fost dată apreciere

corespunzătoare, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza

hotărârii de condamnare, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

4

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal, analizând recursul declarat de partea apărării constată că,

aceasta solicită achitarea inculpatului Bulat Nicolae de sub învinuirea imputată,

din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, fiind invocate de către

avocat temeiurile de drept prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în

cazurile când nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau faptei săvârșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită.

În acest sens, Colegiul reiterează, că potrivit prevederilor art. 424 alin. (2)

Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele

temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

Sub aspectul argumentelor invocate prin prisma temeiului de casare

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, instanța de recurs

conchide că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului în cauză,

din următoarele considerente.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu

au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei, prima instanță a dispus încetarea

procesului penal intentat în privința inculpatului Bulat Nicolae în baza art. 287

alin. (1) Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului prescripției de tragere

la răspundere penală prevăzut de art. 60 Cod penal.

Totodată, la examinarea pricinii de către instanța de apel s-a stabilit, că

soluția primei instanțe privind încetarea procesului penal din motivul intervenirii

termenului de prescripție, nu este corectă, însă reieșind din faptul că partea

acuzării nu a contestat sentința și având în vedere că legislația procedural-penală

nu admite înrăutățirea situației inculpatului în propriul apel, instanța de apel a

dispus respingerea apelurilor declarate de partea apărării cu menținerea

sentinței.

Sub acest aspect, instanța de apel corect a conchis, că probele administrate

au confirmat integral vinovăția lui Bulat Nicolae în săvârșirea componenței de

infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi -

huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, acțiuni care prin conținutul lor se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Astfel, instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept,

analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

5

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor,

ajungând la o concluzie întemeiată privind vinovăția inculpatului Bulat Nicolae în

săvârșirea infracțiunii imputate.

Colegiul penal conchide, că nu și-au găsit confirmare argumentele

recurentului „că în acțiunile inculpatului Bulat Nicolae nu sunt întrunite

elementele infracțiunii, deoarece în speță n-au fost acumulate probe, care să

dovedească vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate”, deoarece

instanța de apel judecând apelurile apărării, cu respectarea prevederilor art. 414

Cod de procedură penală, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, iar în

ședința instanței de apel inculpatul a fost audiat suplimentar și au fost verificate și

cercetate declarațiile, probele materiale prezente la cauza penală respectivă, astfel

instanța de apel corect ajungând la concluzia enunțată la pct. 4 din decizie.

Instanța de recurs consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor

art. art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază

probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării

tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum

propune recurentul este o competență și prerogativă a instanțelor de fond și

aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

art. 427 Cod de procedură penală, deci invocarea acestei chestiuni drept temei de

casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal.

Cu referire la argumentele recurentului sub aspectul temeiului de casare

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, considerând că

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, Colegiul atestă, că o astfel de

eroare în speța dată nu se constată, deoarece, supunând verificării decizia

instanței de apel prin prisma erorii de drept invocată de recurent, se apreciază ca

fiind legală și întemeiată concluzia instanței de apel privind recunoașterea

vinovăției inculpatului Bulat Nicolae în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal, concluzie pe care instanța de recurs o însușește și în

acest sens nefiind necesară o reiterare a acesteia.

Deși recurentul specifică că în practica Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție s-au cristalizat soluții în care infracțiunea de huliganism a fost delimitată

de contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional, iar această situație

urma a fi aplicată și în speță examinată, Colegiul penal statuează că în speța de

referință instanța a constatat că pentru stabilirea infracțiunii de huliganism, pe

lângă încălcarea grosolană a ordinii publice, trebuia a fi constatată și prezența unei

acțiuni adiacente – exprimată alternativ, prin: aplicarea violenței asupra

persoanelor, amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor opunerea de

rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă

actele huliganice, ceea nu a fost stabilit. Pe când în cauza penală în privința lui

Bulat Nicolae instanța de apel a reținut, că inculpatul intenționat, încălcând

grosolan ordinea publică, în loc public, în timp ce se deplasa cu automobilul model

6

„Mercedes-Benz” cu xxxxx, din intenții huliganice, a obligat stoparea automobilului

model „Hyndai” cu xxxxx, condus de Surchician Ludmila, s-a apropiat de acest

automobil, fără careva motive, s-a exprimat cu cuvinte injurioase în adresa

acesteia, după care a apucat-o de păr pe partea vătămată și a lovit-o cu capul de

portiera automobilului, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită.

Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1373/D din 18 iunie 2013, la

cet. Surchicean Ludmila a fost constatată: echimoză pe cap, care a fost cauzată în

rezultatul acțiunilor traumatice a unui obiect contondent dur sau la lovitura de

acesta și se califică ca vătămare neînsemnată (f.d. 47, vol.I).

Având în vedere cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind neîntemeiate

argumentele din recurs cu privire la necesitatea reîncadrării acțiunilor

inculpatului în norma prevăzută de art. 354 Cod contravențional.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate.

Astfel, erorile de drept invocate de recurent, prevăzute la art. 427 alin. (1)

pct. 8), 12) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului, iar din aceste considerente recursul urmează a fi declarat inadmisibil,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Barbacar Anatolie

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 26 septembrie 2017, în cauza penală în privința lui Bulat Nicolae

xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 martie 2018.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Nadejda Toma

Anatolie Țurcan

7