1ra-337/2018 — art. 217 alin. 3 lit. b, c, 217/1 alin. 3 lit. b, c, f, 219 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 decembrie 2016, Dodon Gheorghi a fost condamnat în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul farmaceutic și circulației preparatelor care conțin stupefiante pe un termen de 5 ani, în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c), f) Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul farmaceutic și circulației preparatelor care conțin stupefiante pe un termen de 5 ani și în baza art. 219 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare. 1 Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa de 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul farmaceutic și circulației preparatelor care conțin stupefiante pe un termen de 5 ani. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, prin adăugirea părții neexecutate a pedepsei stabilite prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2014, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 14 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul farmaceutic și circulației preparatelor care conțin stupefiante pe un termen de 5 ani, începând din 26.12.2016, cu includerea în termenul pedepsei a perioadei aflării în arest din 13.12.2013 până la 21.01.2014 și de la 29.09.2016 până la 26.12.2016. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Dodon R., dar în privința lui hotărârile judecătorești nu se contestă.

Instanța de fond a constatat că la 15 decembrie 2011, orele 12.00, inculpații Dodon G. și Dodon R., aflându-se în mun. XXXXX, str. XXXXX XXXXX X, au primit de la Agachi C. suma de 2000 lei pentru a-i procura substanțe narcotice. Tot atunci, inculpații s-au deplasat în sectorul Rîșcani, mun. Chișinău, unde au procurat de la о persoană nestabilită de către organul de urmărire penală un pachețel din foaie de staniol în care se afla о substanță sub formă de praf și bulgări de culoare bej, în cantitate nestabilită de către organul de urmărire penală. Întorcându-se la domiciliul lor, din mun. XXXXX, str. XXXX XXXXX XXXXX X, ap.XX, inculpații au luat о cantitate din substanța procurată și au consumat-o, iar restul substanței narcotice, cu masa de 0,14 gr. heroină, au realizat-o lui Agachi C. Tot atunci, în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Dodon G. și Dodon R., în antreu, jos pe podea s-a depistat și ridicat un pachet de staniol care conținea substanță cu aspect de praf și bulgări. Conform raportului de expertiză nr. 171 din 08.02.2012, s-a stabilit că substanța cu aspect de praf și bulgări, ridicată în cadrul percheziției de la domiciliul lui Dodon G., reprezintă heroină, care se referă la categoria substanțelor narcotice, cu masa 0,14 gr. care, conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, reprezintă proporții mari. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c), f) Cod penal, ca circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de două persoane, în proporții mari. Tot el, împreună cu Dodon R., la 15 decembrie 2011, după procurarea substanțelor narcotice - heroină, de la persoana nestabilită de organul de urmărire penală, au pus la dispoziție apartamentul lor din mun. XXXXX, str. XXXXX XXXXX X, ap. XX lui Agachi C., Balan I. și Corotaev A. în scopul consumului substanțelor narcotice. Astfel, au comis infracțiunea prevăzută de art. 219 alin. (1) Cod penal, ca organizarea ori întreținerea speluncilor pentru consumul substanțelor narcotice sau 2 psihotrope, adică punerea la dispoziție a localurilor pentru consumul substanțelor narcotice. În aceeași zi, în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Dodon G. și Dodon R., din mun. XXXXX, str. XXXXX XXXXXX X, ap. XX, de către colaboratorii de poliție, în baie, sub cadă, a fost depistat un fragment de butelie din material polimeric, transparent cu capacitatea de 1,5 l., acoperit la gură cu un fragment de folie din staniol, pe pereții căreia, conform raportului de expertiză nr. 171 din 08.02.2012, a fost depistată substanța narcotică - rășină de canabis, cantitatea căreia constituie 0,26 gr. (stare uscată) care, conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, reprezintă proporții mari. Prin acțiunile sale, au comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, ca circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor fără scop de înstrăinare, adică păstrarea ilegală a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de două persoane, în proporții mari. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vinovăția și a declarat că la 15.12.2011, colaboratorii poliției au intrat la el în casă și l-au pus la podea. Apoi, ridicându-l de jos, de sub pieptul lui, au luat un pachețel, pe care tot ei l-au pus. Nu o cunoaște pe Agachi C., nu a primit bani de la aceasta și nu i-a transmis careva substanțe narcotice. Recunoaște că se află la evidența medicului narcolog și că în casă avea mai multe seringi. Dispozitivul de folosire a drogurilor era în apartament pentru că consumă cânepă. Totodată, vina inculpatului este integral dovedită prin probele administrate. Astfel, martorii Draguțan V. și Melnic I. au relatat similar că măsurile procesual-penale au fost întreprinse la solicitarea lui Agachi C., care susținea că frații Dodon i-au propus să-i vândă heroină. După ce a depus plângerea, aceasta a fost înzestrată cu tehnică specială, fiind efectuată achiziția de control, Agachi C. participând în calitate de investigator sub acoperire. Banii au fost transmiși sub controlul angajaților Direcției Anticorupție. Ulterior au fost reținuți frații Dodon și alte persoane care se aflau în apartament. În rezultatul efectuării percheziției, în coridor a fost depistat un pachețel cu heroină. Din baie au fost ridicate un șir de obiecte utilizate la întrebuințarea substanțelor narcotice, seringi și alte substanțe care, fiind supuse expertizei, s-au constatat a fi substanțe narcotice. Martorul Corotaev A. a comunicat că la 15.12.2011 a intrat în ospeție la inculpați. La ei se mai aflau un băiat și o fată Cristina, pe care i-a văzut pentru prima dată. Fiind în altă odaie, nu a văzut cum aceștia au pregătit heroina, însă erau seringi în apartament. A cerut de la inculpat heroină și acesta i-a spus că heroina îi aparține băiatului și fetei care se aflau în apartament. A cerut de la aceștia pentru consum și ei i-au dat heroină în formă solidă. Apoi a intrat poliția. Vinovăția inculpatului se dovedește și prin probele scrise, anexate la materialele cauzei, și anume: procesul-verbal de efectuare a percheziției la domiciliul lui Dodon R. și Dodon G., în cadrul căreia a fost depistată substanța narcotică realizată lui Agachi 3 C. și un fragment de butelie din material polimeric transparent cu capacitatea de 1,5 l., acoperit la gură cu un fragment de folie din staniol pe care, conform raportului de expertiză nr. 171 din 08.02.2012, a fost depistată substanța narcotică - rășină de canabis, cu masa de 0,26 gr. (stare uscată), fiole cu dimedrol, seringi pe pereții cărora au fost depistate urme de substanță narcotică; raportul de constatare tehnico-științifică nr. 3363 din 03.10.2011, prin care s- a constatat că masa realizată la data de 19.09.2011 de către Dodon R. lui Agachi C. reprezintă substanța narcotică – heroină, cu cantitatea de 0,08 gr.; raportul de expertiză nr. 171 din 08.02.2012, conform cărui substanța sub formă de praf și bulgări, depistată și ridicată în cadrul percheziției la domiciliul lui Dodon R., reprezintă prin sine substanța narcotică - heroină, cu masa de 0,14 gr., iar pe pereții interiori a 6 seringi de unică folosință care conțin urme de substanță de culoare brună-cenușie, ridicate din același loc, au fost depistate urme de substanță narcotică - heroină, pe suprafața fragmentului de butelie din material polimeric transparent cu capacitatea de 1,5 l., acoperit la gură cu un fragment de folie din staniol, ridicat din același loc, a fost depistată substanță narcotică - rășină de canabis, cantitatea căreia în stare uscată este 0,26 gr.; raportul de expertiză nr. 332 din 26.01.2012, potrivit căruia pe hârtia de staniol ridicată de la domiciliul fraților Dodon, s-au relevat urme digitale ale lui Dodon R. și Dodon G.; procesele-verbale privind interceptarea convorbirilor telefonice purtate între Dodon R. și Dodon G.; procesele-verbale de stabilire a stării de ebrietate, conform căror lui Dodon G. și lui Dodon R. li s-a stabilit consecințele consumului de droguri. Declarațiile martorilor sunt în coroborare și sunt apreciate prin prisma procesului-verbal de efectuare a percheziției la domiciliul inculpatului, în cadrul cărei a fost depistată substanța narcotică realizată lui Agachi C. și un fragment de butelie din material polimeric transparent cu capacitatea de 1,5 l., acoperit la gură cu un fragment de folie din staniol pe care, conform raportului de expertiză nr. 171 din 08.02.2012, a fost depistată substanța narcotică - rășină de canabis, cu masa de 0,26 gr. (stare uscată), fiole cu dimedrol, seringi pe pereții cărora au fost depistate urme de substanțe, a raportului de constatare tehnico-științifică nr. 3363 din 03.10.2011, conform cărui masa realizată la 19.09.2011 de către Dodon R. lui Agachi C. reprezintă substanță narcotică – heroină, cu cantitatea de 0,08 gr., cât și procesele-verbale privind interceptarea convorbirilor telefonice purtate între Dodon R. și Dodon G. Or, se atestă că în urma înțelegerii prealabile, a avut loc tranzacția dintre Agachi C. și inculpații Dodon R. și Dodon G., iar inculpații i-au înstrăinat substanța narcotică lui Agachi C., martorul Corotaev A. indicând că i-a cerut inculpatului să-i dea și lui heroină, iar acesta i-a spus că aceasta aparține lui Agachi C. și băiatului. Aceștia i-au dat heroină în formă solidă pe care el și-a injectat-o, ce confirmă că substanța narcotică era deja realizată lui Agachi C., care a primit-o și a devenit posesor al substanței respective, iar inculpatul, în urma înstrăinării ilegale, nu mai deținea vreun drept de proprietate asupra substanței narcotice. 4 Potrivit procesului-verbal de efectuare a percheziției la domiciliul lui Dodon R. și Dodon G., în baie, sub cadă, a fost depistat un fragment de butelie din material polimeric transparent cu capacitatea de 1,5 l., acoperit la gură cu un fragment de folie din staniol pe pereții căreia, conform raportului de expertiză nr. 171 din 08.02.2012, a fost depistată substanța narcotică - rășină de canabis, cu masa de 0,26 gr. (stare uscată) care, conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, reprezintă proporții mari. Totodată, martorul Draguțan V., care a participat la efectuarea percheziției, a confirmat că din baie au fost ridicate un șir de obiecte utilizate la întrebuințarea substanțelor narcotice, seringi și alte substanțe care fiind supuse expertizei, s-a constatat a fi substanțe narcotice, declarațiile acestuia fiind în coroborare cu depozițiile martorului Melnic I. care a indicat că în baie, sub cadă, au fost depistate seringi și câteva fiole, obiectele fiind ridicate și anexate la procesul-verbal de percheziție. În același timp, a fost elucidat și faptul că inculpații la 15.12.2011, au pus la dispoziție apartamentul lor lui Agachi C., Balan I. și Corotaev A. în scopul consumului substanțelor narcotice. Acest fapt a fost confirmat de martorul Draguțan V. care a comunicat că la momentul efectuării percheziției, în apartamentul inculpaților erau și alte persoane, dintre care una era în stare de ebrietate narcotică, declarațiile acestuia fiind în coroborare cu depozițiile lui Melnic I. potrivit căror persoanele erau în stare de ebrietate narcotică foarte avansată, precum și procesul-verbal privind interceptarea convorbirilor dintre Dodon R. și Dodon R. Faptul că inculpații au pus la dispoziție apartamentul lor în scopul consumului substanțelor narcotice se probează și prin declarațiile martorului Corotaev A. care a indicat că a venit în vizită la inculpați, iar acolo erau un băiat și o fată care pregăteau heroină. În apartament erau seringi. A cerut de la inculpat heroină și acesta i-a spus că heroina îi aparține băiatului și fetei care se aflau în apartament. A cerut de la aceștia pentru consum și i-au dat heroină în formă solidă. Apoi, a intrat poliția, ulterior a fost condus la departamentul narcologic și la expertiză, fiindu-i aplicată o amendă de 200 lei. Poziția inculpatului de nerecunoaștere a vinovăției este apreciată drept o metodă de apărare or, circumstanțele reținute în sarcina acestuia, au fost constatate din totalitatea probelor administrate, apreciate cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În temeiul probelor administrate, instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c), f) Cod penal, ca circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de două persoane, în proporții mari, în baza art. 219 alin. (1) Cod penal, ca organizarea ori întreținerea speluncilor pentru consumul 5 substanțelor narcotice sau psihotrope, adică punerea la dispoziție a localurilor pentru consumul substanțelor narcotice, și în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, ca circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor fără scop de înstrăinare, adică păstrarea ilegală a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de două persoane în proporții mari. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, că inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă și două infracțiuni grave, că are un copil minor la întreținere, că anterior a fost condamnat, se caracterizează negativ, se află la evidența medicului narcolog, că lipsesc circumstanțe atenuante și agravante, concluzionând că reeducarea și corectarea acestuia este posibilă doar prin izolare de societate, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul farmaceutic și circulației preparatelor care conțin substanțe stupefiante, asemenea pedeapsă fiind corespunzătoare faptelor săvârșite.

Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Buiucani, Grigore Belîi, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 217 alin. (3) lit. b), c) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul farmaceutic și circulației preparatelor care conțin stupefiante pe un termen de 5 ani, în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c), f) Cod penal la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul farmaceutic și circulației preparatelor care conțin stupefiante pe un termen de 5 ani și în baza art. 219 alin. (1) Cod penal la 3 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1), (4) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 15 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul farmaceutic și circulației preparatelor care conțin stupefiante pe un termen de 5 ani. Apelantul a invocat că pedeapsa aplicată inculpatului este prea ușoară, fiind neglijat pericolul social sporit al infracțiunilor săvârșite or, scopul pedepsei este de a restabili echitatea socială și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, iar aplicarea unei pedepse ușoare va duce la încurajarea săvârșirii infracțiunilor similare și de către alte persoane. Totodată, inculpatul a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c), f) Cod penal la 2 ani închisoare, iar sancțiunea articolului incriminat prevede închisoare de la 3 la 7 ani, instanța de fond individualizând greșit, astfel, pedeapsa aplicată acestuia. 3.1. A declarat apel și inculpatul, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat. Apelantul a indicat că acuzarea nu a administrat probe care să confirme vinovăția lui în săvârșirea infracțiunilor imputate.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2017, apelurile au fost admise, inclusiv din oficiu, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Dodon Gheorghe a fost condamnat în baza art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul farmaceutic și circulației preparatelor care conțin stupefiante pe un termen de 5 ani 6 și în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c), f) Cod penal la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul farmaceutic și circulației preparatelor care conțin stupefiante pe un termen de 5 ani. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. Instanța de apel a statuat că vinovăția inculpatului este dovedită integral prin probele administrate, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice, coroborează între ele și combat argumentele invocate în apelul inculpatului, și anume: declarațiile martorilor Draguțan V., Melnic I., Corotaev A., procesul-verbal de efectuare a percheziției la domiciliul lui Dodon R. și Dodon G., în cadrul căreia a fost depistată substanța narcotică realizată lui Agachi C. și un fragment de butelie din material polimeric transparent cu capacitatea de 1,5 l., acoperit la gură cu un fragment de folie din staniol pe care, conform raportului de expertiză nr. 171 din 08.02.2012, a fost depistată substanța narcotică - rășină de canabis, cu masa de 0,26 gr. (stare uscată), fiole cu dimedrol, seringi pe pereții cărora au fost depistate urme de substanță narcotică; raportul de constatare tehnico-științifică nr. 3363 din 03.10.2011, prin care s-a constatat că masa realizată la data de 19.09.2011 de către Dodon R. lui Agachi C. reprezintă substanța narcotică – heroină, cu cantitatea de 0,08 gr.; raportul de expertiză nr. 171 din 08.02.2012, prin care s-a constatat că substanța sub formă de praf și bulgări, depistată și ridicată în cadrul percheziției la domiciliul lui Dodon R., reprezintă prin sine substanța narcotică - heroină, cu masa de 0,14 gr., iar pe pereții interiori a 6 seringi de unică folosință care conțin urme de substanță de culoare brună-cenușie, ridicate din același loc, au fost depistate urme de substanță narcotică - heroină, pe suprafața fragmentului de butelie din material polimeric transparent cu capacitatea de 1,5 l., acoperit la gură cu un fragment de folie din staniol, ridicat din același loc, a fost depistată substanță narcotică - rășină de canabis, cantitatea căreia în stare uscată este 0,26 gr.; raportul de expertiză nr. 332 din 26.01.2012, potrivit căruia pe hârtia de staniol ridicată de la domiciliul fraților Dodon, s-au relevat urme digitale ale lui Dodon R. și Dodon G.; procesele- verbale privind interceptarea convorbirilor telefonice purtate între Dodon R. și Dodon G.; procesele-verbale de stabilire a stării de ebrietate, conform căror lui Dodon G. și lui Dodon R. li s-a stabilit consecințele consumului de droguri. Probele administrate demonstrează cu certitudine că inculpatul a săvârșit infracțiunile incriminate, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta nu echivalează cu achitarea lui, vina acestuia fiind constatată din circumstanțele stabilite și probele cercetate. Totodată, instanța de fond incorect a calificat acțiunile inculpatului în baza art. 217 alin. (3) lit. b) și c) Cod penal, acțiunile lui urmând a fi reîncadrate doar în baza art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal. Or, atât acuzarea, cât și instanța de fond au ignorat prevederile Hotărârii Plenului CSJ din 26.12.2011 Cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor și a precursorilor potrivit căreia calitatea de substanța narcotică, psihotropă sau de analog al acesteia a cărei circulație în scopuri medicale este interzisă se stabilește în baza a doua criterii: 7 a) medical - prezența unui pericol deosebit pentru sănătatea omului prin consecințele grave generate de consumul lor abuziv; b) juridic - includerea substanței în listele nr. 1 ale Convenției unice asupra stupefiantelor din 30.03.1961 și Convenției asupra substanțelor psihotrope din 21.02.1971. Potrivit art. 11 al Legii nr. 382 din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor, cu modificările ulterioare, la substanțele menționate, a căror circulație în scopuri medicale este interzisă, se referă substanțele incluse în Tabelul nr. 1, listele nr. 1 și nr. 2, din anexa la această lege, a căror circulație este limitată și se face numai în scopuri științifice. Utilizarea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora a căror circulație în scopuri medicale este interzisă presupune folosirea substanțelor menționate la producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea lor în diferite scopuri: spre exemplu, producerea unor noi preparate, medicamente, adaosul lor în produse etc. Astfel producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea și păstrarea acestor substanțe nu echivalează cu utilizarea lor în sensul art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, acțiunile inculpatului urmând a fi încadrate doar în baza art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal. Totodată, instanța de fond incorect a aplicat inculpatului pedeapsa pe art. 2171 alin. (3) lit. b), c) si f) Cod penal sub formă de 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul farmaceutic și circulației preparatelor care conțin stupefiante pe un termen de 5 ani or, potrivit art. 2171 alin. (3) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora în scop de înstrăinare se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita о anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. Prin urmare, pedeapsa pentru această infracțiune nu poate fi de 2 ani închisoare, adică mai mică de 3 ani închisoare, în lipsa aplicării prevederilor art. 79 Cod penal.

Avocatul Ion Popescu a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărârilor adoptate și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a invocat că hotărârile au fost adoptate în baza unor probe contradictorii, fiind bazate doar pe presupuneri și în lipsa unor dovezi incontestabile ce ar confirma vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Martorii Draguțan V. și Melnic I., colaboratorii de poliție care au făcut investigații în cadrul cauzei penale, sunt direct cointeresați de a-și susține declarațiile și de a-și îndreptăți acțiunile ilegale întreprinse, probe ce urmează a fi respinse, în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală, conform căror nu pot fi citați și ascultați ca martori reprezentanții organului de urmărire penală. Totodată, declarațiile martorului Corotaev A. nu corespund circumstanțelor reale și probelor dobândite în cadrul anchetei judiciare. 8 Instanța de apel a ignorat argumentele și probele apărării or, pentru demonstrarea nevinovăției sale, inculpatul a solicitat citarea și audierea în calitate de martor a lui Balan I., nefiind indicate motivele respingerii probelor apărării. În același timp, vinovăția nu poate fi întemeiată pe contradicții, erori și greșeli, fiind stabilite circumstanțe care înlătură caracterul penal al faptei incriminate inculpatului, în acțiunile acestuia lipsind vinovăția, ca element obligatoriu al componenței de infracțiune. Constatarea faptelor ce nu corespund realității, denaturate vădit la adoptarea hotărârilor de către instanțele de fond și de apel, constituie erori grave de fapt și de drept. Or, învinuirea înaintată și starea de fapt și de drept constatată nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești, probele administrate fiind apreciate greșit. Instanța de apel, la examinarea cauzei, nu a respectat prevederile art. 419 Cod de procedură penală, conform căror rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță. Mai mult, instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat și nu și-a motivat soluția privind respingerea probelor apărării, expunându-se asupra acestora în mod general. Astfel, instanța de apel nu a concluzionat asupra faptului că nu au fost înlăturate dubiile în cadrul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, iar potrivit art. 8 Cod de procedură penală acestea urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului, sentința de condamnare urmând a fi bazată pe probe certe. În drept, recursul este fondat pe temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. 9 Sub acest aspect se reține că recursul declarat este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, care prevăd temeiuri precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5. din decizie). Însă, în recursul respectiv, în pofida normelor de drept enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârii contestate, asupra căror motive din apelul inculpatului nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și care ar fi erorile de drept și esența circumstanțelor că instanța ar fi admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care ar fi afectat soluția instanței, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și care ar fi cea corectă în asemenea caz, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5. din decizie). Pe lângă aceasta, obiecția recurentului că instanța de apel nu ar fi respectat prevederile art. 419 Cod de procedură penală, nu este însoțită și de o argumentare privind esența încălcărilor pretinse, cu nominalizarea unor eventuale și concrete erori de drept în aspectul vizat. Rezultă, că recursul menționat nu îndeplinește cerințele legale de conținut în partea vizată, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar declarat, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile martorilor Draguțan V., Melnic I. și Corotaev A., procesul-verbal de efectuare a percheziției la domiciliul inculpatului, în cadrul căreia a fost depistată substanța narcotică realizată lui Agachi C. și un fragment de butelie din material polimeric transparent cu capacitatea de 1,5 l., acoperit la gură cu un fragment de folie din staniol pe care, 10 conform raportului de expertiză nr. 171 din 08.02.2012, a fost depistată substanța narcotică - rășină de canabis, cu masa de 0,26 gr. (stare uscată), fiole cu dimedrol, seringi pe pereții cărora au fost depistate urme de substanță narcotică; raportul de constatare tehnico-științifică nr. 3363 din 03.10.2011 că masa realizată la data de 19.09.2011 lui Agachi C. reprezintă substanța narcotică - heroină, cu cantitatea de 0,08 gr.; raportul de expertiză nr. 171 din 08.02.2012 că substanța sub formă de praf și bulgări, depistată și ridicată în cadrul percheziției la domiciliul inculpatului, reprezintă prin sine substanța narcotică - heroină, cu masa de 0,14 gr., iar pe pereții interiori a 6 seringi de unică folosință care conțin urme de substanță de culoare brună-cenușie, ridicate din același loc, au fost depistate urme de substanță narcotică - heroină, pe suprafața fragmentului de butelie din material polimeric transparent cu capacitatea de 1,5 l., acoperit la gură cu un fragment de folie din staniol, ridicat din același loc, a fost depistată substanță narcotică - rășină de canabis, cantitatea căreia în stare uscată este 0,26 gr.; raportul de expertiză nr. 332 din 26.01.2012, potrivit cărui pe hârtia de staniol ridicată de la domiciliul fraților Dodon, s-au relevat urme digitale ale lui Dodon R. și Dodon G.; procesele-verbale privind interceptarea convorbirilor telefonice purtate între Dodon R. și Dodon G.; procesele-verbale de stabilire a stării de ebrietate, conform căror lui Dodon G. și lui Dodon R. li s-a stabilit consecințele consumului de droguri, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul inculpatului, indicând detaliat motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (3) lit. b), 2171 alin. (3) lit. b), c), f) și 219 alin. (1) Cod penal. Pedeapsa respectivă a fost corect motivată, individualizată și aplicată inculpatului de către instanța de apel în corespundere cu prevederile legale, inclusiv cele din art. 61, 75 și 85 Cod penal. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument ( hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în 11 care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 4. și 5. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul menționat au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 3. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). La fel, se reține că potrivit art. 90 alin. (3) pct. 4) și art. 413 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi citați și ascultați ca martori reprezentantul organului de urmărire penală cu privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale, dar cu excepția cazurilor de participare la reținere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobândite prin intermediul lor. În cazul în care invocă necesitatea administrării de noi probe în instanța de apel, părțile trebuie să indice motivele care au împiedicat prezentarea lor în primă instanță. Or, argumentele recurentului că declarațiile martorilor Draguțan V. și Melnic I. urmau a fi respinse ca depuse de niște colaboratori de poliție care au făcut investigații în cadrul cauzei penale, și că audierea în calitate de martor a lui Balan I. a fost neîntemeiat respinsă de instanța de apel (pct. 5. din decizie), sunt absolut nefondate, deoarece martorii Draguțan V. și Melnic I. legal au fost audiați cu privire la probele dobândite la reținere în flagrant delict, cu participarea lor, iar în cazul martorului Balan I. apărarea nu a indicat motivele care au împiedicat prezentarea lui în primă instanță. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprinde motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite elementele infracțiunii, și că acest recurs ordinar este unul vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. 12 Prin urmare, odată ce recursul ordinar declarat, în raport cu motivele invocate, este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ion Popescu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2017, în privința inculpatului Dodon Gheorghi XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 martie 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 13