1ra-1642/2017 — art.186 alin.2 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.186 alin.2 lit. d CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 6 CPP
1ra-1642/2017 — art.186 alin.2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-47/2018
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
23 ianuarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
președinte: Ursache Petru,
judecători: Toma Nadejda, Alerguș Constantin, Timofti Vladimir și Țurcan
Anatolie,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de
avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Jantîc Mihail, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 18 iulie 2017, în
cauza penală privindu-l pe
Jantîc Mihail XXXXX, născut la XXXXX,
originar și domiciliat în s. XXXXX, r-
nul XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 13.06.2016 – 27.09.2016;
Instanța de apel: 06.02.2017 – 18.07.2017;
Instanța de recurs: 04.10.2017 – 23.01.2018;
A C O N S T A T AT :
Prin sentința Judecătoriei Cahul din 27 septembrie 2016, Jantîc Mihail a
fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal,
stabilindu-i pedeapsa în formă de amendă în mărime de 500 unități
convenționale, ce constituie 10 000 lei.
A fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată
ÎM „Vinia Traian” SA, încasând de la Jantîc Mihail suma de 6595 lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că Jantîc Mihail, la
07 decembrie 2015, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei
persoane, pe ascuns a sustras un schimbător de căldură țeavă în țeavă ce se afla
în nemijlocita apropiere cu gardul fabricii de vin ÎM „Vinia Traian” SA situată în
s. Găvănoasa, r-nul Cahul și care aparține fabricii de vin, pricinuindu-i astfel
părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă de 6595 lei.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Grosu Eugen în numele
inculpatului Jantîc Mihail, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu
emiterea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului Jantîc Mihail.
În motivarea cerințelor apelantul a invocat următoarele argumente:
1
- instanța de judecată eronat l-a recunoscut vinovat pe Jantîc Mihail de
comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal,
deoarece nici în cadrul urmăririi penale și nici în cadrul examinării prezentei
cauze penale în instanța de judecată nu au fost aduse probe pertinente și
concludente că Jantîc Mihail a avut o careva intenție sau posibilitate fizică de a
sustrage de pe teritoriul ÎM „Vinia Traian”, schimbătorul de căldură țeavă în
țeavă, care conform pașaportului tehnic avea o greutate de 400 kg, fiindu-i
incriminat acel fapt că dânsul l-ar fi sustras de pe teritoriul întreprinderii,
aruncându-l peste gardul de beton care s-a constatat în cadrul audierii
reprezentantului întreprinderii că are o înălțime de aproximativ 2 - 2,5 m;
- instanța de judecată nu a atras atenția asupra celor declarate de
reprezentantul părții vătămate, care a exclus faptul posibilității de
dezmembrare sau dezasamblare a schimbătorului de căldură pe teritoriul
întreprinderii, deoarece este nevoie de mult timp și de aparate profesionale
speciale grele și voluminoase, pentru tăierea inoxului atât de gros.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 18 iulie 2017, a
fost admis apelul avocatului, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre
potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Jantîc Mihail a fost
recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (1) Cod
penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 150 (una
sută cincizeci) unități convenționale, echivalentul a 3000 (trei mii) lei.
A fost admisă în principiu acțiunea înaintată de SA„Vinia Traian” privind
repararea prejudiciului material, lăsând ca asupra cuantumului despăgubirii să
se pronunțe prin hotărâre instanța civilă.
În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că probe noi
la examinarea cauzei în instanța de apel nu au fost administrate, dar la
solicitarea procurorului, au fost cercetate probele administrate în instanța de
fond, și anume:
- ordonanța de începere a urmăririi penale din 15 decembrie 2015, potrivit
căreia s-a dispus începerea urmăririi penale în baza indicilor infracțiunii
prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (f. d. 1);
- procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatare bănuielii
rezonabile privitor la o infracțiune din 15 decembrie 2015 (f. d. 3);
- raport din 07 decembrie 2015, prin care se aduce la cunoștință că la data
de 07.12.2015, la ora 14.25 în dispeceratul IP Cahul a parvenit înștiințare
telefonică de la ȘP a IP Cahul, Samoilă Ș., precum că s-a adresat directorul
SA„Vinia Traian” din s.Găvănoasa, Rîjalo Viorel, care a comunicat că în perioada
lunii noiembrie 2015, persoane necunoscute de pe teritoriul întreprinderii, au
sustras un schimbător de căldură țeavă în țeavă din inox (f. d. 4);
- demers nr.532 din 07.12.2015 către Inspectoratul General de Poliție de la
directorul ÎM„Vinia Traian” SA Simion Kristev, prin care solicită intervenția
poliției la stabilirea persoanelor necunoscute care la sfîrșitul lunii noiembrie
2015 de pe teritoriul fabricii de vinuri ÎM„Vinia Traian” SA, amplasată
s. Găvănoasa, r-nul Cahul în mod tainic au sustras un schimbător de căldură,
prin ce au pricinuit ÎM„Vinia Traian” SA o pagubă materială în valoarea de 6596
lei (f. d. 6);
2
- cerere de la reprezentantul părții vătămate Rîjalo Viorel din 07.12.2015,
prin care solicită să fie luate măsuri cu persoanele necunoscute care în perioada
lunii noiembrie 2015 de pe teritoriul ÎM„Vinia Traian”SA, s.Găvănoasa au
sustras un schimbător de căldură țeavă în țeavă din inox, pricinuindu-i o pagubă
materială considerabilă (f. d. 7);
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07.12.2015, potrivit cărui
s-a cercetat teritoriul ÎM„Vinia Traian” SA din sat.Găvănoasa, r-nul Cahul
(f. d. 8);
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07.12.2015, potrivit cărui
s-a cercetat teritoriul fostei ferme de vaci, situată în partea de sud a
sat.Găvănoasa, r-ul Cahul, de unde au fost ridicate 47 țevi din inox cu lungimea
de 1,50 m și diametrul de 30 dm, 2 plăci din inox cu mărimea de 60 cm (f. d. 11);
- cerere de înaintare a acțiunii civile în procesul penal din 15.12.2015 de la
Rîjalo Viorel (f. d. 19);
- cerere nr.576 din 22 decembrie 2015 de la directorul ÎM „Vinia Traian”
Kristev S. (f. d. 33);
- Forma nr. 246 (Revendicare) pe numele lui Jantîc Mihail Mihai, potrivit
căreia ultimul anterior a fost judecat în baza art.192/2 Cod penal, care în baza
art.109 Cod penal a fost încetat procesul penal (f. d. 34);
- ordonanță de încetare a urmăririi penale din 29 iulie 2011 pe cauza
penală nr.2011150330 în privința lui Jantîc Mihail învinuit de comiterea
infracțiunii prevăzute de art.192 2 Cod penal (f. d. 40);
- balanță de verificare pe luna decembrie 2015 la ÎM„Vinia Traian” (f. d. 43-
45);
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18 mai 2016 cu planșă
fotografică potrivit cărui s-a cercetat teritoriul fabricii de vin ÎM„Vinia Traian”,
sat. Găvănoasa, r-nul Cahul (f. d. 68 – 69);
- procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 11 mai
2016, cu planșă fotografică (f. d. 71 – 73);
- ordonanță de recunoaștere a corpurilor delicte din 18.05.2016, prin care
a fost recunoscut și anexat ca corp delict dispozitivul schimbător de căldură
țeavă în țeavă (f. d. 77);
- procesul-verbal de examinare a obiectului din 15.05.2016, prin care au
fost examinate 24 de țevi metalice cu lungimea de circa 2 m, care erau tăiate la
ambele capete cu un dispozitiv necunoscut, diametrul țevilor este de 10 cm, și 2
plastine cu lungimea de circa 1m și înălțimea 40 cm (f. d. 78 – 79);
- declarațiile martorului Samoilă Ștefan (f. d. 115);
- declarațiile martorului Hantîc Sergiu (f. d. 116);
- declarațiile martorului Acriș Alexandru (f. d. 117);
- declarațiile reprezentantului părții vătămate Rîjalo Viorel (f. d. 118 –
119).
Instanța de apel a reținut că instanța de fond eronat a încadrat acțiunile
inculpatului Jantîc Mihail în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, reținând
faptul că Jantîc Mihail, „având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei
persoane, pe ascuns a sustras un schimbător de căldură țeavă în țeavă ce se afla
în nemijlocita apropiere cu gardul fabricii de vin „Vinia Traian” situată în
3
s. Găvănoasa, r-ul Cahul și care aparține fabricii de vin, pricinuindu-i astfel părții
vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă de 6595 lei.”
A mai menționat instanța de apel că prin prisma ansamblului de probe
administrate și enumerate mai sus, în ședința instanței de apel nu s-a confirmat
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, adică
agravanta - cu cauzarea prejudiciului material considerabil părții vătămate,
deoarece nu s-a stabilit faptul că inculpatul Jantîc Mihail i-a cauzat un prejudiciu
material în proporții considerabile în sumă totală de 6595 lei ÎM „Vinia Traian”.
Mai mult decât atât, conform practicii judiciare marja mărimii
considerabile a daunei se situează între limitele 25-2500 unități convenționale.
Dacă mărimea prejudiciului patrimonial, cauzat de sustragere pe ascuns a
bunurilor altei persoane, va fi cuprinsă în aceste limite, însă nu se va atesta
cauzarea de daune în proporții considerabile cele comise trebuie calificate
art. 186 alin.(1) Cod penal.
Astfel, dauna cauzată de inculpat, părții vătămate, instanța de apel a
considerat-o neesențială, luându-se în considerare valoarea, cantitatea și
însemnătatea bunului pentru victimă, starea materială și venitul acesteia,
deoarece paguba pricinuită de către inculpat în mărime de 6595 lei, pentru
partea vătămată, în opinia instanței de apel, incontestabil nu poate fi apreciată
ca o daună considerabilă, fapt ce condiționează recalificărea acțiunilor
inculpatului din art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal în art. 186 alin. (1) Cod penal.
Argumentele avocatului Grosu E. precum că în dosarul în cauză lipsesc
probe care dovedesc vina inculpatului în săvârșirea faptei imputate, instanța de
apel le-a respins, deoarece contravin probatoriului administrat, iar
nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Jantîc Mihail urmează a fi
apreciată ca o tactică de apărare, ultimul urmărind scopul de a se eschiva de la
răspunderea penală.
Cât privește pedeapsa stabilită inculpatului Jantîc Mihail, instanța de apel la
stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă, a ținut cont de caracterul
prejudiciabil al infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (1) Cod penal, care în
conformitate cu art. 16 alin. (2) Cod penal, se atribuie la categoria celor ușoare,
de personalitatea acestuia, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării lui.
Circumstanțe agravante în cadrul ședinței instanței de apel nu au fost
stabilite, iar circumstanța agravantă stabilită de prima instanță că anterior a
fost atras la răspundere penală pentru alte fapte, care au relevanță la cauza
penală dată, instanța de apel a considerat-o drept eronată, or, potrivit alin. (1)
art. 109 Cod penal și art. 276 alin. (1) Cod de procedură penală, actul de
împăcare a părților înlătură răspunderea penală cu încetarea urmăririi penale,
dacă a survenit în cadrul efectuării urmăririi penale și cu încetarea procesului
penal, iar potrivit ordonanței din 29 iulie 2011 privind încetarea urmării penale
în baza art. 109 alin. (1) Cod penal în privința lui Jantîc Mihail a fost încetată
urmărirea penală. De rând cu aceasta circumstanțe atenuante ale vinovăției
inculpatului nu au fost stabilite.
Din materialele cauzei, potrivit caracteristicii eliberate de Primăria
com. Găvănoasa, rezultă că plângeri, obiecții din partea locuitorilor comunei în
4
adresa inculpatului Jantîc Mihail la Primăria comunei Găvănoasa n-au fost
înregistrate (f. d. 38).
Ținând cont de totalitatea împrejurărilor cauzei, având în vedere principiul
umanismului, prevăzut de art. 4 Cod penal, cât și prevederile art. 61 alin. (2)
Cod penal, instanța de apel a considerat că pentru corectarea și reeducarea
inculpatului nu este absolut necesară în condițiile pedepsei cu închisoare, fiind
rațională aplicarea față de inculpat a pedepsei penale sub formă de amendă,
prin care va fi realizat scopul principal al pedepsei penale, stipulat în art. 61 Cod
penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 unități
convenționale, echivalentul a 3000 lei.
A mai statuat instanța de apel că, SA „Vinia Traian” s-a constituit parte
civilă, solicitând încasarea sumei de 6 595 lei cu titlul de prejudiciu material
cauzat de Jantîc Mihail în urma săvârșirii infracțiunii (f.d.19). Însă partea civilă
nu a probat valoarea bunului sustras la momentul comiterii infracțiunii, și că ar
fi un prejudiciu considerabil.
Astfel, instanța de apel a admis în principiu acțiunea civilă formulată de
SA „Vinia Traian”, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe
instanța în ordinea procedurii civile, or, pentru a stabili suma despăgubirii
cuvenite părții civile a apărut necesitatea de a administra probe suplimentare.
Împotriva deciziei instanței de apel, prin intermediul oficiului poștal, la
01 septembrie 2017, în termen, declară recurs ordinar avocatul Grosu Eugen în
numele inculpatului Jantîc Mihail.
În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6)
art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel;
- instanțele ierarhic inferioare greșit l-au recunoscut vinovat pe inculpat,
deoarece nici în cadrul urmării penale și nici în cadrul examinării prezentei
cauze penale în instanțele de judecată nu au fost aduse probe pertinente și
concludente că inculpatul a avut o careva intenție sau posibilitate fizică de a
sustrage de pe teritoriul ÎM „Vinia-Traian”, schimbătorul de căldură țeavă în
țeavă, care conform pașaportului tehnic avea o greutate de 400 kg;
- instanțele de judecată nu au atras atenția asupra acelor declarate de
reprezentantul părții vătămate, care a exclus faptul posibilității de
dezmembrare sau dezasamblare a schimbătorului de căldură pe teritoriul
întreprinderii, deoarece este nevoie de mult timp și aparate speciale grele și
voluminoase pentru tăierea inoxului.
Procurorul prin referința depusă a solicitat declararea inadmisibilității
recursului pe motiv, că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu
motivele invocate de recurent și că decizia contestată conține motive clare și
legale pe care se întemeiază soluția privind încadrarea juridică corectă a
acțiunilor inculpatului cu aplicarea pedepsei echitabile.
Judecând recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit
concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele
considerente.
5
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca
inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.
Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept
formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de
recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea
atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și material.
Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute
de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume: instanța de apel
nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea
soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul
lărgit constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la
examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la
examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8)
Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se
întemeiază soluția pronunțată.
Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală
instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din
cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.
Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța
de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia
instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,
după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării
soluției date.
Colegiul constată, că sunt neîntemeiate argumentele recursului potrivit
cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel, deoarece potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de
apel în conformitate cu prevederile art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, a
verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin
citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.
În acest sens instanța de recurs atestă, că la soluționarea cauzei instanța a
ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat
probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct
de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat a ajuns la concluzia privind
recunoașterea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 186 alin. (1) Cod penal și stabilirea pedepsei sub formă de amendă în
6
mărime de 150 unități convenționale, echivalentul a 3000 lei, iar recurentul, de
fapt, își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța
de apel, însă Colegiul lărgit reiterează că motivele de reapreciere a probelor, nu
se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,
și astfel nu pot fi considerate ca motiv de casare a hotărârii contestată.
Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se
încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie
asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi
verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate
servi temei pentru reexaminarea cauzei.
Colegiul lărgit consideră, că toate probele prezentate de către acuzare au
fost corect apreciate, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din
materialul factologic acumulat la prezenta cauză.
Astfel, Colegiul lărgit consideră, că este întemeiată concluzia instanței de
apel precum că învinuirea înaintată inculpatului este confirmată prin probe
pertinente și concludente, care în coroborare dovedesc vinovăția inculpatului în
comiterea infracțiunii imputate.
Din considerentele menționate, instanța de recurs conchide, că opinia
recurentului expusă în recurs precum că: instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, nu și-a găsit confirmare la
examinarea recursului ordinar.
Totodată, Colegiul lărgit conchide că în speță nu a fost admisă o eroare
gravă de fapt, deoarece pentru a constitui temei de casare, eroarea de fapt
trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei,
iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu
privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de
instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce
au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul
probator o susține.
Însă, în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost
constatată de către instanța de recurs.
De asemenea Colegiul lărgit atestă, că recurentul solicită achitarea
inculpatului, instanța de recurs va supune verificării decizia instanței de apel
prin prisma erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de
procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel în cazul, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
La acest capitol Colegiul lărgit constată că, sunt neîntemeiate și
argumentele recurentului privind nevinovăția inculpatului în comiterea
infracțiunii imputate, deoarece criticile recursului sunt axate pe faptul, că
probele administrate de prima instanță și verificate de instanța de apel au fost
apreciate greșit, însă un astfel de temei nu și-a găsit confirmare la examinarea
recursului, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent.
7
Mai mult decât atât, potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră
calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii
exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței
infracțiunii prevăzute de norma penală.
Colegiul lărgit reține, că instanțele de fond, judecând cauza și verificând
probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în
ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de
procedură penală, le-au dat o apreciere justă, potrivit art. 101 Cod de procedură
penală, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel
ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea
infracțiunii imputate.
Mai mult, instanța de recurs remarcă, că argumentele recurentului privind
nevinovăția inculpatului au format obiect de examinare la judecarea cauzei în
instanța de apel și, cărora, instanța le-a dat o motivare argumentată și expusă în
prezenta decizie la pct. 5, pe care instanța de recurs o însușește și a cărei
reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul, că verificând hotărârea
atacată în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, în
sensul că nu se identifică existența și a altor motive care, analizate din oficiu, să
ducă la casarea hotărârii atacate.
Astfel, reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia că,
temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea
recursului declarat. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis,
prin urmare, hotărârea atacată este una legală și întemeiată, considerente din
care recursul declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea
deciziei atacate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul lărgit penal,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar, declarat de avocatul Grosu Eugen
în numele inculpatului Jantîc Mihail, împotriva deciziei Colegiului judiciar al
Curții de Apel Cahul din 18 iulie 2017, în cauza penală privindu-l pe Jantîc Mihail
XXXXX, cu menținerea deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 februarie 2018.
Președinte Ursache Petru
Judecători Toma Nadejda
Alerguș Constantin
Timofti Vladimir
Țurcan Anatolie
8