1ra-176/18 — art. 264/1 alin. 4 CP

Dosarul nr. 1ra-176/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

Judecători – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul – șef al Procuraturii de Circumscripție Cahul, Calendari Dumitru prin

care solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 05

octombrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Bilous Nicolai XXXXX, născut la xxxxx, originar din

xxxxx și domiciliat în xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

26.04.2017 – 16.05.2017 (prima instanță);

05.06.2017 – 05.10.2017 (instanța de apel);

11.12.2017 – 07.02.2018 (instanța de recurs ordinar).

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

baza probelor administrate în faza de urmărire penală în procedura prevăzută de

art. 364¹ Cod de procedură penală, inculpatul Bilous Nicolai a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i

stabilită o pedeapsă sub formă de 135 ore de muncă neremunerată în folosul

comunității.

februarie 2017, după ce a consumat băuturi alcoolice, fiind în stare de ebrietate cu

grad avansat, a urcat la volanul automobilului de model „Vaz 2106” cu n/î xxxxx,

a condus mijlocul de transport pe drumurile publice până la ora 22:05, deplasându-

se pe traseul 691 din s. Moscovei r. Cahul din direcția s. Dermenji în direcția s.

Bucuria, nu s-a isprăvit cu conducerea mijlocului de transport și a fost implicat

într-un accident rutier. În legătură cu aceasta, conducătorul automobilului a fost

transportat la Spitalul Raional Cahul unde i-au fost colectate mostre de sânge întru

stabilirea faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, în

1

sângele inculpatului fiind depistat alcool etilic în cantitate 2,4 %, echivalent a 2,4

g/l, totodată, conform informației nr. 03/59-425 din 28.03.2017 parvenite de la

șeful SÎT CCA Cahul, Bilous Nicolai nu deține permis de conducere.

Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate conform art. 2641 alin. (4) Cod

penal – Conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat, care nu deține permis de conducere.

Procuratura raionului Cahul, Gavrușenco Tatiana, prin care a solicitat casarea

parțială a sentinței în latura civilă, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit de prima instanță, prin care să fie dispusă încasarea de la inculpat în

beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 339 lei, invocând că, prima

instanță în partea descriptivă a sentinței a indicat: „instanța consideră necesar de a

încasa de la inculpatul Bilous Nicolai în folosul statului suma de 339 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată, deoarece această sumă a fost cheltuită pentru demonstrarea

vinovăției inculpatului, sarcină ce aparține statului”, însă în partea dispozitivă a

sentinței, instanța nu s-a expus în privința cheltuielilor judiciare.

A mai indicat că, argumentul primei instanțe prin care a motivat refuzul de

încasare a cheltuielilor judiciare de la inculpat, precum că statul are obligația de a

demonstra vinovăția persoanei, nu este plauzibil, iar art. 229 Cod de procedură

penală, indică că condamnatul poate fi obligat la recuperarea cheltuielilor judiciare.

2017, apelul declarat a fost admis, casată parțial sentința în latura civilă cu

pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi prin care s-a respins ca

neîntemeiată cererea procurorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor de

judecată în sumă de 339 lei pentru efectuarea expertizei. În rest s-a menținut

sentința.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a omis

a se expune în dispozitivul sentinței asupra cererii procurorului privind încasarea

cheltuielilor de judecată în sumă de 339 lei.

Instanța de apel a indicat că din materialele dosarului se atestă că a fost

efectuată examinarea medico – legală a cet. Bilous Nicolai în urma căreia a fost

întocmit raportul de constatare medico – legală nr. 127 din 27 februarie 2017, la

data de 13 martie 2017 a fost întocmit raportul de expertiză judiciară nr. 137

potrivit căruia, în proba de sânge a inculpatului s-a depistat alcool etilic în cantitate

de 2,4% echivalent a 2,4 g/l, iar la data de 06 aprilie 2017 a fost întocmit raportul

de expertiză judiciară nr. 218 potrivit căruia, în proba de sânge a inculpatului, s-a

depistat alcool etilic în cantitate de 2,4% echivalent a 2,4 g/l.

2

La fel, instanța de apel a menționat că, prin ordonanța ofițerului de urmărire

penală din 15 martie 2017, a fost dispusă efectuarea expertizei toxicologică medico

– legală.

Instanța de apel a indicat că, conform art. 143 alin. (1) și (2) Cod de procedură

penală, expertizele pentru constatarea gradului de gravitate și caracterul

vătămărilor integrității corporale se efectuează și se dispun obligatoriu, iar plata se

face din contul mijloacelor bugetului de stat.

Astfel, instanța de apel a conchis că, cererea procurorului urmează a fi

respinsă, pe motiv că încasarea cheltuielilor de judecată pentru efectuarea

expertizei se face din contul mijloacelor bugetului de stat, deoarece, în sarcina

statului este de a dovedi vinovăția celor imputate în acțiunile inculpaților.

– șef al Procuraturii de Circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, indicând temeiul

pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală prin

care a solicitat casarea parțială a deciziei, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea de la inculpat cu titlu de cheltuieli

judiciare suma de 339 lei pentru efectuarea expertizelor, invocând:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția privind

respingerea solicitării procurorului cu privire la încasarea de la inculpat a

cheltuielilor judiciare;

- conform art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală, plata expertizelor

judiciare efectuate în cazuri obligatoriu se face din contul bugetului de stat la

momentul dispunerii și efectuării lor, ulterior, la finisarea procesului penal, se

solicită restituirea acestor cheltuieli statului, cheltuieli care au fost suportate din

cauza comiterii de către inculpați a infracțiunilor;

- soluționarea chestiunii cine suportă cheltuielile judiciare, trebuie soluționată

reieșind din prevederile art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, care pe prim

plan pune pe condamnat, responsabil de aceste cheltuieli, și doar dacă condamnatul

nu este în stare, din diferite motive, invaliditate, incapacitate juridică etc.,

cheltuielile sunt trecute în contul statului;

- există practică judiciară privind recuperarea cheltuielilor legate de

efectuarea expertizei, indicând decizia Curții de Apel Cahul din 23.09.2015 dosarul

05-1a-751-03062015.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este inadmisibil, din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul sa conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

3

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că recurentul indică ca temei pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în

sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Astfel, Colegiul penal menționează că, argumentul acuzării precum că

instanța de apel a lăsat neargumentată soluția privind încasarea de la inculpat a

cheltuielilor judiciare se califică ca declarativ, Colegiul penal indică că acest motiv

a fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra căruia s-au formulat și s-

au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului

(f.d. 121 – 123), pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii

CEDO, hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010.

Mai mult, Colegiul penal ține să menționeze că raportul de constatare medico

– legală nr. 127(f.d. 16), rapoartele de expertize judiciare nr. 137(f.d. 29-30) și

218(f.d. 31-32) au fost efectuate nu la solicitarea inculpatului, aceste acțiuni

procesuale țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, iar conform

art. 75 alin. (3) al Legii nr. 68 din 14 aprilie 2016, cu privire la expertiza judiciară

și statutul expertului judiciar, „cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt

suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală.”, conform art.

227 alin. (2) pct. 5), alin. (3) Cod de procedură penală „Cheltuielile judiciare

cuprind sumele în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală și se

plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.”

Prin urmare Colegiul penal indică că, suma de 339 lei, este compusă din

costul pentru efectuarea rapoartelor de expertiză pe caz, cheltuieli ce sunt

prevăzute de art. 227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală.

Colegiul penal invocă că aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin

intermediul organelor de resorț care pornesc urmărirea penală și se compun din

cheltuieli evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale,

administrării probelor însă nu constituie cheltuieli suplimentare suportate de către

4

organul de urmărire penală sau de către instanță, în legătură cu efectuarea urmării

penale sau judecarea cauzei.

Cât ține de argumentul procurorului precum că există practică judiciară

privind recuperarea cheltuielilor legate de efectuarea expertizei, indicând decizia

Curții de Apel Cahul din 23.09.2015 dosarul nr. 05-1a-751-03062015, Colegiul

penal a constatat că, potrivit deciziei menționate, cheltuielile suportate pentru

expertiza auto-tehnică nr. 2358 au fost încasate din contul inculpatului, însă,

Colegiul penal ține să indice că, în decizia menționată, nu este indicat cine a

solicitat efectuarea expertizei, astfel, expertiza putea fi ordonată la solicitarea

inculpatului, din acest motiv suma privind cheltuielile suportate pentru efectuarea

acestei expertize a fost încasată de la inculpat, din aceste considerente Colegiul

penal nu reține acest argument. Se mai invocă că o singură decizie a instanței de

apel nu formează o practică stabilă.

Astfel decizia atacată este legală, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil,

ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul – șef al

Procuraturii de Circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 05 octombrie 2017, în cauza penală

privindu-l pe Bilous Nicolai XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 07 februarie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

5