1ra-1811/2017 — art. 145 alin. 2 lit. j, 217 alin. 3 lit. c, 186 alin. 2 lit. c, d, 186 alin. 2 lit. c, d CP

1ra-1811/2017 — art. 145 alin. 2 lit. j, 217 alin. 3 lit. c, 186 alin. 2 lit. c, d, 186 alin. 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1811/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Lilia Prisăcari, împotriva sentinței Judecătoriei Drochia din 14

iulie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 octombrie

2017, în privința inculpatului

Baznat Cătălin XXXXX născut la

XX XXXXX XXXX în s. XXXX, r-nul XXXXX, locuitor al

s. XXXXX, com. XXXXX, r-nul XXXXX, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 24.06.2017 – 14.07.2017,

instanța de apel: 07.08.2017 – 08.10.2017,

instanța de recurs: 28.11.2017 – 27.12.2017.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal

C O N S T A T Ă :

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Baznat

Cătălin a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal la 12 ani

închisoare, în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal la 1 an închisoare cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate în domeniul farmaceutic, de

administrare a substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor lor pe un termen

de 3 ani, în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 1 an închisoare, și în baza

art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 1 an închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 13

1

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate în

domeniul farmaceutic, de administrare a substanțelor narcotice, psihotrope și

precursorilor lor pe un termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip închis,

începând din 14 iulie 2017, cu includerea termenului de aflare în arest preventiv

din 06 mai 2017 până la 14 iulie 2017.

A fost respins, ca neîntemeiat, demersul acuzării privind încasarea de la

inculpat în contul statului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor

judiciare în sumă de 34.211 lei.

Baznat C., fiind în stare de ebrietate, fapt confirmat prin raportul de expertiză

judiciară nr. 312 din 19.05.2017, aflându-se la stația de purificare a SRL „Magt-

Vest” din or. Glodeni, în urma unui conflict verbal cu paznicul Bogaci V. care

activa la acea stație, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele, acesta

căzând jos, după care imediat, cu un hârleț pe care l-a luat de lângă casa

paznicului, i-a aplicat, în scop de omor, în regiunea capului, multiple lovituri cu

acesta, cauzându-i o plagă masivă în regiunea capului, determinată de mișcarea

patologică a oaselor și capitații osoase, multiple fragmente osoase ale craniului

cerebral și facial, soldate cu decesul victimei.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 60 din 06.05.2017, decesul lui

Bogaci V. a survenit în urma traumei cranio-cerebrale deschise masive cu fractura

oaselor craniului cerebral și facial, cu lezarea totală a integrității anatomice a

creierului, leziuni care au putut fi pricinuite prin acțiuni multiple a unui corp dur

contondent cu suprafața vulnerantă limitată, posibil prin lovituri multiple cu un

hârleț și se califică ca vătămări corporale grave, incompatibile cu viața.

Tot el, a păstrat la domiciliul său din s. XXXXX, com. XXXXX, r-nul

XXXXX, substanțe narcotice pentru consum propriu, parțial fiind deja utilizate,

fiind la 10 aprilie 2017 depistate de către angajații poliției în rezultatul cercetării la

fața locului a domiciliului, în urma căreia au fost ridicate un pachet din hârtie în

care se afla o masă vegetală uscată, asemănătoare cu cânepa, o sticlă din plastic,

fragmente de butelii din plastic și fragmente din staniol pe care se observă masă

vegetală uscată de culoare negru-cafeniu, asemănătoare cu rășina de canabis.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34.12/2/2-R-464 din

25.04.2017, masa vegetală uscată, de culoare verde, ridicată de la inculpat

reprezintă marihuană, greutatea căreia constituie 0,754 gr., iar pe suprafața

interioară a fragmentelor de butelii din plastic s-a depistat rășină de canabis, în

cantitate de 0,133 gr. Marihuana se atribuie la substanțele stupefiante – droguri de

origine vegetală, neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din plantele de

cânepă. Rășina de canabis se atribuie la substanțele stupefiante – droguri de origine

vegetală, neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal în rezultatul

întrebuințării produselor din plantele de cânepă.

Marihuana și rășina de canabis sunt incluse în lista nr. 1, tabelul nr. 1

Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale,

aprobată prin HG RM nr. 1088 din 05.10.2004, modificată prin HG RM nr. 103

din 27.02.2017.

2

Conform raportului de constatare nr. 288 din 11.05.2017, în proba de urină

prezentată la examinare, s-au depistat canabinoide și compuși chimici activi ai

canabisului.

Tot el, la începutul lunii aprilie 2017, în jurul orei 17.00, aflându-se în s.

XXX, r-nul XXXX, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns în

gospodăria lui Stati P., situată în s. XXXX, r-nul XXXXX, de unde pe ascuns a

sustras o bicicletă de tip sport, ce aparținea lui Popa P., pe care a însușit-o,

cauzându-i acesteia o daună materială considerabilă, în mărime de 2000 lei.

Tot el, la 02 mai 2017, în jurul orelor 11.00, având scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, a pătruns în gospodăria lui Șalari S., situată în s. XXXXX,

r-nul XXXXX, de unde pe ascuns a sustras un telefon mobil de model „Digma” la

preț de 1500 lei, o husă pentru telefon – 200 lei, căști pentru telefon – 180 lei, un

antiperspirant - 70 lei, bani în sumă de 50 lei, bunuri pe care le-a însușit, cauzându-

i părții vătămate un prejudiciu considerabil, în sumă de 2000 lei.

Instanța a reținut că inculpatul a solicitat examinarea cauzei în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, declarând că recunoaște integral vina, și i-

a încadrat acțiunile în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, ca omorul intenționat

al unei persoane, săvârșit cu o deosebită cruzime, în baza art. 217 alin. (3) lit. c)

Cod penal, ca procurarea și păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără

scop de înstrăinare, acțiune săvârșită cu utilizarea drogurilor a căror circulație în

scopuri medicinale este interzisă, în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, ca

furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în

încăpere, cu cauzarea unei daune materiale considerabile și în baza art. 186 alin.

(2) lit. c), d) Cod penal, ca furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea unei daune materiale

considerabile.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod

penal, că inculpatul se caracterizează negativ, este o persoană care deseori încalcă

ordinea publică și consumă băuturi alcoolice, fiind la prima abatere de la lege, în

calitate de circumstanțe atenuante fiind reținute recunoașterea vinei și contribuirea

activă la descoperirea infracțiunilor, că nu au fost stabilite circumstanțe agravante,

nu are persoane la întreținere, și că nu a fost înaintată acțiune civilă.

Totodată, potrivit art. 15 alin. (1) al Legii RM nr. 1806 din 23.06.2000 cu

privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-științifice și medico-legale, cu

modificările și completările ulterioare, expertiza judiciară se efectuează la

ordonarea organului de urmărire penală, a procurorului, a organului împuternicit să

examineze cazurile cu privire la contravențiile administrative, a instanțelor

judecătorești din oficiu sau la cererea părților, în conformitate cu legislația de

procedură penală, de procedură civilă, legislația cu privire la contravențiile

administrative și cu prezenta lege.

Or, expertizele efectuate au fost ordonate de către organul de urmărire

penală, ce la rândul său au determinat încadrarea juridică a faptei, acțiuni

procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, pusă în

sarcina acuzării, demersul acuzării privind încasarea cheltuielilor pentru efectuarea

expertizelor din contul inculpatului fiind neîntemeiat.

3

apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care de la inculpat să fie încasate în contul statului cheltuielile judiciare în mărime

de 34.211 lei.

Apelantul a indicat că cheltuielile judiciare sunt generate de acțiunile

inculpatului și au legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale, urmând a fi

recuperate din contul acestuia, datorită legăturii de cauzalitate directă dintre

acțiunile inculpatului, expertizele judiciare și cheltuielile suportate.

După primirea rechizitoriului, inculpatul nu a contestat cheltuielile judiciare,

în instanța de fond fiind de acord să le achite, dar lăsând la discreția instanței

aprecierea cererii privind recuperarea cheltuielilor de judecată suportate de stat

înaintată de acuzare, în sumă totală de 34.211 lei.

Or, inculpatul a solicitat examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de

procedură penală, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

recunoscând săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu.

Potrivit informației anexate la rechizitoriu, cheltuielile judiciare suportate în

cadrul urmăririi penale constituie 34.211 lei, iar inculpatul acceptând examinarea

cauzei conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, a acceptat să

suporte și cheltuielile menționate în rechizitoriu.

Conform art. 227 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, cheltuielile

judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru buna desfășurare a

procesului penal. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă

legea nu prevede altă modalitate.

Alin. (3) este o normă generală și nu obligă statul să suporte cheltuielile, ci

să le achite la momentul necesar pentru a facilita operativitatea acțiunilor organului

de urmărire penală și pentru a nu condiționa termenul rezonabil prin încasarea

cheltuielilor judiciare de la părțile în proces.

În același timp, obligativitatea suportării cheltuielilor judiciare de către

condamnat este expusă în art. 229 Cod de procedură penală, conform cărui

cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul

statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile

judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și

apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică

garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu

dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată

și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată

pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată

pe temeiuri de nereabilitare. Instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare,

total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile

judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare

poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la

întreținerea lor.

Prin urmare, cheltuielile de judecată urmează a fi încasate din contul

inculpatului.

4

2017, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că instanța de fond just a stabilit starea de fapt și

vinovăția inculpatului de comitere a infracțiunilor prevăzute la art. 145 alin. (2) lit.

j), 217 alin. (3) lit. c), 186 alin. (2) lit. c), d) și 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal,

măsura pedepsei stabilite fiind corectă.

Totodată, obligația pozitivă a statului constă în colectarea probelor necesare

în vederea constatării faptei penale, identificării făptuitorului și implicit asumarea

cheltuielilor aferente procesului din contul statului, în cazul dat a cheltuielilor

pentru efectuarea expertizelor judiciare: raportul de expertiză judiciară nr. 60 din

06.05.2017 a cadavrului lui Bogaci V. – 2389 lei, raportul de constatare tehnico-

științifică nr. 34.12/2/2-R-464 din 25.04.2017 – 2800 lei, raportul de constatare nr.

288 din 11.05.2017 a probei de urină – 1680 lei, raportul de expertiză judiciară nr.

312 din 19.05.2017 – 3220 lei, raportul de expertiză judiciară nr. 34.12/2/2-R-555

din 24.05.2017 – 1680 lei, raportul de expertiză judiciară nr. 169 din 31.05.2017 -

20.580 lei, raportul de expertiză judiciară nr. 35a-2017 din 08.06.2017 – 1862 lei,

cu scopul pregătirii probante în vederea susținerii învinuirii înaintate inculpatului.

Potrivit art. 227 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în cazul efectuării

unei expertize pot fi atribuite ca cheltuieli judiciare doar sumele cheltuite pentru

restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare

a expertizei, însă nu și cheltuielile suportate integral pentru efectuarea unei

expertize când aceasta are statut de probă în procesul penal.

Argumentele acuzării invocate în susținerea admiterii cererii de încasare a

cheltuielilor de judecată, reieșind din solicitarea inculpatului de examinare a cauzei

în procedură simplificată, ce presupune recunoașterea vinovăției, sunt irelevante,

nefiind stabilite careva excepții privind cheltuielile judiciare ce ar viza careva

procedură specială de examinare a cauzei.

Afirmațiile acuzării că inculpatul ar fi fost de acord cu cheltuielile judiciare

suportate, fiind disponibil să le achite, sunt neîntemeiate, acesta în instanța de apel

solicitând respingerea apelului declarat.

declarat recurs ordinar, în care solicită casarea parțială a acestei decizii și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie încasate de la inculpat în contul

statului cheltuielile de judecată în mărime de 34.211 lei.

Recurenta a invocat că în cadrul urmăririi penale au fost dispuse și efectuate

un șir de expertize judiciare: raportul de expertiză judiciară nr. 60 din 06.05.2017 a

cadavrului lui Bogaci V. – 2389 lei, raportul de constatare tehnico-științifică nr.

34.12/2/2-R-464 din 25.04.2017 – 2800 lei, raportul de constatare nr. 288 din

11.05.2017 a probei de urină – 1680 lei, raportul de expertiză judiciară nr. 312 din

19.05.2017 – 3220 lei, raportul de expertiză judiciară nr. 34.12/2/2-R-555 din

24.05.2017 – 1680 lei, raportul de expertiză judiciară nr. 169 din 31.05.2017 -

20.580 lei, raportul de expertiză judiciară nr. 35a-2017 din 08.06.2017 – 1862 lei,

fiind suportate cheltuieli judiciare în sumă totală de 34.211 lei.

Potrivit art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de judecată poate

obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite

5

interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului

cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer

interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea

cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de

pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința

căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.

Or, cheltuielile date se datorează acțiunilor inculpatului și au legătură cu

efectuarea acțiunilor procesuale, urmând a fi recuperate din contul acestuia,

datorită legăturii de cauzalitate directă dintre acțiunile inculpatului, expertizele

judiciare și cheltuielile suportate.

După primirea rechizitoriului, inculpatul nu a contestat cheltuielile judiciare,

în instanța de fond fiind de acord să le achite, dar lăsând la discreția instanței

aprecierea cererii privind recuperarea cheltuielilor de judecată suportate de stat

înaintată de acuzare, în valoare totală de 34.211 lei.

Mai mult, inculpatul a solicitat examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de

procedură penală, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

recunoscând săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu. Potrivit informației anexate

la rechizitoriu, cheltuielile judiciare suportate în cadrul urmăririi penale constituie

34.211 lei, iar inculpatul acceptând examinarea cauzei conform prevederilor art.

3641 Cod de procedură penală, a acceptat să suporte și cheltuielile menționate în

rechizitoriu.

Prin urmare, inculpatul urmează să achite cheltuielile judiciare, fiind

persoana în rezultatul acțiunilor infracționale ale căruia a fost comisă infracțiunea

și, fiind necesară pornirea urmăririi penale și necesitatea întreprinderii măsurilor

procesuale în vederea dovedirii vinovăției acestuia, instanțele de fond și de apel

adoptând hotărâri neargumentate în acest sens.

În drept, recursul este fondat pe temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, se

atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate,

inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele

de fapt și de drept privind soluția încasării cheltuielilor judiciare în strictă

6

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală, corect ținând cont de

prevederile art. 385 alin. (1) pct. 14), 227 alin. (1) și (3), 143 alin. (1) pct. 1), 2), 6),

alin. (2) Cod de procedură penală, care prescriu expres că la adoptarea sentinței,

instanța de judecată soluționează cine și în ce proporție trebuie obligat să plătească

cheltuielile judiciare, suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului

penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă

modalitate, expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru

constatarea cauzei morții; gradului de gravitate și a caracterului vătămărilor

integrității corporale, altor cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul

în cauză, iar plata acestor expertize judiciare se face din contul mijloacelor

bugetului de stat, instanțele just, argumentat și în limitele competenței legale

statuând că, în speță, cheltuielile judiciare pentru expertizele judiciare ale

cadavrului și rapoartele de constatare tehnico-științifică urmează a fi făcute din

contul mijloacelor bugetului de stat.

Deci, legea procesual-penală, cât și jurisprudența națională, prevede clar și

expres că plata pentru expertizele judiciare menționate, se face din contul

mijloacelor bugetului de stat.

Or, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5.

din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele au

apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura cheltuielilor judiciare (pct. 5. din

decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 229 alin. (1), 27, 414 alin. (1) și (2) Cod

de procedură penală, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze

cheltuielile judiciare, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în latura cheltuielilor

judiciare în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea este o competență și

prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat

din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea

acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 3. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

pricinii care au fost puse la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița

versus Moldova).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția în

latura cheltuielilor judiciare, și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

7

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi

declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Lilia Prisăcari, împotriva sentinței Judecătoriei Glodeni din 14

iulie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 octombrie

2017, în privința inculpatului Baznat Cătălin XXXXX, pe motiv că este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 ianuarie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

8