1ra-1415/17 — 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 martie 2017 a fost încetat procesul penal în privința lui Vacarciuc Vadim de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și conform art. 55 Cod penal, fiindu- i aplicată sancțiune contravențională amendă în mărime de 150 unități convenționale, ce constituie 3000 lei. S-a admis parțial acțiunea civilă și s-a dispus încasarea de la Vacarciuc Vadim XXX în beneficiul lui Coghitin Roman a prejudiciul material în mărime de 1275 lei.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut ca inculpatul Vacarciuc Vadim XXX, la 6 februarie 2016, aproximativ la ora 15:30, conducând automobilul de model „Mercedes” cu n/î CHU 111 și nefiind de acord cu observația făcută anterior de partea vătămată Coghitin Roman, ce se afla la volanul automobilului de model „Mazda” cu n/î KPB 87, deplasându-se pe str. Vasile Lupu, în apropierea cu str. Belinski din mun. Chișinău, acționând cu intenție directă, a deschis geamul automobilului său și l-a numit pe Coghitin Roman cu cuvinte necenzurate, după care, a depășit automobilul părții vătămate Coghitin Roman și a manevrat automobilul său în față, încercând să-l stopeze și în așa mod provocând o situație de accident. În continuare, văzând că Coghitin Roman a reușit să evite stoparea sa, l-a urmărit, deplasându-se cu automobilul său după acesta, până când Coghitin Roman a stopat de sine stătător pe adresa mun. Chișinău, str. Vasile Lupu 59. Văzând aceasta, inculpatul Vacarciuc Vadim, încălcând grosolan ordinea publică, din intenții huliganice, fiind în loc public, în prezența trecătorilor și altor persoane ce se aflau în preajmă, s-a apropiat brusc de automobilul de model „Mazda” cu n/î KPB 87 și folosind forța fizică, l-a scos pe Coghitin Roman din automobil, aplicându- 1 i lovituri cu pumnii în regiunea feței, l-a strâns puternic cu mâinile de gât, cauzându-i astfel părții vătămate Coghitin Roman dureri fizice și leziuni corporale sub formă de echimoze multiple la nivelul feței, echimoză la nivelul gâtului.

Sentința instanței de fond a fost atacată cu apeluri de procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Buiucani Axentiev Alexei și partea vătămată Coghitin Roman. 3.1. În apelul declarat, procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, conform ordinii stabilite pentru prima instanță, cu adoptarea unei noi decizii, prin care Vacarciuc Vadim să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) din Codul penal, cu stabilirea pedepsei de 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintată de partea vătămată Coghitin Roman. În susținerea apelului, procurorul a invocat că prima instanță n-a acordat deplină eficiență la soluționarea chestiunii privind liberarea lui Vacarciuc V. de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, motivând că nu există temei pentru aplicarea prevederilor articolului 55 Cod penal. Acuzatorul de stat a indicat că acțiunile lui Vacarciuc Vadim nu întrunesc condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) al art. 55 Cod penal, deoarece ultimul nu și-a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și nu a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune. 3.2. În apelul declarat, partea vătămată Coghitin Roman a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Vacarciuc Vadim să fie tras la răspundere penală potrivit art. 287 Cod penal; Admiterea integrală a acțiunii civile prin care să fie încasată suma de 1275 lei - prejudiciul material, precum și suma de 50000 lei - prejudiciu moral. În susținerea apelului a invocat că nu i s-a reparat prejudiciul cauzat, prin ce nu au fost îndeplinite condițiile art. 55 Cod penal cu privire la liberare de răspundere penală, or inculpatul urma să repare prejudiciul cauzat, iar partea vătămată să declare că nu are pretenții față de inculpat. Totodată apelantul a invocat că instanța de fond eronat a constatat lipsa circumstanțelor agravante, or drept circumstanță agravantă potrivit art. 77 alin. (l) lit. g) Cod penal se consideră săvârșirea infracțiunii prin intermediul sau în prezența minorilor, persoanelor aflate în dificultate, persoanelor retardate mintal sau dependente de făptuitor. Prezența minorilor a fost confirmată chiar și de inculpat, explicând instanței că în mașina sa se afla copilul său de 6 ani. Necătând la faptul că acesta avea copilașul său în mașină inculpatul provoca situații de accident, fapt constatat de instanță, urmărea partea vătămată și a demonstrat prin acțiunile sale violente și cuvinte necenzurate o obrăznicie deosebită, demonstrativ în fața mai multor oameni, supărarea și furia sa, aplicând nenumărate lovituri părții vătămate. 2 Apelantul a considerat că instanța de fond eronat a respins cerințele în partea încasării prejudiciului moral, motivând că prejudiciul moral se consideră compensat însăși prin sancționarea făptașului pentru fapta comisă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017, pronunțată integral la 30 iunie 2017, au fost admise apelurile, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Vacarciuc Vadim XXX a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal cu numirea pedepsei în formă de amendă în mărime de 600 unității convenționale, ceea ce constituie 12000 lei. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată și s-a încasat de la Vacarciuc Vadim în beneficiul părții Vătămate Coghitin Roman suma de 1275 lei cu titlu de prejudiciu material și 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral. 4.1. În motivarea soluției instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiate și pripite concluziile primei instanțe, ce au condus la încetarea procesului penal în privința inculpatului, cu liberarea acestuia de răspundere penală și tragerea la răspundere contravențională. Instanța de apel a reținut că în speță nu sunt întrunite condițiile privind liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională a inculpatului și, în această ordine de idei, a menționat că prima instanță nemotivat a aplicat prevederile articolului 55 Cod penal. Instanța de apel a notat că instanța de fond nu a luat în considerație caracterul și gravitatea infracțiunii săvârșite, care potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal face parte din categoria celor mai puțin grave, prezintă pericol sporit pentru societate, precum și n-a ținut seama de scopul legii penale enunțat în art. 2 alin.(2) Cod penal – prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Instanța de apel a menționat, că inculpatul Vacarciuc Vadim nu a manifestat căința activă pe întregul proces penal – în sensul art. 57 Cod penal și, respectiv, nu a reparat integral prejudiciul material cauzat. În contextul dat instanța de apel ținând cont de circumstanțele cauzei, de persoana inculpatului, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatei, de scopul pedepsei privind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, a considerat că nu este motivată concluzia potrivit căreia inculpatul să fie liberat de răspundere penală, cu tragere la răspundere contravențională. La capitolul aplicării pedepsei instanța de apel a menționat luarea în considerație a prevederilor articolelor 7, 61 și 75 Cod penal și că este rezonabilă aplicarea pedepsei prevăzute în sancțiunea normei penale speciale – amenda, deoarece inculpatul nu dispune de antecedente penale, a recunoscut integral vina, se caracterizează pozitiv, în speță nu s- au constatat circumstanțe agravante și, în context, nu există temei pentru stabilirea pedepsei cu închisoare, dat fiind, că sancțiunea normei penale prevede și alte categorii de pedepse, inclusiv amenda. 3 Soluționând chestiunea cu privire la repararea prejudiciului material produs prin infracțiune, în conformitate cu prevederile articolului 387 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel a apreciat că sunt dovedite temeiurile și mărimea acestui prejudiciu, astfel încât urmează a fi admis în tot spre reparare părții vătămate din contul inculpatului. La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral instanța de apel a luat în considerație rezultatele infracționale, care au influențat considerabil starea psihică a părții vătămate, precum și starea sănătății acestuia.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către avocatul Bucicov Serghei în numele inculpatului depus și de inculpat depus, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței. 5.1. În motivarea cererilor recurenții invocă că Vacarciuc Vadim își recunoaște vinovăția, a recuperat integral prejudiciul stabilit prin sentința, a achitat amenda aplicată de instanța de judecată în mărime de 3000 lei, astfel pedeapsa fiind executată, deci aplicarea amenzii în mărime de 12000 lei nu este corectă. Suplimentar recurenții menționează că la data de 05.06.2017 inculpatul a achitat prejudiciul material în mărime de 1275 lei. De asemenea, recurenții invocă că în instanța de apel nu au fost audiați din nou martorii acuzării a căror declarații constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.

Pe cauză a fost depusă referință de către partea vătămată Coghitin Roman, care se pronunță pentru inadmisibilitatea recursului declarat ca vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel, din motiv că achitarea amenzii și omiterea audierii martorilor acuzării nu probează în nici un caz încadrarea greșită a faptei. Totodată, partea vătămată menționează că în cererile de recurs lipsește explicația privind temeiul principal de declarare a recursului. Suplimentar, partea vătămată invocă că condiția obligatorie de a audia din nou martorii acuzării este ca apelul să fie declarat împotriva sentinței de achitare.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestora în cazul în care constată că sunt vădit neîntemeiate. Colegiul penal reține că autorii recursurilor invocă în prezenta speță temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Însă, din conținutul recursurilor declarate se atestă că recurenții critică pedeapsa ce i-a fost aplicată 4 inculpatului. Deci, în astfel de împrejurări, Colegiul penal consideră că, de fapt recurenții în recursurile declarate semnalează temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, prin prisma aplicării pedepsei individualizate contrar prevederilor legale. Respectiv, invocarea temeiului pentru recurs stipulat la pct. 12) al aceleiași norme, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, este contrară conținutului recursurilor, ceea ce implică neconfirmarea temeiului dat. Analizând argumentele recurenților, Colegiul penal atestă, că instanța de apel corect a considerat că concluziile primei instanțe, privind aplicarea în privința condamnatului Vacarciuc Vadim a prevederilor art. 55 Cod penal, sunt contrare prevederilor art. 55, 61, 75 Cod penal. În acest sens Colegiul penal menționează că art.55 Cod penal prevede posibilitatea liberării persoanei de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională iar esența acestui tip de liberare de răspundere penală constă în aceea, că instanța de judecată, în condițiile limitativ prevăzute de lege pentru unele infracțiuni de o gravitate redusă, dispune înlocuirea răspunderii penale cu o altă formă de răspundere juridică ce atrage aplicarea unor sancțiuni cu caracter contravențional. Drept temei pentru aplicarea acestei modalități de înlocuire a răspunderii penale poate servi prezența cumulativă a următorilor indici: a) comiterea unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave; b) comiterea infracțiunii pentru prima oară; c) recunoașterea vinei; d) repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune; e) constatarea faptului că persoana poate fi corectată fără a fi supusă răspunderii penale. Cum rezultă din decizia atacată, instanța de apel nu a constatat întrunirea condițiilor expuse mai sus, prejudiciul material în sumă de 1275 lei, potrivit bonului de plată (f.d. 150), fiind achitat la data 12.05.2017, astfel la adoptarea sentinței din 06.03.2017 nefiind întrunite condițiile de aplicare a art. 55 Cod penal. Potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Astfel, instanța de apel corect a considerat, că încetarea procesului penal și atragerea lui Vacarciuc Vadim la răspundere contravențională, este greșit aplicată. În consecință, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal consideră că pedeapsa stabilită inculpatului în baza art. 287 alin. (1) Cod penal corespunde prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, fiind motivată, individualizată și aplicată în limitele prevăzute de lege, iar hotărârea atacată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția. În ceea ce privește argumentele recurenților privitoare la faptul că instanța de apel nu a luat în considerație achitarea amenzii de către inculpat, prin ce a executat pedeapsa, Colegiul penal le apreciază critic, deoarece calea de atac apelul are efect suspensiv, reieșind din prevederile art. 408 Cod de procedură penală „apelul declarat în termen este suspensiv de executare atât în ce privește latura penală, cât și latura civilă, în afara cazurilor când legea dispune altfel”. Totodată executarea sentinței nu poate nici într-un fel servi drept probă sau temei de a înceta judecarea cauzei sau de a lipsi părțile în proces de a folosi calea de atac apelul. 5 De asemenea, nu poate fi reținut argumentul recurenților potrivit căruia în cadrul examinării cauzei în instanța de apel nu au fost audiați din nou martorii acuzării în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, din motiv că potrivit art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală condiția obligatorie pentru a audia din nou martorii acuzării este ca apelul să fie declarat împotriva sentinței de achitare. În cauză sentința este de încetare a procesului penal, ceea ce implică inaplicabilitatea prevederilor menționate și respectiv netemeinicia argumentului dat. Rezumând cele expuse, Colegiul penal nu constată prezența erorilor de drept ce ar afecta hotărârea atacată sub aspectele invocate, astfel ajunge la concluzia că recursurile ordinare sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Bucicov Sergiu în numele inculpatului și de inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017, în cauza penală în privința lui Vacarciuc Vadim XXX, deoarece sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 ianuarie 2018. Președinte Petru Ursache Judecători Nadejda Toma Anatolie Țurcan 6