1ra-1415/17 — 287 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 287 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-1415/17 — 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1415/2017
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
13 decembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componentă:
Președinte – Petru Ursache,
Judecătorii – Nadejda Toma, Anatolie Țurcan,
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de avocatul
Bucicov Sergiu în numele inculpatului și de inculpat, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017, în cauza penală în privința
lui
Vacarciuc Vadim XXX, născut la XXXXX,
originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
20.09.2016 – 06.03.2017 (prima instanță);
27.03.2017 – 30.05.2017 (instanța de apel);
08.08.2017 – 13.12.2017 (instanța de recurs).
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 martie 2017 a fost
încetat procesul penal în privința lui Vacarciuc Vadim de învinuire în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și conform art. 55 Cod penal, fiindu-
i aplicată sancțiune contravențională amendă în mărime de 150 unități convenționale, ce
constituie 3000 lei.
S-a admis parțial acțiunea civilă și s-a dispus încasarea de la Vacarciuc Vadim XXX
în beneficiul lui Coghitin Roman a prejudiciul material în mărime de 1275 lei.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut ca inculpatul Vacarciuc
Vadim XXX, la 6 februarie 2016, aproximativ la ora 15:30, conducând automobilul de
model „Mercedes” cu n/î CHU 111 și nefiind de acord cu observația făcută anterior de
partea vătămată Coghitin Roman, ce se afla la volanul automobilului de model „Mazda”
cu n/î KPB 87, deplasându-se pe str. Vasile Lupu, în apropierea cu str. Belinski din mun.
Chișinău, acționând cu intenție directă, a deschis geamul automobilului său și l-a numit
pe Coghitin Roman cu cuvinte necenzurate, după care, a depășit automobilul părții
vătămate Coghitin Roman și a manevrat automobilul său în față, încercând să-l stopeze
și în așa mod provocând o situație de accident. În continuare, văzând că Coghitin Roman
a reușit să evite stoparea sa, l-a urmărit, deplasându-se cu automobilul său după acesta,
până când Coghitin Roman a stopat de sine stătător pe adresa mun. Chișinău, str. Vasile
Lupu 59. Văzând aceasta, inculpatul Vacarciuc Vadim, încălcând grosolan ordinea
publică, din intenții huliganice, fiind în loc public, în prezența trecătorilor și altor
persoane ce se aflau în preajmă, s-a apropiat brusc de automobilul de model „Mazda” cu
n/î KPB 87 și folosind forța fizică, l-a scos pe Coghitin Roman din automobil, aplicându-
1
i lovituri cu pumnii în regiunea feței, l-a strâns puternic cu mâinile de gât, cauzându-i
astfel părții vătămate Coghitin Roman dureri fizice și leziuni corporale sub formă de
echimoze multiple la nivelul feței, echimoză la nivelul gâtului.
Sentința instanței de fond a fost atacată cu apeluri de procurorul în Procuratura
municipiului Chișinău, oficiul Buiucani Axentiev Alexei și partea vătămată Coghitin
Roman.
3.1. În apelul declarat, procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei,
conform ordinii stabilite pentru prima instanță, cu adoptarea unei noi decizii, prin care
Vacarciuc Vadim să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287
alin. (1) din Codul penal, cu stabilirea pedepsei de 1 an închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintată de partea
vătămată Coghitin Roman.
În susținerea apelului, procurorul a invocat că prima instanță n-a acordat deplină
eficiență la soluționarea chestiunii privind liberarea lui Vacarciuc V. de răspundere penală
cu tragerea la răspundere contravențională, motivând că nu există temei pentru aplicarea
prevederilor articolului 55 Cod penal.
Acuzatorul de stat a indicat că acțiunile lui Vacarciuc Vadim nu întrunesc condițiile
prevăzute la alin. (1) și (2) al art. 55 Cod penal, deoarece ultimul nu și-a recunoscut vina
în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și nu a reparat
prejudiciul cauzat prin infracțiune.
3.2. În apelul declarat, partea vătămată Coghitin Roman a solicitat casarea sentinței,
cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Vacarciuc Vadim să fie tras la răspundere
penală potrivit art. 287 Cod penal;
Admiterea integrală a acțiunii civile prin care să fie încasată suma de 1275 lei -
prejudiciul material, precum și suma de 50000 lei - prejudiciu moral.
În susținerea apelului a invocat că nu i s-a reparat prejudiciul cauzat, prin ce nu au
fost îndeplinite condițiile art. 55 Cod penal cu privire la liberare de răspundere penală, or
inculpatul urma să repare prejudiciul cauzat, iar partea vătămată să declare că nu are
pretenții față de inculpat.
Totodată apelantul a invocat că instanța de fond eronat a constatat lipsa
circumstanțelor agravante, or drept circumstanță agravantă potrivit art. 77 alin. (l) lit. g)
Cod penal se consideră săvârșirea infracțiunii prin intermediul sau în prezența minorilor,
persoanelor aflate în dificultate, persoanelor retardate mintal sau dependente de făptuitor.
Prezența minorilor a fost confirmată chiar și de inculpat, explicând instanței că în mașina
sa se afla copilul său de 6 ani. Necătând la faptul că acesta avea copilașul său în mașină
inculpatul provoca situații de accident, fapt constatat de instanță, urmărea partea vătămată
și a demonstrat prin acțiunile sale violente și cuvinte necenzurate o obrăznicie deosebită,
demonstrativ în fața mai multor oameni, supărarea și furia sa, aplicând nenumărate
lovituri părții vătămate.
2
Apelantul a considerat că instanța de fond eronat a respins cerințele în partea
încasării prejudiciului moral, motivând că prejudiciul moral se consideră compensat
însăși prin sancționarea făptașului pentru fapta comisă.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017,
pronunțată integral la 30 iunie 2017, au fost admise apelurile, casată total sentința și
pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
Vacarciuc Vadim XXX a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 287 alin. (1) Cod penal cu numirea pedepsei în formă de amendă în mărime de 600
unității convenționale, ceea ce constituie 12000 lei.
A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată și s-a încasat de la Vacarciuc Vadim
în beneficiul părții Vătămate Coghitin Roman suma de 1275 lei cu titlu de prejudiciu
material și 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
4.1. În motivarea soluției instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiate și pripite
concluziile primei instanțe, ce au condus la încetarea procesului penal în privința
inculpatului, cu liberarea acestuia de răspundere penală și tragerea la răspundere
contravențională.
Instanța de apel a reținut că în speță nu sunt întrunite condițiile privind liberarea de
răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională a inculpatului și, în această
ordine de idei, a menționat că prima instanță nemotivat a aplicat prevederile articolului
55 Cod penal.
Instanța de apel a notat că instanța de fond nu a luat în considerație caracterul și
gravitatea infracțiunii săvârșite, care potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal face parte din
categoria celor mai puțin grave, prezintă pericol sporit pentru societate, precum și n-a
ținut seama de scopul legii penale enunțat în art. 2 alin.(2) Cod penal – prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni.
Instanța de apel a menționat, că inculpatul Vacarciuc Vadim nu a manifestat căința
activă pe întregul proces penal – în sensul art. 57 Cod penal și, respectiv, nu a reparat
integral prejudiciul material cauzat.
În contextul dat instanța de apel ținând cont de circumstanțele cauzei, de persoana
inculpatului, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării inculpatei, de scopul pedepsei privind prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni, a considerat că nu este motivată concluzia potrivit căreia inculpatul să fie
liberat de răspundere penală, cu tragere la răspundere contravențională.
La capitolul aplicării pedepsei instanța de apel a menționat luarea în considerație a
prevederilor articolelor 7, 61 și 75 Cod penal și că este rezonabilă aplicarea pedepsei
prevăzute în sancțiunea normei penale speciale – amenda, deoarece inculpatul nu dispune
de antecedente penale, a recunoscut integral vina, se caracterizează pozitiv, în speță nu s-
au constatat circumstanțe agravante și, în context, nu există temei pentru stabilirea
pedepsei cu închisoare, dat fiind, că sancțiunea normei penale prevede și alte categorii de
pedepse, inclusiv amenda.
3
Soluționând chestiunea cu privire la repararea prejudiciului material produs prin
infracțiune, în conformitate cu prevederile articolului 387 alin. (1) Cod de procedură
penală, instanța de apel a apreciat că sunt dovedite temeiurile și mărimea acestui
prejudiciu, astfel încât urmează a fi admis în tot spre reparare părții vătămate din contul
inculpatului.
La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral instanța
de apel a luat în considerație rezultatele infracționale, care au influențat considerabil
starea psihică a părții vătămate, precum și starea sănătății acestuia.
Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către avocatul
Bucicov Serghei în numele inculpatului depus și de inculpat depus, care în temeiul art.
427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu menținerea
sentinței.
5.1. În motivarea cererilor recurenții invocă că Vacarciuc Vadim își recunoaște
vinovăția, a recuperat integral prejudiciul stabilit prin sentința, a achitat amenda aplicată
de instanța de judecată în mărime de 3000 lei, astfel pedeapsa fiind executată, deci
aplicarea amenzii în mărime de 12000 lei nu este corectă.
Suplimentar recurenții menționează că la data de 05.06.2017 inculpatul a achitat
prejudiciul material în mărime de 1275 lei.
De asemenea, recurenții invocă că în instanța de apel nu au fost audiați din nou
martorii acuzării a căror declarații constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să
întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.
Pe cauză a fost depusă referință de către partea vătămată Coghitin Roman, care se
pronunță pentru inadmisibilitatea recursului declarat ca vădit neîntemeiat cu menținerea
deciziei instanței de apel, din motiv că achitarea amenzii și omiterea audierii martorilor
acuzării nu probează în nici un caz încadrarea greșită a faptei.
Totodată, partea vătămată menționează că în cererile de recurs lipsește explicația
privind temeiul principal de declarare a recursului.
Suplimentar, partea vătămată invocă că condiția obligatorie de a audia din nou
martorii acuzării este ca apelul să fie declarat împotriva sentinței de achitare.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din
următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel
doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate împotriva hotărârii
instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității
acestora în cazul în care constată că sunt vădit neîntemeiate.
Colegiul penal reține că autorii recursurilor invocă în prezenta speță temeiul pentru
recurs prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Însă, din conținutul
recursurilor declarate se atestă că recurenții critică pedeapsa ce i-a fost aplicată
4
inculpatului.
Deci, în astfel de împrejurări, Colegiul penal consideră că, de fapt recurenții în
recursurile declarate semnalează temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art.
427 Cod de procedură penală, prin prisma aplicării pedepsei individualizate contrar
prevederilor legale. Respectiv, invocarea temeiului pentru recurs stipulat la pct. 12) al
aceleiași norme, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, este
contrară conținutului recursurilor, ceea ce implică neconfirmarea temeiului dat.
Analizând argumentele recurenților, Colegiul penal atestă, că instanța de apel corect
a considerat că concluziile primei instanțe, privind aplicarea în privința condamnatului
Vacarciuc Vadim a prevederilor art. 55 Cod penal, sunt contrare prevederilor art. 55, 61,
75 Cod penal.
În acest sens Colegiul penal menționează că art.55 Cod penal prevede posibilitatea
liberării persoanei de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională iar
esența acestui tip de liberare de răspundere penală constă în aceea, că instanța de judecată,
în condițiile limitativ prevăzute de lege pentru unele infracțiuni de o gravitate redusă,
dispune înlocuirea răspunderii penale cu o altă formă de răspundere juridică ce atrage
aplicarea unor sancțiuni cu caracter contravențional.
Drept temei pentru aplicarea acestei modalități de înlocuire a răspunderii penale
poate servi prezența cumulativă a următorilor indici: a) comiterea unei infracțiuni ușoare
sau mai puțin grave; b) comiterea infracțiunii pentru prima oară; c) recunoașterea vinei;
d) repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune; e) constatarea faptului că persoana
poate fi corectată fără a fi supusă răspunderii penale.
Cum rezultă din decizia atacată, instanța de apel nu a constatat întrunirea condițiilor
expuse mai sus, prejudiciul material în sumă de 1275 lei, potrivit bonului de plată (f.d.
150), fiind achitat la data 12.05.2017, astfel la adoptarea sentinței din 06.03.2017 nefiind
întrunite condițiile de aplicare a art. 55 Cod penal.
Potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,
corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât din partea
inculpatului, cât și a altor persoane.
Astfel, instanța de apel corect a considerat, că încetarea procesului penal și atragerea
lui Vacarciuc Vadim la răspundere contravențională, este greșit aplicată.
În consecință, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal consideră că
pedeapsa stabilită inculpatului în baza art. 287 alin. (1) Cod penal corespunde
prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, fiind motivată, individualizată și aplicată în limitele
prevăzute de lege, iar hotărârea atacată conține motive clare și legale pe care se întemeiază
soluția.
În ceea ce privește argumentele recurenților privitoare la faptul că instanța de apel
nu a luat în considerație achitarea amenzii de către inculpat, prin ce a executat pedeapsa,
Colegiul penal le apreciază critic, deoarece calea de atac apelul are efect suspensiv,
reieșind din prevederile art. 408 Cod de procedură penală „apelul declarat în termen este
suspensiv de executare atât în ce privește latura penală, cât și latura civilă, în afara
cazurilor când legea dispune altfel”. Totodată executarea sentinței nu poate nici într-un
fel servi drept probă sau temei de a înceta judecarea cauzei sau de a lipsi părțile în proces
de a folosi calea de atac apelul.
5
De asemenea, nu poate fi reținut argumentul recurenților potrivit căruia în cadrul
examinării cauzei în instanța de apel nu au fost audiați din nou martorii acuzării în cazul
în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, din motiv că potrivit art. 415 alin.
(21) Cod de procedură penală condiția obligatorie pentru a audia din nou martorii acuzării
este ca apelul să fie declarat împotriva sentinței de achitare. În cauză sentința este de
încetare a procesului penal, ceea ce implică inaplicabilitatea prevederilor menționate și
respectiv netemeinicia argumentului dat.
Rezumând cele expuse, Colegiul penal nu constată prezența erorilor de drept ce ar
afecta hotărârea atacată sub aspectele invocate, astfel ajunge la concluzia că recursurile
ordinare sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Bucicov Sergiu în
numele inculpatului și de inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 30 mai 2017, în cauza penală în privința lui Vacarciuc Vadim XXX,
deoarece sunt vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 ianuarie 2018.
Președinte Petru Ursache
Judecători Nadejda Toma
Anatolie Țurcan
6