ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 12.01.2018

1ra-1415/17 — 287 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
12.01.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
287 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-1415/17 — 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1415/2017

Curtea Supremă de Justiție

13 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componentă:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Nadejda Toma, Anatolie Țurcan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de avocatul

Bucicov Sergiu în numele inculpatului și de inculpat, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017, în cauza penală în privința

lui

Vacarciuc Vadim XXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

încetat procesul penal în privința lui Vacarciuc Vadim de învinuire în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și conform art. 55 Cod penal, fiindu-

i aplicată sancțiune contravențională amendă în mărime de 150 unități convenționale, ce

constituie 3000 lei.

S-a admis parțial acțiunea civilă și s-a dispus încasarea de la Vacarciuc Vadim XXX

în beneficiul lui Coghitin Roman a prejudiciul material în mărime de 1275 lei.

Vadim XXX, la 6 februarie 2016, aproximativ la ora 15:30, conducând automobilul de

model „Mercedes” cu n/î CHU 111 și nefiind de acord cu observația făcută anterior de

partea vătămată Coghitin Roman, ce se afla la volanul automobilului de model „Mazda”

cu n/î KPB 87, deplasându-se pe str. Vasile Lupu, în apropierea cu str. Belinski din mun.

Chișinău, acționând cu intenție directă, a deschis geamul automobilului său și l-a numit

pe Coghitin Roman cu cuvinte necenzurate, după care, a depășit automobilul părții

vătămate Coghitin Roman și a manevrat automobilul său în față, încercând să-l stopeze

și în așa mod provocând o situație de accident. În continuare, văzând că Coghitin Roman

a reușit să evite stoparea sa, l-a urmărit, deplasându-se cu automobilul său după acesta,

până când Coghitin Roman a stopat de sine stătător pe adresa mun. Chișinău, str. Vasile

Lupu 59. Văzând aceasta, inculpatul Vacarciuc Vadim, încălcând grosolan ordinea

publică, din intenții huliganice, fiind în loc public, în prezența trecătorilor și altor

persoane ce se aflau în preajmă, s-a apropiat brusc de automobilul de model „Mazda” cu

n/î KPB 87 și folosind forța fizică, l-a scos pe Coghitin Roman din automobil, aplicându-

1

i lovituri cu pumnii în regiunea feței, l-a strâns puternic cu mâinile de gât, cauzându-i

astfel părții vătămate Coghitin Roman dureri fizice și leziuni corporale sub formă de

echimoze multiple la nivelul feței, echimoză la nivelul gâtului.

municipiului Chișinău, oficiul Buiucani Axentiev Alexei și partea vătămată Coghitin

Roman.

3.1. În apelul declarat, procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei,

conform ordinii stabilite pentru prima instanță, cu adoptarea unei noi decizii, prin care

Vacarciuc Vadim să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (1) din Codul penal, cu stabilirea pedepsei de 1 an închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintată de partea

vătămată Coghitin Roman.

În susținerea apelului, procurorul a invocat că prima instanță n-a acordat deplină

eficiență la soluționarea chestiunii privind liberarea lui Vacarciuc V. de răspundere penală

cu tragerea la răspundere contravențională, motivând că nu există temei pentru aplicarea

prevederilor articolului 55 Cod penal.

Acuzatorul de stat a indicat că acțiunile lui Vacarciuc Vadim nu întrunesc condițiile

prevăzute la alin. (1) și (2) al art. 55 Cod penal, deoarece ultimul nu și-a recunoscut vina

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și nu a reparat

prejudiciul cauzat prin infracțiune.

3.2. În apelul declarat, partea vătămată Coghitin Roman a solicitat casarea sentinței,

cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Vacarciuc Vadim să fie tras la răspundere

penală potrivit art. 287 Cod penal;

Admiterea integrală a acțiunii civile prin care să fie încasată suma de 1275 lei -

prejudiciul material, precum și suma de 50000 lei - prejudiciu moral.

În susținerea apelului a invocat că nu i s-a reparat prejudiciul cauzat, prin ce nu au

fost îndeplinite condițiile art. 55 Cod penal cu privire la liberare de răspundere penală, or

inculpatul urma să repare prejudiciul cauzat, iar partea vătămată să declare că nu are

pretenții față de inculpat.

Totodată apelantul a invocat că instanța de fond eronat a constatat lipsa

circumstanțelor agravante, or drept circumstanță agravantă potrivit art. 77 alin. (l) lit. g)

Cod penal se consideră săvârșirea infracțiunii prin intermediul sau în prezența minorilor,

persoanelor aflate în dificultate, persoanelor retardate mintal sau dependente de făptuitor.

Prezența minorilor a fost confirmată chiar și de inculpat, explicând instanței că în mașina

sa se afla copilul său de 6 ani. Necătând la faptul că acesta avea copilașul său în mașină

inculpatul provoca situații de accident, fapt constatat de instanță, urmărea partea vătămată

și a demonstrat prin acțiunile sale violente și cuvinte necenzurate o obrăznicie deosebită,

demonstrativ în fața mai multor oameni, supărarea și furia sa, aplicând nenumărate

lovituri părții vătămate.

2

Apelantul a considerat că instanța de fond eronat a respins cerințele în partea

încasării prejudiciului moral, motivând că prejudiciul moral se consideră compensat

însăși prin sancționarea făptașului pentru fapta comisă.

pronunțată integral la 30 iunie 2017, au fost admise apelurile, casată total sentința și

pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Vacarciuc Vadim XXX a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal cu numirea pedepsei în formă de amendă în mărime de 600

unității convenționale, ceea ce constituie 12000 lei.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată și s-a încasat de la Vacarciuc Vadim

în beneficiul părții Vătămate Coghitin Roman suma de 1275 lei cu titlu de prejudiciu

material și 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

4.1. În motivarea soluției instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiate și pripite

concluziile primei instanțe, ce au condus la încetarea procesului penal în privința

inculpatului, cu liberarea acestuia de răspundere penală și tragerea la răspundere

contravențională.

Instanța de apel a reținut că în speță nu sunt întrunite condițiile privind liberarea de

răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională a inculpatului și, în această

ordine de idei, a menționat că prima instanță nemotivat a aplicat prevederile articolului

55 Cod penal.

Instanța de apel a notat că instanța de fond nu a luat în considerație caracterul și

gravitatea infracțiunii săvârșite, care potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal face parte din

categoria celor mai puțin grave, prezintă pericol sporit pentru societate, precum și n-a

ținut seama de scopul legii penale enunțat în art. 2 alin.(2) Cod penal – prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni.

Instanța de apel a menționat, că inculpatul Vacarciuc Vadim nu a manifestat căința

activă pe întregul proces penal – în sensul art. 57 Cod penal și, respectiv, nu a reparat

integral prejudiciul material cauzat.

În contextul dat instanța de apel ținând cont de circumstanțele cauzei, de persoana

inculpatului, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării inculpatei, de scopul pedepsei privind prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, a considerat că nu este motivată concluzia potrivit căreia inculpatul să fie

liberat de răspundere penală, cu tragere la răspundere contravențională.

La capitolul aplicării pedepsei instanța de apel a menționat luarea în considerație a

prevederilor articolelor 7, 61 și 75 Cod penal și că este rezonabilă aplicarea pedepsei

prevăzute în sancțiunea normei penale speciale – amenda, deoarece inculpatul nu dispune

de antecedente penale, a recunoscut integral vina, se caracterizează pozitiv, în speță nu s-

au constatat circumstanțe agravante și, în context, nu există temei pentru stabilirea

pedepsei cu închisoare, dat fiind, că sancțiunea normei penale prevede și alte categorii de

pedepse, inclusiv amenda.

3

Soluționând chestiunea cu privire la repararea prejudiciului material produs prin

infracțiune, în conformitate cu prevederile articolului 387 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel a apreciat că sunt dovedite temeiurile și mărimea acestui

prejudiciu, astfel încât urmează a fi admis în tot spre reparare părții vătămate din contul

inculpatului.

La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral instanța

de apel a luat în considerație rezultatele infracționale, care au influențat considerabil

starea psihică a părții vătămate, precum și starea sănătății acestuia.

Bucicov Serghei în numele inculpatului depus și de inculpat depus, care în temeiul art.

427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu menținerea

sentinței.

5.1. În motivarea cererilor recurenții invocă că Vacarciuc Vadim își recunoaște

vinovăția, a recuperat integral prejudiciul stabilit prin sentința, a achitat amenda aplicată

de instanța de judecată în mărime de 3000 lei, astfel pedeapsa fiind executată, deci

aplicarea amenzii în mărime de 12000 lei nu este corectă.

Suplimentar recurenții menționează că la data de 05.06.2017 inculpatul a achitat

prejudiciul material în mărime de 1275 lei.

De asemenea, recurenții invocă că în instanța de apel nu au fost audiați din nou

martorii acuzării a căror declarații constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să

întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.

pronunță pentru inadmisibilitatea recursului declarat ca vădit neîntemeiat cu menținerea

deciziei instanței de apel, din motiv că achitarea amenzii și omiterea audierii martorilor

acuzării nu probează în nici un caz încadrarea greșită a faptei.

Totodată, partea vătămată menționează că în cererile de recurs lipsește explicația

privind temeiul principal de declarare a recursului.

Suplimentar, partea vătămată invocă că condiția obligatorie de a audia din nou

martorii acuzării este ca apelul să fie declarat împotriva sentinței de achitare.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestora în cazul în care constată că sunt vădit neîntemeiate.

Colegiul penal reține că autorii recursurilor invocă în prezenta speță temeiul pentru

recurs prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Însă, din conținutul

recursurilor declarate se atestă că recurenții critică pedeapsa ce i-a fost aplicată

4

inculpatului.

Deci, în astfel de împrejurări, Colegiul penal consideră că, de fapt recurenții în

recursurile declarate semnalează temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, prin prisma aplicării pedepsei individualizate contrar

prevederilor legale. Respectiv, invocarea temeiului pentru recurs stipulat la pct. 12) al

aceleiași norme, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, este

contrară conținutului recursurilor, ceea ce implică neconfirmarea temeiului dat.

Analizând argumentele recurenților, Colegiul penal atestă, că instanța de apel corect

a considerat că concluziile primei instanțe, privind aplicarea în privința condamnatului

Vacarciuc Vadim a prevederilor art. 55 Cod penal, sunt contrare prevederilor art. 55, 61,

75 Cod penal.

În acest sens Colegiul penal menționează că art.55 Cod penal prevede posibilitatea

liberării persoanei de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională iar

esența acestui tip de liberare de răspundere penală constă în aceea, că instanța de judecată,

în condițiile limitativ prevăzute de lege pentru unele infracțiuni de o gravitate redusă,

dispune înlocuirea răspunderii penale cu o altă formă de răspundere juridică ce atrage

aplicarea unor sancțiuni cu caracter contravențional.

Drept temei pentru aplicarea acestei modalități de înlocuire a răspunderii penale

poate servi prezența cumulativă a următorilor indici: a) comiterea unei infracțiuni ușoare

sau mai puțin grave; b) comiterea infracțiunii pentru prima oară; c) recunoașterea vinei;

d) repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune; e) constatarea faptului că persoana

poate fi corectată fără a fi supusă răspunderii penale.

Cum rezultă din decizia atacată, instanța de apel nu a constatat întrunirea condițiilor

expuse mai sus, prejudiciul material în sumă de 1275 lei, potrivit bonului de plată (f.d.

150), fiind achitat la data 12.05.2017, astfel la adoptarea sentinței din 06.03.2017 nefiind

întrunite condițiile de aplicare a art. 55 Cod penal.

Potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane.

Astfel, instanța de apel corect a considerat, că încetarea procesului penal și atragerea

lui Vacarciuc Vadim la răspundere contravențională, este greșit aplicată.

În consecință, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal consideră că

pedeapsa stabilită inculpatului în baza art. 287 alin. (1) Cod penal corespunde

prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, fiind motivată, individualizată și aplicată în limitele

prevăzute de lege, iar hotărârea atacată conține motive clare și legale pe care se întemeiază

soluția.

În ceea ce privește argumentele recurenților privitoare la faptul că instanța de apel

nu a luat în considerație achitarea amenzii de către inculpat, prin ce a executat pedeapsa,

Colegiul penal le apreciază critic, deoarece calea de atac apelul are efect suspensiv,

reieșind din prevederile art. 408 Cod de procedură penală „apelul declarat în termen este

suspensiv de executare atât în ce privește latura penală, cât și latura civilă, în afara

cazurilor când legea dispune altfel”. Totodată executarea sentinței nu poate nici într-un

fel servi drept probă sau temei de a înceta judecarea cauzei sau de a lipsi părțile în proces

de a folosi calea de atac apelul.

5

De asemenea, nu poate fi reținut argumentul recurenților potrivit căruia în cadrul

examinării cauzei în instanța de apel nu au fost audiați din nou martorii acuzării în cazul

în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, din motiv că potrivit art. 415 alin.

(21) Cod de procedură penală condiția obligatorie pentru a audia din nou martorii acuzării

este ca apelul să fie declarat împotriva sentinței de achitare. În cauză sentința este de

încetare a procesului penal, ceea ce implică inaplicabilitatea prevederilor menționate și

respectiv netemeinicia argumentului dat.

Rezumând cele expuse, Colegiul penal nu constată prezența erorilor de drept ce ar

afecta hotărârea atacată sub aspectele invocate, astfel ajunge la concluzia că recursurile

ordinare sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Bucicov Sergiu în

numele inculpatului și de inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 30 mai 2017, în cauza penală în privința lui Vacarciuc Vadim XXX,

deoarece sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 ianuarie 2018.

Președinte Petru Ursache

Judecători Nadejda Toma

Anatolie Țurcan

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-07-04
0,93
1ra-938/2017 — art. 166-1 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-938/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 04 iulie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana
CSJ 2017-03-15
0,93
1ra-445/2017 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-445/2017 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 15 februarie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie MORAR
CSJ 2018-01-17
0,93
1ra-1798/2017 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1798/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 27 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând adm
CSJ 2017-06-20
0,93
1ra-633/2017 — art.189 alin.2 lit.b,d CP
Dosarul nr. 1ra-633/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 20 iunie 2017 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Ursache Petru Judecători Toma Nadejda Nicolaev Ghenadie Timofti Vladimir Alerguş Constantin j
CSJ 2018-10-18
0,92
1ra-1175/2018 — art. 264 alin. 1 Cod Penal
Dosarul nr. 1ra-1175/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 19 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători - Cobzac Elena şi Țurcan Anatolie exami
Sursă