1ra-1372/2017 — art. 360 alin. 1 CP

1ra-1372/2017 — art. 360 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul 1ra-1372/2017

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

28 noiembrie 2017 mun.Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Petru Moraru,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău Devder Djulieta, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2017, în

cauza penală în privința lui

Draganov Rodica XXXXX,

născută la XXXXX, originară din XXXXX, domiciliată în

XXXXXX, str. XXXXX, nr. XX

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

(instanța de fond);

apel);

de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

procesul penal în privința lui Draganov Rodica învinuită în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motivul

adoptării Legii nr. 210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea

a 25-a de la proclamarea independenței R. Moldova.

Rodica la 02 mai 2013, aflându-se în oficiul amplasat pe str. XXXXXX, nr. XX,

mun. Chișinău, deținând funcția de director al SRL „XXXXXX”, având interes

material, manifestat prin eliberarea firmei pe care o gestionează de la creanța

debitoare avută față de SC „XXXXXX”, acționând cu intenție directă, fără nici

un temei legal, a luat toate actele contabile ale firmei vizate pentru perioada

2004-2013 și anume: certificatul de înregistrare, certificatul TVA, documentele de

constituire și ștampila firmei, certificatul de confecționare a ștampilei, statutul

întreprinderii, extrasele de la Camera Înregistrării de Stat, autorizații și licențe,

1

facturile fiscale de intrare și ieșire, facturile de expediție, actele de returnare a

mărfii, contractele de cumpărare – vânzare a mărfii serviciilor și imobilelor,

declarațiile vamale cu anexe, dările de seamă lunare, trimestriale, anuale,

extrasele bancare, registrele de casă, aparatul de casă „XXXXXX” certificatele de

conformitate a mărfurilor, autorizațiile de producere, fișele personale ale

lucrătorilor, contractele de muncă, ordinele de primire și eliberare a acestora.

După care a părăsit locul săvârșirii infracțiunii, iar la cererea administratorului

SC „XXXXXX” refuză să le restituie, fapt care creează dificultăți ultimei la

realizarea activității desfășurate.

R., care au solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare,

din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate.

În argumentarea apelului declarat s-a menționat următoarele:

- în actele cauzei nu se conține nici o probă, care ar confirma că Draganov R.

ar fi săvârșit infracțiunea incriminată, or martorii acuzării au declarat că nu

cunosc dacă între SRL „XXXXXX” și SC „XXXXXX” existau careva relații de

subarendă, la fel aceștia nu cunosc dacă între proprietarul sediului din

str. XXXXXX, mun. Chișinău și SC „XXXXXX” era încheiat contract de

arendă;

- în speță nu au fost administrate probe legale și pertinente care ar confirma

că SC „XXXXXX” își desfășura activitatea în sediul din str. XXXXXX,

nr.XX, mun. Chișinău;

- declarațiile martorilor Isac O., Colța C., Baraliuc S., Vovcic L. și Arseni Ig.

urmau a fi apreciate critic, deoarece aceștia fiind conduși de presupusa parte

vătămată Lefter Ig., au organizat un plan bine determinat cu scopul de a

deposeda familia Draganov de afacere, or faptul dat se confirmă prin ordonanța

Procuraturii Buiucani, mun. Chișinău de încetare a urmăririi penale, liberarea

persoanei de răspundere penală cu atragerea la răspundere contravențională din

11.11.2015, ordonanță pe care instanța de fond neîntemeiat a ignorat-o, aceasta

nefiind apreciată.

2017, apelul declarat a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, Draganov R. a fost

achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (1)

Cod penal, din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate

2

învinuirea înaintată este imprecisă, bazată pe presupuneri și evazivă, nefiind clar

care anume acte au fost sustrase și tăinuite de către Draganov R.

La fel, Colegiul a menționat că lipsa acțiunii de sustragere și tăinuire a

documentelor și ștampilei „XXXXX” în acțiunile inculpatei este dovedită prin

procesul-verbal de percheziție, prin care s-a constatat că la domiciliul lui

Draganov R. nu au fost depistate careva acte, documente, sau ștampile ale

companiei sus numite.

În continuare, instanța a reținut declarațiile inculpatei, care a menționat că

în sediul SRL „XXXXX” din str. XXXXX, nr. XX, nu-și desfășura activitatea și

nu-și păstra documentele contabile nici o altă întreprindere în afară de compania

pe care dânsa o administra. Curtea a reținut în acest sens și depozițiile martorilor

Onceanu I. și Pînzari V., care activau în SRL „XXXXX” în calitate de contabili,

care au confirmat depozițiile inculpatei.

Totodată, instanța a constatat că organul de urmărire penală nu a

demonstrat prin careva probe pertinente și concludente că compania

SC „XXXXX” își avea sediul și își desfășura activitatea pe adresa

str. XXXXX, nr. XX, mun. Chișinău, adică în același sediu cu compania

administrată de inculpată.

Instanța de apel a apreciat critic depozițiile reprezentantului părții civile

Lefter Ig., a martorilor Isac O., Șuleatițchi Ig., Baraliuc S., și Colța C. deoarece,

s-a constatat, că aceștia au acționat intenționat, de comun acord, falsificând

probele în procesul civil la acțiunea înaintată de SRL „XXXXX” împotriva

SRL „XXXXX”, privind încasarea unei datorii inexistente.

de stat, care, invocând temeiul de drept prevăzut la art. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței, argumentând

următoarele:

- concluzia instanței de apel precum că învinuirea înaintată este neclară, ne

concretă, imprecisă și evazivă este neîntemeiată, or ordonanța de punere sub

învinuire indică concret care documente au fost luate și tăinuite de către

inculpată, acestea fiind enumerate și descrise detaliat;

- Draganov R. din interes material, manifestat prin eliberarea firmei pe care

o gestionează de creanța debitoare avută față de SC „XXXXX”, acționând

cu intenție directă, fără nici un temei legal, a luat toate actele contabile

3

și de constituire ale firmei vizate, acțiuni care au perturbat activitatea normală a

acestei întreprinderi;

- probele prezentate de acuzare sunt concludente și pertinente, care cu

certitudine confirmă învinuirea înaintată și anume declarațiile reprezentantului

părții civile Lefter Ig., martorilor Isac O., Colța C., Baraliuc S., Filatov Iu.,

Arseni Ig.

-instanța de apel a dat o apreciere eronată depozițiilor martorilor acuzării

pronunțând o decizie neîntemeiată;

- în mod eronat instanța de apel a pus la baza deciziei adoptate ordonanțele

emise de Procuratura Buiucani, mun. Chișinău de punere sub învinuire a lui

Lefter Ig. și Isac O. pentru săvârșirea infracțiunii de escrocherie, deoarece aceste

acte nu reprezintă o decizie irevocabilă sau executorie, or prin emiterea acestor

ordonanțe se confirmă declanșarea procesului penal pe o altă cauză, care nu are

tangență cu obiectul care a fost supus examinării în cadrul prezentului proces

penal;

- instanța de apel în decizia adoptată a stabilit eronat faptele, denaturând

esența și conținutul probelor acuzării, nefiind evaluată forța probantă a acestora.

acesteia Bevziuc R., care au solicitat respingerea recursului acuzatorului de stat,

argumentând că instanța de apel în decizia adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și asupra tuturor probelor prezentate de părți,

indicând în decizie toate temeiurile și motivele care au stat la baza soluției

adoptate. Consideră că instanța de apel nu a admis careva derogări de la

procedură, precum și nici erori grave de fapt care ar fi afectat soluția instanței.

raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează

a fi admis, însă din alte motive decât cele indicate de recurent în recurs.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct.2) lit. b) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau parțială a

hotărârii atacate și să pronunțe o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația

condamnatului.

Conform art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limita temeiurilor

prevăzute de art.427 Cod de procedură penală și formulate în cererea de recurs,

4

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără, însă, a agrava

situația condamnatului.

Colegiul reține că din conținutul recursului declarat de către acuzatorul de

stat, se desprinde dezacordul recurentului privind aprecierea probelor

administrate de acuzare, iar la acest capitol, instanța de recurs constată că soluția

instanței de apel este pe deplin argumentată prin probe veridice și directe, care

coroborează cu circumstanțele de fapt și combat versiunea acuzării în susținerea

vinovăției lui Draganov R., aceasta fiind lipsită de suport probant, iar în

asemenea caz, afirmarea unei stări, nu poate fi acceptată ca adevăr și nu poate

influența convingerea instanței de judecată formată pe probe incontestabile.

Nu în ultimul rând, se impune a reaminti că aprecierea probelor ține de

soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și nu poate constitui temei

pentru recurs, cu excepția cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea

probelor, au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesual penale, ceea

ce a condiționat comiterea unor erori grave de fapt.

Pornind de la relevanțele normei vizate supra, Colegiul penal lărgit

conchide, că instanța de apel a efectuat o verificare amplă a tuturor împrejurărilor

cauzei, dând apreciere cuvenită sub aspectele pertinenței, concludenței și utilității

ansamblului probelor administrate pe dosar, corect ajungând la concluzia privind

achitarea lui Draganov R., însă motivul pe care urma a se întemeia achitarea în

cauza penală vizată, este cel prescris la art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură

penală.

Raționamentul dat se fundamentează pe faptul că sentința de achitare se

adoptă în baza temeiului prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură

penală – „fapta nu a fost săvârșită de inculpat”, în cazul existenței unei fapte

infracționale, însă aceasta nu a fost săvârșită de inculpat, or dubiul judiciar în

privința lui Draganov R. n-a fost răsturnat prin probe concludente, pertinente,

veridice, utile și suficiente procesului de stabilire a adevărului.

În acest context, instanța de recurs enunță, că instanța de apel, în partea

descriptivă a hotărârii pronunțate, a făcut referire la faptul că în speța dată

lipsesc probe care ar confirma vinovăția inculpatei, iar în dispozitivul deciziei

greșit a indicat, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

Așa dar, analizând probatoriul administrat, Colegiul penal relevă că

procurorul în susținerea acuzațiilor înaintate lui Draganov R. a adus declarațiile a

6 martori și a reprezentantului părții vătămate. Instanța de apel în decizia

5

adoptată a apreciat critic depozițiile martorilor Baraliuc S., Colța C., Șuleatițchi

Ig., Isac O. și reprezentantului părții vătămate Lefter Ig., argumentându-și clar și

riguros soluția la acest capitol, concluzie pe care instanța de recurs o consideră

corectă și întemeiată, a cărei reluare nu se mai impune.

În continuare, analizând declarațiile martorului Arseni Ig. instanța de

recurs nu constată, că din conținutul acestora se desprind careva indici care ar fi

permis instanței de a conchide că Draganov R. ar fi luat actele și documentele

„XXXXX” SRL indicate în actul de învinuire, or martorul menționat a declarat că

între Draganov R. și Lefter Ig. a avut loc o ceartă, însă a relatat că nu cunoaște

care ar fi fost motivul conflictului.

Referitor la declarațiile martorului Filatov Iu. Colegiul reține, că corect

instanța de apel le-a apreciat critic, or declarațiile acestuia sunt contradictorii,

astfel fiind audiat în cadrul urmăririi penale dânsul a negat că ar fi luat de la

sediul întreprinderii careva cutii cu acte, ulterior în cadrul cercetării judecătorești

și-a schimbat declarațiile menționând că a luat niște cutii, însă nu cunoștea care

era conținutul acestora.

Prin urmare, în speță prin probele prezentate de acuzatorul de stat nu a

fost confirmat faptul că documentele care aparțineau „XXXXX” SRL indicate

în rechizitoriu ar fi fost luate și tăinuite de Draganov R.

În concluzie la argumentele punctate mai sus, Colegiul lărgit consideră că

alegațiile procurorului nu și-au găsit confirmare în vederea susținerii vinovăției

inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate, și consideră necesar de a menține

decizia contestată în această parte, însă, va admite recursul vizat din alte motive,

enunțînd următoarele considerente.

Reieșind din dispoziția art. 1, 5 al Legii cu privire la Procuratură din

25.02.2016, unde este reglementat că procurorul apără interesele generale ale

societății, reprezentînd învinuirea în instanța de judecată, având rolul de a

contribui activ la aflarea adevărului în cadrul procesului penal, putem conchide

că odată ce procurorul a atacat decizia instanței de apel în defavoarea

inculpatului, instanța de recurs, verificând actele cauzei din toate punctele

de vedere, este în drept să atenueze situația inculpatului sau chiar să dispună

achitarea acestuia dacă din actele cauzei rezultă aceasta.

Mai mult ca atât, făcând referință la chestiunea disputată, atunci se

subliniază că regula neagravării situației se aplică tuturor titularilor dreptului de

atac cu excepția procurorului. Aceasta înseamnă că dacă procurorul a atacat

6

hotărârea în defavoarea inculpatului, instanța de recurs, având dreptul de a

agrava situația inculpatului, are și dreptul de a lua o hotărâre care să atenueze

situația acestuia. Or, procurorul reprezintă interesele societății, iar interesele

societății constau în înfăptuirea unei justiții care urmărește stabilirea adevărului.

Luând în considerație cele notate mai sus, Colegiul penal lărgit ajunge la

concluzia de a admite recursul declarat de către procuror, cu casarea parțială a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2017, și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia Draganov R. se consideră achitată

de sub învinuirea înaintată în baza art. 360 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta

nu a fost săvârșită de inculpată.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău Devder Djulieta, casează parțial decizia Colegiul penal

al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2017 și dispune achitarea lui Draganov

Rodica, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 decembrie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

Petru Moraru

7