1re-161/17 — Art.188 alin.5, 189 alin.2 lit.b CP

Prima instanță: 06.11.2017 - 09.11.2017;

Instanța de recurs: 15.11.2017 - 21.11.2017. CONSTATĂ : 1. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru se află spre examinare cauza penală privind învinuirea lui Grosu Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(5) și art.189 alin.(2) lit.b) Cod penal. Potrivit rechizitoriului, Grosu Nicolae este învinuit în faptul că, în perioada noiembrie 2015 - octombrie 2016, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Covaliov Alexei și alte persoane necunoscute organului de urmărire penală, urmărind scopul primirii în posesia a bunurilor altor persoane, primii fiind arestați și deținuți în Penitenciarul nr.13 din str.Bernardazzi 3, mun.Chișinău, pe cauza penală nr.2015012006, pornită după semnele componenței de infracțiune prevăzute de art.188 alin.(5) Cod penal, care se află în instanța de judecată, ambii având calitatea procesuală de inculpați, pentru realizarea scopului propus, prin intermediul telefoanelor mobile, de nenumărate ori i-au contactat pe Bezuglîi Alexandr și fiica acestuia, Bezuglaia Tatiana, care au calitatea procesuală de martori în cauza penală nominalizată, sub pretextul că au nevoie de bani pentru a scăpa de pedeapsă, amenințându-i cu violență fizică și distrugerea bunurilor proprietarului, le-au cerut acestora să înstrăineze automobilul și apartamentul ce le aparțin, iar banii obținuți în rezultatul vânzării bunurilor să fie transmiși unei persoane la indicația lor. 1 De asemenea, în aceeași perioadă, întru realizarea scopului propus, Grosu Nicolae și Covaliov Alexei, de mai multe ori, au trimis persoane de gen masculin pentru a le cere lui Bezuglîi Alexandr și Bezuglaia Tatiana vânzarea bunurilor indicate mai sus și predarea banilor obținuți în urma tranzacțiilor sau să le fie perfectate pe numele lor procuri generale pe bunurile solicitate, ca ulterior să fie înstrăinate de către aceștia. 2. La 06 noiembrie 2017, procurorul în Procuratura mun.Chișinău, A.Railean a înaintat demers cu privire la prelungirea termenului măsurii preventive în privința lui Grosu Nicolae, și anume arestul preventiv pe un termen de 05 zile.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 noiembrie 2017, a fost admis demersul procurorului, fiind prelungit termenul măsurii preventive în privința lui Grosu Nicolae - arestul preventiv, pe un termen de 05 (cinci) zile, cu emiterea mandatului de prelungire.

Încheierea a fost atacată cu recurs de către avocatul C.Chiriac în numele inculpatului, care a solicitat admiterea recursului prin anularea prelungirii duratei măsurii preventive și aplicarea față de N.Grosu a unei alte măsuri preventive neprivative de libertate, invocând că instanța eronat a constatat existența unei bănuieli rezonabile, or gravitatea faptei incriminate nu este motiv pentru aplicarea și prelungirea arestului preventiv; concluzia instanței, precum că inculpatul se poate eschiva de la judecată, nu este susținută prin probe, mai mult că acesta este o persoană identificată, are loc permanent de trai și se obligă să se prezinte la orice chemare a instanței de judecată.

Prin decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, recursul declarat de către avocatul C.Chiriac în numele inculpatului a fost respins ca nefondat. Instanța de recurs a indicat că procurorul a prezentat date suficiente privind existența unei bănuieli rezonabile, care au fost examinate și analizate amplu de judecătorul de instrucție, precum caracterul faptelor imputate, gravitatea infracțiunii imputate, care face parte din categoria celor deosebit de grave, de persoana inculpatului, că are antecedente penale, că nu are un loc de muncă sau o ocupație social utilă, nu are venituri legale, de circumstanțele care duc la concluzia că acesta fiind la libertate ar putea influența mersul normal al examinării cauzei sau ar putea să se eschiveze de a se prezenta în fața instanței de judecată, că ar putea influența fraudulos martorii în detrimentul caracterului obiectiv al judecării cauzei, fapt ce ar avea efecte negative asupra calității suportului probator ce urmează a fi administrat, devenind un obstacol în stabilirea ulterioară a adevărului. De asemenea, instanța de recurs a menționat că, complementar celor indicate supra, la prelungirea duratei măsurii preventive s-a ținut cont, inclusiv de faptul că cercetarea cauzei în fond este în curs de derulare și urmează a fi acordată posibilitatea instanței de a examina cauza în termen rezonabil, or, caracterul și gravitatea infracțiunii incriminate, modul comiterii infracțiunii, posibilitatea distrugerii suportului probator, la această etapă a anchetei judiciare, sunt circumstanțe esențiale sub aspectul invocat de partea acuzării. 2 Totodată, Colegiul a menționat că temeiurile ce au fost luate în considerare la prelungirea duratei măsurii preventive aplicată față de inculpatul N.Grosu, continuă să subziste și astfel, necesitatea detenției preventive fiind argumentată. Aplicarea unei măsuri preventive mai blânde nu este posibilă, ținând cont de faptul că izolarea inculpatului este necesară pentru a fi asigurată desfășurarea normală a procedurii, securitatea procesului, a participanților la acesta, precum și că lăsarea în libertate a inculpatului ar aduce atingere dezideratelor impuse de legea penală, creându-se un climat de insecuritate socială și neîncredere a cetățenilor în actul de justiție.

Hotărârea menționată, în temeiul art.466 Cod de procedură penală, a devenit irevocabilă la data pronunțării.

Împotriva deciziei sus menționate a declarat recurs în anulare avocatul C.Chiriac în numele inculpatului care, fără a invoca vreun temei prevăzut de art.453 Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respins demersul procurorului privind prelungirea duratei măsurii preventive față de N.Grosu, invocând că instanțele nu au dat răspuns argumentelor avocatului privind ilegalitatea prelungirii duratei măsurii preventive; - necesitatea prelungirii duratei măsurii preventive nu este probată, or acuzatorul de stat nu a dovedit prezența niciunui risc pus la baza demersului de prelungire a măsurii preventive; - în speță, termenul de 12 luni pentru aplicarea arestului preventiv, prevăzut de art.25 alin.(4) din Constituția R.Moldova, a expirat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către avocatul C.Chiriac în numele inculpatului în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, persoanele menționate la art.401 alin.(1) pct.2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Colegiul consideră necesar a menționa că nu orice hotărâre judecătorească irevocabilă poate fi atacată în ordinea recursului în anulare, ci numai cele pentru care legea prevede această cale de atac. Conform art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. 3 În cazul în care, potrivit legii, o hotărâre judecătorească nu parcurge căile ordinare de atac, aceasta deși a devenit irevocabilă, nu dispune de calea extraordinară de atac, adică nu poate fi contestată cu recurs în anulare. Prin urmare, reieșind din normele sus menționate, hotărârea atacată de recurent nu este pasibilă de drept de a fi contestată prin intermediul recursului în anulare. Astfel, cele menționate denotă faptul că recurentul a declarat recurs în anulare împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile, prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, și care nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute de alin.(1) art.452 Cod de procedură penală, care pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. Conform art.456 alin.(1), 432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, situație ce persistă în această cauză. În aceste împrejurări, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat de către avocatul C.Chiriac în numele inculpatului, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.1), 452-453, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție. DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatului Grosu Nicolae, împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 noiembrie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 decembrie 2017. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu 4