1re-133/2017 — Art. 27, 171 alin. 3 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Fălești din 04 mai 2016, Doboș Denis a fot recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, 171 alin. (3) lit. b) Cod penal la 11 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Doboș Denis și avocatul I. Gavriliuc în numele acestuia, prin care au solicitat rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii noi prin care Doboș Denis să fie achitat.

Avocatul A. Procopciuc a depus o cerere în numele inculpatului, prin care a solicitat înlocuirea măsurii preventive sub formă de arest preventiv cu o măsură preventivă mai blândă, cum ar fi liberarea provizorie sub control judiciar. În motivarea cererii invocase că, instanța de judecată în afară de sentință, nu a emis alte acte, cum ar fi mandatul de arest sau încheiere privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest. Prin urmare, actele prin care i-a aplicat măsura preventivă sub formă de arest inculpatului, au fost ilegale și contrare legii, care a fost privat de posibilitatea de le contesta cu recurs, prin ce s-a încălcat accesul la justiție al ultimului, care deja de 1 an și 4 luni se afla ilegal sub arest. La fel a fost încălcată și norma constituțională indicată în alin. (4) al art. 25 din Constituția R. Moldova, care indică că termenul maxim pentru care inculpatul se poate afla sub arest preventiv, este de 12 luni. 3.1. Inculpatul a înaintat și el o cerere de eliberare de sub arest până la finisarea examinării cauzei în ordine de apel, indicând că se deține în stare de arest mai mult de 12 luni, fapt ce contravine prevederilor art. 186 Cod de procedură penală și art. 25 alin. (4) al Constituției RM.

Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 septembrie 2017, sa respins ca nefondate demersurile avocatului A. Procopciuc și a inculpatului Doboș Denis, privind liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului până la pronunțarea deciziei instanței de apel. În motivarea încheierii date, instanța de apel a stipulat că aplicarea unei măsuri preventive mai blânde ar fi ineficientă. Temeiuri pentru înlocuirea măsurii preventive sub formă de arest cu o măsură non-privativă de libertate, cum ar fi liberarea provizorie sub control judiciar, nu au fost. Instanța de apel reținuse că, inculpatul la acel moment se deținea în stare de arest în temeiul sentinței de condamnare, prin care a fost supus pedepsei închisorii pe un termen de 11 ani, pentru comiterea infracțiunii excepțional de grave. 1 Astfel, restricția privind privarea de libertate impusă inculpatului prin sentința de condamnare, emisă de către Judecătoria Fălești la 04 mai 2016, nu este o măsură preventivă îndreptată spre asigurarea bunei desfășurări a procesului penal sau a celui judiciar, ci o măsură de pedeapsă, stabilită printr-un verdict judiciar, legalitatea și temeinicia căruia se verifică la moment în ordine de apel.

Încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 septembrie 2017 este atacată cu recurs în anulare de către inculpat la 25 septembrie 2017, prin care solicită înlocuirea măsurii preventive sub formă de arest preventiv cu o măsură preventivă mai blândă, cum ar fi liberarea provizorie sub control judiciar. În motivarea recursului invocă că, prima instanță nu a emis careva acte, cum ar fi mandatul de arest sau încheiere privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest. Prin urmare, actele prin care i-a aplicat măsura preventivă sub formă de arest, au fost ilegale și contrare legii, deoarece a fost privat de posibilitatea de a contesta cu recurs, prin ce consideră că i-a fost încălcat accesul la justiție, fiindcă deja de 1 an și 4 luni se află ilegal sub arest. La fel consideră că i-a fost încălcată și norma constituțională indicată în alin. (4) al art. 25 din Constituția R. Moldova, care indică că termenul maximal pentru care inculpatul se poate afla sub arest preventiv, este de 12 luni.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești irevocabile pot fi atacate la Curtea Supremă de Justiție cu recurs în anulare, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, art. art. 3 alin. (1), 453 alin. (1), art. 455 alin. (2) pct. 3), 5) Cod de procedură penală prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu în mod expres că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond,adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. În acest sens, Colegiul penal constată că aplicarea prevederilor art. 196 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârea judecătorului de instrucție sau a instanței cu privire la aplicarea, prelungirea sau înlocuirea măsurii preventive poate fi atacată cu recurs în instanța ierarhic superioară nu este incidentă în cazul deferit prezentei examinări, or alte hotărâri judecătorești irevocabile, care nu sunt de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Așadar, având ca reper prevederile art. 452 alin. (1), art. 453 Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului declarat, deoarece acesta nu corespunde cerințelor de formă și de conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală. 2

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), 455, 456 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de inculpatul Doboș Denis XXXX, împotriva încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 septembrie 2017, în propria cauză penală, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 decembrie 2017. Președinte Petru Ursache Judecători Vladimir Timofti Constantin Alerguș 3