1ra-1717/17 — art.201/1 alin.1 CP

Dosarul nr.lra-1717/17

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 noiembrie 2017 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Comarnițcaia Elena în numele părții vătămate Furtuna Ana, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017, în cauza penală în privința lui

Clocicov Ion Xxxxxx, născut xxxxxx,

originar din s.Xxxxxxx, r-nul Xxxxxx,

domiciliat în mun.Xxxxxxxx,

str.Xxxxxxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

23.05.2016 - 25.11.2016

14.12.2016 - 04.04.2017,

C O N S T A T Ă :

de răspunderea penală în baza art.2011 alin.(1) Cod penal și tras la răspundere contravențională,

aplicându-i amendă în mărime de 150 unități convenționale.

A fost încasate în contul statului cheltuielile judiciare în sumă de 179,07 lei.

părții vătămate.

procurorului și a avocatului C.Iachimov în numele părții vătămate, casată sentința primei

instanțe cu dispunerea rejudecării cauzei penale, în alt complet de judecată.

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2011 alin.(1) Cod penal la muncă neremunerată în

folosul comunității pe un termen de 120 ore, cu executarea de la 2 la 4 ore pe zi.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, dispunându-se încasarea de la Clocicov Ion în

beneficiul părții vătămate Furtuna Ana a prejudiciului material în sumă de 8830,26 lei și a

prejudiciului moral în sumă de 10000 lei.

penală, a constatat că Clocicov Ion, la 01 martie 2015, ora 13.00, a intrat în ap.xx din

str.xxxxxxxxxxxxxx, mun.Xxxxxxxx, unde între el și soția Furtuna Ana s-a iscat un conflict

verbal, în timpul căruia, Clocicov Ion a apucat-o cu mâinile de umeri, a îmbrâncit-o și împins-

o de la el, în rezultatul căreia Furtuna Ana s-a lovit de pervaz, masă și taburet cu mâinile și

1

picioarele, în urma insultelor aduse de inculpat, Furtuna Ana a încercat să apeleze poliția de la

telefonul său mobil, drept urmare Clocicov Ion, nereușind să-i i-a telefonul mobil din mână, i-

a aplicat mai mult de 3 lovituri cu mâinile în diferite regiuni ale capului, de la ce ultima a căzut,

pierzându-și cunoștința.

În rezultatul acțiunilor violente ale lui Clocicov Ion, părții vătămate Furtuna Ana i-au

fost cauzate suferințe fizice manifestate prin vătămări corporale ușoare, traumă cranio-

cerebrală închisă, comoție cerebrală, echimoze în regiunea feței, brațului și genunchiului stâng.

părții vătămate A.Furtuna și inculpatul, care au solicitat:

- procurorul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa

de 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării ei, în baza art.90 Cod penal, pe un

termen de probațiune de1 an, cu admiterea acțiunii civile, invocând că prima instanța, la

stabilirea pedepsei, nu a luat în considerație toate circumstanțele cauzei, neținând cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite; - instanța la individualizarea pedepsei

penale nu a luat în considerație prevederile art.75 Cod penal; - neîntemeiat a fost redus

cuantumul acțiunii civile înaintate de partea vătămată;

- avocatul în numele părții vătămate A.Furtuna, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie

admisă acțiunea civilă integral, pe motiv că chiar dacă la materialele cauzei este cererea

inculpatului, prin care solicită examinarea cauzei în procedură simplificată, acesta nu-și

recunoaște vina în totalitate; - gravitatea faptei comise depășește asprimea pedepsei aplicate,

astfel că inculpatul nu va putea executa real pedeapsa stabilită, deoarece dânsul lucrează de la

ora 08.00 până la 17.00;

- inculpatul, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată

o pedeapsă mai blândă, sub formă de 100 ore muncă neremunerată în folosul comunității,

invocând că anterior nu a fost condamnat, are loc permanent de trai, are la întreținere doi copii

minori, a săvârșit pentru prima data o infracțiune ușoară, astfel consideră oportun aplicarea

unei pedepse mai blânde.

respins, ca nefondat, apelul procurorului, au fost admise apelurile:

- inculpatului I.Clocicov cu încetarea procesului penal în privința lui Clocicov Ion în

baza art.2011 alin.(1) Cod penal, pe motivul intervenirii termenului de prescripție, prevăzut la

art.60 Cod penal;

- avocatului E.Comarnițcaia în numele părții vătămate, cu casarea sentinței în latura

civilă în partea încasării prejudiciului moral și a cheltuielilor judiciare și pronunțată în această

parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încasat de

la Clocicov Ion în beneficiul părții vătămate Furtuna Ana, prejudiciu moral în mărime de 50

000 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 3000 lei. În rest, dispozițiile sentinței contestate

au fost menținute.

Instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat apreciere corectă probelor administrate

și circumstanțelor cauzei, examinându-le conform art.101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia privind vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, care a fost dovedită cu certitudine și fără

echivoc prin declarațiile inculpatului I.Clocicov, care și-a recunoscut vina, a părții vătămate

A.Furtuna, a martorului A.Clocicov; rapoartele de expertiză medico-legală nr.1062 din

2

15.05.2015.

Totodată, instanța a considerat oportun încetarea procesului penal în privința

inculpatului I.Clocicov în baza art.2011 alin.(1) Cod penal, pe motivul expirării termenului de

prescripție, în temeiul art.60 alin.(1) lit.a) Cod penal, deoarece din ziua săvârșirii infracțiunii,

care face partea din categoria celor ușoare - 01 martie 2015, au expirat 2 ani de zile.

Referitor la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, instanța de apel a conchis că

aceasta urmează a fi admisă parțial, deoarece prima instanță corect a dispus încasarea

prejudiciului material în mărime de 8830,26 lei din contul inculpatului, dat fiind faptul că doar

suma respectivă a fost probată prin bonurile de plată, și anume: preparatul medical

draj.Benevron BF prescris de medic, valoarea căruia constituie 242,26 lei, serviciile de

asistență juridică în sumă totală de 7700 lei, conform bonurilor de plată seria XL nr.553357 din

26.02.2016, în sumă de 2700 lei, XL nr.553410 din 14.06.2016, în sumă de 2000 lei, copia

contractului de asistență juridică nr.08/09 din 08.09.2016, în sumă de 3000 lei; copii-xerox în

sumă de 288 lei; cheltuielile pentru efectuarea raportului psihologic din 24.10.2016, în sumă

de 600 lei.

Instanța de apel, la aprecierea cuantumului prejudiciului moral, a ținut seama de toate

circumstanțele cauzei, de caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice suportate de

partea vătămată, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, concluzionând că suma de

50000 lei va avea efect compensatoriu pentru partea vătămată.

La fel, a considerat oportun de a încasa suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată

suportate la examinarea cauzei în instanța de apel.

în numele părții vătămate A.Furtuna care, invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia în partea laturii civile cu pronunțarea unei

noi hotărâri în această parte, prin care să fie încasat de la inculpat prejudiciul material în sumă

totală de 24810,45 lei, suma de 3500 lei pentru procedurile ce urmează să la efectueze partea

vătămată și prejudiciul moral în sumă mai mare de 50000 lei, stabilit de instanța de apel,

invocând că instanța nu a reținut probele prezentate de partea vătămată referitor la pagubele

pricinuite de către inculpat; - instanța a stabilit încasarea unui prejudiciul moral insuficient,

deoarece partea vătămată a fost afectată psihologic, necesită tratamente medicale frecvente și

are la întreținere 2 copii minori.

dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele

considerente.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de

apel prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Colegiul penal constată că temeiul invocat de recurent nu este aplicabil din punct de

vedere al prezentei erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul

casării hotărârii contestate.

Din textul recursului se observă că autorul acestuia este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului,

criticând hotărârea instanței de apel în latura civilă, referitor la cuantumul prejudiciului

material și moral încasat de la inculpat.

În ce privește dezacordul recurentului cu cuantumul prejudiciului moral dispus spre

3

încasare de la inculpat în folosul părții vătămate în mărime de 50000 lei, Colegiul penal reține

următoarele.

Potrivit art.1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină

de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția

este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție

persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța

de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și

statutul social al persoanei vătămate.

Colegiul penal atestă că, la determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral,

instanța trebuie neapărat să ia în considerație atât aprecierea subiectivă privind gravitatea

cauzării suferințelor psihice sau fizice părții vătămate, cât și datele obiective care certifică acest

fapt, îndeosebi: - importanța vitală a drepturilor personale nepatrimoniale și a bunurilor (viața,

sănătatea, libertatea, onoarea, demnitatea etc.); - nivelul (gradul) suportării de către persoana

vătămată a suferințelor psihice sau fizice (pricinuirea vătămării corporale, pierderea sau

limitarea capaității de muncă etc.); - felul vinovăției (intenția, imprudența) persoanei care a

cauzat prejudiciul, în cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezența

ei, inclusiv sunt în drept să ia în considerație și alte circumstanțe probatoare prin actele pricinii,

în particular, situația familială și materială a persoanei care poartă răspundere pentru cauzarea

prejudiciului moral părții vătămate.

Instanța de recurs ține să enunțe că, unul din criteriile orientative generale de apreciere

a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că îndemnizația trebuie să prezinte o

justă despăgubire, iar cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât acesta să aibă efect

compensatoriu, și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor, și nici

venituri nejustificate pentru victimele daunelor.

Colegiul penal reține că, deși este cert că partea vătămată a suferit anumite prejudicii

morale, totuși cuantumul despăgubirii prejudiciului moral solicitat de la inculpat este excesiv

de mare, concluzie ce rezultă din practica judiciară privind aplicarea legislației referitor la

încasarea despăgubirilor morale, cât și din faptul că prejudiciul moral parțial a fost recuperat

prin însăși sentința de condamnare a inculpatului.

Soluționând chestiunea privind încasarea prejudiciului moral cauzat părții vătămate

A.Furtuna, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.1423 alin.(1) Cod civil coroborat cu

art.219 alin.(4) Cod de procedură penală, iar la determinarea cuantumului acestuia, a luat în

considerație atât gravitatea cauzării suferințelor fizice și psihice părții vătămate, cât și date

obiective care certifică acest fapt, și anume nivelul suportării suferințelor în urma vătămării

corporale a acesteia, ținând cont de felul și gradul de vinovăție al inculpatului, consecințele

survenite, starea familială și materială a părții vătămate și a inculpatului, precum și măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Prin urmare, soluția instanței de apel referitor la cuantumul prejudiciului moral dispus

spre încasare de la inculpat în folosul părții vătămate în mărime de 50000 lei unul echitabil,

suma încasată fiind capabilă să remedieze suferințele suportate de partea vătămată.

Totodată, Colegiul consideră corectă concluzia instanțelor de fond care, reținând

dispozițiile art.1423 Cod civil, au admis acțiunea civilă parțial, în partea încasării prejudiciului

material în sumă de 8830,26 lei, deoarece partea vătămata a prezentat înscrisuri ce atestă

cheltuieli suportate doar în această mărime. Totodată, instanțele au conchis că partea vătămată

nu a probat acordarea serviciilor medicale, care presupune o legătură de cauzalitate între

vătămările corporale ușoare, survenite în cadrul aplicării actelor de violență din partea

4

inculpatului și anume, cele stabilite prin raportul de expertiză medico-legală nr.1062 din

15.05.2015 și tratamentul prescris de medic în vederea recuperării prejudiciului manifestat prin

tratament, cheltuieli justificate pentru procurarea medicamentelor, acordarea serviciilor

medicale anume în vederea restabilirii sănătății sau alte cheltuieli care au legătură cu

tratamentul, soluție expusă detaliat și argumentat în hotărârea judecătorească (f.d.138-139,

v.2).

Astfel, decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept,

precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de

procedură penală. Alte probleme de drept care ar afecta hotărârea în cauză nu au fost invocate

și nici nu se conțin în materialele dosarului.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei legal

pentru admiterea recursului ordinar declarat de avocat în numele părții vătămate A.Furtuna și,

potrivit legii, decide inadmisibilitatea lui, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Comarnițcaia Elena în numele

părții vătămate Furtuna Ana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04

aprilie 2017, în cauza penală în privința lui Clocicov Ion, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 decembrie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

5