1ra-1264/17 — 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-1264/17 — 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.1ra-1264/17

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

08 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președintele ședinței, Tatiana Vieru,

Judecători Svetlana Filincova, Oleg Sternioală,

Mariana Pitic, Luiza Gafton

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de

inculpat și avocatul acestuia, Iovu Tatiana, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Ialoveni din 13 iunie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 29 septembrie 2016, în cauza penală în privința lui

Leu Ion Mihail, născut la xx.xx.xxx, domiciliat în sat. XXXX, r-nul XXXX,

Termenii de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 16.08.2013 - 13.06.2014;

Instanța de apel: 10.07.2014 - 10.12.2014; 18.06.2015 - 29.09.2016;

17.03.2017 - 25. 04.2017;

Instanța de recurs: 05.02.2015 - 19.05.2015; 04.01.2017 - 14.02.2017;

06.07.2017 - 08.11.2017.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 5

ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 4 ani.

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța

civilă, iar în partea prejudiciului moral, a fost admisă parțial, dispunându-se

încasarea de la Leu Ion în beneficiul reprezentantului părții civile, Mînăscurtă

Anatol, a sumei de 50 000 lei.

aproximativ ora 16.00, conducea unitatea de transport de model „Mercedes”, cu

numărul de înmatriculare XXXX și se deplasa pe un drum adiacent traseului

Chișinău-Hâncești.

imprudență la trafic și ignorând cerințele Regulamentului Circulației Rutiere și

anume pct. 39 - înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a

direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această

manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți

participanți la trafic; în cazul în care vehiculul iese de pe teritoriul adiacent

drumului, conducătorul trebuie să cedeze trecerea pietonilor și vehiculelor care

circulă pe acest drum, și pct. 45 - conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, nu a ținut cont de

mai multe împrejurări obligatorii și anume: faptul că nu doar a ieșit de pe drum

adiacent pentru a se încadra în trafic pe traseul principal, mai intenționa să

traverseze în lățime banda de circulație în direcția or. Hâncești, pentru a vira la

stânga și a-și continua deplasarea în direcția mun. Chișinău; faptul că unitatea de

transport condusă este un camion, adică unitate de transport de proporție, cu

reacție de manevre mai lentă; că este un loc cu o influență sporită a

transportului; nu a manifestat prudență sporită la trafic; nu a asigurat securitatea

la trafic, a continuat deplasarea creând obstacol pentru motocicleta de model

„Suzuki GSX”, cu numărul de înmatriculare XXXX, condusă de către Ion

Mînăscurtă, care se deplasa în direcția or. Hâncești pe drum cu prioritate de la

stânga la dreapta relativ poziționării camionului. În rezultatul acțiunilor

imprudente nominalizate ale conducătorului Leu Ion s-a produs tamponarea

acestor două unități de transport, în urma căreia, ambele unități de transport au

fost tehnic distruse, inclusiv și de incidentul generat de impact, iar

conducătorului motocicletei, Mînăscurtă Ion, i-au fost cauzate conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 1376/D din 17.09.2012, vătămări

corporale grave, care au legătură cauzală directă cu survenirea decesului

acestuia.

5.1. Avocatul Spînu Ludmila în numele reprezentantului părții civile, Mînăscurtă

Anatol, care a solicitat casarea parțială a acesteia, cu dispunerea admiterii

totale a acțiunii civile în partea prejudiciului moral în mărime de 1 000 000 lei,

din motiv că instanța de fond nu a motivat nici în fapt și nici în drept ce a stat

la baza încasării prejudiciului moral doar în sumă de 50 000 lei.

5.2. Avocatul Grecu Radu în numele inculpatului, care a solicitat casarea sentinței

și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Leu Ion să fie achitat, invocând că:

5.2.1. În vederea stabilirii circumstanțelor accidentului pe cazul dat s-a

dispus efectuarea expertizei auto-tehnice. Conform datelor din raportul de

expertiza auto-tehnică nr.3364 s-a constatat că distanța necesară pentru oprirea

în siguranță a motocicletei Suzuki care se deplasa cu viteza de 250 km/h în

condițiile comiterii accidentului dat, era de 443 m. La momentul apariției

obstacolului pentru mișcarea motocicletei se afla la distanța de 208-217 m. de

la locul impactului. Timpul de deplasare a camionului din momentul când el

este considerat ca obstacol pentru mișcare și până la momentul tamponării este

de 3.01 s;

5.2.2. Examinând materialele acumulate organul de urmărire penală a ajuns

la concluzia că în acțiunile șoferului camionului de model „Mercedes”, cu

numărul de înmatriculare XXXX, Leu Ion, nu se prevăd semnele componenței

de infracțiune prevăzute de art. 264 Cod penal din cauza că motocicleta la

momentul apariției camionului ca obstacol pentru acesta, se afla dincolo de

2

câmpul de vizibilitate a șoferului camionului, reieșind din declarațiile

martorului Andronache Orest precum că câmpul de vizibilitate din locul de

unde a început deplasarea camionul când efectua manevra de intersectare a

traseului era de 70 m., iar cauza directă ce a dus la comiterea accidentului este

depășirea vitezei de deplasare de către Mînăscurtă Ion;

5.2.3. Din cele stabilite în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată,

apar dubii referitor la viteza de deplasare a conducătorului motocicletei, însă

reieșind din consecințele survenite a fost cu mult depășită de limitele de viteză

stabilită pentru această porțiune de drum, adică 90 km/h, ceea ce este în

legătură directă cu cauza producerii accidentului și reieșind din declarațiile

făcute de inculpatul Leu Ion și de martorii apărării audiați în instanța de

judecată precum că acesta a întreprins toate acțiunile conform regulamentului

circulației rutiere.

2014, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Spînu

Ludmila în numele reprezentantului părții civile Mînăscurtă Anatol, a fost admis

apelul declarat de către avocatul Grecu Radu în numele inculpatului Leu Ion,

casată parțial sentința în latura pedepsei penale și pronunțată o nouă hotărâre,

prin care Leu Ion a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 5

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

termen de 4 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare

a fost suspendată condiționat pe termen de probă de 5 ani. În rest, sentința a fost

menținută.

corect a stabilit vinovăția inculpatului Leu Ion de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, fapt reținut prin probele

administrate la cauza penală, și anume, declarațiile succesorului legal al părții

vătămate, Anatol Mînăscurtă, declarațiile martorilor Andronache Orest, Matei

Victor, Buruiană Nicolae, Cazacu Iurie, Zoină Iurie, Donciu Vladimir, Covali

Alexei, precum și prin procesul verbal de cercetare la fața locului din

14.07.2012, raportul de expertiză medico-legală nr.1376 din 17.09.2012,

raportul de expertiză auto-tehnică nr.3364 din 12.09.2012, procesul-verbal de

examinare medicală de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării

de ebrietate și naturii ei din 14.07.2012.

instanța de fond inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3)

lit. b) Cod penal este prea aspră sub aspectul executării acesteia, astfel, ținând

cont de prevederile art. 6, 61, 75 Cod penal a ajuns la concluzia de a-i stabili

inculpatului pentru infracțiunea comisă o pedeapsă cu suspendarea condiționată

a executării acesteia.

reprezentantului părții civile, Mînăscurtă Anatol, instanța de apel a menționat că

suma solicitată de către ultimii, și anume 1 000 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral, este excesivă, iar suma percepută de instanța de fond, în mărime de 50

000 lei, cu titlu de prejudiciu moral reprezintă o satisfacție echitabilă în coraport

cu suferințele fizice și psihice suportate de către succesorul legal al părții

vătămată, Mînăscurtă Anatol.

10.1. Procuror, care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu menținerea sentinței

primei instanțe, invocând că la aplicarea pedepsei inculpatului Leu Ion pentru

infracțiunea comisă, instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor

art. 61 și 75 Cod penal, astfel pripit a ajuns la concluzia privind aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, urmând a ține cont de faptul că inculpatul nu a

recunoscut vina, încercând să pună vina în sarcina victimei.

10.2. Avocatul Casian Ion în numele inculpatului, care indicând temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei

hotărâri de achitare a inculpatului, din lipsa elementelor constitutive ale

infracțiunii incriminate, invocând că din argumentarea hotărârilor adoptate de

către instanțele de judecată inferioare rezultă că în cauză există un singur martor

ocular al accidentului rutier care s-a produs la data de 14 iulie 2012, acesta fiind

Andronache Orest, iar restul probelor descrise în hotărâri confirmă doar faptul

producerii accidentului, urmările care au survenit și nicicum nu confirmă

încălcarea de către conducătorul auto Leu Ion a cerințelor pct. 39 și 45 din

Regulamentul Circulației Rutiere. Mai mult, remarcă că instanțele, examinând

cauza, nu au argumentat din care motive au recunoscut veridice declarațiile

martorului Andronache Orest, că anterior producerii accidentului conducătorul

motocicletei Mînăscurtă Ion se deplasa cu viteza de aproximativ 100 km pe oră

și au respins declarațiile aceluiași martor date la 17 iulie 2012 unde dânsul

afirmă cu certitudine că anterior producerii accidentului, viteza motocicletei cu

care se deplasa Mînăscurtă Ion era de aproximativ 250- 260 km pe oră. La fel,

instanțele de judecată au ignorat și declarațiile succesorului legal al părții

vătămate, Mînăscurtă Anatol, care a declarat că unii martori i-au spus (probabil

având în vedere în primul rând declarațiile prietenului fiului decedat a

martorului Andronache Orest) că viteza motocicletei cu care se deplasa fiul până

la tamponare era de 250-270 km pe oră.

10.2.1. Recurentul a mai indicat că stabilirea vitezei cu care se deplasa

motocicleta sub conducerea lui Mînăscurtă Ion până la tamponarea cu

automobilul condus de Leu Ion, are o importanță probatorie deosebită la

stabilirea tuturor circumstanțelor accidentului rutier care a avut loc la 14 iulie

2012, deoarece dacă se constată că Mînăscurtă Ion se deplasa anterior producerii

tamponării cu viteza de 250-270 km/oră aceasta exclude cu certitudine vinovăția

lui Leu Ion în comiterea accidentului rutier care a avut loc la 14 iulie 2012.

10.2.2. De asemenea, recurentul a remarcat că examinând cauza, instanțele de

judecată au interpretat eronat cerințele Regulamentului circulației rutiere și nu

au ținut cont că conducătorul motocicletei a încălcat un șir de articole din

Regulament, care sunt în legătură cauzală cu consecințele survenite, iar pe

parcursul efectuării urmăririi penale și examinării cauzei în instanțele de

judecată, nu a fost stabilită cu certitudine viteza de deplasare a motocicletei sub

conducerea lui Mînăscurtă Ion în momentul tamponării cu automobilul condus

de Leu Ion, circumstanță care are o importantă probatorie deosebită în prezenta

cauză penală.

10.2.3. La fel, recurentul a menționat că atât prima instanță, cât și instanța de

apel, nu au motivat suficient soluția de condamnare, încălcând dreptul

inculpatului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 paragraful 1 CEDO, fiind

4

ignorate dispozițiile egalității armelor învinuirii și apărării și respectării

contradictorialității procesului penal.

10.3. Avocatul Spînu Ludmila în numele reprezentantului părții civile Mînăscurtă

Anatol, care a indicat temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6), 10) Cod

de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea

sentinței primei instanțe în latura penală, iar în latura civilă - de rejudecat cauza,

cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună încasarea de la Leu Ion

în beneficiul reprezentantului părții civile Mînăscurtă Anatol a prejudiciului

moral în sumă de 1 000 000 lei.

10.3.1. În argumentarea cerințelor recurentul a invocat, că instanța de apel,

deși avocatul inculpatului în apelul declarat a solicitat achitarea acestuia, a

adoptat o hotărâre prin care i-a stabilit inculpatului o pedeapsă mai blândă, cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, fără a argumenta soluția.

10.3.2. Referitor la acțiunea civilă, recurentul a enunțat că instanța de apel nu

a motivat nici în fapt și nici în drept ce a stat la baza încasării prejudiciului

moral în sumă de doar 50 000 lei, în timp ce ei au solicit încasarea de la inculpat

a sumei de 1 000 000 lei.

2015, s-a dispus admiterea recursurilor ordinare declarate de către procuror,

avocatul Casian Ion în numele inculpatului și avocatul Spînu Ludmila în numele

reprezentantului părții civile Mînăscurtă Anatol, casarea totală a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2014 în privința

lui Leu Ion, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

apel la examinarea apelurilor declarate nu a respectat cerințele art. 414 Cod de

procedură penală și nu a răspuns în modul cuvenit la toate motivele invocate de

apelanți sau s-a pronunțat superficial asupra acestora, fără argumentarea

cuvenită.

inculpatului, Colegiul a menționat că instanța de apel nu s-a expus clar pe

marginea declarațiilor martorului ocular, Andronache Orest, date la urmărirea

penală (vol. I, f.d. 24, 40, 80), instanța neargumentând din care motive a

recunoscut veridice declarațiile acestuia, că anterior producerii accidentului

conducătorul motocicletei Mînăscurtă Ion se deplasa cu viteza de aproximativ

100 și ceva km/h (vol. II, f.d 211) și a respins declarațiile aceluiași martor date

la urmărirea penală (vol. I, f.d. 40-41, 80) unde dânsul afirmă cu certitudine că

anterior producerii accidentului, viteza motocicletei cu care se deplasa

Mînăscurtă Ion era de aproximativ 250-260 km/h. În situația creată, instanța de

apel a interpretat declarațiile acestui martor decisiv în defavoarea inculpatului,

fapt ce are o importanță probatorie primordială la stabilirea tuturor

circumstanțelor accidentului rutier care a avut loc la 14 iulie 2012, ora 16.00,

inclusiv pentru a stabili cine și cum a încălcat Regulamentul Circulației Rutiere

și din vina cui s-a creat situația de accident în speța dată, analizând la concret

acțiunile fiecărui participant la trafic implicați în accident, ținând cont și de

prevederile art. 18 Cod penal.

principalele motive invocate în apel cu referire la probarea vinovăției

inculpatului în cele imputate lui, ținând cont și de prevederile pct. 3; 4 ale

Regulamentului Circulației Rutiere, analizând și prevederile art. 20 Cod penal,

adică fapta săvârșită fără vinovăție invocate în apel prin negarea vinovăției.

inclusiv raportului de expertiză nr. 3364 din 12 septembrie 2012 (vol. I, f.d. 74-

77), procesului-verbal cu privire la efectuarea experimentului în cadrul urmăririi

penale din 21 august 2012 (vol. I, f.d. 69), informației privind defrișarea a 3

arbori de pe traseul R-3 (Chișinău-Hâncești) (vol. I, f.d. 132-133) la scurt timp

după accident, ce evident au schimbat situația privind vizibilitatea drumului.

Ludmila în numele reprezentantului părții civile, Mînăscurtă Anatol, Colegiul a

constatat că după cum rezultă din recursuri, recurenții sunt de acord cu starea de

fapt stabilită de instanța de fond și de apel, precum și cu încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, însă critică

hotărârea contestată în partea pedepsei, nefiind de acord cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal.

Mînăscurtă Anatol critică și soluția referitor la admiterea parțială a acțiunii

civile.

contrară prevederilor legale, or instanța, judecând cauza dată, a comis erori de

drept prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, art. 6

paragraful 1 CEDO, deci există temeiuri de casare a deciziei atacate: instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate; nu

s-a motivat hotărârea la modul cuvenit; erori, care urmau a fi înlăturate prin

rejudecarea cauzei.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de către avocații Grecu

Radu, Spînu Ludmila în apeluri și ținând cont de motivele casării deciziei

atacate să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

2016, s-a dispus respingerea ca nefondat a apelului avocatului Grecu Radu în

interesele inculpatului.

casarea sentinței în latura acțiunii civile privind recuperarea prejudiciului moral

și pronunțarea în această parte o unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță după cum urmează:

Mînăscurtă Anatol despăgubiri morale în mărime de 150 000 lei. În rest sentința

s-a menținut fără modificări.

circumstanțele cauzei stabilite și normele legale aplicabile în speță a considerat

că, prima instanță a stabilit circumstanțele de fapt ale infracțiunii comise, a făcut

o apreciere corectă a probelor prezentate, a făcut o justă încadrare juridică a

acțiunilor inculpatului, întemeiat a ajuns la concluzia că Leu Ion a săvârșit

infracțiunea imputată lui și a aplicat în privința acestuia pedeapsă penală

6

echitabilă, însă în mod eronat a dispus încasarea prejudiciului moral în sumă de

50 000 lei.

(3) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi încălcarea regulilor de securitate a

circulației, de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a

cauzat din imprudență decesul unei persoane, aceste împrejurări fiind constatate

prin totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect

apreciate în prima instanță și verificate în instanța de apel, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor.

este demonstrată pe deplin prin cumulul probelor cercetate în cadrul ședinței de

judecată a primei instanțe și verificate în instanța de apel, cum ar fi: declarațiile

inculpatului Leu Ion, succesorului legal al părții vătămate, Mînăscurtă Anatol,

martorilor Andronache Orest, Matei Victor, Buruiană Nicolae, Cazacu Iurie,

Zoină Iurie, Donciu Vladimir, Covali Alexei și materialele cauzei, inclusiv:

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.07.2012 cu tabelul foto și

schema anexate la procesul-verbal prin care s-a cercetat locul, unde a avut loc

accidentul rutier (vol. I, f.d. 13-20); ordonanța de recunoaștere și de anexare a

corpului delict: camionul de model „Mercedes Sprinter”, nu numărul de

înmatriculare XXXX și motocicleta de model „Suzuki”, cu numărul de

înmatriculare XXXX (vol. I, f.d.33); raportul de expertiză medico-legală nr.1376

din 17.09.2012 prin care s-a stabilit că moartea lui Mînăscurtă Ion a survenit în

rezultatul hemoragiei acute interne și externe evoluată pe fondalul rupturii aortei

și cordului, amputarea traumatică a membrelor inferioare, zdrobirea ficatului și

splinei, ceea ce se confirmă prin datele depistate la examinarea medico-legală a

cadavrului și adeverite prin rezultatele investigațiilor histologice, care se califică

ca vătămări grave, periculoase pentru viață, sunt în legătură cauzală directă cu

instalarea decesului. La cercetarea toxico-chimică în sângele cadavrului alcool

etilic nu s-a depistat (vol. I, f.d.74-77); raportul auto-tehnic nr.3364 din

12.09.2012 prin care s-a constatat că viteza de deplasare a motocicletei „Suzuki”

nu poate fi determinată, deoarece careva urme de frânare, derapare, de mișcare

liberă, rostogolire a anvelopelor motocicletei la fața locului n-au fost depistate,

iar alte date inițiale utile pentru aprecierea vitezei în materialele cauzei penale

lipsesc (vol. I, f.d.74-77); procesul-verbal de examinare medicală de constatare a

faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei din

14.07.2012 prin care se atestă că, inculpatul Leu Ion la momentul comiterii

accidentului nu se afla în stare de ebrietate alcoolică (vol. I, f.d.23); prin

informația despre incendiu și anexele la aceasta sunt confirmate pozițiile

mijloacelor de transport după impact, precum și sunt stabilite cauzele incendierii

mijloacelor de transport (vol. I, f.d.26-32), precum și este indicat (vol. I, f.d.30)

că în rezultatul incendiului au fost complet distruse toate materialele

combustibile ale microbuzului, cât și cele ale motocicletei. Piesele confecționate

din aluminiu ale motocicletei și ale microbuzului sunt puternic deformate.

cauzei prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității raportată

la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, prima instanță

a făcut o justă concluzie cu privire la aceea că inculpatul este vinovat în

săvârșirea infracțiunii imputate, făcând și o justă încadrare juridică a acțiunilor

acestuia.

stabilirea categoriei acesteia, corect a aplicat prevederile legale, și, în

conformitate cu art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, care este una mai puțin gravă, din imprudență, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului. Circumstanțe agravante și atenuante nu au fost

constatate.

și prevederile legii penale, a făcut o justă concluzie referitor la aceea că corijarea

și reeducarea inculpatului este posibilă prin aplicarea unei pedepse sub formă de

închisoare cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

argumentele apelului declarat de avocatul Grecu Radu în interesele inculpatului,

or, împrejurările prin care inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată lui au fost

constatate prin totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost

corect apreciate în prima instanță și verificate în instanța de apel, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor.

Ludmila, Colegiul a considerat că acesta este parțial întemeiat și urmează a fi

admis în partea ce ține de recuperarea prejudiciului moral în beneficiul

succesorului părții vătămate Mînăscurtă Anatol, prin mărirea sumei încasate în

partea prejudiciului moral.

a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate

privind recuperarea pagubei materiale, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, deoarece în cadrul ședinței

judiciare a fost demonstrat faptul cauzării prejudiciului material succesorului

victimei, însă nu au fost prezentate probe pertinente și concludente care ar

confirma mărimea pagubei cerute.

Leu Ion in beneficiul succesorului părții vătămate suma de 50 000 (cincizeci

mii) cu titlu de compensare a prejudiciului moral, or, suma respectivă este

derizorie în raport cu suferințele psihice suferite de succesorul părții vătămate

urmare a accidentului rutier comis de inculpat soldat cu decesul fiului acestuia.

Astfel, instanța de apel a considerat rezonabil de încasat de la inculpat în

beneficiul succesorului părții vătămate în scopul recuperării prejudiciului moral,

suma de 150 000 lei, cea ce constituie o sumă echitabilă în raport cu suferințele

suportate de acesta.

avocatul acestuia, Iovu Tatiana, care invocând prevederile art. 427 alin.(l) pct. 6)

și 8) Cod de procedură penală, au solicitat casarea hotărârilor emise și

pronunțarea unei decizii prin care Leu Ion să fie achitat din lipsa elementelor

8

constitutive ale infracțiunii incriminate prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. b) Cod

penal.

33.1. În motivarea recursurilor declarate, textul cărora este identic, recurenții

indică: contrar prevederilor legale, cauza penală a fost examinată superficial atât

de instanța de fond cât și de instanța de apel. Condamnarea inculpatului nu a fost

motivată sub aspectul elucidării tuturor circumstanțelor și înlăturării oricărui

dubiu în învinuirea adusă.

33.1.1. Atât conținutul sentinței cât și a deciziei se rezumă la parafrazarea

declarațiilor martorilor și enumerarea probelor, fără a fi făcută o analiză asupra

pertinenței și concludenței acestora în raport cu acțiunile inculpatului. Instanțele

judecătorești nu au motivat prin prisma probelor cercetate, dacă există legătura

cauzală între acțiunile inculpatului și consecințele survenite în urma accidentului

rutier.

33.1.2. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel de către partea apărării, în mod special asupra motivelor suplimentare

formulate de avocatul Casian Ion și care au fost susținute atât de inculpat

cât și de apărătorul acestuia.

33.1.3. La rejudecarea cauzei, instanța de apel nu a înlăturat acele încălcări

care au fost indicate în decizia Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție din 19.05.2015, instanța nemotivând decizia prin prisma celor

invocate de către apărător și care au fost reținute de către instanța de recurs.

33.1.4. Probele care au fost puse la baza sentinței de condamnare nu confirmă

faptul că în acțiunile lui Leu Ion există elementele componenței de

infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, vinovăția

inculpatului nefiind demonstrată deplin, fiind bazată în linii generale pe

presupuneri, fără a fi administrate mijloace de probă corespunzătoare care

ar elucida în mod obiectiv toate circumstanțele cauzei.

33.1.5. Analizând probele reținute de instanțele inferioare în argumentarea

soluției adoptate, se observă că în cauză există un singur martor ocular al

accidentului rutier, acesta fiind Andronache Orest, iar restul probelor

descrise în hotărârile judecătorești pronunțate sunt indirecte și confirmă

doar faptul producerii accidentului, urmările care au survenit și nicicum nu

confirmă încălcarea de către conducătorul auto Leu Ion a cerințelor pct. 39

și 45 din RCR.

33.1.6. Fiind constatate divergențe vis-a-vis de viteza cu care Mînăscurtă Ion

conducea motocicleta, în declarațiile martorului Andronache Orest date la

urmărirea penală și instanța de judecată, instanța de apel nu dă acestora o

apreciere corespunzătoare și nu argumentează din care considerente le

reținut ca veridice pe cele date în instanța de fond, or, stabilirea vitezei cu

care se deplasa motocicleta sub conducerea lui Mînăscurtă Ion până la

tamponarea cu automobilul condus de Leu Ion are o importanță probatorie

deosebită la stabilirea tuturor circumstanțelor accidentului. Astfel, potrivit

probelor administrate în cadrul urmăririi penale se constată că Mînăscurtă

Ion se deplasa, anterior producerii tamponării, cu viteza de 250-270 km/h,

fapt ce exclude cu certitudine vinovăția lui Leu Ion în comiterea

accidentului rutier care a avut loc la 14.07.2012.

33.1.7. Prin încheierea din 14 decembrie 2012 (vol. I, f.d.99) s-a dispus

anularea ordonanței procurorului în Procuratura Ialoveni, Baeșu Andrei, din

cauza că la motivarea soluției privind încetarea urmăririi penale a servit

numai o probă, și anume declarațiile lui Andronache Orest, ceea ce

constituie o inechitate. Însă se menționează, că de la anularea ordonanței

respective și până la trimiterea dosarului în instanța de judecată, în afară de

declarațiile suplimentare a lui Andronache Orest și încă a unui martor care

nu a văzut impactul, alte probe nu s-au anexat. Așadar, contrar prevederilor

art. 287 Cod de procedură penală, după reînceperea urmăririi penale și la

examinarea cauzei în fond nu au fost stabilite alte probe care ar elucida

circumstanțele expuse în încheierea judecătorească decât cele care au fost

administrate anterior.

34.1. Procurorul, în care a menționat că recursurile ordinare declarate, urmează a

fi admise, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și cu remiterea cauzei

spre rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecată, pe motiv că prin

decizia instanței de apel din 29 septembrie 2016, indicațiile Curții Supreme de

Justiție din 19 mai 2015, și care potrivit art. 436 Cod de procedură penală sunt

obligatorii pentru instanțele judecătorești inferioare, de către instanța de apel au

fost ignorate.

34.2. Avocatul Spînu Ludmila în interesele succesorului legal al victimei

Mînăscurtă Anatol, care a solicitat respingerea recursurilor declarate ca

nefondate.

februarie 2017, s-a dispus admiterea recursurilor ordinare declarate de inculpat

și avocatul acestuia, Iovu Tatiana.

septembrie 2016 și s-a dispus rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

apel la examinarea apelurilor declarate nu a respectat cerințele art. 414 Cod de

procedură penală, nu a răspuns la modul cuvenit la toate motivele invocate de

apelanți, în legătură cu ce în baza temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală urmează a fi casată decizia instanței de

apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această

eroare nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

realizeze o justă interpretare și aplicare a reglementărilor incidente, decizia

adoptată să fie riguros argumentată, faptei comise de inculpat să-i fie dată o

încadrare juridică corectă, iar motivarea soluției să fie bazată pe probele

administrate în cadrul procesului penal, or, anume motivarea soluției pronunțate

de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect

discreționar în realizarea justiției, dând părților din proces posibilitatea să-și

formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar

instanței de recurs elementele necesare pentru exercitarea controlului

judecătoresc.

conține absolut nici o motivare, nefiind expuse temeiurile de fapt și de drept care

au dus la emiterea unei asemenea soluții precum și motivele adoptării acesteia,

mai mult, instanța nu a apreciat probele care urmau să fie cercetate sub toate

10

aspectele, cu atât mai mult că s-a aflat în situația rejudecării cauzei la indicațiile

instanței de recurs care potrivit art. 436 Cod de procedură penală, sunt

obligatorii.

instanța de apel practic face motivarea sentinței de condamnare, fără a da o nouă

apreciere a probelor administrate în cauza penală, având dreptul să reformeze

sentința atacată, apriori a mers pe ideea preconcepută a instanței de fond care a

statuat asupra vinovăției inculpatului, limitându-se doar la constatarea că probele

sunt pertinente și concludente și dovedesc vinovăția inculpatului de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal.

din 19 mai 2015, în ședința instanței de apel a fost audiat martorul Andronache

Orest, declarațiile căruia au fost redate în decizia instanței de apel. Cu toate că

există divergențe în declarațiile acestui martor date la urmărirea penală și cele

date în instanțele de fond, totuși în decizia sa instanța de apel nu argumentează

din care motiv le recunoaște veridice anume pe acelea date în ședința de

judecată, or constatarea vitezei motocicletei cu care se deplasa Mînăscurtă Ion

are o importanță probatorie primordială la stabilirea tuturor circumstanțelor

accidentului rutier care a avut loc la 14 iulie 2012. Mai mult ca atât, Colegiul nu

s-a expus în nici un fel asupra declarațiilor date în ședința instanței de apel de

către expertul Ghenadie Cozlovschi.

la cauza penală, însă fără a fi apreciată fiecare în parte, cu mențiunea ce

confirmă sau infirmă această probă și care este motivul punerii la baza hotărârii,

sub toate aspectele în raport cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură

penală și a le raporta la fapta comisă.

inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca

o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

cerințele de judecare a apelului prevăzute în art.414 Cod de procedură penală,

nici dispozițiile art.417 alin. (l) pct. 8) Cod de procedură penală deoarece

hotărârea adoptată nu cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus la

respingerea apelului părții apărării și admiterii parțiale a apelului apărătorului

succesorului părții vătămate, precum și motivele adoptării soluției date.

procedură penală pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs

sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la

soluționarea recursului. Astfel, se constată că instanța de apel, rejudecând cazul

din speță și pronunțând decizia din 29 septembrie 2016, a ignorat indicațiile

Curții Supreme de Justiție expuse în decizia din 19 mai 2015. Așadar, se

menționează că, în decizia instanței de apel nu și-au găsit reflectare răspunsuri la

motivele invocate în apeluri, or instanța de recurs în decizia sa a descris pe larg

toate argumentele apelanților și asupra cărora instanța de apel nu s-a expus dar

urma să o facă. În acest sens, Colegiul lărgit nu a acceptat formularea instanței

de apel din decizia sa, unde se indică: „Colegiul conchide că sunt neîntemeiate

și urmează a fi respinse argumentele apelului declarat de avocatul Grecu Radu

în interesele inculpatului Leu Ion”, considerând superficială și ambiguă această

motivare, or instanța de apel este obligată să se expună asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Nepronunțarea asupra tuturor motivelor invocate echivalează

cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu

rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 Cod de procedură penală,

întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs. în

cazul în care în aceiași cauză au fost declarate mai multe apeluri, fiecare dintre

acestea trebuie să primească o rezolvare proprie, care în raport cu poziția

procesuală și cu interesele apelanților, poate fi diferită de a celorlalte: un apel

sau unele apeluri pot fi respinse, iar altul sau altele admise.

răspuns nici la motivul invocat în apel vis-a-vis de ordonanța din 28 septembrie

2012 a procurorului în Procuratura r. Ialoveni, Andrei Baeșu, prin care s-a

încetat urmărirea penală în privința lui Leu Ion pe motiv că acțiunile acestuia nu

întrunesc elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 264 alin.(3)

lit. b) Cod penal, ordonanță care ulterior a fost declarată nulă prin încheierea

judecătorului de instrucție din 14 decembrie 2012, procurorul fiind obligat să

reia urmărirea penală. Astfel, instanța urma să analizeze atât motivele expuse în

ordonanță cât și cele din încheierea judecătorească menționată și prin prisma art.

251, 287 Cod de procedură penală să dea apreciere procedurii de reluare a

urmăririi penale.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să verifice și

să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le dea aprecierea cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate, și ca urmare să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură

penală.

s-a dispus respingerea apelului apărătorului Grecu Radu, în interesul

inculpatului Leu Ion.

civile, casarea sentinței în latura acțiunii civile privind recuperarea prejudiciului

moral și pronunțarea în această parte o unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță după cum urmează:

Mînăscurtă Anatol despăgubiri morale în mărime de 150 000 lei. În rest sentința

s-a menținut fără modificări.

dovedită vinovăția inculpatului Leu Ion de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, fapt reținut prin probele administrate la cauza

12

penală, și anume, declarațiile succesorului legal al părții vătămate, Anatol

Mînăscurtă, declarațiile martorilor Andronache Orest, Matei Victor, Buruiană

Nicolae, Cazacu Iurie, Zoină Iurie, Donciu Vladimir, Covali Alexei, precum și

prin procesul verbal de cercetare la fața locului din 14.07.2012, raportul de

expertiză medico-legală nr.1376 din 17.09.2012, raportul de expertiză auto-

tehnică nr.3364 din 12.09.2012, procesul-verbal de examinare medicală de

constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei

din 14.07.2012, informația despre incendiu și anexele la aceasta, ordonanța de

recunoaștere și de anexare a corpului delict.

pedepsei penale aplicate, reținând practica CEDO, a acceptat motivarea expusă

în sentința contestată cu apel și a însușit-o, pentru a evita repetări inutile.

ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, că inculpatul a comis o infracțiune

din imprudență, care face parte de categoria infracțiunilor grave, de persoana

celui vinovat: că inculpatul anterior nu a comis infracțiuni. Circumstanțe

atenuante și agravante nu au fost stabilite.

reprezentantului părții civile, Mînăscurtă Anatol, instanța de apel a menționat că

suma solicitată de către ultimii, și anume 1 000 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral, este excesivă, iar o satisfacție echitabilă în coraport cu suferințele fizice

și psihice suportate de către succesorul legal al părții vătămată, Mînăscurtă

Anatol, în concordanță cu practica națională și practica CEDO, va constitui

suma suma percepută de instanța de fond, în mărime de 150 000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral.

55.1. Inculpatul Leu Ion și avocatul Iovu Tatiana în numele inculpatului, cu

referire la temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) al Codului de

procedură penală, precum și prevederile art. 6 CEDO, au solicitat casarea

sentinței instanței de fond și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să fie dispusă achitarea inculpatului, din lipsa elementelor

constitutive ale infracțiunii incriminate.

55.1.1. În motivarea recursului au indicat faptul că examinarea cauzei penale

a avut loc contrar prevederilor legale, iar condamnarea lui Leu Ion nu a fost

motivată sub aspectul elucidării tuturor circumstanțelor și înlăturării oricărui

dubiu în învinuirea adusă.

55.1.2. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel de către partea apărării, în mod special, asupra motivelor suplimentare

formulate de avocatul Casian Iana, susținute ulterior atât de inculpat, cât și de

avocatul Iovu Tatiana.

55.1.3. Astfel, instanța de apel nu a dat o apreciere obiectivă și

corespunzătoare probelor, nu s-a expus asupra faptului din care motive ar fi

veridice declarațiile martorului Andronache Orest, făcute în fața instanței de

fond, care se combat cu declarațiile de la urmărirea penală, nu a făcut o analiză

a acțiunilor fiecărui participant la trafic implicat în accident, totodată nu a dat o

apreciere cuvenită raportului de expertiză nr. 3364 din 12.09.2012, procesului-

verbal cu privire la efectuarea experimentului din 12.09.2012, și informației

privind defrișarea a trei arbori de pe traseul în cauză, la scurt timp după accident,

or, defrișarea în cauză a schimbat situația privind vizibilitatea drumului. Anume

aceste circumstanțe și argumente, în opinia recurenților, nu au fost examinate de

către instanța de apel, fiind comisă o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

pronunțată.

55.1.4. La fel, instanțele pronunțând o sentință de condamnare, erau obligate

să asigure stabilirea tuturor circumstanțelor în măsura în care să fie exclus orice

dubiu, pentru a nu admite, la caz, o condamnare arbitrară. În acest sens,

recurenții au indicat că instanțele inferioare au făcut referire la faptul că

inculpatul a ignorat cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, nu a manifestat

prudență sporită la trafic; nu a asigurat securitatea la trafic, a continuat

deplasarea creând obstacol pentru motocicleta condusă de Mînăscurtă Ion, care

se deplasa pe drum cu prioritate, dar careva probe convingătoare care ar

demonstra acest fapt nu au fost administrate, nu au probat și nu au constatat dacă

urmările survenite se află în legătură de cauzalitate cu încălcările indicate.

55.1.5. În continuare, au mai menționat că în cauză există un singur martor

ocular al accidentului rutier care s-a produs la data de 14 iulie 2012, acesta fiind

Andronache Orest, restul probelor descrise în hotărârile instanțelor fiind

indirecte și confirmă doar faptul producerii accidentului, urmările survenite și

nicidecum nu confirmă încălcarea de către Leu Ion a cerințelor pct. 39 și 45 din

Regulamentul Circulației Rutiere.

55.1.6. În viziunea recurenților, acuzarea de stat nu a probat dacă inculpatul

avea posibilitatea reală să observe după curbă deplasarea motocicletei la

începerea manevrei de ieșire pe partea carosabilă în situația vitezei excesive a lui

Mînăscurtă Ion și a vizibilității reduse. Potrivit probelor administrate în cadrul

urmăririi penale se constată că Mînăscurtă Ion se deplasa anterior producerii

tamponării vu viteza de 250-270 km/oră, fapt ce exclude cu certitudine vinovăția

lui Leu Ion în comiterea accidentului.

55.1.7. Examinând cauza, instanțele au interpretat în mod eronat cerințele

Regulamentului Circulației Rutiere și nu au ținut cont de faptul că conducătorul

motocicletei a încălcat un șir de articole din regulament, astfel anume

Mînăscurtă Ion a încălcat prevederile legale.

și respectiv la 22 august 2017, prin cereri suplimentare a completat motivele

recursului.

56.1.1. Suplimentar la cererea de recurs, a invocat încălcarea prevederilor art.

6 CEDO prin faptul că din momentul punerii sub învinuire a lui Leu Ion la data

de 03 iulie 2013 și până la pronunțarea deciziei instanței de apel, a trecut o

perioadă de timp considerabilă, care nu se încadrează în termenul rezonabil.

56.1.2. Iar, odată cu curgerea timpului la o nouă reexaminare a cauzei a avut

loc schimbări a situației de fapt ceia ce a dus la reducerea eficacității

administrării de probe în favoarea apărării.

56.1.3. Soluția instanțelor în vinovăția inculpatului se reduce doar la un singur

aspect și anume la faptul că Leu Ion a creat obstacol pentru motocicleta condusă

de Mînăscurtă Ion, lăsând de fapt fără apreciere comportamentul acestuia în

trafic, care la fel ca și inculpatul avea obligația de a respecta Regulamentul

Circulației Rutiere.

56.1.4. A mai menționat că instanța de apel nu a verificat și nu a stabilit viteza

de deplasare a motocicletei, contrar indicațiilor instanțelor de recurs, iar din

14

motivarea deciziei reiese că viteza cu care se deplasa motocicleta condusă de

Mînăscurtă Ion nu are importanță probatorie și nu influențează la calificarea

infracțiunii imputate inculpatului, ceia ce în opinia recurenților reprezintă o

inechitate în elucidarea circumstanțelor accidentului rutier.

56.1.5. Concluzionează avocatul Iovu Tatiana că, vinovăția lui Leu Ion nu a

fost demonstrată într-un proces contradictoriu și obiectiv, și respectiv urmează a

fi apreciată critic soluția instanței de apel în situația în care a dat crezare

declarațiilor contradictorii ale singurului martor.

56.1.6. Deși înțelege că instanța de recurs nu este competentă de a examina și

aprecia probele, dar informația anexată la cererea suplimentară din 22 august

2017 combate ipoteza instanței de apel că spidometru motocicletei ar fi unul

electric.

57.1. Avocatul Spînu Ludmila în interesul succesorului părții civile Mînăscurtă

Anatol, care a solicitat respingerea recursurilor declarate ca nefondate.

materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că recursul inculpatului

urmează a fi admis din următoarele considerente.

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în baza temeiurilor stipulate expres în

acest articol.

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și

numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia.

procedură civilă, judecând recursul instanța de recurs este în drept să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la

adoptarea unei hotărâri neîntemeiate și totodată, verificând dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

motivele invocate în recursul inculpatului Leu Ion și avocatului acestuia Iovu

Tatiana, ajunge la concluzia admiterii acestuia, cu casarea deciziei instanței de

apel și dispunerea rejudecării cauzei.

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere

că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea

în termeni vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare.

recursului au indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură

penală și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța

a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire.

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel

verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea

lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. În vederea

soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor.

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate

respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a răspuns în modul

cuvenit la toate motivele invocate de apelanți, în legătură cu ce în baza temeiului

pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) al Codului de procedură

penală urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

inculpatului, criticându-se legalitatea și temeinicia sentinței, s-a invocat că: în

urma efectuării acțiunilor de urmărire penală pe cauza penală dată s-a stabilit că

la 14 iulie 2012 aproximativ la ora 19:00, Mînăscurtă Ion conducând pe traseul

Chișinău-Hâncești la kilometrul 15 plus 400 metri, motocicleta de model Suzuki

GSX cu o viteza de aproximativ 250 km/ora, astfel încălcând prevederile art.47

alin. (1) lit. b) al RCR care prevedea că în afara localităților limita de viteză pe

drumurile publice din afara localităților care nu sunt semnale prin indicatorul 5.4

este de 90 km/ora a tamponat automobilul de model Mercedes n/î ILBC 439

condus de Leu Ion, care efectua manevra de intersectare a traseului Chișinău-

Hâncești, de pe drumul adiacent din dreapta care duce spre tabăra de odihnă

16

Alunelul.

motocicletei și automobilului se afla la 0,5 metri de axa longitudinală a

drumului pe banda de circulație nr. 2 spre or. Hâncești, pe direcția de

deplasare a motocicletei. Drumul unde a avut loc accidental este un drum

public pe care limita maxima de viteza este de 90 km/ora.

martor Andronache Orest a comunicat că, la 14 iulie 2012, la ora 16:40, s-a

întâlnit cu Mînăscurtă Ion la intersecția traseului Chișinău-Hâncești cu drumul

care duce spre s. Dănceni. Aveau în plan să se deplaseze la cafeneaua

Primăvara, care la fel se afla pe traseu. Mînăscurtă Ion era la volanul

motocicletei de model Suzuki n/î XXXX. Andronache Orest era cu motocicleta

sa de model BMW, s-a pornit primul și se deplasa cu o viteza de 200 km/ora,

când Mînăscurtă Ion l-a depășit și s-a dus înainte. Astfel, Andronache a spus

cu certitudine că Mînăscurtă Ion se deplasa cu viteza de aproximativ 250

km/ora, ceea ce este real, luând în considerație caracteristicile tehnice a

motocicletei pe care o conducea. Mergând pe traseu la vale și în momentul când

ieșea dintr-o curbă care duce la dreapta și care continua cu traseu fără cotituri,

Andronache Orest a văzut că traseul era intersectat de un camion de culoare

galbenă. Camionul dat a apărut în câmpul de vizibilitate a lui Andronache Orest,

când era la o distanță de 50-60 m de acesta. Mînăscurtă Ion era înaintea sa.

Astfel, de la Andronache până la microbuzul, care apăruse ca obstacol în calea

deplasării lui, distanța era mai mica. A văzut cum Mînăscurtă Ion s-a tamponat

cu motocicleta în partea din spate a camionului. De la lovitură camionul a fost

întors la 180 grade pe partea carosabilă, adică partea din față a camionului era

direcționată spre drumul de unde acesta ieșise, iar partea din spate spre

acostamentul din stânga traseului. Motocicleta era aruncata după acostament din

stânga pe terenul adiacent drumului.

s-au deplasat la locul accidentului rutier. Andronache Orest a comunicat că până

atunci el nici nu cunoștea că în locul unde a avut loc accidentul, traseul

Chișinău-Hâncești se intersecta de un drum adiacent din partea dreaptă. Careva

indicatoare rutiere care ar avertiza despre acest fapt pe traseu nu erau instalate.

Pe drumul dat el s-a deplasat de foarte multe ori. Poziționând automobilul în

care ei se aflau în locul de unde începuse intersectarea traseului camionul, în

care s-a tamponat Mînăscurtă Ion au constatat că din acel loc, spre partea

stângă a traseului se vedea pe o distanță de aproximativ 70 m. Mai mult

traseul nu se vedea din cauza copacilor care creșteau pe terenul adiacent părții

carosabile, adică după acostament și canalul de scurgere a apei. La data de 21

august 2012, când a participat la experimentul în vederea stabilirii câmpului de

vizibilitate a constatat că, o parte din copacii care limitau vizibilitatea în

partea stângă a drumului adiacent erau tăiați. Măsurând câmpul de

vizibilitate acesta a fost de aproximativ 250 m, ceea ce nu corespunde

condițiilor din data de 14 iulie 2012 când a avut loc accidentul.

incorect viteza de deplasare a sa și a lui Mînăscurtă Ion, deoarece îi era fiică de

careva sancțiuni la care ar putea fi supus. Acum viteza de deplasare a indicat-o

corect, deoarece acest lucru este necesar pentru stabilirea concretă a tuturor

circumstanțelor accidentului în urma căruia a decedat Mînăscurtă Ion.

specificat că la 14 iulie 2012, se deplasa spre or. Ialoveni cu camionul Mercedes

308 de culoare galbenă, n/î XXXX. Venea de la tabăra de odihna Alunelul și

ajungând la intersecția drumului secundar cu traseul Chișinău-Hâncești, a

stopat, s-a asigurat că din partea stângă și dreaptă pe traseul Chișinău-

Hâncești nu se deplasa nici un mijloc de transport și Văzînd că nu e nimeni,

a virat spre stânga pentru a se deplasa spre Ialoveni. În timp ce efectua

manevra de virare și camionul se afla în poziție perpendicular cu carosabilul, a

simțit că cineva l-a tamponat în roata din spate, partea stângă a camionului.

În rezultatul tamponării puternice, Leu Ion s-a lovit cu pieptul în volanul

camionului, iar camionul a fost proiectat pe partea stângă a carosabilului.

Coborând din camion a observat că acesta s-a oprit în poziție perpendiculară cu

carosabilul, mai exact partea din față a camionului se afla pe partea stângă a

carosabilului, iar partea din spate pe acostament. La fel a observat ca lângă

camion, pe acostament se afla o motocicletă care se aprinsese și ardea în flăcări.

În consecință de la motocicletă s-a aprins și camionul la volanul căruia se afla el.

Tot atunci și-a dat seama că a fost tamponat în roata din spate a camionului

de motocicleta respectivă. Motocicleta în cauză în momentul efectuării

manevrei de virare spre stânga nu a văzut-o. Leu Ion se deplasa cu viteza de 5-

10 km/ora. Tamponarea a avut loc pe banda a doua de deplasare, pe partea care

duce spre Hâncești a traseului Chișinău-Hâncești. În momentul tamponării

manevra de virare practic era deja efectuată.

efectuarea expertizei auto-tehnice. Conform datelor din raportul de expertiză

auto-tehnică nr. 3364 s-a constatat că distanța necesară pentru oprirea în

siguranță a motocicletei Suzuki care se deplasa cu viteza de 250 km/h în

condițiile comiterii accidentului dat era de 443 m. La momentul apariției

obstacolului pentru mișcarea motocicletei se afla la distanța de 208-217 m de la

locul impactului. Timpul de deplasare a camionului din momentul când el este

considerat ca obstacol pentru mișcare și până la momentul tamponării este de

3,01 secunde.

schimbarea declarațiilor deoarece nu dorea ca decedatul să rămână vinovat, și că

a aflat ulterior că Leu Ion nu va mai fi tras la răspundere. Cu toate că, făcând

acele declarații că Mînăscurtă Ion se deplasa cu viteza de 250-260 km/oră își

dădea bine seama că la așa viteză impactul era inevitabil și că Leu Ion va fi

declarat vinovat. La fel, în calitate de cauze care au influențat la producerea

accidentului a enumerat în primul rând depășirea vitezei de către Mînăscurtă

Ion, lipsa indicatoarelor rutiere, câmpul vizual limitat al șoferului camionului

din cauza plantațiilor verzi, adiacentă traseului (fapt confirmat prin certificatul

de la SA ”Drumuri” care au defrișat 3 arbori). Astfel, consideră că declarațiile

făcute în instanța de judecată, urmează să fie apreciate critic. La fel, aceste

declarații le-a confirmat și succesorul victimei care a declarat că martorul

Andronache Orest i-a indicat ca avea peste 200 km/oră.

km/oră, fiind stabilit că tamponat în roata din spate, atunci dacă ar fi fost această

viteză, luând în considerație și greutatea camionului, că mergea încet, locul de

18

unde el se afla și până unde a ajuns, în situația în care se indică că aproape finisa

manevra, a parcurs aceasta distanță în vreo 5-10 secunde la o viteza de 100

km/oră, în așa caz el urma să vadă camionul cel puțin vreo 100-200 m înainte,

cu așa o motocicletă se putea opri în loc, fără sa se tamponeze, ori să ocolească

obstacolul, ori să sară intenționat de pe motocicletă, sau cel puțin era să încerce

sa frâneze, să rămână urme de frânare, iar toate acestea circumstanțe

demonstrează că viteza motociclistului era foarte mare și că declarațiile lui

Andronache Orest în această parte corespund adevărului. Acest lucru este

demonstrat și prin rezultatul expertizei medico-legale, multitudinea fracturilor

de la o viteză de 80-100 km/oră este imposibil să survină. La fel, viteza excesivă

o mai demonstrează faptul lovirii microbuzului care cântărește aproape 2,5 tone

și rotirii lui la 180 grade, la fel și gradul deteriorării unităților de transport,

de s-au desprins și ușile microbuzului.

Radu în numele inculpatului, de avocatul Casian Iana se insistă că: cu

excepția declarațiilor martorului Andronache Orest, alte probe administrate

dovedesc doar faptul producerii accidentului, urmările survenite și nicidecum

încălcarea de către Leu Ion a cerințelor pct. 39, 45 al RCR. Declarațiile

inculpatului, că dânsul înainte de începerea manevrei s-a asigurat în mod

regulamentar că drumul principal este liber nu sunt combătute prin careva

probe pertinente, concludente și utile.

recunoscut veridice declarațiile martorului Andronache Orest, potrivit

cărora anterior producerii accidentului Mînăscurtă Ion se deplasa cu viteza

aproximativ 100 km/oră și au respins declarațiile aceluiași martor date la 17

iulie 2012, potrivit cărora viteza era 250-260 km/oră. Ignorându-se de altfel și

declarațiile succesorului legal al părții vătămate, care a declarat că unii martori i-

au comunicat (probabil având în vedere declarațiile martorului Andronache

Orest) că viteza motocicletei implicate în accident era de 250-270 km/oră.

porțiune de drum unde limita vitezei este de 90 km/oră, iar alți participanți

la trafic se deplasează în limita de viteză permisă de RCR, fapt care-i

permitea fără a crea obstacole să treacă cu automobilul lui porțiunea de 6

m din lățimea părții carosabile a drumului și nu a contat că cineva poate să se

deplaseze pe această porțiune de drum cu viteza de 270 km/oră.

anexate la acesta, având în vedere că câmpul de vizibilitate era de 208-217 m,

observă apelantul că în situația când Mînăscurtă Ion s-ar deplasa cu viteza de 90

km/oră, porțiunea putea fi traversată în 8,32 secunde, fapt ce îi permitea lui Leu

Ion să observe motocicleta și să-i cedeze trecerea, iar în situația când Mînăscurtă

Ion se deplasa cu viteza de 250-270 km/oră, aceiași porțiune de 208 m putea fi

traversată în 2,77 secunde, fapt ce nu-i permitea lui Leu Ion să observe

mijlocul de transport și să evite tamponarea când de fapt manevra de

traversare a drumului era la final.

nu a ținut cont că conducătorul motocicletei a încălcat un șir de prevederi legale

ce sunt în legătură cauzală cu consecințele survenite.

combate versiunea că Mînăscurtă Ion la momentul tamponării conducea

mijlocul de transport cu viteză excesivă, fapt care a dus la comiterea

accidentului rutier și nu confirmă cu certitudine vinovăția lui Leu Ion. Apărarea

a invocat mai multe argumente și probe care atrăgeau achitarea inculpatului, iar

instanța a ignorat acestea din urmă și nu s-a pronunțat în mod obiectiv asupra lor

și nu le-a combătut, încălcând principiul prezumției nevinovăției.

motive relevante invocate în apel de către apărător, instanța de apel nu s-a

pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea cuvenită.

constată că instanța de apel nu s-a expus clar pe motivele relevante pentru justa

soluționare a cauzei, iar prin urmare nu acceptă motivarea acesteia referitor la

declarațiile lui Andronache Orest potrivit căreia: ”Deși martorul în instanța de

fond și-a schimbat declarațiile date în cadrul urmăririi penale referitor la viteza

de deplasare a lui Mînăscurtă Ion, aceste divergențe nici într-un caz nu-l

dezvinovățesc pe Leu Ion, or s-a constatat că anume acesta n-a manifestat

prudență la trafic”, această motivare fiind insuficientă în situația în care

declarațiile unui martor ocular sunt cruciale pentru stabilirea adevărului, instanța

limitându-se la o parafrazare a declarațiilor acestora fără a da răspuns la

argumentele apelului, anume din care considerente s-au reținut aceste declarații,

argumentarea instanței de apel urmând a fi făcută prin coroborarea cu alte probe

din dosar.

declarațiile martorului Andronache Orest decisiv în defavoarea inculpatului, fapt

ce are o importanță probatorie primordială la stabilirea tuturor circumstanțelor

accidentului rutier care a avut loc la data de 14 iulie 2012, inclusiv pentru a

stabili cine și cum a încălcat Regulamentul Circulației Rutiere și din vina cui s-a

creat situația de accident în speța dată, analizând la concret acțiunile fiecărui

participant la trafic implicați în accident, raportate minuțios la fiecare

argument al apelului și interconexiunea tuturor probelor administrate în ședință,

circumstanțelor constatate, ținând cont și de prevederile art. 18 Cod penal.

Colegiul lărgit constată că, la caz, instanța de apel nu a răspuns la principalele

argumente expuse în apel cu referire la probarea vinovăției inculpatului Leu Ion

în cele imputate lui, ținând cont și de prevederile pct. 3, 4 al RCR, combaterea

prin probe a declarațiilor acestuia, analizând și prevederile art. 20 Cod penal,

adică fapta săvârșită fără vinovăție invocate în apel prin negarea vinovăției.

dacă inculpatul declară apel în termen și își înlocuiește apărătorul, noul apărător,

în termen de 15 zile de la data primirii de către parte a copiei apelului declarat,

poate declara apel suplimentar pentru inculpat, în care poate invoca motive

adăugătoare de apel.

rejudecarea cauzei în apel în vederea apărării inculpatului Leu Ion, a intervenit

în proces avocatul Iana Casian, totodată prezentând instanței motivele

suplimentare a apelului, care la examinările ulterioare au fost susținute și de

inculpat.

20

pronunțat nici asupra motivelor invocate de către apărător, argumente redate în

pct. 80-85 al prezentei decizii.

data de 22 septembrie 2016, a fost audiat expertul Cozlovschi Ghenadie pe

marginea raportului de expertiză nr. 3364 din 12 septembrie 2012.

apărării de audiere repetată a expertului, nici măcar nu a cercetat procesul-verbal

de audiere anterioară a acestuia (vol. III, f.d. 159), nu a dat o apreciere și

circumstanțelor expuse în acesta, precum și alternativei de stabilire a

circumstanțelor importante, după cum prevede art. 122-124 ale Codului de

procedură penală, iar ca urmare să aprecieze acțiunile / inacțiunile organului de

urmărire penală, rezultatele experimentului din 21 august 2012, în raport cu

informația SA ”Drumuri Ialoveni” cu privire la defrișarea arborilor, cu

declarațiile martorului Andronache Orest și să dea un răspuns exhaustiv la toate

argumentele apelantului.

stabilită instanței de apel în decizia Curții Supreme de Justiție din 14 februarie

2017, Colegiul lărgit conchide asupra temeiniciei argumentelor recurentului, or

la rejudecarea cauzei instanța s-a limitat la reiterarea caracterului irevocabil al

încheierii judecătorului de instrucție din 14 decembrie 2012, iar ca urmare

apelantul-recurent nu era în drept să abordeze nulitatea acesteia, pe când urma

să se expună asupra poziției apărării privind relevanța / irelevanța motivelor și

acțiunilor organului de urmărire penală întreprinse pentru înlăturarea lacunelor

depistate de judecătorul de instrucție (prezentarea probelor noi și înaintarea

ulterioară a învinuirii).

nu s-a răspuns asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, este nemotivată, bazată pe

motivarea superficială a unor alegații ale apelantului, ceea ce reprezintă, după

cum s-a relatat supra, motiv de casare.

către instanța de apel sunt evidente erori de drept, astfel fiind necesar de a

admite recursul ordinar declarat de către avocatul Iovu Tatiana în numele

inculpatului Leu Ion, de a casa decizia instanței de apel atacată, cu dispunerea

rejudecării cauzei, în aceeași instanță de apel de un alt complet de judecată.

către instanța de apel este contrară prevederilor legale, astfel instanța de apel,

judecând cauza dată, a comis erori de drept prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, art. 6 paragraful 1 CEDO, deci există temeiuri de

casare a deciziei atacate: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate de apelanți în apelurile declarate; nu s-a motivat hotărârea la

modul cuvenit; erori, care urmează a fi înlăturate prin rejudecarea cauzei.

unor circumstanțe, cercetarea unor probe, ce nu au fost apreciate / cercetate de

către instanțele inferioare, lipsind părțile de dreptul de a contesta aceste

concluzii, este considerată de către Colegiu o încălcare a dreptului la apărare.

partea laturii civile, pentru a da posibilitatea instanței de apel să examineze

cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv.

casa total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie

2017, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

436 al Codului de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de către

avocații Grecu Radu, Casian Iana, Spînu Ludmila, în apeluri și ținând cont de

motivele casării deciziei atacate să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admit recursurile ordinare declarate de inculpatul Leu Ion și avocatul acestuia,

Iovu Tatiana.

Se casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2017,

în cauza penală în privința lui Leu Ion și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 06 decembrie 2017.

Președinte Tatiana Vieru

Judecători Svetlana Filincova

Oleg Sternioală

Luiza Gafton

Mariana Pitic

Copia corespunde originalului

Judecător Svetlana Filincova

22