1ra-1557/2017 — art. 217-1 alin. 3 lit. b, f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), din 15 februarie 2017, în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Grinco Alexandr Xxxxx și Romanțev Ghenadie Xxxxx au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal, la câte 4 ani, închisoare fiecare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita anumite activități legale ce țin de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau a anabolicilor, pe termen de 3 ani, pentru fiecare. Conform art. 90 Cod penal, în privința lui Grinco Alexandr Xxxxx și Romanțev Ghenadie Xxxxx s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune, a câte 4 ani, pentru fiecare.

Potrivit sentinței, s-a constatat că Grinco A. acționând de comun acord și împreună cu alte persoane, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare și obținerea de foloase materiale din această activitate, acționând prin participare, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare ilegală a drogurilor, etnobotanice sau analogilor acestora, a săvârșit acțiuni prejudiciabile de circulație ilicită a substanțelor narcotice, psihotrope și etnobotanice, manifestată prin procurarea lor din diferite surse și comercializarea către alte persoane, începând cu o perioadă nedeterminată de timp și până la data de 24 octombrie 2016. 1 Astfel, la data de 29 septembrie 2016, Grinco A., în scop de a obține profit material a procurat de la Dumghean R., substanță narcotică ”Heroină” în cantitate de 0,44 gr., pe care a înstrăinat-o lui Romanțev G., pe teritoriul sectorului Rîșcani, mun. Chișinău. Prin urmare, la data de 10 octombrie 2016, în rezultatul percheziției corporale, asupra lui Grinco A., s-a depistat un pachet din staniol cu substanță narcotică ”Heroină” în cantitate de 0,82 gr., pe care îl păstra în scop de înstrăinare. Cantitatea totală a substanței narcotice ”Heroină”, pusă în circulație de către Grinco A., a constituit 1,26 gr., ceea ce constituie proporții mari. Romanțev G., acționând în comun acord și împreună cu alte persoane, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare și obținerea de foloase materiale din această activitate, acționând prin participare, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare ilegală a drogurilor, etnobotanice sau analogilor acestora, a săvârșit acțiuni prejudiciabile de circulație ilicită a substanțelor narcotice, psihotrope și etnobotanice, manifestată prin procurarea lor din diferite surse și comercializarea către alte persoane, începând cu o perioadă nedeterminată de timp și până la data de 24 octombrie 2016. Astfel, la data de 29 septembrie, Romanțev G. pe teritoriul sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, a comercializat către investigatorul sub acoperire cu date cifrate Lipsiuc R., substanță narcotică ”Heroină” în cantitate de 0,044 gr., ulterior la data de 10 octombrie 2016, a comercializat către investigatorul sub acoperire cu date cifrate Lipsiuc R., 4 pachete cu substanță narcotică ”Heroină” în cantitate totală 0,35 gr. Cantitatea totală a substanței narcotice ”Heroină”, pusă în circulație de către Romanțev G., a constituit 0,394 gr., ceea ce constituie proporții mari. Prin urmare, la data de 24 octombrie 2016, în rezultatul percheziției la domiciliul lui Romanțev G., s-a depistat: substanță psihotropă ”amfetamina” – 0,0421 gr. și o pastilă psihotropă ”Diazepam” – 0,1301 gr., ceea ce constituie proporții mari. Totodată sau mai depistat: folii de staniol pe care se conțineau urme de heroină; un cântar electronic la scară mică, destinat activității criminale. În cadrul percheziției corporale, asupra lui Romanțev G., s-a depistat un pachet cu o substanță nouă de origine sintetică, care nu se atribuie la categoria substanțelor narcotice, psihotrope sau anloagelor acestora. Acțiunile lui Grinco A. și Romanțev G. au fost calificate în baza art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal și anume – circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor în scop de înstrăinare, săvârșită de două sau mai multe persoane, în proporții mari.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului pentru prima instanță, prin care: - Romanțev Ghenadie Xxxxx să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă cu 2 închisoare pe termen de 4 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de a ocupa funții ce țin de gestionarea stupefiantelor pe termen de 4 ani; - Grinco Alexandr Xxxxx să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă cu închisoare pe termen de 3 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de a ocupa funții ce țin de gestionarea stupefiantelor pe termen de 4 ani. În motivarea apelului a invocat, că prima instanță la individualizarea pedepsei nu a ținut cont de acțiunile inculpaților, aplicându-le pedepse similare și contrar prevederilor art. 75 Cod penal, a aplicat acestora pedepse cu suspendare pe perioadă de probațiune, conform art. 90 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017, apelul declarat a fost respins ca nefondat și menținută sentința.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat, că prima instanță just a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, iar probele acumulate au fost corect apreciate, ținându-se cont de prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel audiind participanții la proces, verificând probele administrate la faza urmării penale, a constatat că prima instanță a stabilit corect situația de fapt, încadrând just acțiunile acestora în baza art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal. Astfel, instanța de apel a reținut, că la aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă, în conformitate cu prevederile art. 6, 7, 61, 75, 76-79 Cod penal, prima instanță a ținut cont de gradul prejudiciabil și pericolul social al infracțiunii comise, de persoana inculpaților, de circumstanțele cauzei ce atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra vinovaților. Mai mult, instanța de apel a menționat, că prima instanță conducându-se de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, corect a stabilit inculpaților pedeapsă în baza art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal, închisoare de 4 ani cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita anumite activități ce țin de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora, pe termen de 3 ani, prin urmare întemeiat conducându-se de prevederile art. 90 Cod penal, a suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 4 ani, pedeapsa inculpaților în cazul în care aceștia în termenul de probațiune nu vor comite infracțiuni și vor restabili încrederea prin purtare exemplară.

Decizia instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către procuror, prin care solicită casarea acesteia și remiterea cauzei penale spre judecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului, recurentul a invocat argumente similare cu cele din apel și subsidiar indică: - la individualizarea pedepsei instanța de apel a ignorat prevederile art. 61, 75 Cod penal; - instanța de apel nu și-a motivat pe deplin soluția privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. 3

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente: În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Recurentul își întemeiază recursul în baza pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, semnalând și pct. 6) al aceleiași norme penale și anume, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În argumentarea temeiului pentru recurs semnalat și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, recurentul a invocat că instanța de apel nu s-a expus motivat referitor la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Colegiul penal consideră, că temeiul semnalat de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția adoptată. Din textul deciziei recurate se constată, că instanța de apel, a cercetat toate probele prezentate, apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității acestora și care în ansamblul lor, au confirmat corectitudinea condamnării inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii imputate. Mai mult, instanța de recurs, analizând textul deciziei atacate constată, că la stabilirea pedepsei instanțele ierarhic inferioare au acordat deplină eficiență prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel motivându-și soluția în sensul art. 415 Cod de procedură penală, just menținând sentința atacată. În continuare, instanța de apel și-a motivat soluția menționând, că potrivit art. 90 Cod penal, urmează a fi dispusă condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei inculpaților, stabilindu-le perioada de probațiune pe un termen de 4 ani, dacă nu vor săvârși o nouă infracțiune, îndreptățind prin comportare exemplară încrederea acordată, obligându-i pe inculpați să nu își schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent. Astfel, din materialele cauzei s-a stabilit cu certitudine că Grinco A. și Romanțev G., au recunoscut vina solicitând examinarea cauzei în baza prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală (f.d. 104, 105 v. 3), se caracterizează pozitiv la locul de trai, la evidență la medicul narcolog sau psihiatru nu se află, duc un mod de trai civilizat, fapt ce denotă, că inculpații au realizat gravitatea faptelor și pericolul social al acțiunilor sale. În asemenea condiții, 4 instanțele de judecată just au ajuns la concluzia, că corectarea și reeducarea acestora este posibilă cu aplicarea unei pedepse neprivative de liberate, stabilindu-le inculpaților, pedeapsă echitabilă faptelor comise cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Prin urmare, argumentele invocate de recurent privitor la prezența temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul consideră, că nu sunt întemeiate și suficiente pentru desființarea hotărârii instanței de apel. Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de către procuror - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, specificat la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, instanța de recurs menționează, că recurentul critică hotărârea dată în partea pedepsei menținute de instanța de apel și anume consideră, că inculpaților urma să le fie aplicată o pedeapsă mai aspră, cu executare reală în penitenciar. În viziunea Colegiului, acest temei pentru recurs invocat de recurent nu este incident în prezenta cauză, iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpaților, stabilite conform sancțiunii articolului imputat acestuia. Deci, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia. Conform principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, în coraport cu criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța de recurs reține, că Grinco A. și Romanțev G. au fost condamnați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal, iar cauza a fost examinată în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul penal menționează că sancțiunea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal, prevede pedeapsă cu închisoare de la 3 până la 7 ani, iar conform art. 16 alin. (4) Cod penal, aceasta se clasifică ca infracțiune gravă. În prezenta cauză penală au fost stabilite, ca circumstanțe atenuante – căința sinceră, iar circumstanțe agravante nu au fost stabilite. 5 Astfel, argumentul recurentului, precum că în privința acestora urma a fi aplicată o pedeapsă cu executare, Colegiul îl consideră neîntemeiat, deoarece instanțele de fond just au ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, ce se clasifică ca gravă, fiind comisă cu intenție directă, precum și de prevederile normelor prevăzute de Partea generală a Codului penal. Având în vedere toate împrejurările cauzei, instanța de recurs consideră, că pedeapsa stabilită în sarcina inculpaților, cu reducerea a 1/3 din limitele de pedeapsă prevăzute de lege, în conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală și modalitatea de executare a acesteia, a fost individualizată corect și în așa fel încât aceștia să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. În consecință, Colegiul statuează că, pedeapsa individualizată de instanțele de fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art. 414- 419 Cod de procedură penală, iar inculpaților Grinco A. și Romanțev G. le-au fost stabilite pedepse cu respectarea criteriilor de individualizare a pedepsei penale, impunându-se în consecință inadmisibilitatea recursului ordinar declarat la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017, în cauza penală privindu-i pe Grinco Alexandr Xxxxx și Romanțev Ghenadie Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la data de 06 decembrie 2017. Președinte Gordilă Nicolae Judecător Covalenco Elena Judecător Diaconu Iurie 6