1ra-1424/2017 — art. 27, 190 al. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 decembrie 2016, Gurschi Elena și Gurschi Vasile învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, au fost achitați, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, potrivit rechizitoriului Gurschi Elena și Gurschi Vasile, sunt învinuiți de organul de urmărire penală pentru faptul că, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune s-au adresat la 25 septembrie 2013 către Societatea de Asigurări - Reasigurări „Donaris - Group” SA, cu sediul pe str. XXX, XXXX, mun. Chișinău, cu declarația de daune nr. XXX în baza contractului de asigurare a vehiculelor terestre (autocasco) nr. XXX din 08.07.2012, prin care a asigurat la SAR „Donaris - Group” SA autoturismul de model XXXX, cu n/î XXXX, anul producerii 2007, solicitând despăgubiri care conform procesului- verbal de constatare a pagubelor a fost estimat la 140 000 lei, pentru deteriorarea considerabilă a autoturismului asigurat, care din declarațiile făcute de Elena Gurschi și conducătorul auto Gurschi Vasile s-a produs în rezultatul accidentului rutier din data de 12.09.2013, în jurul orei 00.10, pe traseul L 54, porțiunea de drum Hulboaca- Anenii Noi, în urma coliziunii cu un copac. Conform concluziei raportului de constatare tehnico-științific nr. XX din 14.10.2013 s-a stabilit că dintre bara de protecție din față a autoturismului de model XXXX cu n/î XXXX și copacul în cadrul accidentului rutier din data de 12.09.2013 pe traseul Hulboaca - Anenii Noi a avut loc o coliziune. Deteriorările porțiunii metalice a barei de protecție din față, cît și deteriorările pe partea stângă de jos a barei 1 de protecție din față și jumătatea stângă a fustei barei de protecție a automobilului indicat, nu au fost produse în momentul accidentului rutier din 12.09.2013 pe traseul Hulboaca - Anenii Noi, dar au fost cauzate în alte circumstanțe. Printre piesele deteriorate a autoturismului de model XXXX, cu n/î XXX, colectate de către conducătorul auto după accidentul rutier indicat și depozitate în portbagajul automobilului, s-a stabilit prezența fragmentelor de piese, posibil aripilor interioare de protecție (contraaripă), instalate la autocamioane. Din motive independente de voința sa, Gurschi Elena și Gurschi Vasile nu au putut duce până la capăt intențiile sale criminale de a dobândi și obține posibilitatea reală de a dispune de mijloacele bănești solicitate de Elena Gurschi, pe motiv că SAR „Donaris Group” SA a sistat achitarea despăgubirii în sumă totală de 140 000 lei, până la constatarea tuturor circumstanțelor necesare pentru clarificarea evenimentului declarat.

Nefiind de acord cu sentința menționată procurorul, a atacat cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Gurschi Elena să fie recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 27, 190 alin. (4) din Codul penal și în baza acestui articol a-i numi o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 9 ani cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea pedepsei complimentare privarea de a ocupa funcții economico-sociale pe un termen de 2 ani, la fel, Gurschi Vasile să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 27, 190 alin. (4) din Codul penal și în baza acestui articol a-i numi o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 10 ani cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea pedepsei complimentare privarea de a ocupa funcții economico-sociale pe un termen de 3 ani. Măsura preventivă aplicată față de inculpații Gurschi Elena și Gurschi Vasile - obligarea de a nu părăsi localitatea de a înlocuit în arest preventiv, cu luarea acestora sub strajă din sala ședinței de judecată. În argumentarea apelului depus, acuzatorul de stat a invocat următoarele: - instanța de fond urmare a examinării procesului penal de acuzare a inculpaților Gurschi Elena și Gurschi Vasile a dat o apreciere greșită și unilaterală a probelor din dosar, pronunțînd o hotărîre de achitare a acestora. în circumstanțele respective, instanța de fond, la judecarea cauzei penale în privința inculpaților Gurschi Elena și Gurschi Vasile a apreciat greșit probele administrate de către partea acuzării, preferind în mod tendențios nemotivat probele administrare de către partea apărării; - instanța de fond la pronunțarea sentinței contestate nu au luat în considerație cumulul probatoriului administrat legal în faza urmăririi penale, și anume, raportul de constatare tehnico-științific nr. XXX din 14.10.2013, cele constatate fiind confirmate de către specialistul Nicolae Melnicenco și raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 18.12.2014; - instanța de fond insistă la faptul că acțiunile inculpaților Gurschi Elena și Gurschi Vasile cad sub incidența art. 238 Cod penal și în această ordine de idei regăsește în acțiunile acestora componența infracțiunii date, însă în legătură cu faptul că ultimilor nu le-a fost înaintată acuzarea pe calificativul dat (care de facto este o infracțiune din categoria mai blândă celei încriminată numiților), face trimite și interpretează eronat Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție Privind sentința judecătorească nr. 5 din 19.06.2006. Instanța de fond omite cu vederea faptul că 2 potrivit Hotărârii nominalizate, este menționat că „în cazul în care apare necesitatea de a reîncadra juridic fapta, întru săvîrșirea căreia inculpatul nu a fost pus sub învinuire, instanța trebuie să țină cont că astfel de modificare a încadrării juridice este posibilă numai cînd acțiunile inculpatului, ce urmează a fi încadrate în baza altei legi, i-au fost imputate, nu conțin semnele unei infracțiunii un grave și învinuirea pentru acestea nu se deosebește în mare măsură după circumstanțele, ale reale cauzei învinuirii înaintate definitiv… ”, afirmații și circumstanțe de îndrumare pe care instanța de fond nu le-a argumentat și nici nu le-a analizat, mai mult ca atît nu a luat în considerație și faptul că modificările operate la art. 238 Cod penal (în redacția LP180 din 25.07.14, M0238-246/15.08.14), au avut loc ulterior comiterii infracțiunii de către inculpații vizați; - dacă instanța de fond a considerat necesar a supune criticii concluziile expuse în raportul de constatare tehnico-științific nr. XXX din 14.10.2013, atunci urma a identifica neconcordanțele din acestea începând de la prima audiere a specialistului Melnicenco Nicolae efectuată de către organul de urmărire penală până la ultima audiere în instanța de fond; - în opinia apelantului, nu suportă criticii elementare argumentul instanței de fond referitor că „acuzatorul de stat în rechizitoriu nu a demonstrat exercitarea laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal”, deși în partea descriptivă a sentinței contestate însăși instanța stabiliște în opinia sa că acțiunile inculpaților Gurschi Elena și Gurschi Vasile întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 238 Cod penal, a cărei latură obiectivă și subiectivă (menționată de instanță că a fost demonstrată) este una analogică a celei prevăzute la art. 190 Cod penal; - instanța da fond s-a limitat în sentința apelată la descrierea autentică a probelor respective însă a omis a-i da o apreciere separată. Mai mult, instanța de fond a omis de a corobora probele date cu declarațiile reprezentatului părții vătămate, a martorilor și cumulul actelor, înscrisurilor așa cum a solicitat procurorul; - în baza probelor administrate procurorul concluzionează dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpații Gurschi Elena și Gurschi Vasile din start având scopul de a însuși ilegal sume bănești de la partea vătămată, a mușamalizat accidentului rutier, care s-a produs în alte circumstanțe, prin înșelăciune au pretins intenționat de a primi și a însuși mijloace bănești care nu urmau să le revină; - instanța de fond a pus la baza hotărârii apelate declarațiile inculpaților și a martorilor din partea acestora, conform cărora deși aceștia nu au fost martori a evenimentelor investigate și cunoșteau circumstanțele faptice a cazului numai din declarațiile inculpatului Gurschi Vasile, dar afirmațiile acestora în opinia instanței de judecată justifică poziția aleasă; - un alt temei de casare a sentinței date de către instanța de fond este identificarea greșită a temeiului juridic pus la baza achitării. Invocarea de către instanța de fond a temeiului respectiv în vederea achitării inculpatului a rămas în sentința contestată fară motivare, apelantul consideră că hotărârea contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - consideră neîntemeiată concluzia instanței privind achitarea inculpaților din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, din moment ce instanța fie părții vătămate nu i-au fost cauzate daune materiale 3 considerabile; fie lipsa intenției de cupiditate din partea inculpaților Gurschi Elena și Gurschi Vasile în privința bunurilor părții vătămate; - odată ce conform probatoriului administrat legal se constată fară echivoc că inculpații Gurschi Elena și Gurschi Vasile prin folosirea situaților mușamalizate și a actelor cu date care nu corespundeau realității, ilegal au pretins și au dorit de a dobîndi bunuri (sume bănești) de la Societății de Asigurări - Reasigurări „Donaris - Group” SA în proporții deosebit mari (la acel moment, iar în prezent proporții mari) circumstanțe negate categoric de aceștia, dorind realizarea unui drept fictiv de către inculpați pentru a duce în eroare partea vătămată, acuzarea de stat consideră că atât faptul infracțiunii s-a produs, cât și elementele infracțiunii date sunt întrunire;

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2017, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâri, prin care: Recunoaște culpabili pe Gurschi Elena și Gurschi Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (4) Cod penal, în baza căruia de stabilit pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen a câte 7 (șapte) ani fiecăruia, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul asigurărilor de daune pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond la adoptarea sentinței contestate incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și astfel, eronat a ajuns la concluzia că, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală inculpații Gurschi Elena și Gurschi Vasile învinuiți în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal urmează a fi achitați din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii Instanța de apel a constatat că, Gurschi Elena și Gurschi Vasile, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune s-au adresat la 25 septembrie 2013 către Societatea de Asigurări - Reasigurări „Donaris - Group” SA, cu sediul pe XXXX, mun. Chișinău, cu declarația de daune nr. XXX în baza contractului de asigurare a vehiculelor terestre (autocasco) nr. XXX din 08.07.2012 prin care a asigurat la SAR „Donaris - Group” SA autoturismul de model XXX, cu n/î XXX, anul producerii 2007, solicitând despăgubiri care conform procesului-verbal de constatare a pagubelor a fost estimat la 140 000 lei, pentru deteriorarea considerabilă a autoturismului asigurat, care din declarațiile făcute de Elena Gurschi și conducătorul auto Gurschi Vasile s-a produs în rezultatul accidentului rutier din data de 12.09.2013, în jurul orei 00.10, pe traseul L 54, porțiunea de drum Hulboaca- Anenii Noi, în urma coliziunii cu un copac. Conform concluziei raportului de constatare tehnico-științific nr. XXXX din 14.10.2013 s-a stabilit că dintre bara de protecție din față a autoturismului de model XXXX cu n/î XXXX și copacul în cadrul accidentului rutier din data de 12.09.2013 pe traseul Hulboaca - Anenii Noi a avut loc o coliziune. Deteriorările porțiunii metalice a barei de protecție din față, cât și deteriorările pe partea stângă de jos a barei de protecție din față și jumătatea stângă a fustei barei de protecție a automobilului indicat, nu au fost produse în momentul accidentului rutier din 12.09.2013 pe traseul Hulboaca - Anenii Noi, dar au fost cauzate în alte circumstanțe. Printre piesele deteriorate a autoturismului de model XXX, cu n/î XXX, colectate de către conducătorul auto după accidentul rutier indicat și depozitate în portbagajul 4 automobilului, s-a stabilit prezența fragmentelor de piese, posibil aripilor interioare de protecție (contraaripă), instalate la autocamioane. Deci, din motive independente de voința sa, Gurschi Elena și Gurschi Vasile nu au putut duce până la capăt intențiile sale criminale de a dobândi și obține posibilitatea reală de a dispune de mijloacele bănești solicitate de Elena Gurschi, pe motiv că SAR „Donaris Group” SA a sistat achitarea despăgubirii în sumă totală de 140000 lei, până la constatarea tuturor circumstanțelor necesare pentru clarificarea evenimentului declarat. Instanța de apel a considerat că vinovăția inculpaților Gurschi Elena și Gurschi Vasile se confirmă prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile reprezentantului părții vătămate, Marian Mihail, declarațiile martorilor Coteț Alexandru, Drăguțan Evgheni, Poparcea Andrei, Gatman Damian, Melnicenco Nicolae, declarațiile expertului Țurcan Valerii. De asemenea, instanța de apel a stabilit că vinovăția inculpaților Gurschi Elena și Gurschi Vasile în comiterea infracțiunii de tentativă la escrocherie se mai dovedește integral prin următoarele materiale ale cauzei penale: - conținutul raportului de expertiză judiciară nr. XXX din 18.12.2014, cu planșă fotografică, potrivit concluziei căruia s-a stabilit: La momentul examinării pe automobilul „XXXX” cu n/î XXX sunt prezente deteriorări și urme de contact caracteristice pentru un accident rutier. Însă de stabilit circumstanțele și condițiile concrete în care a avut loc acest accident rutier nu este posibil, din cauza lipsei în cadrul expertizei tehnică auto a metodicii de cercetate corespunzătoare. La momentul examinării pe automobilul de model „XXX” cu n/î XXXX și pe copacul, care este indicat în Schița accidentului rutier din 12.09.2013, nu sunt prezenți careva indici traseologici (urme) de contact între aceștia. Prin metodicele care există în cadrul expertizei traseologice nu este posibil de stabilit dacă piesele prezentate spre examinare (Imagine nr. 9, 10, 11, 12, 13, 14 din anexă nr. 1) anterior au fost părți ale automobilului de model „XXX” cu n/î XXX, deoarece aceste obiecte nu au linie comună de dezmembrare (de separare) cu părțile automobilului menționat, adică cu piesele care au rămas pe acest automobilul după AR. Reieșind din marcările care sunt prezente pe trei piese din cele prezentate spre examinare (Imagine nr. 11,12,13. din anexă nr. 1) este posibil de constatat, că aceste obiecte sunt piese ale automobilului de model „XXXX”. Altă piesă din cele prezentate spre examinare, care reprezintă o placă sub număr de înmatriculare (Imagine nr. 14 din anexă nr. 1), are construcție universală și a putut fi instalată pe automobil de orice model, inclusiv și pe automobilul de modelul „XXX”. în partea descriptivă a raportului de expertiză expertul judiciar a stabilit că în conformitate cu Schița accidentului rutier din 12.09.2013 copacul care a tamponat automobilul de model „XXX” cu n/î XXX să află pe traseul Anenii Noi - Bulboaca, la distanța de 18 m de pe indicatorul rutier: „1.4.5” (Imagine nr. 3,4. din anexă nr. 1). Prin examinarea copacului menționat a fost stabilit că în zonă posibilă a contactului trunchiul copacului are formă cilindrică cu diametru aproximativ de 0,73 m. Scoarța de copac are formă de relief cu desenul caracteristic pentru copacii mari (bătrîni). (Imagine nr. 5. din anexă nr. 1). La momentul examinării pe suprafața trunchiului nu sunt prezenți careva indici 5 traseologici (urme) de contact cu un automobil (Imagine nr. 5 din anexă nr. 1). Prin examinarea automobilului de model „XXX” cu n/î XXXX a fost stabilit, că în locul aflării deteriorărilor pe capotul și pe bara de protecție nu sunt prezenți indici traseologici (urme) caracteristice pentru contactul cu un copac. Așadar, pe suprafața automobilului nu sunt prezente urme care după forma lor ar coincide cu relieful (desenul) scoarței copacului. De asemenea, deteriorarea capotului, după dimensiunii și forma sa, nu coincide cu formă trunchiului copacului. (Imagine nr. 7,8. din anexă nr. 1). Reieșind din cercetările efectuate, este posibil de constatat că la momentul examinării pe automobilul de model „XXXX” cu n/î XXX și pe copacul, care este indicat în Schița accidentului rutier din 12.09.2013, nu sunt prezenți careva indici traseologici (urme) de contact între aceștia (Volumul I, f.d.215-226); - conținutul raportului de constatare tehnico-științifică nr. XXX din 14.10.2013, potrivit concluziei căruia s-a stabilit că dintre bara de protecție din față a autoturismului de model XXX cu n/î XXX și copacul în cadrul accidentului rutier din data de 12.09.2013 pe traseul Hulboaca - Anenii Noi a avut loc o coliziune. Deteriorările porțiunii metalice a barei de protecție din față, cît și deteriorările pe partea stângă de jos a barei de protecție din față și jumătatea stângă a fustei barei de protecție a automobilului indicat, nu au fost produse în momentul accidentului rutier din 12.09.2013 pe traseul Hulboaca - Anenii Noi, dar au fost cauzate în alte circumstanțe. Printre piesele deteriorate a autoturismului de model XXX, cu n/î XXX, colectate de către conducătorul auto după accidentul rutier indicat și depozitate în portbagajul automobilului, s-a stabilit prezența fragmentelor de piese, posibil aripilor interioare de protecție (contraaripă), instalate la autocamioane (Volumul I, f.d. 60-65); - conținutul procesului-verbal de ridicare din 25.11.2013, prin care de la reprezentantul părții vătămate SAR „Donaris - Group” SA, Marian Mihail, a fost ridicat dosarul de daune nr. XXX din 25.09.2013, pe 28 file (Volumul I, f.d.73); - conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din 19.02.2015, prin care a fost examinat dosarul de daune nr. XXX din 25.09.2013 ridicat de la reprezentantul părții vătămate Marian Mihail la 25.11.2013 (Volumul I, f.d. 102- 103); - conținutul procesului-verbal de ridicare din 26.03.2014, prin care de la Gore Tatiana Alexandru a fost ridicat procesul contravențional cu privire la accidentul rutier comis la data de 12.09.2013, cu implicarea automobilului de model XXXX, cu n/î XXX, pe 11 file (Volumul I, f.d. 190); - conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din 02.03.2015, prin care a fost examinat materialul înregistrat în R-2 al IP Anenii Noi sub nr. XXXdin 12.09.2013 ridicat de la Tatiana Gore la 26.03.2014, privind accidentul rutier comis la data de 12.09.2013, cu implicarea automobilului de model XXX, cu n/î XXX (Volumul I, f.d. 202); - conținutul procesului-verbal de ridicare din 22.10.2014, prin care de la învinuitul Vasile Gurschi au fost ridicate: apărător din masă plastică de la bara de protecție a unui automobil, placă de la număr și element din masă plastică în 2 părți de sub capotă (Volumul I, f.d. 204); - conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din 24.02.2015, prin care a fost examinată informația privind convorbirile telefonice de la compania SA 6 „Orange”, /intrare-ieșire/, cu indicarea zonei de aflare a abonatului, duratei convorbirilor și a datelor de anchetă conform contractului, de pe cartelele SIM nr. XXX ce aparține cet. Vasile Gurschi și nr. XXXX ce aparține cet. Elena Gurschi, pentru perioada de timp începînd cu 10.09.2013 ora 08:00 până la data de 14.09.2013 (f.d. 143); - conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din 10.03.2015, prin care a fost examinat CD-ul cu imagini foto prezentat de învinuitul Vasile Gurschi la 17.11.2014 și anume, s-a stabilit prezența a 10 imagini foto a autoturismului de model XXXX, cu n/î XXXX, tamponat într-un copac, efectuate pe timp de noapte. Din vizionarea imaginilor foto nr. 5, 8 și 9 se remarcă faptul că la autoturismul sus- menționat au acționat airbagurile șoferului și pasagerului de pe bancheta din față. Totodată, din vizionarea imaginii foto nr. 8 se observă o deteriorare a parbrizului autoturismului din partea pasagerului de pe bancheta din față (Volumul I, f.d. 207); - Mijloace materiale de probă - dosarul de daune nr. XXXX din 25.09.2013, pe 28 file, procesul contravențional cu privire la accidentul rutier comis la data de 12.09.2013 cu implicarea automobilului de model XXX, cu n/î XXXX, pe 11 file și informația privind convorbirile telefonice de pe cartelele SIM nr. XXX și nr. XXXX de la compania „Orange” SA (Volumul I, f.d. 74-101; 191-201; 126-142); - Mijloc de probă - CD-ul cu imagini foto prezentat de învinuitul Gurschi Vasile la 17.11.2014 (Volumul I, f.d. 206). Instanța de apel analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, constată cu certitudine că inculpații Gurschi Elena și Gurschi Vasile au comis infracțiunea imputată lor și că acțiunile inculpaților se încadrează corect în baza art. 27, 190 alin. (4) Cod penal, după semnele calificative: tentativa de escrocherie, adică acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, săvârșită de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții mari dacă, din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul. În urma verificării probelor instanța de apel a ajuns la concluzia că, argumentele procurorului cu privire la vinovăția inculpaților Gurschi Elena și Gurschi Vasile, invocate în apelul depus împotriva sentinței de achitare sunt fondate, deoarece instanța de fond a dat o apreciere eronată situației de fapt constatate în cadrul cercetării judecătorești. Totodată, instanța de apel consideră neîntemeiată solicitarea apărătorului cu privire la achitarea inculpaților Gurschi Elena și Gurschi Vasile din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii de escrocherie, or, la materialele cauzei penale au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se atestă vinovăția lor în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Instanța de apel a considerat că, declarațiile inculpaților Gurschi Elena și Gurschi Vasile precum că dânșii n-ar fi comis fapta infracțională imputată, nu au simulat accidentul rutier și nu au urmărit însușirea prin înșelăciune a mijloacelor bănești care nu li se cuvine de la partea vătămată, nu corespund adevărului și sunt date de către inculpați în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta comisă, deoarece ele se combat de întreaga sistemă de probe analizate mai sus, și 7 apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și care integral demonstrează vina inculpaților în comiterea infracțiunii imputate. Cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (4) Cod penal urmează a fi relatat că în cadrul judecării apelului, instanța de apel din cumulul probelor cercetate, a constatat că, în acțiunile inculpaților Gurschi Elena și Gurschi Vasile se regăsesc modalitățile de tentativă de săvârșirea a faptei prejudiciabile cu cauzarea eventuală de daune în proporții mari, potrivit laturii obiective a infracțiunii incriminate. Or, conform materialelor cauzei penale, precum și declarațiile reprezentantului părții vătămate, a martorilor, specialistului și expertului audiați la urmărirea penală, în instanța de fond și instanța de apel, se constată cu certitudine că, inculpații Gurschi Elena și Gurschi Vasile din start având scopul de a însuși ilegal sume bănești de la partea vătămată, au mușamalizat accidentul rutier, care s-a produs în alte circumstanțe, prin înșelăciune au pretins intenționat de a primi și a însuși mijloace bănești care nu urmau să le revină, prin ce, doreau prejudicierea părții vătămate în proporții mari. Se constată că, inculpații Gurschi Elena și Gurschi Vasile nu au reușit să-și realizeze până la capăt intențiile infracționale, din motive independente de voința lor, pe motiv că SAR „Donaris- Group” a sistat achitarea despăgubirii în sumă de 140 000 lei, până la constatarea tuturor circumstanțelor necesare pentru clarificarea evenimentului declarat. Deși inculpații Gurschi Elena și Gurschi Vasile neagă cu vehemență mușamalizarea accidentului rutier, aceasta se confirmă cu certitudine prin raportul de constatare tehnico-științific nr. XXXX din 14.10.2013 și raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 18.12.2014, rezultatele cărora au fost confirmate în cadrul ședinței instanței de apel prin declarațiile specialistului Melnicenco Nicolae și a expertului Țurcan Valerii. Cu referire la declarațiile martorilor Poparcea Andrei și Gatman Damian, instanța de apel a reținut că aceștia sunt în relație de prietenie cu inculpatul Gurschi Vasile și au relatat date despre cele întâmplate din spusele inculpatului, nefiind martori oculari la cele produse, iar declarațiile martorilor cu privire la cele întâmplate înaintea producerii accidentului din 12.09.2013 ora 00:10 și ulterior acestuia, nu confirmă nevinovăția inculpaților în comiterea tentativei de escrocherie. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 694 din 14.10.2013, s-a stabilit că dintre bara de protecție din față a autoturismului de model XXX cu n/î XXX și copacul în cadrul accidentului rutier din data de 12.09.2013 pe traseul Hulboaca - Anenii Noi a avut loc o coliziune. Deteriorările porțiunii metalice a barei de protecție din față, cît și deteriorările pe partea stângă de jos a barei de protecție din față și jumătatea stângă a fustei barei de protecție a automobilului indicat, nu au fost produse în momentul accidentului rutier din 12.09.2013 pe traseul Hulboaca - Anenii Noi, dar au fost cauzate în alte circumstanțe. Printre piesele deteriorate a autoturismului de model XXXX, cu n/î XXXX, colectate de către conducătorul auto după accidentul rutier indicat și depozitate în portbagajul automobilului, s-a stabilit prezența fragmentelor de piese, posibil aripilor interioare de protecție (contraaripă), instalate la autocamioane. Concluziile din raportul de constatare menționat au fost confirmate în cadrul ședinței de judecată de către specialistul Melnicenco Nicolae, care a declarat că „conform cercetărilor a fost făcută concluzia că pe automobil erau 2 porțiuni cu 8 detalii avariate, porțiunea care era mai aproape de partea din față a mașinii era format în rezultatul contactului cu copacul la locul accidentului. între cele două porțiuni deteriorate este distanța de aproximativ 40 cm. A specificat că, deteriorarea care era în partea de mijloc a automobilul s-a format în urma ciocnirii cu copacul. Porțiunea care m-ai puțin a fost deteriorată a fost formată la locul accidentului rutier. Deteriorare care se afla în partea dreaptă din față nu corespundea după formă, înălțime, prezența urmelor de sudură și în urma acestor urme a ajuns la concluzie că ele erau formate nu în rezultatul accidentului, dar în alte circumstanței. Din cele constatate, a conchis că a doua ciocnire care a fost mai puternică nu a fost cauzată în acest accident. Presupune că lovitura care era mai puternică a fost cauzată prima, care se află în partea dreaptă.” Conform conținutului raportului de expertiză judiciară nr. XXXdin 18.12.2014, cu planșă fotografică, s-a stabilit că, prin examinarea copacului menționat a fost stabilit că în zonă posibilă a contactului trunchiul copacului are formă cilindrică cu diametru aproximativ de 0,73 m. Scoarța de copac are formă de relief cu desenul caracteristic pentru copacii mari (bătrîni). (Imagine nr. 5. din anexă nr. 1). La momentul examinării pe suprafața trunchiului nu sunt prezenți careva indici traseologici (urme) de contact cu un automobil (Imagine nr. 5 din anexă nr. 1). Prin examinarea automobilului de model „XXX” cu n/î XXX a fost stabilit, că în locul aflării deteriorărilor pe capotul și pe bara de protecție nu sunt prezenți indici traseologici (urme) caracteristice pentru contactul cu un copac. Așadar, pe suprafața automobilului nu sunt prezente urme care după forma lor ar coincide cu relieful (desenul) scoarței copacului. De asemenea, deteriorarea capotului, după dimensiunii și forma sa, nu coincide cu formă trunchiului copacului. (Imagine nr. 7,8. din anexă nr. 1). Reieșind din cercetările efectuate, este posibil de constatat că la momentul examinării pe automobilul de model „XXX” cu n/î XXX și pe copacul, care este indicat în Schița accidentului rutier din 12.09.2013, nu sunt prezenți careva indici traseologici (urme) de contact între aceștea (Volumul I, f.d.215-226); Din conținutul raportului de constatare și raportului de expertiză, precum și declarațiile specialistului Melnicenco Nicolae și expertului Țurcan Valerii, instanța de apel conchide că, deteriorările depistate la automobilul de model XXX cu n/î XXX nu corespund și nu sunt caracteristice unei tamponări într-un copac, în circumstanțele invocate de inculpați, accidentul rutier fiind unul înscenat. În contextul celor expuse supra și contrar versiunii apărării expuse în cadrul ședinței de apel, instanța de apel a relevat că nu se pune la îndoială faptul că între automobilul de model XXX și copacul a avut loc o coliziune, fapt confirmat prin procesul-verbal cu privire la contravenție nr. XXX din 12.09.2013 și prin declarațiile martorilor Coteț Alexandru și Drăguțan Evgheni, însă aceasta a fost de o amploare mult mai mică decât accidentul anterior în care a participat automobilul menționat și în rezultatul căruia acesta a fost grav avariat. Însă, inculpata Gurschi Elena ascunzând faptul că automobilul de model XXX cu n/î XXX anterior a fost avariat, în alte circumstanțe precum se indică în rapoartele sus menționate, s-a adresat la SAR „Donaria - Group” SA cu declarația de daune nr. XXX în baza contractului de asigurare a vehiculelor terestre (autocasco) nr. XXXX din 08.07.2012, solicitând despăgubiri care conform procesului-verbal de constatare a pagubelor a fost estimat la 140 000 lei. Inculpații Gurschi Elena și Gurschi Vasile au invocat că deteriorarea considerabilă a automobilului asigurat s-a produs în rezultatul accidentului rutier din 9 data de 12.09.2013 pe traseul L54, porțiunea de drum Hulboaca-Anenii Noi, în urma coliziunii cu un copac, fapt ce nu corespunde realității, prin ce inculpații au pretins de la partea vătămată achitarea despăgubirilor în valoare totală de 140 000 lei care nu le revin în mod legal. Astfel, se confirmă și latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie manifestată prin intenția directă a inculpaților Gurschi Elena și Gurschi Vasile, urmărind un scop de cupiditate, care își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, au prevăzut urmările ei prejudiciabile și au dorit în mod conștient, survenirea acestora. Prin urmare, inculpații doreau și admiteau obținerea mijloacelor bănești ilegale prin înșelăciune de la partea vătămată SAR „Donaris - Group” SA, sub formă de despăgubiri, cunoscând cu certitudine că nu au dreptul la astfel de despăgubiri, automobilului de model XXX fiind grav avariat înaintea accidentului din 12.09.2013, pe traseul Hulboaca-Anenii Noi, precum au invocat inculpații. In ceea ce privește semnul calificativ cuprins la alin. (4) al art. 190 Cod penal - în proporții mari, instanța de apel reține că în virtutea prevederilor art. 126 Cod penal, modificat prin Legea nr. 207 din 29.07.2016 (în vigoare la data de 07.11.2016), (1) Se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luîndu-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 10 alin. (1) Cod penal, legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale. Conform Hotărârii Guvernului privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2013 nr. 951 din 20.12.2012 (în vigoare 25.12.2012) a fost aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2013, în mărime de 3850 lei, pentru utilizare în modul stabilit de legislație. În contextul normelor legale sus citate și solicitării din apelul acuzatorului de stat, instanța de apel consideră oportun de a aplica Legea mai nouă din 29.07.2016 care ameliorează situația inculpaților și micșorează pedeapsa penală, or, potrivit prevederilor legale de mai sus se consideră proporții mari valoarea bunurilor care 10 depășesc suma de 77 000 lei, proporții deosebit de mari valoarea bunurilor care depășesc suma de 154 000 lei, iar prejudiciul material ce urma a fi cauzat părții vătămate SAR „Donaris - Group” SA este în cuantum de 140 000 lei, ce constituie pentru o pagubă în proporții mari. Vinovăția inculpaților Gurschi Elena și Gurschi Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (4) Cod penal a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza penală care demonstrează vinovăția inculpaților în afara oricărui dubiu rezonabil. Mai mult ca atât, instanța a verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a depistat careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului. Cu referire la prevederile art. 238 Cod penal, invocate de prima instanță în motivarea sentinței de achitare, instanța de apel a constatat că, modificările operate la această normă legală au avut loc prin Legea cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr. 180 din 25.07.2014, care a intrat în vigoare ulterior datei comiterii infracțiunii de către inculpații Gurschi Elena și Gurschi Vasile, mai mult ca atât, în urma examinării cauzei penale în ordine de apel, cu certitudine s-a constatat că acțiunile inculpaților întrunesc elementele constitutive a infracțiunii de escrocherie, prevăzute de art. 27. 190 alin. (4) Cod penal, motivarea detaliată fiind prezentă supra. Instanța de apel, la aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă, în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75, 76 și 77 Codul penal, ține cont de gradul prejudiciabil și pericolul social al infracțiunii, de persoana inculpaților Gurschi Elena și Gurschi Vasile, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de persoana inculpatului și de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului. Conform art. 16 Cod penal, infracțiunile săvârșite de către Gurschi Elena și Gurschi Vasile, se atribuie la categoria infracțiunilor grave. La stabilirea pedepsei se constată că, lipsesc circumstanțe agravante în temeiul art. 77 Cod penal și circumstanțe atenuante în temeiul art. 76 Cod penal. Totodată, luând în considerație toate circumstanțele cauzei și anume, opinia participanților la proces, inculpații anterior nejudecați, au săvârșit o infracțiune gravă, din interes material, nu au recunoscut vina, nu au conștientizat graviditatea faptelor comise, precum și influența pedepsei asupra corectării inculpaților, instanța de apel a considerat că, corectarea și reeducarea inculpaților Gurschi Elena și Gurschi Vasile este posibilă doar prin izolarea acestora de societate, stabilindu-le pedeapsă sub formă de privațiune de libertate, cu aplicarea pedepsei complementare.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Salcuțan Andrei în numele inculpaților Gurschi Vasile și Gurschi Elena, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 11) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurentul invocă următoarele: - au fost apreciate greșit probele, bazându-se pe probe contradictorii și presupuneri; - rapoartele de expertiză sunt incomplete și nu au elucidat toate circumstanțele solicitate pentru examinare; 11 - nici organul de urmărire penală nici instanța de apel nu a luat în considerație faptul că declarația de daune a fost semnată de Gurschi Vasile dar nu de Gurschi Elena, astfel, ultima a fost condamnată pentru o faptă care nu a săvîrșit-o; - sunt două hotărîri contradictorii, una, că la 12.09.2013, a avut loc accidentul rutier în urma căruia automobilul de model XXX cu n/î XXX, a suferit deteriorări considerabile și una, pronunțată de instanța de apel, conform căreia la 12.09.2013, automobilul de model XXX cu n/î XXXX, nu a suferit deteriorări considerabile în urma accidentului rutier; - instanța de apel nu a indicat din care motive a respins declarațiile martorilor, care confirmă circumstanțele producerii accidentului rutier, precum și concluziile agentului constatator asupra acestor circumstanțe; - argumentele instanței de apel precum că dispozițiile art. 238 Cod penal au fost modificate după comiterea infracțiunii, contravine art. 10 Cod penal. 5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul Salcuțan Andrei în numele inculpaților Gurschi Vasile și Gurschi Elena, prin care a menționat că, este de poziția respingerii acestui recurs, deoarece instanța de apel s-a pronunțat argumentat și detailat asupra vinovăției inculpatului. Din textul deciziei rezultă că s-a analizat obiectiv probele administrate și hotărârea cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de condamnare și corespunde prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

Verificînd argumentele invocate de recurent, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat urmează a fi admis din următoarele considerente: Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost 12 individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penale au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul lărgit constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Astfel, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d. 13, vol. III), au fost verificate următoarele probe: conținutul raportului de expertiză juridică XXX din 18.12.2014, cu planșa fotografică; raportul de expertiză tehnico-științifică nr. XX din 14.10.2013; proces-verbal de ridicare din 25.11.2013 a dosarului de daune; proces- verbal de examinare a obiectului din 19.02.2015; proces-verbal de ridicare din 26.03.2014; proces-verbal de examinare a obiectului din 02.03.2015; proces-verbal de ridicare din 22.10.2014; proces-verbal de examinare a obiectului din 24.02.2015; proces-verbal de examinare a obiectului din 10.03.2015; raportul de expertiză tehnico-științifică nr. XXX din 14.10.2013; concluzia raportului de expertiză; conținutul raportului de expertiză juridică nr. XXx din 18.12.2014, cu planșă fotografică. Totodată, conform părții descriptive a deciziei atacate (pct.6), instanța de apel consideră că vinovăția inculpaților Gurschii Elena și Gurschii Vasile se confirmă prin declarațiile reprezentantului părții vătămate Marin Mihail, delarațiile martorilor Coteț Alexandru, Drăguțan Evgheni, Poparcea Andrei, Gatman Damina, declarațiile specialistului Melnicenco Nicolae, declarațiile expertului Țurcan Valerii, probe ce nu au fost verificate în ședința de judecată, ori potrivit art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, judecînd apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatore, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. Prin urmare instanța de apel nu era în drept să pronunțe о hotărâre de condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține depozițiile martorilor și ale inculpatului, în temeiul căror fusese achitat în prima instanță. Potrivit Hotărârii CtEDO nr. 5022/07 Mischie vs Romania din 16 decembrie 2014, Curtea a statuat că ”este inadmisibilă condamnarea în apel, după achitare, fără a se administra probe noi care să răstoarne probatoriul de la fond”. Curtea a criticat aspru Înalta Curte de Casație si Justiție a României pentru că l-a condamnat pe reclamant fără a administra probe noi, ci prin interpretarea aceluiași probatoriu pe baza căruia instanțele inferioare pronunțaseră soluția de achitare. Curtea de la Strasbourg a formulat două concluzii importante, aplicabile și în prezenta speță: a) ”în condițiile în care aprecierea diferitelor probe a aparținut instanței de recurs, rămâne de reținut, că reclamantul a fost condamnat pe baza acelorași mărturii care le-au fost suficiente instanțelor inferioare de a se îndoi de acuzații și pentru a motiva achitarea sa”; b) ”nu se acceptă interpretarea declarațiilor unor martori pe care instanța nu i-а audiat, întorcând hotărârile instanțelor inferioare, care l-au achitat pe reclamant, în special pe baza declarațiilor pe care acești martori le-au dat în fața lor în timpul audierilor”. Prin urmare, instanța de recurs a statului român ”prin darea unei noi interpretări a faptelor și condamnându-l pe reclamant, i-а agravat situația ”. 13 Din conținutul deciziei recurate rezultă că, instanța de apel nu a verificat minuțios probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală și nu au fost supuse analizei în coroborare, la baza deciziei adoptate fiind reținute aceleași probe care au fost cercetate de instanța de fond și doar enumerate în decizie, neexaminînd sub toate aspectele hotărîrea primei instanțe. De asemenea, Colegiul penal lărgit, menționează că, din conținutul părții descriptive a deciziei instanței de apel nu este clar expusă poziția acesteia, sau pe de o parte instanța de apel conchide că, deteriorările depistate la automobilul de model XXX cu n/î XXX nu corespund și nu sunt caracteristice unei tamponări într-un copac, în circumstanțele invocate de inculpați, accidentul rutier fiind unul înscenat, iar pe de altă parte instanța de apel indică că nu se pune la îndoială faptul că între automobilul de model XXX și copacul a avut loc o coliziune, fapt confirmat prin proces-verbal cu privire la contravenție nr. XXXX din 12.09.2013 și prin declarațiile martorilor Coteț Alexandru și Drăguțan Evgheni… ori, în acest sens decizia instanței de apel este contradictorie. De asemenea, în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel (pct. 6 a decizie), enumără un șir de probe care confirmă vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii imputate, printre care sunt declarațiile martorilor Coteț Alexandru, Drguțan Evgheni, Poparcea Andrei, Gatman Damian, ca ulterior să menționeze contradictoriul, precum că, ... Poparcea Andrei și Gatman Damian sunt în relație de prietenie cu inculpatul Gurschi Vasile și au relatat date despre cele întâmplate din spusele inculpatului, nefiind martori oculari la cele produse, iar declarațiile martorilor (adică Coteț Alexandru, Drguțan Evgheni) cu privire la cele întâmplate înaintea producerii accidentului rutier la 12.09.2013 ora 00:10 și ulterior acestuia, nu confirmă nevinovăția inculpaților în comiterea tentativei de escrocherie. Astfel, se conchide că, instanța de apel nu a soluționat fondul apelului în coraport cu motivele invocate și normele enunțate de procedură penală, nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel și nu și-a motivat soluția, prin ce s-a comis eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs deoarece soluționarea chestiunii respective ține de desfășurarea legală a procedurii de judecată în instanța de apel, care conform art. 414 Cod de procedură penală, trebuie să judece apelurile din punct de vedere al stării de fapt și de drept, deci al legalității și temeinicii sentinței atacate. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit, constatînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, 14 D E C I D E: Admite recursul ordinar, declarat de avocatul Salcuțan Andrei în numele inculpaților Gurschi Vasile și Gurschi Elena, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2017, în cauza penală, în privința lui Gurschi Elena XXXX și Gurschi Vasile XXXX și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Se dispune eliberarea lui Gurschi Elena Iurie și Gurschi Vasile Iurie, din penitenciar în caz dacă nu se dețin în baza unei alte hotărîri de condamnare sau măsuri de reprimare. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Pronunțată integral la 05 decembrie 2017. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Elena Covalenco Liliana Catan Iurie Diaconu 15