1ra-1342/2017 — Art. 324 alin. 2 lit. b, c CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 15 decembrie 2014, Covalschi Ghenadi Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 1.500 unități convenționale, ce constituie suma de 30.000 lei și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice prevăzute la art. 123 alin. (2) Cod penal, pe un termen de 2 (doi) ani. Acțiunea civilă a fost admisă parțial, fiind încasat în mod solidar de la Covalschi Ghenadi Xxxxx și Ciortan Ion Xxxxx în beneficiul lui Bairamov Elidar suma de 10.000 lei, cu titlu de prejudiciu material. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Ciortan Ion Xxxxx, însă în privința acestuia hotărârile judecătorești nu se contestă.

Potrivit sentinței s-a constatat, că Covalschi G., fiind colaborator de poliție, activând în funcția de inspector a Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun. Chișinău, fiind investit cu atribuții în baza Legii cu privire la poliție nr. 416-XII din 18.12.1990, adică fiind o persoană publică, cu funcție de răspundere, căreia într-o instituție de stat i-au fost acordate permanent prin stipularea legii anumite drepturi și obligații, în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, în exercițiul funcției, a săvârșit fapte de corupere pasivă, în următoarele circumstanțe: Covalschi G., în calitate de funcționar public cu funcții de răspundere, activând ca inspector operativ al CPS Ciocana, în complicitate cu inspectorul Poliței Criminale 1 al CPS Ciocana, Ciortan I., obținând informația operativă că Bairamov Elidar în luna mai 2010 a fost implicat în acțiuni legate de circulația substanțelor narcotice, având scopul primirii bunurilor sub formă de bani, ce nu i se cuvin și profitând de faptul antrenării sale, cu scopul descoperirii infracțiunii, în grupul de lucru pe cauza nr. 2010480429, pornită la 08.04.2010 în temeiul indicilor infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe faptul furtului banilor în mărime de 4.300 lei de la Liscu Valentin comis la 29.03.2010 de persoane necunoscute, prin înșelăciune, fără nici un temei legal, a obținut emiterea ordonanței de percheziție, ce a fost autorizată de judecătorul de instrucție Obadă I. În continuare, la 27.08.2010, polițistul Ciortan I. în complicitate cu inspectorul poliției criminale al CPS Ciocana, Covalschi G., în scopul primirii banilor ce nu li se cuvin, l-au stopat pe Bairamov E., care era în drum spre casă și prezentând ordonanța de efectuare a percheziției la domiciliul său din localitatea Xxxxx, mun. Xxxxx, au perchiziționat automobilul acestuia, apoi i-au cerut lui Bairamov E. deplasarea spre locul lui de trai, în scopul efectuării percheziției la domiciliu. Pe parcursul deplasării spre domiciliul lui Bairamov E. pentru efectuarea percheziției, polițiștii Ciortan I. și Covalschi G., au pretins transmiterea sumei de bani în mărime de 10.000 lei, pentru a nu-i informa pe părinții acestuia, dar și conducerea unde lucrează, despre cazul depistat la 19.05.2010 asupra faptului de păstrare de către Bairamov E. a substanțelor narcotice, depistat de alți colaboratori de poliție. Ajungând la domiciliul lui Bairamov E., Covalschi G., cu scopul de a-l determina pe acesta să transmită banii ceruți, a intrat cu el în domiciliul acestuia din localitatea Xxxxx, str. Xxxxx, ap. x, unde a efectuat examinarea vizuală a interiorului domiciliului și au ieșit afară. După efectuarea percheziției, fiind în preajma domiciliului lui Bairamov E. din loc. Xxxxx, mun. Xxxxx, polițiștii Ciortan I. și Covalschi G. au continuat extorcarea banilor în mărime de 10.000 lei de la primul, pentru a nu-i informa pe părinții acestuia, dar și conducerea unde lucrează, despre cazul depistat la 19.05.2010, asupra faptului de păstrare de către Bairamov E. a substanțelor narcotice, depistat de alți colaboratori de poliție. Aflându-se sub presiunea polițiștilor Ciortan I. și Covalschi G., Bairamov E. a acceptat transmiterea banilor extorcați și împreună cu aceștia, s-au deplasat cu automobilul la prietenii lui Bairamov E., de la care acesta a împrumutat bani și acumulând suma de 10.000 lei, a transmis-o polițiștilor Ciortan I. și Covalschi G., pentru ca ei să nu informeze părinții lui Bairamov E., dar și conducerea unde lucrează, despre cazul depistat la 19.05.2010 a faptului de păstrare de către ultimul a substanțelor narcotice, depistat de alți colaboratori de poliție. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, fapta inculpatului Covalschi G. a fost calificată de drept în baza art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și anume – coruperea pasivă, adică pretinderea și primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri sub formă de bani, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a îndeplini și a întârzia îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite cu extorcare de bunuri.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 2 3.1 Avocatul Matușenco Ion în numele inculpatului Covalschi G., care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. 3.2 Avocatul Prodan Lilia în numele inculpatului Covalschi G., care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. 3.3 Inculpatul Covalschi G., care fără a invoca vreun argument, a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat. 3.4 Avocatul Burlacu S. în numele inculpatului Ciortan I., care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. 3.5 Avocatul Conțescu M. în numele inculpatului Ciortan I., care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2015, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a constatat, că cumulul de probe pertinente și concludente administrate în sprijinul învinuirii dovedesc în întregime vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, iar careva temei de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu a fost atestată, deoarece acestea au fost obținute cu respectarea normelor procesual-penale și în ansamblu dovedesc pe deplin vinovăția inculpaților.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Mămăligă I. în numele inculpatului Covalschi G., care invocând temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Covalschi G. să fie achitat, pe motiv că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2016 a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat, cu menținerea hotărârii atacate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a reținut, că recurentul a anexat doar cererea de recurs și mandatul, care nu este completat în corespundere cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 158 din 28.02.2013, adică în acesta lipsește semnătura inculpatului Covalschi G. (f.d. 30, v. IV), totodată nefiind anexată o cerere întocmită de către inculpat, prin care acesta își dă consimțământul de a-i fi reprezentate interesele în instanța de recurs de către avocatul Mămăligă I., ceea ce echivalează cu lipsa împuternicirilor recurentului de a declara recurs ordinar în numele inculpatului Covalschi G.

Decizia instanței de recurs a fost atacată cu recurs în anulare de către avocații Arhiliuc I. și Mămăligă I. în numele condamnatului Covalschi G., prin care au solicitat casarea deciziilor instanței de apel și recurs, cu dispunerea rejudecării cauzei penale de învinuire a lui Covalschi G. în baza art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, în ordine de apel în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 03 noiembrie 2016, s-a decis inadmisibilitatea recursului în anulare, ca fiind vădit neîntemeiat. 3

La data de 24.11.2016, inculpatul Covalschi G. a depus cerere la Curtea de Apel Chișinău cu privire la neexaminarea apelului declarat de către acesta, prin care a solicitat a interpela de la Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău cauza penală de învinuire a sa, de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, a distribui cauza în mod aleatoriu și a numi ședința de judecată pentru examinarea apelului său, declarat în termen legal.

La data de 26.12.2016, Curtea de apel Chișinău a preluat în procedură cauza penală de învinuire a lui Covalschi G. în baza art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.

La data de 26.01.2017, inculpatul Covalschi G., a depus o cerere de concretizare a motivelor apelului, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie achitat, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului inculpatul a invocat, că: - martorul Voicu O. - ofițerul de urmărire penală și Homițchi G. - procurorul ce a condus urmărirea penală, au confirmat că nu cunosc nimic despre faptul, că Covalschi G. ar fi fost implicat la obținerea autorizației de percheziție; - Voicu O. a menționat că este necesară percheziția, astfel ea s-a bazat pe raportul inspectorului de poliție Ciortan I. și s-a adresat la procurorul Homițchi G., care verificând materialele respective a conchis legalitatea acestora și s-a adresat la judecătorul de instrucție a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, care în urma verificării legalității materialelor prezentate, a eliberat autorizația de percheziție; - originalul încheierii de autorizare a percheziției se păstrează la judecător, iar această încheiere a devenit irevocabilă și nu a fost anulată; - esența acuzațiilor nu se referă și nu au legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu a lui Covalschi G., deoarece acesta nu a fost implicat într-un grup de anchetare a dosarului penal pe art. 186 alin. (2) Cod penal - urmărirea penală fiind exercitată de un singur ofițer de urmărire penală Voicu O., iar el nu putea nimic să decidă întru a evita răspunderea penală a lui Bairamov E. și nici nu a întreprins nimic, deci nu există latura obiectivă a infracțiunii de corupere pasivă; - în ipoteza primirii remunerației licite, cele comise vor alcătui elementele componenței infracțiunii de escrocherie sau fapta va întruni elementele componenței infracțiunii de șantaj; - prima instanță contrar prevederilor art. 325-326 Cod de procedură penală a depășit limitele învinuirii și a constatat, că inculpații Ciortan I. și Covalschi G. au sustras și de la Antoniuc I. suma de 250 dolari și 200 euro, însă în rechizitoriu acest episod se referă doar la Ciortan I.; - fiind analizată ordonanța de punere sub învinuire, inclusiv rechizitoriul, apărarea a constatat, că fapta infracțională imputată lui Covalschi G., a fost expusă într-o formă neclară, nefiind elucidate mijloacele prin care a fost săvârșită fapta infracțională, modalitatea de săvârșire, consecințele faptei, precum și caracterul vinovăției; - cu referire la complicitate, acuzarea nu a definit ce fel de complicitate a fost determinată prin probe, cea simplă sau cea complexă și respectiv prin actul de 4 acuzare nu este clară acțiunea fiecărui participant cu referire la comiterea faptei infracționale; - martorii Malcoci V., Bairamov T., Verdeș A., Ursachi M. au relatat despre implicarea lui Covalschi G. la săvârșirea faptei infracționale, însă nu au văzut momentul transmiterii și solicitării banilor, toate faptele le cunosc doar din declarațiile lui Bairamov E.; - martorul Voicu O. nu a făcut referire la careva fapte descrise în actul de acuzare, dar a specificat, că actele procedurale întocmite de către ea, au fost în baza raportului întocmit de către Ciortan I., la fel și martorul Homițchi G. nu a elucidat careva fapte confirmative; - soluția primei instanțe, a fost bazată doar pe declarațiile părții vătămate Bairamov E., fapt ce contravine dispozițiilor legii procesual-penale, fiind încălcate cerințele art. 389 alin. (1)-(3) Cod de procedură penală; - nu au fost înlăturate divergențele apărute la urmărirea penală și anume din declarațiile părții vătămate, martorilor și a învinuiților; - toate dubiile în probarea învinuirii, ce nu pot fi înlăturate în condițiile legii urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului; - sentința este una ilegală, deoarece a fost expusă nemotivat și în lipsa probelor pertinente și concludente în sensul condamnării inculpatului Covalschi G.

La data de 01 februarie 2017, avocatul Arhiliuc I. în numele inculpatului Covalschi G. a depus apel suplimentar, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Covalschi G. să fie achitat, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului suplimentar, a invocat că: - prima instanță, la examinarea cauzei penale privindu-l pe Covalschi G. nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, dar a susținut greșit poziția părții acuzării, prin transcrierea totală a rechizitoriului, utilizând niște concluzii de ordin general și eronate, cu privire la prezența elementelor infracțiunii de corupere pasivă; - probele acuzării nu sunt pertinente, concludente și utile pentru a conchide vinovăția inculpatului Covalschi G. privind acuzațiile incriminate de corupere pasivă, or procurorul nu a prezentat instanței nici o probă directă, cum ar fi: interceptarea convorbirilor telefonice dintre inculpat și victimă; înregistrarea audio sau video dintre inculpat și victimă; marcarea și transmiterea banilor în sumă de 10.000 lei; reținerea în flagrant cu depistarea sumei de 10.000 lei sau depistarea ulterioară a sumei de 10.000 lei la inculpat, alte înscrisuri făcute de inculpat și depistate la el despre relațiile cu victima; infiltrarea unui agent sub acoperire și utilizarea informațiilor obținute; - presupusa faptă de corupere a fost săvârșită la data de 27 august 2010, iar sesizarea-începerea urmăririi penale a avut loc tocmai peste 9 luni, la data de 01 iulie 2011; - declarațiile martorilor Malcoci V., Bairamov T., Verdeș A. și Ursachi M. nu sunt pertinente și utile, deoarece sunt obținute din spusele părții vătămate Bairamov E., fiind martori cointeresați ai părții vătămate și anume, mama, soția și colegul de 5 serviciu al ultimului, iar în instanța de judecată au accentuat, că nu au văzut momentul transmiterii și solicitării banilor, toate faptele le cunosc doar din declarațiile lui Bairamov E., ultimul fiind consumator de droguri; - în speță, modul în care mijloacele de probă au fost obținute s-a desfășurat prin procedee probatorii contrare Codului de procedură penală și jurisprudenței CEDO, astfel, procesul penal în privința inculpatului Covalschi G. în ansamblul său, în sensul art. 6 al Convenției nu a fost echitabil; - atât partea acuzării, cât și prima instanță, n-au întreprins nimic pentru a verifica veridicitatea depozițiilor părții vătămate Bairamov E., prin dobândirea unor probe materiale cum ar fi: extrasele din conturile bancare de pe care, conform declarațiilor lui Bairamov E. și a martorilor Verdeș A., Ursachi M, se presupune, că la 27.08.2010 au fost extrase sume de bani, ulterior transmise lui Covalschi G.; examinarea telefonului mobil al părții vătămate Bairamov E., în care ar fi fost înregistrat numărul de telefon a inculpatului Covalschi G., fie există alte apeluri dintre cei doi; anexarea la actele dosarului și examinarea materialului de autorizare a efectuării percheziției în privința lui Bairamov E., în cauza penală nr. 2010480429, pornită la 08.04.2010 în temeiul indicilor infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe faptul furtului banilor în mărime de 4.300 lei de la Liscu V., comis la 29.03.2010 - eliberată la demersul procurorului Procuraturii sect. Ciocana, Homițchii G. (în cazul în care în rechizitoriu se incriminează că încheierea judecătorului de autorizație a percheziției este ilegală, dar n-a fost contestată, fiind irevocabilă și are puterea lucrului judecat); - a prezentat instanței de apel în calitate de probă materialul de autorizare a efectuării percheziției în privința lui Bairamov E., la demersul procurorului Procuraturii sect. Ciocana, Homițchii G., în baza căruia s-a eliberat încheierea judecătorului Judecătoriei Ciocana, Obadă I. din 23 august 2010, în cauza penală nr. 2010480429, pornită la 08.04.2010 în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe faptul furtului banilor în mărime de 4.300 lei de la Liscu V., comis la 29.03.2010; - această probă îl dezvinovățește total pe inculpatul Covalschi G., deoarece ultimul nu a întocmit nici un document la autorizarea percheziției, iar însăși încheierea Judecătorului Judecătoriei Ciocana, din 23 august 2010, privind autorizarea percheziției în privința lui Bairamov E. este legală, n-a fost contestată, a devenit irevocabilă, are puterea lucrului judecat, astfel că primul capăt de acuzare incriminat inculpatului - „... prin înșelăciune, fără nici un temei legal, a obținut emiterea de ofițerul de urmărire penală Voicu O. a ordonanței de percheziție, care a fost autorizată de judecătorul de instrucție Obadă I.”, pe care se bazează următoarele capete de acuzare - este fals prin denaturarea conținutului total al probei; - există proba acuzării - declarațiile în calitate de martori a ofițerului de urmărire penală Voicu O. și a procurorului Procuraturii sect. Ciocana, Homițchii G., care au întocmit și prezentat raportul cu demersul în instanță pentru autorizarea percheziției în privința lui Bairamov E., din care rezultă că la pregătirea acestor acte procedurale, dânșii n-au fost influențați sau duși în eroare, înșelați de cineva, fie de Covalschi G. despre care nimic n-au putut comunica, or ultimul nici n-a fost în 6 grupul de lucru ce a dus ancheta în cauza penală pe faptul furtului banilor în mărime de 4.300 lei de la Liscu V., comis la 29.03.2010; - în grupul de lucru în cauză a acționat alt inspector al poliției criminale - Ciortan I., care conform declarațiilor ofițerului de urmărire penală Voicu O. i-a prezentat acesteia raportul cu privire la necesitatea efectuării percheziției și tot el a primit în final încheierea judecătorului privind efectuarea percheziției la domiciliul lui Bairamov E.; - în cazul lui Covalschi G., prima instanță a dedus din actele cauzei o singură probă pentru condamnarea inculpatului Covalschi G., plângerea părții vătămate Bairamov E., ce nu poate servi drept dovadă a săvârșirii infracțiunii, în lipsa măcar a unei probe directe despre transmiterea sumei de 10.000 lei prin corupere; - prima instanță, contrar art. 325-326 coroborat cu art. 8 Cod de procedură penală, a constatat în partea descriptivă a sentinței la pag. 9 verso, că inculpații Ciortan I. și Covalschi G. au comis împreună episodul de corupere pasivă „de la Antoniuc I. suma de 250 dolari și 200 euro”, astfel că a modificat învinuirea în sensul agravării și s-a extins la elementele constitutive ale infracțiunii pe cel de-al doilea episod; - învinuirea formulată inculpatului Covalschi G. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, nu conține indicii coruperii pasive, astfel acuzațiile sunt imprecise, având semnele calificative, fie ale escrocheriei, sau a șantajului; - inculpaților Ciortan I. și Covalschi G. li se incriminează acțiuni ce nu sunt legate de desfășurarea normală a urmăririi penale, dar se referă la un act de defăimare a personalității lui Bairamov E. în fața părinților și administrației la locul de muncă, iar ca răscumpărare s-a solicitat suma de 10.000 lei, astfel aceste acțiuni n- au influențat asupra organului de urmărire penală la buna desfășurare a procesului penal, pe faptul păstrării substanțelor narcotice, depistat de alți colaboratori de poliție, pe care procurorul nu i-a identificat în rechizitoriu și nici n-a incriminat inculpaților, dacă ultimii au întreprins acțiuni de corupere a acestor „alți colaboratori de poliție”; - sentința este motivată insuficient și neconvingător.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, fiind menținută sentința.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a constatat, că vinovăția inculpatului Covalschi G. în comiterea infracțiunii incriminate, se confirmă prin declarațiile părților vătămate Bairamov E., Antoniuc (Iancov) I., martorilor Malcoci V., Bairamova T., Ursachi M., Verdeș A., Voicu O., Homițchi G., Doagă E., Antoniuc M. și prin materialele cauzei și anume: procesul-verbal din 23.05.2011 de ridicare de la Antoniuc I. a documentelor primite în cadrul urmăririi penale pe cauza nr. 2011480402 (f. d. 63, v. I); procesul-verbal din 18.05.2011 de ridicare de la Doagă E. a CD cu înregistrarea comunicărilor din 17.05.2011 între Antoniuc I., Ciortan I. și fotografiile bancnotelor transmise lui Ciortan I. (f. d. 69 v. I); procesul-verbal din 29.06.2011 de examinare a conținutului CD ridicat de la Doagă E. cu anexarea stenogramei comunicărilor din 17.05.2011 între Antoniuc I., Ciortan I. și Doagă E. (f. 7 d. 70 v. I); procesul-verbal din 18.05.2011 de ridicare și examinare de la Doagă E. a documentelor în baza cărora la 17.05.2011 el a primit prin transfer bani în sumă de 267 dolari de la Antoniuc S. (f. d. 78 v. I); procesul-verbal din 18.05.2011 de ridicare de la Doagă E. a bancnotelor transmise la 17.05.2011 lui Ciortan I. (f. d. 81, v. I); procesul-verbal din 29.06.2011 de examinare a fotografilor bancnotelor transmise la 17.05.2011 lui Ciortan I. (f. d. 85, v. I); procesul-verbal din 19.08.2011 de reconstituire a faptei, cu participarea părții vătămate Antoniuc I., în cadrul căreia ea reconstituie evenimentele în cadrul cărora Ciortan I. a extorcat și primit de la ea bani la 17.05.2011 (f. d. 89, v. I); procesul verbal din 18.05.2011 de interceptare a comunicărilor între Antoniuc I. și Ciortan I. din 18.05.2011 (f.d. 102-105, v. I); procesul-verbal din 18.05.2011 de interceptare a comunicărilor între Antoniuc I. și Țurcan O. din 18.05.2011 (f.d. 111-119, v. I); procesul-verbal din 29.06.2011 de examinare a materialelor cauzei penale nr. 2011480402 privind faptul de sustragere a telefonului mobil de la Țurcanu O. la 09.03.2011 (f. d. 146, v. I); procesul-verbal din 24.04.2012 de recunoaștere a persoanei cu participarea lui Bairamov E., în cadrul căreia ultimul l-a recunoscut pe Covalschi G. ca persoana care a extorcat și primit de la el suma de 10.000 lei, la 27.08.2010 (f. d. 26-27, v. II); procesul-verbal din 24.04.2012 de recunoaștere a persoanei cu participarea lui Bairamov E. (f.d. 28-29, v. II); procesul-verbal din 04.05.2012 de confruntare între partea vătămată Antoniuc I. și învinuitul Ciortan I. (f. d. 31-32, v. II); procesul-verbal din 26.06.2012 de confruntare între partea vătămată Bairamov E. și învinuitul Covalschi G. (f.d. 34, v. II); procesul- verbal din 26.06.2012 de confruntare între partea vătămată Bairamov E. și învinuitul Ciortan I. (f.d. 35 v. II); procesul-verbal din 29.02.2012 de examinare a cauzei penale nr. 2010480429 (f.d. 44-48 v. II) și corpurile delicte. Instanța de apel a reținut, că latura subiectivă a infracțiunii incriminate se realizează numai cu intenție directă, astfel în cazul dat, ambii inculpați (Ciortan I. în privința căruia nu se contestă) au acționat cu intenție directă, adică fiind în funcție de colaboratori de poliție, își dădeau seama că banii pe care îi pretindeau și i-au primit, nu li se cuvin. Totodată, ambii inculpați își dădeau seama de pericolul care se produce pentru buna desfășurare a activității lor de serviciu, consecință pe care ambii o doreau, abuzând de funcția pe care o ocupau. În opinia instanței de apel, prima instanță corect a reținut, că versiunea inculpatului despre nerecunoașterea vinei în comiterea infracțiunii de corupere pasivă este combătută prin probele concludente, astfel analizând pozițiile inculpaților care nu au negat că au fost la Bairamov la domiciliu și au efectuat percheziția, coroborate cu depozițiile părților vătămate Bairamov E. și Antoniuc I., și a martorilor audiați, conform cărora inculpații recunosc, că în acea zi au stopat automobilul lui Bairamov E. care era cu prietena sa, Malcoci V., apoi au fost și au efectuat percheziția la domiciliul pătimitului, faptul că inculpații au estorcat bani de la Bairamov este dovedit prin declarațiile pătimitului Bairamov E., confirmate prin declarațiile martorilor Malcoci V., Bairamov T., Ursachi M. și Verdeș A., care au declarat că în acea zi au fost telefonați de către Bairamov E. care li-a comunicat că are probleme cu poliția și are nevoie să-i împrumute bani pentru a le transmite polițiștilor, care i-au și dat banii, fiind ridicați de la bancomate. 8 Cu referire la alegațiile apărării privind unele încălcări din cadrul urmăririi penale, instanța de apel a menționat, că potrivit materialelor cauzei rezultă, că la terminarea urmăriri penale, când inculpatul a făcut cunoștință cu materialele cauzei, acesta nu a invocat despre nulitatea actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că a fost de acord cu legalitatea acestor acte procedurale. În viziunea instanței de apel, argumentele apelantului, precum că inculpatul nu a săvârșit infracțiunea incriminată, sunt neîntemeiate și contravin materialelor din dosar, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea acestuia, de vreme ce există probe pertinente și concludente, care, în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat. Instanța de apel a conchis că este corectă concluzia primei instanțe privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, iar criticile cu privire la aprecierea probelor efectuată de instanța de judecată exprimă opinia subiectivă a apelantului, care nu are suport temeinic. Instanța de apel a mai menționat că apelul declarat de către Covalschi G. și apelul suplimentar al avocatului Arhiliuc I. declarat în numele acestuia sunt formale și nemotivate, astfel în vederea solicitării casării sentinței nu sunt prezentate careva temeiuri, mai mult, cercetarea judecătorească în prima instanță, s-a petrecut sub toate aspectele, complet și obiectiv prin prisma principiului contradictorialității și nemijlocirii. De asemenea, instanța de apel a constatat că nu are temei de a interveni în sentință nici în partea stabilirii pedepsei inculpatului Covalschi G., deoarece la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă inculpatului s-a ținut cont de prevederile art. 6, 61, 75, 77 Cod penal, de faptul că acesta este la prima abatere, nu recunoaște vina, nu regretă cele comise, lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, astfel prima instanță corect i-a aplicat pedeapsa cu închisoare.

Hotărârile judecătorești adoptate în prezenta speță, sunt atacate cu recurs ordinar de către avocatul Arhiliuc I. în numele inculpatului Covalschi G. prin care solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea recursului declarat avocatul invocă aceleași motive pe care le-a indicat în apelul suplimentar, adăugător indicând, că: - soluția instanței de apel este o manifestare de susținere a părții acuzării, astfel instanța de apel a refuzat să se pronunțe asupra celor mai esențiale motive invocate în apelul suplimentar declarat de avocatul Arhiliuc I., iar apelul suplimentar al inculpatului Covalschi Gh. din data de 26.01.2017, în general nu l-a examinat, respectiv nu l-a descris în decizie la fondul apelului, cu toate că a menționat la pct. 5 din decizie despre existența acestui apel „...avocatul Arhiliuc I. solicită admiterea apelurilor declarate de inculpatul Covalschi G. la data de 24.12.2015 și 26.01.2017...”; 9 - contrar art. 417 alin. (1) pct. 7), 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel nu cuprinde fondul apelului și pronunțarea asupra motivelor din apeluri, respectiv lipsesc temeiurile de fapt și de drept ce au dus, după caz, la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date, ce constituie gravă eroare de drept; - instanța de apel a adoptat o decizie nemotivată contrară unui proces echitabil și principiilor contradictorialității, prezumției nevinovăției și egalității armelor, în sensul art. 6 CEDO, ceea ce constituie în sine un viciu fundamental; - instanța de apel la pag. 12-14 a deciziei din 04 mai 2017, a reținut în mod decisiv la constatarea vinovăției inculpatului Covalschi G., majoritatea totală a probelor din dosar la număr de 24, însă de la alt episod incriminat prin rechizitoriu altui inculpat Ciortan I., în care figurează cu totul altă parte vătămată Antoniuc I.; - cumulul acestor 24 de probe, au fost decisive pentru condamnarea definitivă a inculpatului Ciortan I. pe episodul Antoniuc I. de către alt complet de judecată în ordine de apel, iar instanța de apel a preluat eronat același probatoriu la fundamentarea ultimei decizii din 04 mai 2017, de condamnare a inculpatului Covalschi G., fiind dedusă simpla concluzie formală, precum că și inculpatului Covalschi G. i s-ar fi incriminat ambele episoade și ar fi fost condamnat conform sentinței pe ambele episoade, or această situație de drept demonstrează lipsa actului de justiție; - instanța de apel nu a verificat pertinența, concludența și utilitatea acestor 24 de probe pentru a decide asupra legalității sentinței de condamnare a lui Covalschi G., astfel că manifestându-se în favoarea acuzării, în mod predispus a dublat transcrierea probelor din rechizitoriu în varianta eronată propusă de procuror; - concluzia instanței de apel, precum că, - „... declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor coroborând cu celelalte probe prezentate de partea acuzării, demonstrează vinovăția inculpatului Covalschi G.”, este absolut eronată, lipsită de logică, dosarul nefiind studiat, fiind transcris în întregime rechizitoriul cu copierea greșită a probatoriului ce se referă și confirmă săvârșirea altui capăt de acuzare în privința altui inculpat, Ciortan I., pentru estorcarea banilor în sumă de 800 euro de la partea vătămată Antoniuc (Iancov) I., pentru care faptă acesta a fost condamnat definitiv de unul singur, iar Covalschi G. nu figurează în rechizitoriu pe acest episod; - decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină, fiind, insuficient motivată, în sensul că trimiterile pe care instanța de apel le face la considerentele instanței de fond și apelurile declarate de părți, echivalează cu o motivare sumară, confuză si superficială, ce nu poate înlocui motivarea proprie, fiind astfel încălcat art. 6 CEDO. În drept, apărătorul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 16) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, considerând că acesta urmează a fi respins, deoarece concluzia instanței de apel privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, este una corectă și 10 întemeiată, iar motivele invocate de recurent au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în decizie.

Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a hotărârii instanței de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit alin. (1) art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sânt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel. Revenind la textul recursului ordinar declarat de către avocatul Arhiliuc I. în numele inculpatului Covalschi G. se constată, că recurentul invocă temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 16) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită precum și norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Verificând criticile expuse în recursul declarat, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la judecarea cauzei nu a examinat- o sub toate aspectele și nu a dat răspuns la motivele esențiale invocate de inculpatul Covalschi G. și avocatul acestuia în ordine de apel. Astfel, instanța de recurs constată, că la data de 24.11.2016, inculpatul Covalschi G. a depus cerere în instanța de apel cu privire la neexaminarea apelului declarat de către acesta, prin care a solicitat a interpela de la Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău cauza penală de învinuire a sa, de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, a distribui cauza în mod aleatoriu și a numi ședința de judecată pentru examinarea apelului său. 11 Ulterior, la data de 26.12.2016, Curtea de Apel Chișinău a preluat în procedură cauza penală de învinuire a lui Covalschi G. în baza art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. La data de 26.01.2017, inculpatul Covalschi G., a depus o cerere de concretizare a motivelor apelului, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie achitat, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii, iar la data de 01 februarie 2017, avocatul Arhiliuc I. în numele inculpatului Covalschi G. a depus apel suplimentar prin care, la fel, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Covalschi G. să fie achitat, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța de apel, prin decizia din data de 04 mai 2017, a respins ca nefondate apelul inculpatului Covalschi G. și apelul suplimentar declarat de avocatul Arhiliuc I. în numele inculpatului, însă nu s-a pronunțat asupra celor mai esențiale motive invocate de aceștia în ordine de apel, neexaminând cauza sub toate aspectele. Lecturând textul apelurilor declarate, Colegiul atestă că, inculpatul Covalschi G. a invocat în instanța de apel, inclusiv următoarele argumente principale, cum ar fi: - martorul Voicu O. - ofițerul de urmărire penală și Homițchi G. - procurorul ce a condus urmărirea penală, au confirmat că nu cunosc nimic despre faptul, că Covalschi G. ar fi fost implicat la obținerea autorizației de percheziție; - Voicu O. a menționat că este necesară percheziția, astfel ea s-a bazat pe raportul inspectorului de poliție Ciortan I. și s-a adresat la procurorul Homițchi G., care verificând materialele respective a conchis legalitatea acestora și s-a adresat la judecătorul de instrucție a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, care în urma verificării legalității materialelor prezentate, a eliberat autorizația de percheziție; - originalul încheierii de autorizare a percheziției se păstrează la judecător, iar această încheiere a devenit irevocabilă și nu a fost anulată; - esența acuzațiilor nu se referă și nu au legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu a lui Covalschi G., deoarece acesta nu a fost implicat într-un grup de anchetare a dosarului penal pe art. 186 alin. (2) Cod penal - urmărirea penală fiind exercitată de un singur ofițer de urmărire penală Voicu O., iar el nu putea nimic să decidă întru a evita răspunderea penală a lui Bairamov E. și nici nu a întreprins nimic, deci nu există latura obiectivă a infracțiunii de corupere pasivă; - în ipoteza primirii remunerației ilicite de către Covalschi G., cele comise vor alcătui elementele componenței infracțiunii de escrocherie sau fapta va întruni elementele componenței infracțiunii de șantaj; - prima instanță contrar prevederilor art. 325-326 Cod de procedură penală, a depășit limitele învinuirii și a constatat, că inculpații Ciortan I. și Covalschi G. au sustras și de la Antoniuc I. suma de 250 dolari și 200 euro, însă în rechizitoriu acest episod se referă doar la Ciortan I.; - acuzarea nu a definit ce fel de complicitate a fost determinată prin probe, cea simplă sau cea complexă și respectiv, prin actul de acuzare nu este clară acțiunea fiecărui participant cu referire la comiterea faptei infracționale; 12 - martorii Malcoci V., Bairamov T., Verdeș A., Ursachi M. au relatat despre implicarea lui Covalschi G. la săvârșirea faptei infracționale, însă nu au văzut momentul transmiterii și solicitării banilor, iar faptele le cunosc doar din declarațiile lui Bairamov E.; - martorul Voicu O. nu a făcut referire la careva fapte descrise în actul de acuzare, dar a specificat, că actele procedurale întocmite de către ea, au fost în baza raportului întocmit de către Ciortan I., la fel și martorul Homițchi G. nu a elucidat careva fapte confirmative; - soluția primei instanțe, a fost bazată doar pe declarațiile părții vătămate Bairamov E., fapt ce contravine dispozițiilor legii procesual-penale, fiind încălcate cerințele art. 389 alin. (1)-(3) Cod de procedură penală; - nu au fost înlăturate divergențele apărute la urmărirea penală și anume din declarațiile părții vătămate, martorilor și a învinuiților; - toate dubiile în probarea învinuirii, ce nu pot fi înlăturate în condițiile legii urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului; - sentința este una ilegală, deoarece a fost expusă nemotivat și în lipsa probelor pertinente și concludente în sensul condamnării inculpatului Covalschi G. Totodată, avocatul Arhiliuc I. în numele inculpatului Covalschi G., în apelul suplimentar, a menționat următoarele argumente: - prima instanță, la examinarea cauzei penale privindu-l pe Covalschi G. nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, dar a susținut greșit poziția părții acuzării, prin transcrierea totală a rechizitoriului, utilizând niște concluzii de ordin general și eronate, cu privire la prezența elementelor infracțiunii de corupere pasivă; - probele acuzării nu sunt pertinente, concludente și utile pentru a conchide vinovăția inculpatului Covalschi G. privind acuzațiile incriminate de corupere pasivă, or procurorul nu a prezentat instanței nici o probă directă, cum ar fi: interceptarea convorbirilor telefonice dintre inculpat și victimă; înregistrarea audio sau video dintre inculpat și victimă; marcarea și transmiterea banilor în sumă de 10.000 lei; reținerea în flagrant cu depistarea sumei de 10.000 lei sau depistarea ulterioară a sumei în cauză la inculpat, alte înscrisuri făcute de inculpat și depistate la el despre relațiile cu victima; infiltrarea unui agent sub acoperire și utilizarea informațiilor obținute; - presupusa faptă de corupere a fost săvârșită la data de 27 august 2010, iar sesizarea- începerea urmăririi penale a avut loc tocmai peste 9 luni, la data de 01 iulie 2011; - declarațiile martorilor Malcoci V., Bairamov T., Verdeș A. și Ursachi M. nu sunt pertinente și utile, deoarece sunt obținute din spusele părții vătămate Baiaramov E., fiind martori cointeresați ai părții vătămate și anume, mama, soția și colegul de serviciu al ultimului, iar în instanța de judecată au accentuat, că nu au văzut momentul transmiterii și solicitării banilor, toate faptele le cunosc doar din declarațiile lui Bairamov E., ultimul fiind consumator de droguri; - în speță, modul în care mijloacele de probă au fost obținute s-a desfășurat prin procedee probatorii contrare Codului de procedură penală și jurisprudenței CEDO, astfel, procesul penal în privința inculpatului Covalschi G. în ansamblul său, în sensul art. 6 al Convenției nu a fost echitabil; - atât partea acuzării, cât și prima instanță, n-au întreprins nimic pentru a verifica veridicitatea depozițiilor părții vătămate Bairamov E., prin dobândirea unor probe materiale cum ar fi: extrasele din conturile bancare de pe care, conform declarațiilor lui Bairamov E. și 13 a martorilor Verdeș A., Ursachi M, se presupune, că la 27.08.2010 au fost extrase sume de bani, ulterior transmise lui Covalschi G.; examinarea telefonului mobil al părții vătămate Bairamov E., în care ar fi fost înregistrat numărul de telefon a inculpatului Covalschi G., fie există alte apeluri dintre cei doi; anexarea la actele dosarului și examinarea materialului de autorizare a efectuării percheziției în privința lui Bairamov E., în cauza penală nr. 2010480429, pornită la 08.04.2010 în temeiul indicilor infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe faptul furtului banilor în mărime de 4.300 lei de la Liscu V., comis la 29.03.2010 - eliberată la demersul procurorului Procuraturii sect. Ciocana, mun. Chișinău, Homițchii G. (în cazul în care în rechizitoriu se incriminează că încheierea judecătorului de instrucție de autorizare a percheziției este ilegală, dar n-a fost contestată, fiind irevocabilă și are puterea lucrului judecat); - a prezentat instanței de apel în calitate de probă materialul de autorizare a efectuării percheziției în privința lui Bairamov E., la demersul procurorului Procuraturii sect. Ciocana, Homițchii G., în baza căruia s-a eliberat încheierea judecătorului Judecătoriei Ciocana, Obadă I. din 23 august 2010, în cauza penală nr. 2010480429, pornită la 08.04.2010 în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe faptul furtului banilor în mărime de 4.300 lei de la Liscu V. comis la 29.03.2010; - această probă îl dezvinovățește total pe inculpatul Covalschi G., deoarece ultimul nu a întocmit nici un document pentru autorizarea percheziției, iar însăși încheierea Judecătorului Judecătoriei Ciocana, din 23 august 2010, privind autorizația percheziției în privința lui Bairamov E. este legală, n-a fost contestată, a devenit irevocabilă, are puterea lucrului judecat, astfel că primul capăt de acuzare incriminat inculpatului - „... prin înșelăciune, fără nici un temei legal, a obținut emiterea de ofițerul de urmărire penală Voicu O. a ordonanței de percheziție, care a fost autorizată de judecătorul de instrucție Obadă I.”, pe care se bazează următoarele capete de acuzare - este fals prin denaturarea conținutului total al probei; - există proba acuzării - declarațiile în calitate de martori a ofițerului de urmărire penală Voicu O. și a procurorului Procuraturii sect. Ciocana, Homițchii G., care au întocmit și prezentat raportul cu demersul în instanță pentru autorizarea percheziției în privința lui Bairamov E., din care rezultă că la pregătirea acestor acte procedurale, dânșii n-au fost influențați sau duși în eroare, înșelați de cineva, fie de Covalschi G., despre care nimic n-au putut comunica, or ultimul nici n-a fost în grupul de lucru ce a dus ancheta în cauza penală pe faptul furtului banilor în mărime de 4.300 lei de la Liscu V., comis la 29.03.2010; - în grupul de lucru în cauză a acționat alt inspector al poliției criminale - Ciortan I., care conform declarațiilor ofițerului de urmărire penală Voicu O. i-a prezentat acesteia raportul cu privire la necesitatea efectuării percheziției și tot el a primit în final încheierea judecătorului privind efectuarea percheziției la domiciliul lui Bairamov E.; - în cazul lui Covalschi G., prima instanță a dedus din actele cauzei o singură probă pentru condamnarea acestuia și anume plângerea părții vătămate Bairamov E., ce nu poate servi drept dovadă a săvârșirii infracțiunii, în lipsa măcar a unei probe directe despre transmiterea sumei de 10.000 lei prin corupere; - prima instanță, contrar art. 325-326 coroborat cu art. 8 Cod de procedură penală, a constatat în partea descriptivă a sentinței la pag. 9 verso, că inculpații Ciortan I. și Covalschi G., au comis împreună episodul de corupere pasivă „de la Antoniuc I. suma de 250 dolari și 14 200 euro”, astfel că a modificat învinuirea în sensul agravării și s-a extins la elementele constitutive ale infracțiunii pe cel de-al doilea episod; - învinuirea formulată inculpatului Covalschi G. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, nu conține indicii coruperii pasive, astfel acuzațiile sunt imprecise, având semnele calificative, fie ale escrocheriei, sau a șantajului; - inculpaților Ciortan I. și Covalschi G. li se incriminează acțiuni ce nu sunt legate de desfășurarea normală a urmăririi penale, dar se referă la un act de defăimare a personalității lui Bairamov E. în fața părinților și administrației la locul de muncă, iar ca răscumpărare s-a solicitat suma de 10.000 lei, astfel aceste acțiuni n-au influențat asupra organului de urmărire penală la buna desfășurare a procesului penal, pe faptul păstrării substanțelor narcotice, depistat de alți colaboratori de poliție, pe care procurorul nu i-a identificat în rechizitoriu și nici n-a incriminat inculpaților, dacă ultimii au întreprins acțiuni de corupere a acestor „alți colaboratori de poliție”; - sentința este motivată insuficient și neconvingător. În opinia Colegiului penal lărgit, argumentele enunțate mai sus constituie fondul apelului și asupra cărora instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat, deoarece în viziunea inculpatului și avocatului său, aceste motive ar putea răsturna soluția adoptată de prima instanță și afecta temeinicia acestei hotărâri. Așa cum se observă din partea descriptivă a deciziei atacate, în pct. 4, s-a menționat că inculpatul Covalschi G. a declarat apel împotriva sentinței, însă instanța de apel nu a indicat toate motivele expuse de ultimul în apel, iar în pct. 5 al deciziei, a fost specificat că avocatul Arhiliuc I. în numele inculpatului a depus apel suplimentar, nefiind indicate nici unul din motivele descrise de acesta în apelul suplimentar declarat. Ulterior, fiind redat conținutul declarațiilor inculpatului, părților vătămate și a martorilor date în cadrul primei instanțe, fiind menționate și probele scrise ce au fost verificate în instanța de apel, considerând în cele din urmă că vina inculpatului în cele incriminate este confirmată, instanța ierarhic inferioară nu s-a expus asupra motivelor esențiale menționate mai sus, fără a fi făcută o analiză sau o argumentare din care considerente alegațiile nominalizate sânt respinse sau apreciate ca neîntemeiate, limitându-se cu expunerea unei fraze generale în pct. 18 al deciziei și anume: „apelul declarat de către inculpatul Covalschi G. și apelul suplimentar al avocatului Arhiliuc I. declarat în interesele inculpatului Covalschi G. sunt formale și nemotivate, or în vederea solicitării casării sentinței nu sunt prezentate careva temeiuri, mai mult, cercetarea judecătorească în instanța de fond, s-a petrecut sub toate aspectele, complet și obiectiv prin prisma principiului contradictorialității și nemijlocirii. Criticile cu privire la aprecierea probelor efectuată de instanța de judecată exprimă opinia subiectivă a apelantului, care nu are suport temeinic.” De asemenea, Colegiul statuează că instanța de apel doar a constatat faptul comiterii de către inculpat a infracțiunii incriminate, fără a oferi răspunsuri asupra tuturor argumentelor invocate în acest sens de către apelanți. Din prevederile art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. 15 Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Motivele din apel trebuie examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind confruntate cu întreg materialul probator al cauzei. Deci argumentele expuse în pct. 13 și 14 din prezenta decizie, de fapt, constituie fondul apelului și nepronunțarea asupra acestora reprezintă neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel. Totodată, instanța de recurs specifică faptul, că obligația de motivare a hotărîrilor judecătorești face parte din setul de garanții stabilit pentru existența unui proces echitabil. Conform jurisprudenței CEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, o hotărîre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal, avînd posibilitatea ca această hotărîre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și oferă posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs. (Suominen c. Finlandei (2003), Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007), Albina c. Romîniei (2005), Boldea c. Romîniei (2007). Așadar, în decizie, instanța de apel urmează să analizeze argumentele importante invocate de apelanți și menționate mai sus, motivându-și temeiurile de fapt și de drept, ce conduc la admiterea sau la respingerea fiecăruia din aceste motive invocate de apelanți. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cer prevederile art. 435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs (pct. 14.7 introdus prin Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 10 din 24.12.2010). Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat răspuns alegațiilor de bază invocate de către inculpatul Covalschi G. și avocatul acestuia Arhiliuc I., care în opinia lor au importanță în cauză, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Alt aspect ce necesită a fi nominalizat la analiza hotărârii contestate, este faptul că instanța de apel descriind materialele cauzei ce confirmă vinovăția inculpatului Covalschi G. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la pagina 260-262 v. IV, în decizie, indică o partea din probe ce țin de un alt episod, incriminat prin rechizitoriu altui inculpat și anume Ciortan I., în care figurează cu totul altă parte vătămată Antoniuc I. și anume: procesul-verbal din 23.05.2011 de ridicare de la Antoniuc I. a documentelor primite în cadrul urmăririi penale pe cauza nr. 2011480402 (f. d. 63, v. I); procesul-verbal din 18.05.2011 de ridicare de la Doagă E. a CD cu înregistrarea comunicărilor din 17.05.2011 între Antoniuc I., Ciortan I. și fotografiile bancnotelor transmise lui Ciortan I. (f. d. 69 v. I); procesul-verbal din 29.06.2011 de examinare a conținutului CD ridicat de la Doagă E. cu anexarea stenogramei comunicărilor din 17.05.2011 între Antoniuc I., Ciortan I. și Doagă E. (f. d. 70 v. I); procesul-verbal din 18.05.2011 de ridicare și examinare de la Doagă E. a documentelor în 16 baza cărora la 17.05.2011 el a primit prin transfer bani în sumă de 267 dolari de la Antoniuc S. (f. d. 78 v. I); procesul-verbal din 18.05.2011 de ridicare de la Doagă E. a bancnotelor transmise la 17.05.2011 lui Ciortan I. (f. d. 81, v. I); procesul-verbal din 29.06.2011 de examinare a fotografilor bancnotelor transmise la 17.05.2011 lui Ciortan I. (f. d. 85, v. I); procesul-verbal din 19.08.2011 de reconstituire a faptei, cu participarea părții vătămate Antoniuc I., în cadrul căreia ea reconstituie evenimentele în cadrul cărora Ciortan I. a extorcat și primit de la ea bani la data de 17.05.2011 (f. d. 89, v. I); procesul verbal din 18.05.2011 de interceptare a comunicărilor între Antoniuc I. și Ciortan I. din 18.05.2011 (f.d. 102-105, v. I); procesul-verbal din 18.05.2011 de interceptare a comunicărilor între Antoniuc I. și Țurcan O. din 18.05.2011 (f.d. 111-119, v. I); procesul-verbal din 29.06.2011 de examinare a materialelor cauzei penale nr. 2011480402 privind faptul de sustragere a telefonului mobil de la Țurcanu O. la 09.03.2011 (f. d. 146, v. I); procesul-verbal din 04.05.2012 de confruntare între partea vătămată Antoniuc I. și învinuitul Ciortan I. (f. d. 31-32, v. II); corpuri delicte. Instanța de recurs reține că potrivit rechizitoriului și sentinței, Covalschi G. nu a fost învinuit și nici condamnat de prima instanță, pe episodul ce ține de partea vătămată Antoniuc I., însă pe acest episod a fost condamnat inculpatul Ciortan I., prin decizia instanței de apel din 18.11.2015, instanță care a și pus la baza hotărârii adoptate, probele enumerate mai sus. Astfel, Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel în decizia din 04.05.2017, prin care au fost respinse ca nefondate apelul inculpatului Covalschi G. și apelul suplimentar declarat de avocatul Arhiliuc I. în numele inculpatului, eronat a preluat probele ce au fost puse la baza deciziei din 18.11.2015, de condamnare a inculpatului Ciortan I., pe episodul cu partea vătămată Antoniuc I. Rezumând cele menționate, Colegiul constată, că instanța de apel urma conform prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, să verifice sub toate aspectele, complet și obiectiv toate probele administrate în cauza penală. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective. Contrar acestor stricte prevederi legale, instanța de apel fără a verifica, a indicat în decizie probe ce nu au relevanță la cauză și care au fost transcrise greșit din hotărârea instanței de apel din 18.11.2015, de condamnare a inculpatului Ciortan I., menționând eronat că „ urmare a probelor sus-elucidate, Colegiul conchide că vina lui Covalschi G., a fost demonstrată pe deplin, declarațiile părții vătămate, martorilor coroborând cu celelalte probe prezentate de partea acuzării, neexistând divergențe între ele...” Colegiul specifică că instanța de apel, fiind sesizată prin apel, urma să analizeze, să aprecieze și să verifice fiecare probă aparte, să dezvăluie fiecare concluzie de acceptare sau respingere a probei, fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale. Astfel, Colegiul constată că și-a găsit confirmarea temeiul invocat de recurent și prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt 17 complet de judecători, în cadrul căreia urmează a fi înlăturate probele ce țin de inculpatul Ciortan I., în privința căruia hotărârile judecătorești nu se contestă și care au fost reflectate eronat în decizie, urmând a fi examinate și evaluate doar probele ce țin de învinuirea adusă inculpatului Covalschi G. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, precum și în apelul suplimentar; să verifice și să aprecieze profund doar probele administrate și examinate în instanță ce țin de învinuirea adusă lui Covalschi G., în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate și toate în ansamblu; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate; prezența sau lipsa în acțiunile inculpatului a infracțiunii incriminate; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, inclusiv în partea individualizării și stabilirii pedepsei, în caz de adoptare sau menținere a unei soluției de condamnare, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017, în cauza penală privindu-l pe Covalschi Ghenadi Xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la data de 28 noiembrie 2017. Președinte Gordilă Nicolae Judecător Covalenco Elena Judecător Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Alerguș Constantin 18